La alegerile parlamentare de duminic\u0103, 1 decembrie, 31 de forma\u021biuni \u0219i-au depus candidatura la Senat \u0219i 50 la Camera Deputa\u021bilor. Asta \u00eenseamn\u0103 c\u0103 peste 10.000 de persoane se lupt\u0103 s\u0103 ocupe cele 465 de locuri din Parlamentul Rom\u00e2niei.<\/p>\n
Printre ei se afl\u0103 \u0219i tineri, unii la primul contact cu politica, al\u021bii care \u00ee\u0219i doresc s\u0103 ob\u021bin\u0103 un al doilea mandat. Au viziuni diferite fa\u021b\u0103 de cei afla\u021bi \u00een partidele tradi\u021bionale \u0219i sunt preg\u0103ti\u021bi s\u0103 schimbe roti\u021bele din sistem.<\/p>\n
\u00cen contextul \u00een care media de v\u00e2rst\u0103 din Parlamentul Rom\u00e2nei este de 46 de ani, Europa Liber\u0103 a discutat cu mai mul\u021bi tineri care candideaz\u0103 la Camera Deputa\u021bilor, pentru a afla care sunt planurilor lor.<\/p>\n
C\u00e2nd a \u00eenceput s\u0103 studieze politica, acum mai bine de zece ani, Andrei Macsut a considerat c\u0103 nu e suficient s\u0103 \u0219tie ce se scrie \u00een c\u0103r\u021bi despre domeniu; a vrut s\u0103 experimenteze \u0219i latura practic\u0103. A\u0219a a \u00eenceput implicarea lui politic\u0103.<\/p>\n
Ast\u0103zi, Andrei Macsut are 36 de ani \u0219i este fondatorul mi\u0219c\u0103rii SENS (S\u0103n\u0103tate, Educa\u021bie, Natur\u0103, Sustenabilitate), un partid progresist, de centru-st\u00e2nga, care lupt\u0103, printre altele, pentru locuin\u021be sociale, adaptarea la schimb\u0103rile climate \u0219i drepturi egale pentru to\u021bi.<\/p>\n
Drumul lui Andrei \u00een politic\u0103 a \u00eenceput \u00een 2018, la USR. La un an de la al\u0103turare, \u00een 2019, a fost ales membru \u00een Biroul Na\u021bional, adic\u0103 \u00een conducerea partidului. Nu mult a durat, \u00eens\u0103, p\u00e2n\u0103 a fost pus \u00een situa\u021bia de a face opozi\u021bie intern\u0103.<\/p>\n
\u201eCei mai mari adversari pe care \u00eei aveam nu erau membrii de la celelalte partide, ci chiar propriii colegi. Asta cred c\u0103 pentru mine a fost cel mai mare \u0219oc al experien\u021bei \u2013 trebuia s\u0103 te lup\u021bi \u00eent\u00e2i cu ai t\u0103i ca s\u0103 po\u021bi face ceva benefic \u00een exterior\u201d.<\/p>\n
\u201eToate energiile se risipeau pe conflictele interne, care n-aveau absolut nicio noim\u0103. De cele mai multe ori voiai s\u0103 faci ceva \u0219i trebuia s\u0103 treci prin nu \u0219tiu c\u00e2te obstacole, care nu ar fi trebuit s\u0103 existe\u201d.<\/p>\n
\u00cen 2021, Andrei a ales s\u0103 se retrag\u0103 din USR \u0219i s\u0103-\u0219i dedice timpul carierei academice. Asta p\u00e2n\u0103 \u00een 2022, c\u00e2nd la orizont \u00eencepeau s\u0103 se contureze alegerile. Observ\u00e2nd c\u0103 nu exist\u0103 niciun partid care s\u0103 reprezinte latura progresist\u0103 a societ\u0103\u021bii, acesta a luat leg\u0103tura cu mai mul\u021bi fo\u0219ti colegi din USR.<\/p>\n
\u201eAm zis \u00abhaide\u021bi s\u0103 facem noi acel partid pe care l-am vota\u00bb. Dac\u0103 ceva nu exist\u0103, e clar c\u0103 e o nevoie \u0219i ne-am g\u00e2ndit la aceast\u0103 organiza\u021bie numit\u0103 acum SENS. Am plecat de la c\u00e2teva principii, folosind experien\u021ba negativ\u0103 din USR, ca s\u0103 facem o organiza\u021bie mai bun\u0103\u201d.<\/p>\n
\u00centr-o \u021bar\u0103 \u00een care valorile mai degrab\u0103 tradi\u021bionale tind s\u0103 fie mai populare, exist\u0103 loc \u0219i pentru o mi\u0219care progresist\u0103, care poate reprezenta oamenii orienta\u021bi c\u0103tre viitor \u0219i dezvoltarea societ\u0103\u021bii, consider\u0103 Andrei Macsut.<\/p>\n
\u201eExist\u0103 un segment progresist care nu are reprezentare. Acei oameni au ceva de spus, vin cu perspective diferite, \u00eens\u0103 nimeni nu a venit s\u0103 le fac\u0103 o ofert\u0103, s\u0103 le spun\u0103 \u00abasta este viziunea noastr\u0103 pentru Rom\u00e2nia\u00bb \u0219i s\u0103 dea voce acelei viziuni\u201d.<\/p>\n
Latura progresist\u0103 merit\u0103 s\u0103 fie auzit\u0103, explic\u0103 el, pentru c\u0103, pe termen lung, o societate nu se poate dezvolta f\u0103r\u0103 evolu\u021bie. E nevoie de for\u021be reformiste, care se uit\u0103 dincolo de cum arat\u0103 lucrurile azi.<\/p>\n
\u201eOri accentul acum pare s\u0103 fie pe stabilitate. Exist\u0103 o mentalitate de tipul \u00abvrem ca lucrurile s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 a\u0219a, nu vrem ca lucrurile s\u0103 se schimbe\u00bb \u2013 \u0219i asta ne \u021bine pe loc din multe puncte de vedere\u201d.<\/p>\n
\u00cen cazul \u00een care va fi ales, una dintre priorit\u0103\u021bile candidatului la Camera Deputa\u021bilor este s\u0103n\u0103tatea mintal\u0103 a rom\u00e2nilor, mai exact decontarea a treizeci de \u0219edin\u021be de psihoterapie.<\/p>\n
\u201eSunt convins c\u0103 s\u0103n\u0103tatea mintal\u0103 este s\u0103n\u0103tate \u0219i ar trebui sus\u021binut\u0103 la fel ca s\u0103n\u0103tatea fizic\u0103. A\u0219 vrea s\u0103 v\u0103d c\u0103 \u0219edin\u021bele de terapie sunt decontate, la fel ca orice alt\u0103 interven\u021bie, cum ar fi o interven\u021bie chirurgical\u0103. Asta ar duce, pe de-o parte, la \u00eembun\u0103t\u0103\u021birea s\u0103n\u0103t\u0103\u021bii la nivel general, oamenii ar fi mai s\u0103n\u0103to\u0219i, pentru c\u0103 ar avea mai mult\u0103 grij\u0103 de ei \u00een\u0219i\u0219i, mintal, \u0219i \u00een al doilea r\u00e2nd, ar reduce stigma pe care o avem fa\u021b\u0103 de psiholog\u201d.<\/p>\n
\u00cen prezent, decontarea \u0219edin\u021belor de terapie este posibil\u0103, \u00eens\u0103, spune Macsut, procesul nu este tocmai u\u0219or.<\/p>\n
\u201e\u00ce\u021bi trebuie o trimitere de la un psihiatru ca s\u0103 vezi un psiholog, ceea ce mi se pare ciudat. Plata per \u0219edin\u021b\u0103 este foarte mic\u0103, deci sunt pu\u021bini psihologi care se \u00eenscriu \u00een a\u0219a ceva\u201d.<\/p>\n
O alt\u0103 prioritate a candidatului este \u00eent\u0103rirea controlului civil \u00een ceea ce \u021bine serviciile de securitate. Altfel spus, obiective care sunt cu adev\u0103rat strategice ar trebui s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 sub influen\u021ba structurilor militarizate, dar unele probleme ar trebui rezolvate prin intermediul institu\u021biilor civile, inclusiv rezisten\u021ba la dezinformare sau cultura democratic\u0103.<\/p>\n
\u201eToate lucrurile care ast\u0103zi sunt amenin\u021bate \u0219i pot s\u0103 fie atacate de un actor str\u0103in trebuie cumva consolidate pe cale civil\u0103, prin investi\u021bii mai degrab\u0103 \u00een educa\u021bie, \u00een educa\u021bie civic\u0103, spre deosebire de abordarea de acum, \u00een care exist\u0103 discu\u021bii de tipul \u00abs\u0103 interzicem TikTok-ul, hai s\u0103 relu\u0103m primul tur la preziden\u021biale\u00bb. Astea sunt lucruri care \u00ee\u021bi \u0219ubrezesc democra\u021bia, \u00ee\u021bi \u00eenfurie popula\u021bia, st\u00e2rnesc panic\u0103 \u0219i genereaz\u0103 proteste \u00een strad\u0103\u201d.<\/p>\n
Tinerii nu sunt doar viitorul, ci \u0219i prezentul, spune Simina Tulbure, candidat\u0103 la parlamentare din partea REPER.<\/p>\n
\u201eNoi lu\u0103m decizii \u00een prezent, \u00een momentul de fa\u021b\u0103. Dac\u0103 nu exist\u0103 un reprezentant al tinerilor \u00een Parlament, nu se va ocupa nimeni de problemele acestora; colegii mei nu \u00een\u021beleg probleme prin care trec tinerii, pentru c\u0103 ei nu sunt tineri la r\u00e2ndul lor\u201d, spune aceasta, despre importan\u021ba \u0219i implicarea celor de v\u00e2rsta ei \u00een politic\u0103.<\/p>\n
Simina are 32 de ani \u0219i se afl\u0103 la finalul primului ei mandat de senatoare. A reprezentat timp de patru ani diaspora \u0219i face parte din dou\u0103 comisii permanente: pentru \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2nt \u0219i comunit\u0103\u021bile de rom\u00e2ni din afara \u021b\u0103rii.<\/p>\n
Ini\u021bial, aceasta era membr\u0103 a comisiei pentru buget, dar c\u00e2nd legile educa\u021biei au \u00eenceput s\u0103 fie puse \u00een dezbatere, a sim\u021bit nevoia s\u0103 se implice \u0219i a trecut \u00een tab\u0103ra de la \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2nt. A ridicat probleme precum combaterea abandonului \u0219colar, rata crescut\u0103 a analfabetismului func\u021bional \u0219i nevoia de educa\u021bie sexual\u0103 \u00een institu\u021biile de \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2nt \u0219i a reu\u0219it s\u0103 introduc\u0103 dou\u0103 noi materii \u00een \u0219coli: educa\u021bie pentru cet\u0103\u021benie european\u0103 \u0219i educa\u021bie pentru etic\u0103.<\/p>\n
\u201eAm introdus cet\u0103\u021benia european\u0103, pentru c\u0103 tr\u0103im \u00eentr-un val de extremism, \u0219i \u00een Uniunea European\u0103, \u0219i \u00een Rom\u00e2nia. Avem nevoie de o Europ\u0103 puternic\u0103 \u0219i elevii no\u0219tri trebuie s\u0103 \u0219tie de mici ce \u00eenseamn\u0103 beneficiile ader\u0103rii Rom\u00e2niei la Uniunea European\u0103. Am considerat c\u0103 educa\u021bia pentru etic\u0103 e necesar\u0103, deoarece avem multe modele \u00een societate, mai ales \u00een politic\u0103, care plagiaz\u0103 doctorate, teze, diserta\u021bii \u0219i trebuie s\u0103 avem principii, s\u0103 fim corec\u021bi \u00een via\u021b\u0103\u201d.<\/p>\n
Primul proiect de lege propus de Simina \u0219i promulgat de pre\u0219edinte s-a aflat la intersec\u021bia dintre educa\u021bie \u0219i diaspora, \u0219i a presupus introducerea unor grupe de acomodare pentru elevii anterior \u0219colariza\u021bi \u00een str\u0103in\u0103tate.<\/p>\n
\u201eUn num\u0103r de peste 10.000 de copii se \u00eentorc anual din diaspora acas\u0103. Iar ei nu sunt integra\u021bi. Mul\u021bi dintre ei au parte de bullying, pentru c\u0103 au un accent diferit, nu \u0219tiu s\u0103 vorbeasc\u0103 limba rom\u00e2n\u0103 la fel de bine c\u0103 cei care au crescut \u00een Rom\u00e2nia. Mul\u021bi dintre ace\u0219tia au crescut \u00een alte \u021b\u0103ri, n-au f\u0103cut ore de limb\u0103 rom\u00e2n\u0103 \u00een afar\u0103 \u0219i limba lor rom\u00e2n\u0103 este la nivel conversa\u021bional, pentru c\u0103 vorbesc cu p\u0103rin\u021bii acas\u0103\u201d.<\/p>\n
\u201eAm avut cazuri de copii care au r\u0103mas corigen\u021bi sau repeten\u021bi \u2013 tocmai de aceea am introdus aceste grupe de acomodare, care se desf\u0103\u0219oar\u0103 \u00een paralel cu orele pe care le au deja. \u0218colile trebuie s\u0103 ofere, gratuit, aceste ore, iar consilierul \u0219colar trebuie s\u0103 fie deseori \u00een preajma lor, tocmai ca ace\u0219ti copii s\u0103 nu fie h\u0103r\u021bui\u021bi. Am avut alte cazuri, \u00een care p\u0103rin\u021bii s-au \u00eentors \u00een diaspora, tocmai pentru c\u0103 nici \u0219coala nu a fost un mediu prietenos\u201d.<\/p>\n
Tot pentru diaspora, din 2021, Simina a introdus obligativitatea traducerii contractelor \u00een limba rom\u00e2n\u0103 pentru muncitorii sezonieri din \u021bar\u0103 care pleac\u0103 \u00een str\u0103in\u0103tate.<\/p>\n
\u201e\u00cenainte s\u0103 mearg\u0103 prin Europa, la munc\u0103, ace\u0219tia aveau contracte \u00een alte limbi. Nu era obligatoriu \u00een lege s\u0103 aib\u0103 un contract \u00een limba rom\u00e2n\u0103. A\u0219a ajungeau s\u0103 fie trafica\u021bi \u00een Germania \u0219i Danemarca, de exemplu, pentru c\u0103 nu \u0219tiau ce condi\u021bii a\u0219teapt\u0103. A\u0219a c\u0103 am introdus \u00een lege ca fiecare firm\u0103 de recrutare din Rom\u00e2nia s\u0103 fie obligat\u0103 s\u0103 ofere contractele \u0219i \u00een limba rom\u00e2n\u0103 \u0219i s\u0103 li se explice condi\u021biile \u00eenainte s\u0103 plece din \u021bar\u0103\u201d.<\/p>\n
\u00cen cazul \u00een care va fi realeas\u0103, Simina vrea s\u0103 continue reforma actelor de identitate, care trebuie finalizat\u0103 p\u00e2n\u0103 \u00een 2031. Rom\u00e2nia trebuie s\u0103 respecte regulamentul european, care spune prevede c\u0103 to\u021bi cet\u0103\u021benii Rom\u00e2niei trebuie s\u0103 de\u021bin\u0103 un act de identitate electronic, cu cip, \u00een care s\u0103 fie stocate datele cet\u0103\u021benilor.<\/p>\n
\u201ePrin proiectul de lege pe care vreau s\u0103-l continui, care \u00eenc\u0103 se afl\u0103 \u00een Camera Deputa\u021bilor, vreau s\u0103 facilitez declararea de re\u0219edin\u021b\u0103, care ar elimina viza de flotant pe care o avem acuma lipit\u0103 \u00een spatele buletinului. Deci vom putea s\u0103 ne schimb\u0103m domiciliu \u0219i re\u0219edin\u021ba \u00een mediul online, pentru c\u0103 o s\u0103 existe o aplica\u021bie guvernamental\u0103 cu recunoa\u0219tere facial\u0103\u201d.<\/p>\n
Un alt proiect pe care deputata vrea s\u0103-l continue este controversata dezincriminare a consumului propriu de canabis, \u00een limita a trei grame.<\/p>\n
\u201eNu am reu\u0219it nicicum s\u0103 \u00eemi conving colegii c\u0103 nu trebuie s\u0103 pedepsim tinerii \u0219i micii consumatori, ci c\u0103 trebuie s\u0103 ne \u00eendrept\u0103m aten\u021bia asupra marilor trafican\u021bi de droguri, c\u0103 trec tone de droguri pe la Marea Neagr\u0103\u201d.<\/p>\n
La \u00eenceputurile sale \u00een politic\u0103, Brian Cristian, deputat de Maramure\u0219 din partea USR, nu a fost luat \u00een serios din cauza v\u00e2rstei. Are 34 de ani \u0219i se afl\u0103 la primul s\u0103u mandat de parlamentar. A trebuit s\u0103 \u00ee\u0219i impun\u0103 ideile un timp, p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd a ajuns s\u0103 fiu luat \u00een seam\u0103 \u0219i respectat de c\u0103tre colegi. Asta, spune el, a fost una dintre primele sale provoc\u0103ri.<\/p>\n
\u00cenc\u0103 nu se vede ca membru al clasei politice, ci se consider\u0103 a fi un t\u00e2n\u0103r care ia decizii \u00een interesul comunit\u0103\u021bii din care face parte. Este membru \u00een comisiile de sport \u0219i tineret, care, crede el, merg m\u00e2n\u0103 \u00een m\u00e2n\u0103.<\/p>\n
Brian candideaz\u0103 pentru un nou mandat de deputat \u00een Maramure\u0219, unul dintre jude\u021bele \u021b\u0103rii care \u00eenregistreaz\u0103 \u00een mod constant printre cele mai mici rate de participare la vot. Spre exemplu, la primul tur al alegerilor preziden\u021biale, prezen\u021ba la urne a fost de 39,92%, \u00een urm\u0103 mai situ\u00e2ndu-se jude\u021bele Satu Mare \u0219i Vaslui. \u00cen urm\u0103 cu patru ani, la precedentele alegeri parlamentare, prezen\u021ba a fost de 28.98%. <\/p>\n
Motivele pentru care prezenta este sc\u0103zut\u0103, crede Brian Cristian, ar fi prezen\u021ba fizic\u0103 a maramure\u0219enilor \u00een jude\u021b \u0219i calitatea oamenilor politici. <\/p>\n
\u201eMul\u021bi \u0219i-au c\u0103utat traiul \u00een alte \u021b\u0103ri, fie s-au mutat \u00een alte \u00een alte ora\u0219e din \u021bar\u0103. Nefiind un centru universitar, mul\u021bi dintre tineri sunt pleca\u021bi la Cluj, Timi\u0219oara, Bucure\u0219ti. Acesta ar fi un prim motiv. Un al doilea \u021bine de istoricul nostru politic. Avem ni\u0219te cazuri aberante de oameni care sunt \u00een func\u021bie de 20-25 de ani \u0219i au \u021binut localit\u0103\u021bile subdezvoltate. Dintr-un regim de fric\u0103, \u00een care toat\u0103 comunitatea depinde de institu\u021biile publice, nu se reu\u0219e\u0219te o schimbare, au p\u00e2rghii prea mari\u201d, conclude acesta. <\/p>\n
De-a lungul a patru ani a avut 30 de ini\u021biative legislative, dintre care zece au devenit legi.<\/p>\n
A observat c\u0103 sportul are probleme \u00een zona de infrastructur\u0103, de unde lipsesc investi\u021biile. \u00cen cei patru ani, Brian a avut ini\u021biative privind cre\u0219terea gradului de accesibilitate la sport, cum ar fi deschidere cur\u021bilor \u0219colilor, construirea unor baze sportive noi \u0219i finan\u021barea lor.<\/p>\n
Tot \u00een ceea ce \u021bine de accesibilitate, deputatul a identificat nevoia unei finan\u021b\u0103ri adecvate \u0219i a unor programe pentru copii, juniori \u0219i sportul comunitar.<\/p>\n
\u201e\u00cen momentul de fa\u021b\u0103 avem prea multe entit\u0103\u021bi publice locale care dau bani c\u0103tre diverse echipe din sportul profesionist, din primele divizii, iar partea de sport comunitar este total total ignorat\u0103\u201d.<\/p>\n
\u201eAm \u0219i trecut o lege de Parlament, care nu este respectat\u0103: minimum 30% din fondurile publice care merg c\u0103tre sport, de la administra\u021bie public\u0103 local\u0103 \u2013 fie c\u0103 este prim\u0103rie sau consiliul jude\u021bean \u2013 ar trebui redirec\u021bionate sportului de copii \u0219i juniori. S\u0103 lu\u0103m cazul cel mai apropiat, Ungaria: vedem c\u0103 au investit \u00een sport \u0219i cum stau c\u00e2nd vine vorba de medalii \u0219i de s\u0103n\u0103tatea \u00eentregii popula\u021bii\u201d.<\/p>\n
\u00cen cazul \u00een care va fi reales, Brian Cristian ar vrea s\u0103 continue cu dezvoltarea infrastructurii sportive, dar are \u00een lucru \u0219i propuneri care \u021bin de protec\u021bia mediului \u0219i de risipa banului public.<\/p>\n
\u201eE o lege pe care o am \u00een momentul de fa\u021b\u0103 pe circuit, dar e blocat\u0103 acum, \u0219i se refer\u0103 la dotarea tuturor ma\u0219inilor institu\u021biilor publice cu aparate GPS, pentru a reduce consumul de carburant. Este o m\u0103sur\u0103 simpl\u0103, dar eficient\u0103. Dac\u0103 ar trece legea, s-ar face o economie de aproximativ 50 de milioane de euro anual doar pentru aceast\u0103 ini\u021biativ\u0103\u201d.<\/p>\n
O alt\u0103 propunere pe care vrea s\u0103 o materializeze \u00een urm\u0103torul mandat este legea buget\u0103rii participative, prin care cet\u0103\u021benii unui ora\u0219 s\u0103 decid\u0103 unde va fi redirec\u021bionat\u0103 o sum\u0103 din bugetul local, \u00een urma unui concurs de proiecte. Ast\u0103zi, bugetarea participativ\u0103 exist\u0103, \u00eens\u0103 este limitat\u0103 la numai c\u00e2teva municipii din \u021bar\u0103, cum ar fi Bucure\u0219ti \u0219i Cluj-Napoca.<\/p>\n