{"id":444963,"date":"2024-11-24T03:40:00","date_gmt":"2024-11-24T00:40:00","guid":{"rendered":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=444963"},"modified":"2024-11-24T03:40:00","modified_gmt":"2024-11-24T00:40:00","slug":"mitul-absenteismului-la-vot-in-romania-ce-ii-aduce-pe-romani-la-urne-si-cum-a-decazut-in-timp-entuziasmul-pentru-schimbare","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=444963","title":{"rendered":"Mitul absenteismului la vot \u00een Rom\u00e2nia: Ce \u00eei aduce pe rom\u00e2ni la urne \u0219i cum a dec\u0103zut \u00een timp entuziasmul pentru schimbare"},"content":{"rendered":"

Av\u00e2nd \u00een vedere caracterul rar al urm\u0103toarelor runde de alegeri \u2013 suprapunerea scrutinului electoral cu cel parlamentar mai ales -, \u00eentr-un an \u00een care au avut deja loc alegeri locale \u0219i europarlamentare, problema prezen\u021bei rom\u00e2nilor la vot<\/a>, al implic\u0103rii acestora \u00een procesul democratic \u0219i al con\u0219tiin\u021bei civice \u0219i politice a reap\u0103rut \u00een discu\u021bie. De\u0219i instinctul defetist ar face o majoritate cov\u00e2r\u0219itoare s\u0103 cread\u0103 c\u0103 rom\u00e2nii au fost r\u0103pu\u0219i de crizele succesive care au \u00eemp\u00e2nzit media \u00een ultimii ani \u0219i prezen\u021ba acestora la vot va fi nereprezentativ\u0103 cu adev\u0103rat pentru alegerea liderilor din Parlament \u0219i de la Cotroceni, statisticile europene arat\u0103 c\u0103 \u021bara noastr\u0103 se afl\u0103 peste medie c\u00e2nd vine vorba de implicarea direct\u0103 a cet\u0103\u021benilor \u00een procesul democratic.<\/p>\n

Cu toate acestea, sociologii \u0219i politologii v\u0103d o descurajare colectiv\u0103 a rom\u00e2nilor de a-\u0219i face auzit\u0103 vocea, de a se revolta \u00eempotriva nedrept\u0103\u021bilor resim\u021bite prin protest colectiv, a\u0219a cum s-a \u00eent\u00e2mplat \u00een urm\u0103 cu 6-7 ani. Societatea rom\u00e2n\u0103 este \u00eentr-un punct critic de fragmentare \u0219i disolu\u021bie \u00een ceea ce prive\u0219te o identitate comun\u0103, iar o mare parte din vin\u0103 o poart\u0103 un proces gradual dar ritmic de deteriorare a \u00eencrederii \u00een autorit\u0103\u021bi \u0219i \u00een puterea real\u0103 a individului de a schimba \u00een bine climatul politic \u0219i economic \u00een care se afl\u0103.<\/p>\n

Datele din var\u0103 transmise dup\u0103 \u00eencheierea votului de c\u0103tre Autoritatea Electoral\u0103 permanent\u0103 arat\u0103 c\u0103 la alegerile locale \u0219i la europarlamentare prezen\u021ba la vot a fost relativ ridicat\u0103 fa\u021b\u0103 de alte \u021b\u0103ri \u00een care s-a desf\u0103\u0219urat scrutinul european. La europarlamentare au votat 9.418.124 de rom\u00e2ni, prezen\u021ba fiind de 52,2%, \u00een timp ce la alegerile locale au venit la urne 9.027.308 rom\u00e2ni, prezen\u021ba fiind de 49,93%.<\/p>\n

De\u0219i tendin\u021ba fireasc\u0103 este ca num\u0103rul s\u0103 fie considerat redus, e important s\u0103 compar\u0103m prezen\u021ba din Rom\u00e2nia cu cea din celelalte \u021b\u0103ri europene, scrutinul europarlamentar fiind un prilej perfect \u00een acest scop, av\u00e2nd \u00een vedere c\u0103, \u00een acela\u0219i timp, s-au mobilizat spre urne cet\u0103\u021beni europeni din toate statele membre.<\/p>\n

Nu-ti alege doar presedintele, alege-ti si partenerul perfect!<\/p>\n

Gaseste-ti partenerul ideal – e singurul vot care conteaza cu adevarat!<\/p>\n

Putem astfel observa c\u0103 Rom\u00e2nia se afl\u0103 pu\u021bin peste media european\u0103, mult mai sus dec\u00e2t \u021b\u0103ri precum Croa\u021bia, Cehia, Bulgaria, \u021a\u0103rile Baltice, Portugalia, Grecia, Polonia sau Italia.<\/p>\n

Prezen\u021ba la vot la alegerile europarlamentare din 9 iunie 2024<\/i><\/p>\n

\u00cen Europa au avut loc anul acesta mai multe runde de alegeri, \u0219i nu ne putem compara cu austriecii, care au venit la vot la alegerile parlamentare pe 29 septembrie 2024, \u00een propor\u021bie de 77,7%, cu 2,1% \u00een plus fa\u021b\u0103 de scrutinul anterior din 2019, prezen\u021ba la alegerile parlamentare anticipate<\/a> din Bulgaria, din 9 iunie 2024, a fost de 33%, cea mai sc\u0103zut\u0103 de la c\u0103derea regimului comunist \u00een 1989.<\/p>\n

Pe fondul e\u0219ecului \u00een formarea unui guvern stabil dup\u0103 alegerile din iunie, Bulgaria a organizat o nou\u0103 rund\u0103 de alegeri parlamentare anticipate pe 27 octombrie 2024. Prezen\u021ba la vot \u00een cadrul acestor alegeri a fost de 38,94%, ceea ce arat\u0103, desigur, o u\u0219oar\u0103 cre\u0219tere fa\u021b\u0103 de scrutinul anterior, dar plaseaz\u0103 totu\u0219i procentul \u00eentr-un segment incomparabil cu cele \u00eenregistrate \u00een Rom\u00e2nia.<\/p>\n

La noi \u00een \u021bar\u0103, \u00een 2019, amintim c\u0103 prezen\u021ba la vot la alegerile preziden\u021biale a fost de 47,66% \u00een primul tur de scrutin \u0219i 49,87% \u00een turul al doilea. \u00cen diaspora, participarea a fost semnificativ mai mare dec\u00e2t \u00een anii anteriori, datorit\u0103 extinderii procesului de votare pe trei zile \u0219i introducerii votului prin coresponden\u021b\u0103, de\u0219i comparativ cu alte alegeri preziden\u021biale post-1989, prezen\u021ba la vot din 2019 a fost \u00een u\u0219oar\u0103 sc\u0103dere.<\/p>\n

Diana M\u0103rg\u0103rit, conferen\u021biar doctor la Facultatea de Filosofie \u0219i \u0218tiin\u021be Social Politice din cadrul Universit\u0103\u021bii \u201eAlexandru Ioan Cuza\u201d din Ia\u0219i, unde pred\u0103 cursuri precum Institu\u021bii \u0219i organiza\u021bi interna\u021bionale, Guvernare \u0219i mi\u0219c\u0103ri sociale \u0219i Ideologii politice, a punctat, \u00een dialog cu Ziare.com, c\u0103 participarea la vot este deseori condi\u021bionat\u0103 de oferta politic\u0103.<\/p>\n

\u201eCu c\u00e2t oferta politic\u0103 este mai variat\u0103 \u0219i \u00een acord cu preferin\u021bele aleg\u0103torilor, cu at\u00e2t prezen\u021ba la vot va fi mai mare. \u00cen acela\u0219i timp, prezen\u021ba la vot este condi\u021bionat\u0103 \u0219i de angajamentul civic, de con\u0219tientizarea faptului c\u0103 votul, chiar dac\u0103 nu e obligatoriu ca \u00een alte \u021b\u0103ri, este o datorie cet\u0103\u021beneasc\u0103.\u201d<\/p>\n

Specialista a validat faptul c\u0103 absenteismul la vot \u00een Rom\u00e2nia nu este mai accentuat fa\u021b\u0103 de alte \u021b\u0103ri. \u201eFenomenul este larg r\u0103sp\u00e2ndit \u00een \u00eentreaga lume \u0219i este rezultatul intersec\u021biei mai multor factori: ne\u00eencrederea din ce \u00een ce mai ridicat\u0103 fa\u021b\u0103 de partide politice \u0219i clasa politic\u0103, \u00een genere; lipsa unor voci politice care s\u0103 vorbeasc\u0103 pe limba unor categorii de electorat; angajarea cet\u0103\u021benilor \u00een ac\u021biuni civice alternative (proteste, boicoturi etc.); activarea \u00een re\u021bele de socializare care creeaz\u0103 iluzia implic\u0103rii (de pild\u0103, un like poate lini\u0219ti con\u0219tiin\u021ba indivizilor c\u0103 s-au implicat suficient).\u201d<\/p>\n

Aceasta a explicat c\u0103, \u201e\u00een ciuda absenteismului, au fost \u0219i momente excep\u021bionale de mobilizare la vot. De exemplu, \u00een Rom\u00e2nia, la alegerile anterioare, mobilizarea a fost posibil\u0103 datorit\u0103 unor acute sentimente anti-PSD<\/a>, pe fondul protestelor Colectiv, dar \u00een acela\u0219i timp \u0219i a candidaturii unor actori politici care au jucat conving\u0103tor cartea anti-PSD (PNL<\/a> \u0219i Klaus Iohannis<\/a>). Problema cu antipsd-ismul celorlalte partide e c\u0103 acum pare o plac\u0103 stricat\u0103 \u0219i \u00een mod cert nu \u021bine loc de program politic\u201d, a punctat aceasta.<\/p>\n

O problem\u0103 care a fost surprins\u0103 de mai mul\u021bi anali\u0219ti \u00een ultimii ani se refer\u0103 mai ales la \u00eencrederea rom\u00e2nilor c\u0103 votul lor sau implicarea direct\u0103 \u2013 actul de protest fizic, \u00een strad\u0103 \u2013 mai are puterea s\u0103 schimbe cu adev\u0103rat lucrurile \u00een direc\u021bia \u00een care ace\u0219tia \u00ee\u0219i doresc.<\/p>\n

\u201eEntuziasmul cet\u0103\u021benesc din anii 2015-2017 pare s\u0103 se fi estompat\u201d, explic\u0103 Diana M\u0103rg\u0103rit. \u201eValul de proteste de atunci a avut efecte civice \u0219i politice importante de care au beneficiat \u0219i PNL, \u0219i USR<\/a>. Odat\u0103 cu pandemia, profilul protestelor s-a schimbat. Discursul pro-UE, care venea cu o viziune integratoare a Rom\u00e2niei \u00een spa\u021biul occidental, a fost concurat de cel anti-UE, suveranist, na\u021bionalist.\u201d<\/p>\n

M\u0103rg\u0103rit a punctat c\u0103 lipsa mobiliz\u0103rii civice din ultimii ani poate fi interpretat\u0103 prin lentila descuraj\u0103rii \u0219i apatiei, \u00eens\u0103, \u00een acela\u0219i timp, \u201epoate fi \u0219i un simptom al faptului c\u0103 nu au existat evenimente \u0219i mize majore care s\u0103 creeze (re) sentimente suficient de puternice. Dup\u0103 cum spune primarul jucat de V. Rebengiuc \u00een Balan\u021ba, \u2018de bine, de r\u0103u, o ducem bine\u2019.<\/p>\n

Societatea rom\u00e2neasc\u0103 este extrem de fragmentat\u0103 \u0219i asta se vede din num\u0103rul mare de candida\u021bi la preziden\u021biale cu \u0219anse aproape egale de a intra pe locul 2 \u00een turul 2. Divizarea nu este doar de natur\u0103 economic\u0103, ci \u0219i de natur\u0103 social\u0103 \u0219i cultural\u0103. Cu toate c\u0103 electoratul este de extrem de variat cuprinz\u00e2nd, din punct de vedere ideologic, de la progresi\u0219ti la ultraconservatori, oferta politic\u0103 este modest\u0103 \u0219i nu acoper\u0103 nevoile \u0219i a\u0219tept\u0103rile electoratului\u201d, a mai semnalat aceasta.<\/p>\n

E\u0219ecul succesiv al institu\u021biilor de a dovedi deschidere real\u0103 c\u0103tre cet\u0103\u021bean, m\u0103surile nepopulare sau, din contr\u0103, m\u0103surile populiste care au ascuns repercusiuni economice nedorite \u00een societate (amintim aici, de pild\u0103, cele aproape 3.700 de companii care au intrat \u00een insolven\u021b\u0103 \u00een primele \u0219ase luni ale anului) par s\u0103 fi alienat din ce \u00een ce mai mult cet\u0103\u021benii de la credin\u021ba c\u0103 implicarea activ\u0103, dincolo de vot, ar putea s\u0103 zdruncine realmente un sistem greoi, corupt \u0219i opac. Totodat\u0103, o astfel de ne\u00eencredere \u0219i pesimism cultivat duce \u0219i la o criz\u0103 identitar\u0103 care devine teren fertil pentru voci suveraniste, anti-democratice sau anti-europene.<\/p>\n

Gabriel B\u0103descu, profesor universitar, director al Centrului pentru Studierea Democra\u021biei \u0219i membru al departamentului de \u0219tiin\u021be politice din Universitatea Babe\u0219-Bolyai, a amintit \u00eentr-un interviu Business Focus al Ziare.com, din iulie 2024<\/a>, c\u0103 parte a problemei legat\u0103 de func\u021bionarea rela\u021biei dintre cet\u0103\u021bean \u0219i stat const\u0103 \u00een faptul c\u0103 partidele de la noi seam\u0103n\u0103 prea mult \u00eentre ele. Nu au platforme electorale unde s\u0103 se g\u0103seasc\u0103 diferen\u021bieri reale \u00eentre ideologie, nu au idei de politici. \u201eDac\u0103 mergi la vot, adesea ra\u021bionamentul este unul tribal: votez cu ai no\u0219tri fiindc\u0103 \u00eei \u0219tiu, am prieteni acolo. Merg ca atunci c\u00e2nd am o echip\u0103 de fotbal favorit\u0103, m-am obi\u0219nuit, poate \u0219i cei din familie \u021bin cu aceea\u0219i echip\u0103 de fotbal. Dar nu simt c\u0103 alegerea mea poate fi legat\u0103 \u0219i de ni\u0219te politici. Lucrul acesta chiar ne diferen\u021biaz\u0103 de multe alte \u021b\u0103ri \u2013 inclusiv de \u021b\u0103ri cu un trecut comunist \u2013 \u0219i anume faptul c\u0103 avem partide care seam\u0103n\u0103 prea mult \u00eentre ele, care nu discut\u0103 \u00een termeni de idei, de politici. Sunt \u0219i excep\u021bii, dar nici excep\u021biile nu ajut\u0103.\u201d<\/p>\n

Expertul a amintit \u00een acest context de platforma de campanie a pre\u0219edintelui Klaus Iohannis, care a pus accentul pe educa\u021bie, cu \u201eRom\u00e2nia educat\u0103\u201d, platform\u0103 care dup\u0103 dou\u0103 mandate a primit critici vehemente \u0219i s-a reflectat \u00een statistici extrem de \u00eengrijor\u0103toare. \u201eAbandonul \u0219colar de 16%, care este absolut uria\u0219 \u2013 \u00een rural este 30%, ceea ce este \u0219ocant. Asta nu mai este Europa, e Africa. Scorurile PISA ne plaseaz\u0103 de asemenea \u00een afara Europei, precum \u0219i propor\u021bia de persoane cu studii superioare: suntem ultimii \u00een UE, dar ceea ce e cu adev\u0103rat deprimant este c\u0103 suntem pe un trend descendent \u00een timp ce to\u021bi ceilal\u021bi cresc.\u201d<\/p>\n

Aceste statistici \u00eei fac pe mul\u021bi cet\u0103\u021beni cu at\u00e2t mai cinici, dup\u0103 ce un politician cu putere a f\u0103cut promisiuni urmate de rezultate at\u00e2t de slabe. Totodat\u0103, astfel de dezam\u0103giri politice tind s\u0103 favorizeze \u0219i locul f\u0103cut \u00een alegerile politice pentru partidele din extremele spectrului politic: \u201eOamenii \u00ee\u0219i zic hai s\u0103 \u00eencerc\u0103m \u0219i cu ciuda\u021bii \u0103\u0219tia, din moment ce nu ne-a mers cu politicieni mainstream (n.r. eng. tradi\u021bionali, apar\u021bin\u00e2nd partidelor care au ocupat puterea o perioad\u0103 lung\u0103 de timp). O problem\u0103 este c\u0103 sistemul este destul de \u00eenchis, e foarte greu s\u0103 apar\u0103 partide noi, iar \u00een acest fel cele vechi nu au un incentive (n.r. eng. un impuls) s\u0103 schimbe ceva, de\u0219i r\u0103ul fundamental e \u00een interiorul lor.\u201d<\/p>\n

Modul \u00een care func\u021bioneaz\u0103 institu\u021biile statului are capacitatea s\u0103 rodeze enorm de mult \u00eencrederea \u00een autorit\u0103\u021bi \u0219i s\u0103 fac\u0103 oamenii \u201eorbi\u201d \u0219i la mecanismele care func\u021bioneaz\u0103 \u00eenc\u0103 \u00een societate: \u201e\u00cen momentul \u00een care sunt pesimi\u0219ti, cinici, atunci \u0219i institu\u021biile func\u021bioneaz\u0103 prost. Institu\u021biile de la noi nu merit\u0103 \u00een general foarte mult\u0103 \u00eencredere, dar e bine s\u0103 fie \u0219i ni\u0219te nuan\u021be \u2013 s\u0103 observ\u0103m c\u00e2nd o prim\u0103rie sau o \u0219coal\u0103 func\u021bioneaz\u0103 ceva mai bine.\u201d Dac\u0103 \u00een schimb pesimismul este extrem \u0219i to\u021bi intr\u0103 \u201e\u00een aceea\u0219i oal\u0103 de negru \u0219i nu apar nuan\u021be de gri\u201d, cum a explicat expertul, lucrul acesta ajunge s\u0103 nu ajute func\u021bionarea institu\u021biilor \u0219i s\u0103 ad\u00e2nceasc\u0103 derapajele de ambele p\u0103r\u021bi.<\/p>\n

Astfel, scrutinele care urmeaz\u0103 pot perpetua sau rupe un ciclu de cinism din partea cet\u0103\u021benilor \u0219i de ineficien\u021b\u0103 a institu\u021biilor statului chiar \u00eencep\u00e2nd de la individ, de la implicarea unitar\u0103 \u0219i con\u0219tient\u0103 \u00een procesul democratic, care, a\u0219a cum am ar\u0103tat mai sus, este deja de o calitate superioar\u0103 altor \u021b\u0103ri din regiune \u0219i are reale \u0219anse de a se ridica la nivelul vecinilor europeni.<\/p>\n

Nu rata \u0219tirile importante ale zilei<\/p>\n

Source URL: https:\/\/ziare.com\/alegeri-prezidentiale-2024\/mit-absenteism-romania-analiza-rezultate-implicare-civica-1907739<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Av\u00e2nd \u00een vedere caracterul rar al urm\u0103toarelor runde de alegeri \u2013 suprapunerea scrutinului electoral cu cel parlamentar mai ales -, \u00eentr-un an \u00een care au avut deja loc alegeri locale \u0219i europarlamentare, problema prezen\u021bei rom\u00e2nilor la vot, al implic\u0103rii acestora \u00een procesul democratic \u0219i al con\u0219tiin\u021bei civice \u0219i politice a reap\u0103rut \u00een discu\u021bie. De\u0219i instinctul […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":444964,"comment_status":"open","ping_status":"","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[2],"tags":[22],"class_list":["post-444963","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-politics","tag-ziare-com"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/444963","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=444963"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/444963\/revisions"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/444964"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=444963"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=444963"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=444963"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}