{"id":444574,"date":"2024-11-23T06:32:37","date_gmt":"2024-11-23T03:32:37","guid":{"rendered":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=444574"},"modified":"2024-11-23T06:32:37","modified_gmt":"2024-11-23T03:32:37","slug":"studiu-femeile-din-romania-sunt-mult-mai-afectate-de-burnout-decat-barbatii-aproape-7-din-10-angajati-care-locuiesc-cu-alte-persoane-se-simt-constant-obositi","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=444574","title":{"rendered":"STUDIU: Femeile din Rom\u00e2nia sunt mult mai afectate de burnout dec\u00e2t b\u0103rba\u0163ii. Aproape 7 din 10 angaja\u0163i care locuiesc cu alte persoane se simt constant obosi\u0163i"},"content":{"rendered":"<div class=\"post-content\">\n<p>Tot mai mul\u0163i angaja\u0163i din Rom\u00e2nia sufer\u0103 de epuizare profesional\u0103 sau burnout, femeile fiind mai afectate dec\u00e2t b\u0103rba\u0163ii, arat\u0103 un studiu realizat de organiza\u0163ia neguvernamental\u0103 Centrul de Formare APSAP. Potrivit acestuia, printre motivele principale care duc la epuizarea fizic\u0103 \u015fi mental\u0103 se afl\u0103 oboseala, munca peste program, programul de lucru dezechilibrat, munca repetitiv\u0103 \u015fi lipsa de lini\u015fte sau intimitate acas\u0103, transmite News.ro.<\/p>\n<p>\u201dTot mai mul\u0163i angaja\u0163i din Rom\u00e2nia sufer\u0103 de epuizare profesional\u0103 sau burnout, femeile fiind mai afectate dec\u00e2t b\u0103rba\u0163ii. De asemenea, 40% dintre cei care lucreaz\u0103 \u00een ture se confrunt\u0103 frecvent cu epuizarea\u201d, arat\u0103 datele unui studiu recent realizat de Centrul de Formare APSAP, cel mai mare centru de preg\u0103tire profesional\u0103 din \u0163ar\u0103.<\/p>\n<p>Printre motivele principale care duc la epuizarea fizic\u0103 \u015fi mental\u0103 se afl\u0103 oboseala, munca peste program, programul de lucru dezechilibrat, munca repetitiv\u0103 \u015fi lipsa de lini\u015fte sau intimitate acas\u0103.<\/p>\n<p>\u201cStudiul nostru, la care au r\u0103spuns 2.053 de angaja\u0163i din sectoarele privat \u015fi public, eviden\u0163iaz\u0103 c\u0103 epuizarea emo\u0163ional\u0103, fizic\u0103 \u015fi mental\u0103 (cunoscut\u0103 sub denumirea de Burnout) reprezint\u0103 un sindrom real, cu un impact negativ considerabil asupra performan\u0163ei angaja\u0163ilor, fiind un semnal de alarm\u0103 care nu trebuie ignorat. Mai mult, conform studiilor medicale interna\u0163ionale, epuizarea fizic\u0103 \u015fi mental\u0103 declan\u015feaz\u0103 boli cardiovasculare, tulbur\u0103ri ale sistemului nervos, depresie \u015fi alte afec\u0163iuni, care pot afecta grav s\u0103n\u0103tatea oamenilor. Pe l\u00e2ng\u0103 munca \u00een ture \u015fi munca repetitiv\u0103, este interesant faptul c\u0103 rom\u00e2nii au declarat c\u0103 \u00eens\u0103\u015fi convie\u0163uirea cu alte persoane \u00eentr-un spa\u0163iu restr\u00e2ns \u00eei face s\u0103 se simt\u0103 constant epuiza\u0163i, din lipsa de spa\u0163iu personal, lini\u015fte \u015fi intimitate, fa\u0163\u0103 de cei care locuiesc singuri\u201d, declar\u0103 Bogdan-Costin F\u00e2r\u015firotu, pre\u015fedinte al Centrului de Formare APSAP.<\/p>\n<p>Organiza\u0163ia Mondial\u0103 a S\u0103n\u0103t\u0103\u0163ii (OMS) recunoa\u015fte burnout-ul ca un fenomen asociat muncii, subliniind importan\u0163a gestion\u0103rii adecvate a stresului ocupa\u0163ional, \u00eenc\u0103 din anul 2019. \u00cen \u0163\u0103ri precum Olanda, angajatul care este diagnosticat cu burnout de c\u0103tre medic beneficiaz\u0103 de concediu medical p\u00e2n\u0103 la 104 s\u0103pt\u0103m\u00e2ni, primind 77% din salariu.<\/p>\n<p>Femeile resimt mult mai des epuizarea la locul de munc\u0103 \u00een compara\u0163ie cu b\u0103rba\u0163ii. \u2013 33,16% dintre femei au declarat c\u0103 se simt frecvent epuizate, fa\u0163\u0103 de doar 20,75% dintre b\u0103rba\u0163i<\/p>\n<p>\u00cen Rom\u00e2nia, burnout-ul nu este considerat \u00eenc\u0103 o boal\u0103, dar \u00een prezent exist\u0103 o dezbatere \u00een Senat privind acordarea de concediu medical pentru epuizare fizic\u0103.<\/p>\n<p>Studiul realizat de Centrul de Formare APSAP relev\u0103 faptul c\u0103 femeile resimt mult mai des epuizarea la locul de munc\u0103 \u00een compara\u0163ie cu b\u0103rba\u0163ii. Astfel, 33,16% dintre femei au declarat c\u0103 se simt frecvent epuizate, fa\u0163\u0103 de doar 20,75% dintre b\u0103rba\u0163i. De\u015fi femeile tind s\u0103 munceasc\u0103 mai mult, s\u0103 fie mai reziliente \u015fi s\u0103-\u015fi sprijine mai mult colegii, aceste eforturi suplimentare sunt deseori subapreciate \u00een mediul profesional, eviden\u0163iind impactul dispropor\u0163ionat al stresului asupra angaja\u0163ilor.<\/p>\n<p>40% dintre cei care lucreaz\u0103 \u00een ture se confrunt\u0103 frecvent cu epuizarea<\/p>\n<p>Datele colectate relev\u0103 faptul c\u0103 tipul de program de munc\u0103 influen\u0163eaz\u0103 semnificativ nivelul de epuizare resim\u0163it de angaja\u0163i. Astfel, 40% dintre cei care lucreaz\u0103 \u00een ture se confrunt\u0103 frecvent cu epuizarea, \u00een principal din cauza dificult\u0103\u0163ii de a men\u0163ine un program de somn regulat \u015fi a odihnei insuficiente. \u00cen compara\u0163ie, doar 25,59% dintre angaja\u0163ii cu un program flexibil raporteaz\u0103 aceea\u015fi intensitate a epuiz\u0103rii, subliniind impactul negativ al muncii \u00een ture asupra s\u0103n\u0103t\u0103\u0163ii \u015fi energiei angaja\u0163ilor.<\/p>\n<p>Munca \u00een ture perturb\u0103 odihna \u015fi organizarea unui program de somn constant, iar astfel cre\u015fte considerabil riscul de burnout, \u00een timp ce un program flexibil ofer\u0103 o mai bun\u0103 gestionare a oboselii.<\/p>\n<p>Activit\u0103\u0163ile repetitive duc la epuizare, \u00een timp ce creativitatea stimuleaz\u0103\u00a0energia \u015fi starea de bine<\/p>\n<p>Persoanele care desf\u0103\u015foar\u0103 activit\u0103\u0163i repetitive, f\u0103r\u0103 elemente de noutate sau stimulare, au raportat un nivel ridicat de epuizare, 42,79% dintre acestea afirm\u00e2nd c\u0103 se simt frecvent epuizate. \u00cen schimb, doar 18,17% dintre cei care desf\u0103\u015foar\u0103 activit\u0103\u0163i creative experimenteaz\u0103 acelea\u015fi niveluri de epuizare. Rutina poate deveni obositoare, monoton\u0103, spre deosebire de activit\u0103\u0163ile creative care ofer\u0103 mai mult\u0103 stimulare \u015fi varietate.<\/p>\n<p>Persoanele care au o activitate zilnic\u0103 de rutin\u0103 sunt mai predispuse la burnout, comparativ cu cele care desf\u0103\u015foar\u0103 activit\u0103\u0163i recreative, deoarece lipsa de varietate \u015fi monotonia pot contribui semnificativ la epuizarea emo\u0163ional\u0103 \u015fi mental\u0103. Activit\u0103\u0163ile repetate zilnic reduc motiva\u0163ia \u015fi satisfac\u0163ia, cre\u00e2nd o senza\u0163ie de stagnare \u015fi lips\u0103 de scop, care amplific\u0103 stresul \u015fi epuizarea.<\/p>\n<p>65,49% dintre persoanele care \u00eempart spa\u0163iul de locuit cu una sau mai multe persoane se simt aproape \u00eentotdeauna epuizate<\/p>\n<p>S-a constatat o diferen\u0163\u0103 semnificativ\u0103 \u00eentre nivelurile de epuizare resim\u0163ite \u00een func\u0163ie de num\u0103rul de persoane care locuiesc \u00een acela\u015fi spa\u0163iu. Astfel, 65,49% dintre persoanele care \u00eempart spa\u0163iul de locuit cu una sau mai multe persoane se simt aproape \u00eentotdeauna epuizate, comparativ cu 29,44% dintre cei care locuiesc singuri.<\/p>\n<p>Conform studiului, persoanele care \u00eempart locuin\u0163a cu mai mult de dou\u0103 persoane se confrunt\u0103 cu un nivel mai ridicat al burnout-ului. Aceast\u0103 situa\u0163ie poate fi atribuit\u0103 stresului suplimentar cauzat de lipsa spa\u0163iului personal \u015fi de necesitatea gestion\u0103rii rela\u0163iilor interpersonale \u00eentr-un mediu comun. Atunci c\u00e2nd tr\u0103ie\u015fti \u00eentr-un mediu cu mai multe persoane, poate s\u0103 apar\u0103 lipsa intimit\u0103\u0163ii \u015fi a spa\u0163iului pentru relaxare, ceea ce \u00eempiedic\u0103 odihna \u015fi refacerea adecvat\u0103 dup\u0103 o zi stresant\u0103 de munc\u0103.<\/p>\n<p>\u00cen plus, interac\u0163iunile constante cu al\u0163i membri ai gospod\u0103riei pot duce la tensiuni sau conflicte, mai ales dac\u0103 exist\u0103 diferen\u0163e de valori sau de stil de via\u0163\u0103. Aceast\u0103 situa\u0163ie poate amplifica stresul resim\u0163it la locul de munc\u0103, contribuind astfel la un nivel mai mare de epuizare emo\u0163ional\u0103 \u015fi burnout. Gestionarea responsabilit\u0103\u0163ilor casnice comune sau a obliga\u0163iilor sociale legate de ceilal\u0163i poate ad\u0103uga o presiune suplimentar\u0103, \u00eempiedic\u00e2nd persoana s\u0103 se deconecteze \u015fi s\u0103-\u015fi re\u00eencarce energia mental\u0103 \u015fi emo\u0163ional\u0103.<\/p>\n<p>40% dintre persoanele care nu se implic\u0103 deloc \u00een activit\u0103\u0163i recreative se confrunt\u0103 frecvent cu epuizarea<\/p>\n<p>Datele arat\u0103 c\u0103 lipsa activit\u0103\u0163ilor recreative este str\u00e2ns legat\u0103 de niveluri ridicate de epuizare. 40% dintre persoanele care nu se implic\u0103 deloc \u00een activit\u0103\u0163i recreative se confrunt\u0103 frecvent cu epuizarea, comparativ cu doar 24,74% dintre cei care desf\u0103\u015foar\u0103 mai mult de 12 ore pe s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103 de activit\u0103\u0163i recreative.<\/p>\n<p>\u00cen schimb, cei care includ activit\u0103\u0163i recreative \u00een rutina lor au mai multe \u015fanse s\u0103 reduc\u0103 riscul de burnout. Activit\u0103\u0163ile recreative, cum ar fi sporturile, hobby-urile sau socializarea, ofer\u0103 o pauz\u0103 mental\u0103 \u015fi contribuie la eliberarea de stres, \u00eembun\u0103t\u0103\u0163ind s\u0103n\u0103tatea mental\u0103 \u015fi bun\u0103starea general\u0103. Aceste activit\u0103\u0163i permit persoanelor s\u0103 se relaxeze, s\u0103 se \u00eencarce cu energie \u015fi s\u0103 \u00ee\u015fi men\u0163in\u0103 un echilibru s\u0103n\u0103tos \u00eentre munc\u0103 \u015fi via\u0163a personal\u0103.<\/p>\n<p>Studiul realizat de Centrul de Formare APSAP subliniaz\u0103 importan\u0163a unor m\u0103suri proactive din partea companiilor pentru a sus\u0163ine s\u0103n\u0103tatea mental\u0103 \u015fi emo\u0163ional\u0103 a angaja\u0163ilor.<\/p>\n<p>\u201dEste crucial ca managerii s\u0103 identifice \u015fi s\u0103 trateze rapid situa\u0163iile de burnout \u015fi stres profesional, pentru a asigura at\u00e2t eficien\u0163a, c\u00e2t \u015fi starea de bine a echipei.\u00a0Aceste rezultate relev\u0103 o nevoie acut\u0103 de strategii de management al stresului \u015fi de sus\u0163inere a angaja\u0163ilor. Printre m\u0103surile recomandate se num\u0103r\u0103 introducerea unor programe de asisten\u0163\u0103 psihologic\u0103, flexibilitatea programului de lucru \u015fi crearea unor spa\u0163ii destinate relax\u0103rii la locul de munc\u0103. F\u0103r\u0103 astfel de interven\u0163ii, burnout-ul reduce productivitatea \u015fi poate cauza probleme de s\u0103n\u0103tate pe termen lung \u00een r\u00e2ndul angaja\u0163ilor\u201d, spun autorii studiului.<\/p>\n<p>Epuizarea psihic\u0103 \u015fi fizic\u0103 a devenit o realitate pentru mul\u0163i angaja\u0163i din Rom\u00e2nia, iar acest studiu reflect\u0103 necesitatea adopt\u0103rii unor politici de sprijin la nivel organiza\u0163ional. \u00cen fa\u0163a acestor cifre, angajatorii au o responsabilitate clar\u0103 de a promova un mediu de lucru s\u0103n\u0103tos \u015fi echilibrat, pentru a preveni efectele burnout-ului asupra performan\u0163ei \u015fi bun\u0103st\u0103rii angaja\u0163ilor.<\/p>\n<p>\u201dBurnout-ul ocupa\u0163ional reprezint\u0103 o stare de epuizare emo\u0163ional\u0103, fizic\u0103 \u015fi mental\u0103 asociat\u0103 activit\u0103\u0163ii profesionale, care afecteaz\u0103 profund g\u00e2ndirea \u015fi emo\u0163iile angaja\u0163ilor. Aceasta poate influen\u0163a negativ performan\u0163a \u015fi motiva\u0163ia, contribuind la apari\u0163ia unor probleme grave de s\u0103n\u0103tate, precum afec\u0163iuni cardiovasculare (hipertensiune), sc\u0103derea imunit\u0103\u0163ii, dureri musculare, tulbur\u0103ri endocrine \u015fi ale sistemului nervos, cresc\u00e2nd astfel riscul de depresie \u015fi chiar al tentativelor de suicid. Burnout-ul nu \u00eenseamn\u0103 stres, chiar dac\u0103 expunerea la stresul continuu duce la burnout. \u00cen acela\u015fi timp, burnout-ul nu \u00eenseamn\u0103 depresie. Acesta este mai degrab\u0103 un r\u0103spuns psihologic la stresul cronic asociat muncii, \u00een timp ce depresia este o tulburare de s\u0103n\u0103tate mental\u0103 mai complex\u0103, care poate ap\u0103rea independent de stresul de la locul de munc\u0103\u201d, adaug\u0103 ei.<\/p>\n<p>Epuizarea, \u00een contextul burnout-ului \u00een r\u00e2ndul angaja\u0163ilor, se refer\u0103 la o stare de oboseal\u0103 extrem\u0103 \u015fi de epuizare fizic\u0103, mental\u0103 \u015fi emo\u0163ional\u0103, cauzat\u0103 de expunerea prelungit\u0103 la stres profesional. Aceasta afecteaz\u0103 negativ capacitatea angaja\u0163ilor de a-\u015fi \u00eendeplini sarcinile, diminu\u00e2ndu-le productivitatea \u015fi afect\u00e2ndu-le s\u0103n\u0103tatea general\u0103 \u015fi bun\u0103starea.<\/p>\n<p>Fondat\u0103 \u00een 2014, organiza\u0163ia neguvernamental\u0103 Centrul de Formare APSAP furnizeaz\u0103 programe de perfec\u0163ionare pentru sectoarele public \u015fi privat din Rom\u00e2nia<\/p>\n<div class=\"code-block code-block-15\">\n<div class=\"ai-adb-hide\" data-ai-debug=\"15\">\n<h4>Urm\u0103re\u0219te mai jos produc\u021biile video ale G4Media:<\/h4>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<p> Source URL: https:\/\/www.g4media.ro\/studiu-femeile-din-romania-sunt-mult-mai-afectate-de-burnout-decat-barbatii-aproape-7-din-10-angajati-care-locuiesc-cu-alte-persoane-se-simt-constant-obositi.html<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Tot mai mul\u0163i angaja\u0163i din Rom\u00e2nia sufer\u0103 de epuizare profesional\u0103 sau burnout, femeile fiind mai afectate dec\u00e2t b\u0103rba\u0163ii, arat\u0103 un studiu realizat de organiza\u0163ia neguvernamental\u0103 Centrul de Formare APSAP. Potrivit acestuia, printre motivele principale care duc la epuizarea fizic\u0103 \u015fi mental\u0103 se afl\u0103 oboseala, munca peste program, programul de lucru dezechilibrat, munca repetitiv\u0103 \u015fi lipsa [&hellip;]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":444575,"comment_status":"open","ping_status":"","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[2],"tags":[24],"class_list":["post-444574","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-politics","tag-g4media"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/444574","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=444574"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/444574\/revisions"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/444575"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=444574"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=444574"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=444574"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}