{"id":424149,"date":"2019-12-11T11:39:39","date_gmt":"2019-12-11T08:39:39","guid":{"rendered":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=424149"},"modified":"2019-12-11T11:39:39","modified_gmt":"2019-12-11T08:39:39","slug":"ion-iliescu-trimis-in-judecata-pentru-savarsirea-de-crime-impotriva-umanitatii-a-facut-rezumatul-celor-trei-decenii-de-la-revolutie","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=424149","title":{"rendered":"Ion Iliescu, trimis \u00een judecat\u0103 pentru s\u0103v\u00e2r\u0219irea de crime \u00eempotriva umanit\u0103\u021bii, a f\u0103cut rezumatul celor trei decenii de la Revolu\u021bie"},"content":{"rendered":"<\/p>\n

\n\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t Fostul pre\u0219edinte al Rom\u00e2niei, Ion Iliescu, trimis \u00een judecat\u0103 \u00een Dosarul Revolu\u021biei pentru s\u0103v\u00e2r\u0219irea de crime \u00eempotriva umanit\u0103\u021bii, a f\u0103cut, pe blog, un rezumatal celor trei decenii care au trecut de la Revolu\u021bia din 1989.
\n\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t<\/h2>\n
\n

\u201dA trecut suficient timp de la evenimentele din decembrie 1989 pentru a analiza, de o manier\u0103 obiectiv\u0103, cauzele \u0219i consecin\u021bele Revolu\u021biei, analiz\u0103 care va fi pus\u0103 \u00een contextul acelei perioade. Nu inten\u021bionez s\u0103 r\u0103spund tuturor cli\u0219eelor care \u021bin loc de evaluare a faptelor din urm\u0103 cu treizeci de ani. Cred sincer c\u0103 societatea rom\u00e2neasc\u0103 este suficient de matur\u0103 pentru a accepta toate punctele de vedere, \u0219i a judeca faptele, \u0219i nu etichetele lipite de unii sau de al\u021bii pe aceste fapte.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Inevitabil, o astfel de analiz\u0103 implic\u0103 \u0219i o doz\u0103 de subiectivism. Asta nu \u00eenseamn\u0103 rescrierea istoriei, pe care o practic\u0103 at\u00e2\u021bia cu s\u00e2rg, c\u00e2nd este vorba de Revolu\u021bia Rom\u00e2n\u0103, dar \u0219i de contextul \u00een care a ap\u0103rut \u0219i s-a impus. Sunt un martor \u0219i un participant la evenimente, am datoria de a fi onest, \u0219i sunt onest, \u00een leg\u0103tur\u0103 cu lucrurile pe care le-am v\u0103zut, \u0219i le cunosc. Dar este imposibil pentru cineva, chiar aflat \u00een centrul unui sistem, s\u0103 cunoasc\u0103 direct tot. Au fost milioane de oameni care, \u00eentr-un fel sau altul, au f\u0103cut posibil\u0103 schimbarea politic\u0103 de sistem, care schimbare a adus cu ea schimb\u0103ri radicale \u00een economie \u0219i \u00een societate, \u00een arhitectura institu\u021bional\u0103 a statului, \u00een raporturile \u00eentre indivizi, \u0219i \u00eentre ace\u0219tia \u0219i stat.<\/p>\n

\n <\/p>\n
<\/div>\n
<\/div>\n<\/p><\/div>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 De treizeci de ani auzim invariabil \u00eentrebarea: \u201dA fost, sau nu a fost, Revolu\u021bie?\u201d Nu sunt multe defini\u021bii despre ce \u00eenseamn\u0103 o Revolu\u021bie. \u0218i oricum \u00een istoria umanit\u0103\u021bii nu avem prea multe episoade revolu\u021bionare, care s\u0103 genereze schimb\u0103ri at\u00e2t de profunde \u00een politic\u0103, economie \u0219i societate. P\u00e2n\u0103 la urm\u0103 apelul la Revolu\u021bie, ca metod\u0103 de schimbare, este unul de ultim\u0103 instan\u021b\u0103, atunci c\u00e2nd toate celelelte metode de transformare\u00a0 e\u0219ueaz\u0103. Revolu\u021bia este consecin\u021ba cea mai grav\u0103 a e\u0219ecului puterii politice \u00een exerci\u021biu de a r\u0103spunde nevoilor \u0219i cerin\u021belor societ\u0103\u021bii.<\/p>\n

<\/div>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Factorul declan\u0219ator al Revolu\u021biei Rom\u00e2ne a fost, p\u00e2n\u0103 la urm\u0103, \u00eencercarea de a-l muta cu for\u021ba pe pastorul Laszlo Tokes de la Timi\u0219oara \u00een alt\u0103 parohie. Cet\u0103\u021benii s-au solidarizat cu el, dar nu doar at\u00e2t: au considerat c\u0103 este un bun moment pentru a-\u0219i exprima public nemul\u021bumirile \u0219i nevoia de schimbare. Interven\u021bia violent\u0103 a for\u021belor de ordine a declan\u0219at riposta cet\u0103\u021benilor, care au \u00eenceput s\u0103 formuleze cereri explicite de schimbare a sistemului politic. Succesiunea evenimentelor s-a accelerat, \u0219i rezultatul se cunoa\u0219te: regimul totalitar al lui Ceau\u0219escu a c\u0103zut, dup\u0103 protestele din Bucure\u0219ti, din 21-22 decembrie 1989.\u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0<\/p>\n

\n <\/p>\n
<\/div>\n
<\/div>\n<\/p><\/div>\n

\u00cenainte de orice, Revolu\u021bia Rom\u00e2n\u0103 a fost una pentru democra\u021bie, drepturi \u0219i libert\u0103\u021bi, garan\u021bii pentru ele, o guvernare bazat\u0103 pe Constitu\u021bie \u0219i pe legi, nu pe bunul plac al unora care se cred st\u0103p\u00e2nii \u021b\u0103rii!<\/p>\n

Da, Revolu\u021bia Rom\u00e2n\u0103 a fost un moment de violen\u021b\u0103 social\u0103, care are explica\u021biile lui, despre care am vorbit nu o dat\u0103.\u00a0Istoria nu a fost clement\u0103 cu Rom\u00e2nia, \u0219i trebuie s\u0103 spunem lucrurile acestea, dac\u0103 vrem s\u0103 \u00een\u021belegem de ce a trebuit s\u0103 \u00eencheiem violent un capitol de istorie, cel al totalitarismelor rom\u00e2ne\u0219ti, \u00eenceput, din p\u0103cate, tot violent, odat\u0103 cu instaurarea dictaturii regale, \u00een 1938, dictatur\u0103 preg\u0103tit\u0103 de multe \u0219i variate \u00eenc\u0103lc\u0103ri ale drepturilor \u0219i libert\u0103\u021bilor cet\u0103\u021bene\u0219ti, care au avut ecouri puternice \u00een epoc\u0103. De fapt, \u00eentreaga perioad\u0103 interbelic\u0103 a fost marcat\u0103 de violen\u021b\u0103 social\u0103, dominat\u0103 de s\u0103r\u0103cie \u0219i de consecin\u021bele Marii Crize economice din perioada 1929-1933.\u00a0<\/p>\n

Am experimentat, \u00een materie de guvernare, p\u00e2n\u0103 \u00een 1989, at\u00e2t democra\u021bia (una extrem de limitat\u0103, de imperfect\u0103 \u0219i de disfunc\u021bional\u0103), c\u00e2t \u0219i regimul partidului unic, la fel de disfunc\u021bional, de limitat \u0219i de imperfect. E drept, ne-am dezvoltat, cu eforturi dispropor\u021bionat de mari fa\u021b\u0103 de rezultate, s-au schimbat \u00een bine ni\u0219te lucruri. Doar c\u0103 s-a dovedit c\u0103 schimbarea a fost fragil\u0103, c\u0103 structurile de subdezvoltare din perioada interbelic\u0103 reapar \u00een tranzi\u021bie, c\u0103 avem \u00eenc\u0103 multe de f\u0103cut pentru a reduce decalajele de dezvoltare, mult mai evidente acum, c\u00e2nd suntem \u00een Uniunea European\u0103.\u00a0<\/p>\n

\u00a0Revine permanent \u00een discu\u021bie acest fapt, anume c\u0103 noi am ie\u0219it violent din comunism, c\u0103 pentru a ne rec\u00e2\u0219tiga libertatea a fost nevoie de jertfa unor oameni. Da, ceea ce s-a \u00eent\u00e2mplat \u00een jurul nostru, \u00een anul 1989, a contrastat cu situa\u021bia din \u021bara noastr\u0103: toate \u021b\u0103rile foste comuniste au avut parte de o schimbare pa\u0219nic\u0103 de sistem. De ce noi am fost excep\u021bia? Motivul este simplu, dar \u00een acela\u0219i timp extrem de complicat, \u0219i el explic\u0103 multe dintre evenimentele care au urmat pr\u0103bu\u0219irii ceau\u0219ismului. Este vorba despre lipsa unei alternative politice la regimul existent. Nu pentru c\u0103 n-ar fi avut cine s-o construiasc\u0103, \u00eencerc\u0103ri au fost, \u0219i de natur\u0103 politic\u0103, \u0219i de natur\u0103 civic\u0103, \u0219i de natur\u0103 sindical\u0103.\u00a0<\/p>\n

\n <\/p>\n
<\/div>\n
<\/div>\n<\/p><\/div>\n

Regimul totalitar ceau\u0219ist a avut o caracteristic\u0103: intoleran\u021ba extrem\u0103 la diversitate, la orice \u00eensemna abatere de la dogm\u0103, de la linia oficial\u0103. Intoleran\u021b\u0103 care a fost abil justificat\u0103, at\u00e2t prin prezentarea celor care se \u00eendoiau de dogm\u0103, care \u00eencercau \u0219i altceva-at\u00e2t dinspre dreapta ideologic\u0103, dar \u0219i dinspre st\u00e2nga ideologic\u0103-drept du\u0219mani ai ,,m\u0103re\u021belor realiz\u0103ri ale poporului rom\u00e2n\u201d, c\u00e2t \u0219i ca un fel de coloan\u0103 a cincea, la \u00eenceput a imperialismului american, apoi a Moscovei, spre sf\u00e2r\u0219itul epocii ceau\u0219iste.\u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0<\/p>\n

\u00a0P\u00e2n\u0103 spre \u00eenceputul anilor 80 a existat un fel de consens intern, implicit, legat de dezvoltare. Oamenii au sus\u021binut regimul, c\u00e2t\u0103 vreme a fost relativ performant economic, iar efectele sociale au fost\u00a0importante. De\u00a0asta nu era nevoie de o alternativ\u0103, de asta a fost respins\u0103 crearea ei de c\u0103tre cet\u0103\u021beni. C\u00e2nd e\u0219ecul economic devenise evident, spre mijlocul anilor 80, nu a mai fost timp pentru crearea unei alternative, iar furia \u0219i disperarea oamenilor au dus c\u0103tre o solu\u021bie violent\u0103, nu c\u0103tre o schimbare negociat\u0103, ca \u00een Cehoslovacia, Ungaria \u0219i Polonia. \u021a\u0103ri care au avut timp-\u0219i oarecare libertate-de a construi astfel de alternative, \u0219i conduc\u0103tori care au \u00een\u021beles c\u0103 lumea se schimb\u0103, c\u0103 vrea libertate, pluralism, democra\u021bie.\u00a0<\/p>\n

Faptele care au dus la c\u0103derea regimului ceau\u0219ist sunt cunoscute. Oric\u00e2t ar c\u0103uta unii \u201dlovituri de stat\u201d, \u201dconspira\u021bii\u201d \u0219i \u201dinterven\u021bii str\u0103ine\u201d, adev\u0103rul este mult mai simplu, \u0219i \u00eel \u0219tim to\u021bi: nu se mai putea, ne ajunsese tuturor cu\u021bitul la os, dup\u0103 cea mai dur\u0103 perioad\u0103 de austeritate din perioada postbelic\u0103, dintr-o \u021bar\u0103 european\u0103. Trebuie s-o spunem: decizia lui Ceau\u0219escu, de a pl\u0103ti datoriile externe \u00eentr-un timp scurt a dus la reducerea drastic\u0103 a consumului intern, la ra\u021bionalizarea alimentelor, energiei, combustibililor, la mizeria din \u0219coli \u0219i spitale, la for\u021barea exporturilor, la reducerea investi\u021biilor \u00een momentul \u00een care aparatul productiv, construit \u00een anii 60 \u0219i 70, avea nevoie de modernizare, c\u00e2nd trebuia introdus progresul tehnologic \u00een diverse domenii.\u00a0<\/p>\n

Nu avea cum s\u0103 se termine bine o astfel de perioad\u0103 de lipsuri, ce a dus la s\u0103r\u0103cirea multor rom\u00e2ni, care abia gustaser\u0103 din fructele unei relative bun\u0103st\u0103ri.\u00a0<\/p>\n

Orice mi\u0219care radical\u0103 de acest gen, orice revolu\u021bie, are ni\u0219te for\u021be motrice. \u00cen 1989 ele au fost muncitorimea din marile ora\u0219e industrializate \u0219i embrionul de clas\u0103 de mijloc, constituit din intelectualitatea tehnic\u0103, economic\u0103 \u0219i umanist\u0103, pe de alt\u0103\u00a0parte. De\u00a0men\u021bionat prezen\u021ba masiv\u0103, \u00een strad\u0103, a tinerilor. Acest lucru era evident \u00eenc\u0103 de la revolta social\u0103 de la Bra\u0219ov, din 15 noiembrie 1987. Se n\u0103\u0219tea un fel de con\u0219tiin\u021b\u0103\u00a0 civic\u0103, \u00eentr-o \u021bar\u0103 cu o structur\u0103 social\u0103 premodern\u0103, p\u00e2n\u0103 dup\u0103 cel de-al Doilea R\u0103zboi Mondial, c\u00e2nd la sat locuia circa 80% din popula\u021bia \u021b\u0103rii. Iar intelectualitatea se extinsese ca num\u0103r, \u0219i ca importan\u021b\u0103 social\u0103, abia dup\u0103 1960, odat\u0103 cu accelerarea urbaniz\u0103rii. Fiecare dintre cele dou\u0103 for\u021be avea propriile nevoi \u0219i propriile frustr\u0103ri, dar \u0219i propriile viziuni despre viitor.\u00a0<\/p>\n

Faptul c\u0103 Timi\u0219oara a fost punctul de pornire al evenimentelor care au dus la c\u0103derea ceau\u0219ismului are o explica\u021bie: diversitatea sa, nu doar etnic\u0103 \u0219i religioas\u0103, ci \u0219i industrial\u0103, intelectual\u0103, cultural\u0103. Istoric vorbind, Timi\u0219oara a fost un spa\u021biu al libert\u0103\u021bii \u0219i al toleran\u021bei, al ideilor \u0219i al solidarit\u0103\u021bilor. Solidarizarea comunit\u0103\u021bii cu pastorul Laszlo Tokes a fost fireasc\u0103, \u00een spiritul Timi\u0219oarei. Cum la fel de fire\u0219ti au fost cerin\u021bele timi\u0219orenilor, \u00een zilele ce au urmat zilei de 16 decembrie 1989. Printre care alegeri libere, chintesen\u021ba democra\u021biei.\u00a0<\/p>\n

Prezen\u021ba muncitorilor \u00een strad\u0103 atat la Timi\u0219oara, cat \u0219i la Bucure\u0219ti a fost momentul determinant, care a dus la c\u0103derea regimului dictatorial al lui Ceau\u0219escu. Toate aceste proteste, \u0219i cele dinaintea lor: Bra\u0219ov, Valea Jiului, au fost anti-totalitare. Etichetele au mai pu\u021bin\u0103 importan\u021b\u0103: esen\u021ba conteaz\u0103.\u00a0<\/p>\n

Revolu\u021bia Rom\u00e2n\u0103 a fost un mare moment de demnitate al poporului rom\u00e2n. \u0218i ne las\u0103 o mo\u0219tenire: democra\u021bia, care \u00eens\u0103 nu este un dat. Pentru ea trebuie luptat permanent. Pentru c\u0103 \u0219tim ce \u00eenseamn\u0103 lipsa ei. \u0218i nu putem accepta revenirea la totalitarism. La fel de periculos este procesul de golire de con\u021binut a democra\u021biei, marginalizarea institu\u021biilor ei fundamentale, Parlamentul, \u00een special, transformarea partidelor politice \u00eentr-un soi de spectatori, menite doar s\u0103 dea impresia de pluralism politic, \u0219i, ceea ce nu putem accepta, deposedarea poporului de suveranitatea sa, prin anularea, pe diverse c\u0103i, a votului s\u0103u.\u00a0<\/p>\n

Ne afl\u0103m \u00eentr-un moment critic \u00een dezvoltarea regimului politic rom\u00e2nesc. \u0218i el nu are cum s\u0103 nu se reflecte \u00een plan economic \u0219i social.\u00a0<\/p>\n

Nu voi obosi s\u0103 vorbesc\u00a0despre Comunicatul c\u0103tre \u021bar\u0103 al CFSN, din seara zilei de 22 decembrie 1989. Evolu\u021bia Rom\u00e2niei \u00een urm\u0103torii 30 de ani care au urmat pr\u0103bu\u0219irii ceau\u0219ismului este raportat\u0103 la\u00a0acel proiect politic, programul Revolu\u021biei Rom\u00e2ne:<\/p>\n

\u00a0<\/p>\n

\u201dScopul Frontului Salv\u0103rii Na\u021bionale este instaurarea democra\u021biei, libert\u0103\u021bii \u0219i demnit\u0103\u021bii poporului rom\u00e2n.Din acest moment, se dizolv\u0103 toate structurile de putere ale clanului Ceau\u0219escu. Guvernul se demite, Consiliul de Stat \u0219i institu\u021biile sale \u00ee\u0219i \u00eenceteaz\u0103 activitatea. \u00centreaga putere de stat este preluat\u0103 de Consiliul Frontului Salv\u0103rii Na\u021bionale.<\/p>\n

\u00a0<\/p>\n

Ca program, Frontul propune urm\u0103toarele:<\/p>\n

    \n
  1. Abandonarea rolului conduc\u0103tor al unui singur partid \u0219i statornicirea unui sistem democratic pluralist de guvern\u0103m\u00e2nt.<\/li>\n
  2. Organizarea de alegeri libere\u2026<\/li>\n
  3. Separarea puterilor legislativ\u0103, executiv\u0103 \u0219i judec\u0103toreasc\u0103 \u00een stat \u0219i alegerea tuturor conduc\u0103torilor politici pentru unul sau, cel mult, dou\u0103 mandate. Nimeni nu mai poate pretinde puterea pe via\u021b\u0103.<\/li>\n<\/ol>\n

    Consiliul Frontului Salv\u0103rii Na\u021bionale propune ca \u021bara s\u0103 se numeasc\u0103 pe viitor Rom\u00e2nia.\u00a0Un comitet de redactare a noii Constitu\u021bii\u00a0va \u00eencepe s\u0103 func\u021bioneze imediat.<\/p>\n

      \n
    1. Restructurarea \u00eentregii economii na\u021bionale pe baza criteriilor rentabilit\u0103\u021bii \u0219i eficien\u021bei. Eliminarea metodelor administrativ-birocratice de conducere economic\u0103 centralizat\u0103 \u0219i promovarea liberei ini\u021biative \u0219i a competen\u021bei \u00een conducerea tuturor sectoarelor economice.<\/li>\n
    2. Restructurarea agriculturii \u0219i sprijinirea micii propriet\u0103\u021bi \u021b\u0103r\u0103ne\u0219ti. Oprirea distrugerii satelor.<\/li>\n
    3. Reorganizarea \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2ntului rom\u00e2nesc potrivit cerin\u021belor contemporane. Rea\u0219ezarea structurilor \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2ntului pe baze democratice \u0219i umaniste.<\/li>\n<\/ol>\n

      Eliminarea dogmelor ideologice care au provocat at\u00e2tea daune poporului rom\u00e2n \u0219i promovarea adev\u0103ratelor valori ale umanit\u0103\u021bii. Eliminarea minciuni \u0219i a imposturii \u0219i statuarea unor criterii de competen\u021b\u0103 \u0219i justi\u021bie \u00een toate domeniile de activitate.<\/p>\n

      A\u0219ezarea pe baze noi a dezvolt\u0103rii culturii na\u021bionale.<\/p>\n

      Trecerea presei, radioului, televiziunii din m\u00e2inile unei familii despotice \u00een m\u00e2inile poporului.<\/p>\n

        \n
      1. Respectarea drepturilor \u0219i libert\u0103\u021bilor minorit\u0103\u021bilor na\u021bionale \u0219i asigurarea deplinei lor egalit\u0103\u021bi \u00een drepturi cu rom\u00e2nii.<\/li>\n
      2. Organizarea \u00eentregului comer\u021b al \u021b\u0103rii, pornind de la cerin\u021bele satisfacerii cu prioritate a tuturor nevoilor cotidiene ale popula\u021biei Rom\u00e2niei. \u00cen acest scop, vom pune cap\u0103t exportului de produse agroalimentare, vom reduce exportul de produse petroliere, acord\u00e2nd prioritate satisfacerii nevoilor de c\u0103ldura \u0219i lumin\u0103 ale oamenilor.<\/li>\n
      3. \u00centreaga politic\u0103 extern\u0103 a \u021b\u0103rii s\u0103 serveasc\u0103 promov\u0103rii bunei vecin\u0103t\u0103\u021bi, prieteniei \u0219i p\u0103cii \u00een lume, integr\u00e2ndu-se \u00een procesul de constituire a unei Europe unite, casa comun\u0103 a tuturor popoarelor continentului.Vom respecta angajamentele interna\u021bionale ale Rom\u00e2niei \u0219i, \u00een primul r\u00e2nd, cele privitoare la Tratatul de la Var\u0219ovia.<\/li>\n
      4. Promovarea unei politici interne \u0219i externe subordonate nevoilor \u0219i intereselor dezvolt\u0103rii fiin\u021bei umane, respectul deplin al drepturilor \u0219i libert\u0103\u021bilor omului, inclusiv al dreptului de deplasare liber\u0103.<\/li>\n<\/ol>\n

        Constituindu-ne \u00een acest Front, suntem ferm hot\u0103r\u00e2\u021bi s\u0103 facem tot ce depinde de noi pentru a reinstaura societatea civil\u0103 \u00een Rom\u00e2nia, garant\u00e2nd triumful democra\u021biei, libert\u0103\u021bii \u0219i demnit\u0103\u021bii tuturor locuitorilor \u021b\u0103rii.\u201d<\/p>\n

        \u00a0<\/p>\n

        \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0Este un program eminamente democratic. \u0218i, \u00een tot ceea ce am f\u0103cut, \u00een ace\u0219ti ani, \u00een demnit\u0103\u021bile pe care le-am ocupat \u00een acest timp, m-am raportat la acest program. Cu toate greut\u0103\u021bile-imense!-pe care a trebuit s\u0103 le \u00eenfrunt\u0103m, \u00een tranzi\u021bie, \u00een reconstruc\u021bia democratic\u0103 a Rom\u00e2niei, ne-am atins obiectivele strategice: integrarea european\u0103, asigurarea securit\u0103\u021bii externe, prin aderarea la NATO, crearea unei economii de pia\u021b\u0103, libera circula\u021bie a cet\u0103\u021benilor rom\u00e2ni. Nu idealizez: am avut \u0219i vom avea \u00een continuare mari probleme de natur\u0103 social\u0103. Cu toate progresele din ultimii ani, c\u00e2nd cre\u0219terea economic\u0103 s-a accelerat, s\u0103r\u0103cia este principala amenin\u021bare intern\u0103, de natur\u0103 economic\u0103 \u0219i social\u0103. Suntem dezbina\u021bi, uit\u00e2nd c\u0103 solidaritatea a fost arma \u00een lupta cu totalitarismul. Avem nevoie mai mult ca oric\u00e2nd de solidaritate social\u0103 \u0219i na\u021bional\u0103.\u00a0<\/p>\n

        \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Toate aceste probleme se pot rezolva doar dac\u0103 r\u0103m\u00e2nem o democra\u021bie func\u021bional\u0103, \u0219i fiecare \u00ee\u0219i face datoria de cet\u0103\u021bean. Refuzul politicii este o fals\u0103 solu\u021bie. El nu va face dec\u00e2t s\u0103 accentueze criza democra\u021biei. Din p\u0103cate, spiritul civic este marele absent al ultimilor ani, care coincid cu cea mai grav\u0103 degradare a vie\u021bii politice. S\u0103 nu ne iluzion\u0103m: nu vom avea o democra\u021bie func\u021bional\u0103 cu partide care sunt, \u00een tot ceea ce fac, \u0219i \u00een modul \u00een care se raporteaz\u0103 la societate, totalitare, intolerante cu diversitatea ideilor \u0219i proiectelor politice.\u00a0<\/p>\n

        \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Rom\u00e2nia s-a schimbat mult \u00een ultimii treizeci de ani. \u0218i, cu toate gre\u0219elile, \u0219i e\u0219ecurile, schimbarea a fost una \u00een bine. Binele nu este nici at\u00e2t de mare, precum ni-l dorim, dar nici at\u00e2t de mic pe c\u00e2t ne place s\u0103 spunem. Binele este oper\u0103 colectiv\u0103, a\u0219a cum Revolu\u021bia \u0219i schimb\u0103rile care au \u00eenso\u021bit-o au fost oper\u0103 colectiv\u0103. Este momentul s\u0103 \u00eencet\u0103m s\u0103 c\u0103ut\u0103m vinova\u021bi \u00een orice situa\u021bie \u00een care este nevoie de solu\u021bii. S\u0103 ne asum\u0103m responsabilit\u0103\u021bi, ca ni\u0219te cet\u0103\u021beni con\u0219tien\u021bi de drepturile, libert\u0103\u021bile \u0219i obliga\u021biile noastre.<\/p>\n

        \u00a0<\/p>\n

        \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Am parcurs, \u00eempreun\u0103, un drum lung de la totalitarism la Pre\u0219edin\u021bia prin Rota\u021bie a Consiliului Uniunii Europene. Este imaginea sintetic\u0103 a progresului nostru timp de treidecenii. Poate c\u0103 unora li se pare c\u0103 ne-a luat prea mult timp s\u0103 ajungem aici. Timpul istoric ne spune altceva.\u00a0<\/p>\n

        Aderarea la Uniunea European\u0103 \u0219i la NATO a fost proiectul strategic al na\u021biunii rom\u00e2ne \u00een ace\u0219ti ani. Acum proiectul este epuizat \u0219i, \u00eempreun\u0103, prin consens, dincolo de convingerile noastre politice, trebuie s\u0103 d\u0103m na\u021biunii un nou proiect strategic, axat pe consolidarea democra\u021biei, redefinirea misiunilor statului, reducerea decalajelor de dezvoltare \u0219i combaterea inegalit\u0103\u021bilor economice \u0219i sociale, continuarea cre\u0219terii economice \u00een ritm \u00eenalt.<\/p>\n

        \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Am \u00eencredere \u00een judecata s\u0103n\u0103toas\u0103 a rom\u00e2nilor, \u00een capacitatea lor de a se mobiliza, atunci c\u00e2nd este pus \u00een discu\u021bie interesul na\u021bional. Am \u00eencredere \u00een institu\u021biile democratice pe care le-am construit. Sunt convins c\u0103 ele vor rezista tuturor celor care cred c\u0103 \u00eentoarcerea la totalitarism este solu\u021bia problemelor societ\u0103\u021bii rom\u00e2ne\u0219ti. Dac\u0103 ar fi a\u0219a, ne-am pune iar\u0103\u0219i \u00een afara lumii democrate.<\/p>\n

        \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0Rom\u00e2nia este \u0219i va fi oper\u0103 colectiv\u0103. To\u021bi suntem responsabili fa\u021b\u0103 de prezentul \u0219i viitorul ei. Cei care au f\u0103cut posibil\u0103 pr\u0103bu\u0219irea ceau\u0219ismului \u0219i-au asumat responsabilit\u0103\u021bile lor. Cei care au lucrat pentru reu\u0219ita tranzi\u021biei democratice \u0219i-au asumat, la r\u00e2ndul lor, responsabilit\u0103\u021bile care le reveneau. Este momentul unei alte asum\u0103ri de responsabilitate, pentru dezvoltarea Rom\u00e2niei \u0219i pentru un viitor mai bun\u201d, a scris Ion Iliescu.<\/p>\n<\/div>\n

        Source URL: https:\/\/www.realitatea.net\/stiri\/actual\/ion-iliescu-trimis-in-judecata-pentru-savarsirea-de-crime-impotriva-umanitatii-a-facut-rezumatul-celor-trei-decenii-de-la-revolutie_5df0b95bee4b6c6bb0593759<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

        Fostul pre\u0219edinte al Rom\u00e2niei, Ion Iliescu, trimis \u00een judecat\u0103 \u00een Dosarul Revolu\u021biei pentru s\u0103v\u00e2r\u0219irea de crime \u00eempotriva umanit\u0103\u021bii, a f\u0103cut, pe blog, un rezumatal celor trei decenii care au trecut de la Revolu\u021bia din 1989. \u201dA trecut suficient timp de la evenimentele din decembrie 1989 pentru a analiza, de o manier\u0103 obiectiv\u0103, cauzele \u0219i consecin\u021bele […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":424150,"comment_status":"open","ping_status":"","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[2],"tags":[15],"class_list":["post-424149","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-politics","tag-realitatea-net"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/424149","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=424149"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/424149\/revisions"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/424150"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=424149"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=424149"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=424149"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}