Pre\u015fedintele Klaus Iohannis a transmis felicit\u0103ri din partea statului nostru, dup\u0103 ce Danemarca a votat pentru aderarea statului la politica de ap\u0103rare a Uniunii Europene. Potrivit pre\u015fedintelui Rom\u00e2niei, rezultatul referendumului din Danemarca reprezint\u0103 un pas semnificativ c\u0103tre o cooperare mai str\u00e2ns\u0103 \u015fi un mesaj clar privind consolidarea securit\u0103\u0163ii \u015fi ap\u0103r\u0103rii UE.<\/p>\n
\u201eRom\u00e2nia felicit\u0103 Danemarca pentru decizia de a renun\u0163a la excep\u0163ia privind Politica Comun\u0103 de Securitate \u015fi Ap\u0103rare\u201d, a Uniunii Europei, a scris \u015feful statului pe Twitter<\/a>.\u00a0<\/p>\n Potrivit pre\u015fedintelui, votul dat de Danemarca reprezint\u0103 \u201eun pas semnificativ \u015fi oportun c\u0103tre o cooperare mai str\u00e2ns\u0103 \u015fi un mesaj clar privind consolidarea securit\u0103\u0163ii \u015fi ap\u0103r\u0103rii UE \u00een deplin\u0103 complementaritate cu NATO\u201d.\u00a0<\/p>\n Stat membru din 1972, Danemarca a avut din primul moment euroscepticism, resping\u00e2nd cu 50,5% \u00een 1992 tratatul de la Maastricht. Pentru a ridica blocajul – care amenin\u0163\u0103 intrarea \u00een vigoare a tratatului fondator \u00een toat\u0103 Uniunea European\u0103, Copenhaga a ob\u0163inut o serie de derog\u0103ri, numite \u201eopt outs\u201d (op\u0163iuni de retragere) \u00een jargon european. De atunci, Danemarca a r\u0103mas \u00een afara zonei euro – respins\u0103 prin referendum \u00een 2000 – dar \u015fi \u00een afara politicii europene \u00een materie de afaceri interne \u015fi de justi\u0163ie – din nou respins\u0103 prin referendum \u00een 2015 – precum \u015fi a ap\u0103r\u0103rii. Sub aceast\u0103 derogare, \u0163ara scandinav\u0103 – membr\u0103 fondatoare a NATO – nu a participat la nicio misiune militar\u0103 a UE.<\/p>\n