{"id":337548,"date":"2024-10-18T12:22:41","date_gmt":"2024-10-18T09:22:41","guid":{"rendered":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=337548"},"modified":"2024-11-02T09:48:20","modified_gmt":"2024-11-02T06:48:20","slug":"sondaj-peste-50-dintre-tinerii-romani-cu-varste-intre-14-si-29-de-ani-vor-sa-emigreze-din-romania-31-sunt-angajati-cu-contract-de-munca-ce-spun-despre-sistemul-de-educatie-avort-homosexualitate","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=337548","title":{"rendered":"SONDAJ Peste 50% dintre tinerii rom\u00e2ni cu v\u00e2rste \u00eentre 14 \u0219i 29 de ani vor s\u0103 emigreze din Rom\u00e2nia \/ 31% sunt angaja\u021bi cu contract de munc\u0103 \/ Ce spun despre sistemul de educa\u021bie, avort, homosexualitate, democra\u021bie \u0219i dictatur\u0103"},"content":{"rendered":"
\n

Cei mai mul\u021bi dintre tinerii din Rom\u00e2nia (48%) desf\u0103\u0219oar\u0103 activit\u0103\u021bi remunerate, un procent relativ ridicat dac\u0103 \u021binem cont c\u0103 e\u0219antionul a cuprins v\u00e2rstele 14-29 de ani, se arat\u0103 \u00eentr-un sondaj realizat de IPSOS \u00een mai multe \u021b\u0103ri din regiune, inclusiv Rom\u00e2nia. Rezultatele cercet\u0103rii au fost prezentate \u00eentr-un studiu realizat de Funda\u021bia Friederich-Ebert Rom\u00e2nia (FES).<\/p>\n

O treime dintre tinerii rom\u00e2ni (31%) sunt angaja\u021bi cu contract de munc\u0103 pe termen nedeterminat \u0219i cu norm\u0103 \u00eentreag\u0103, procent care este semnificativ mai mare dec\u00e2t media \u021b\u0103rilor incluse \u00een studiu (22%). Cu toate acestea, tinerii rom\u00e2ni sunt mai afecta\u021bi de nesiguran\u021b\u0103 economic\u0103 \u0219i precaritate: situa\u021bia economic\u0103 reprezint\u0103 un motiv \u00een baza c\u0103ruia 53% dintre responden\u021bi declar\u0103 c\u0103 s-au sim\u021bit discrimina\u021bi uneori sau adesea. 8% dintre tinerii din Rom\u00e2nia au declarat c\u0103 veniturile nu le ajung nici pentru strictul necesar, unul din cele mai ridicate procente din regiune<\/p>\n

Majoritatea \u00ee\u0219i declar\u0103 inten\u021bia de a emigra \u00een str\u0103in\u0103tate (mutarea \u00een str\u0103in\u0103tate pe o perioad\u0103 mai mare de \u0219ase luni): o treime (33%) au o dorin\u021b\u0103 moderat\u0103 de a emigra, iar unul din cinci vrea mult (11%) sau foarte mult (8%) s\u0103 plece din Rom\u00e2nia. Principalele motive ale emigr\u0103rii sunt de natur\u0103 economic\u0103: \u00eembun\u0103t\u0103\u021birea nivelului de trai, salarii mai mari sau pentru posibilit\u0103\u021bi mai bune de angajare.<\/p>\n

Tinerii tind s\u0103 locuiasc\u0103 \u00eentr-o m\u0103sur\u0103 ridicat\u0103 cu familiile de origine datorit\u0103 confortului oferit \u0219i rela\u021biilor predominant bune cu p\u0103rin\u021bii. Dorin\u021ba de independen\u021b\u0103 este mai ridicat\u0103 \u00een cazul b\u0103rba\u021bilor \u0219i al tinerilor din rural, dar este limitat\u0103 de posibilit\u0103\u021bile financiare reduse.<\/p>\n

\u00cen ceea ce prive\u0219te proiec\u021bia de a deveni p\u0103rin\u021bi, se remarc\u0103 faptul c\u0103 Rom\u00e2nia este de departe \u021bara din regiune cu cel mai ridicat procent de tineri care preconizeaz\u0103 c\u0103 vor avea cel mult un copil (28% fa\u021b\u0103 de media de 16%, iar pe locul doi se afl\u0103 Bosnia \u0219i Her\u021begovina cu 19%). Sunt mai multe femei care planific\u0103 s\u0103 aib\u0103 cel mult un singur copil (32%) comparativ cu b\u0103rba\u021bi (24%), iar aceea\u0219i op\u021biune se reg\u0103se\u0219te mai frecvent \u00een urban (31%) dec\u00e2t \u00een rural (23%).<\/p>\n

Nemul\u021bumi\u021bi de calitatea sistemului de educa\u021bie<\/strong><\/p>\n

Aproape jum\u0103tate dintre tinerii rom\u00e2ni se declar\u0103 nemul\u021bumi\u021bi de calitatea educa\u021biei din Rom\u00e2nia: 19% sunt total nemul\u021bumi\u021bi, iar 22% mai degrab\u0103 nemul\u021bumi\u021bi de calitatea educa\u021biei. Numai 18% dintre tineri se declar\u0103 satisf\u0103cu\u021bi de calitatea educa\u021biei, reprezent\u00e2nd un num\u0103r mai sc\u0103zut dec\u00e2t media din regiune (26%), mult sub nivelul Sloveniei sau al Croa\u021biei (54%, respectiv 39%), dar \u0219i sub Bulgaria sau Serbia (22%, respectiv 26%). Majoritatea (57%) sunt par\u021bial sau complet de acord c\u0103 \u00een sistemul de educa\u021bie exist\u0103 corup\u021bie, iar 32% cred c\u0103 notele sunt ob\u021binute \u00een schimbul banilor.<\/p>\n

Re\u021belele de socializare le ocup\u0103 o parte important\u0103 din timpul petrecut online<\/p>\n

\u00cen ceea ce prive\u0219te folosirea timpului online, 35% dintre tineri au declarat c\u0103 petrec zilnic mai mult de dou\u0103 ore pe re\u021belele de socializare, iar 18,5% petrec mai mult de trei ore.<\/p>\n

Principalele temeri: r\u0103zboiul \u0219i calitatea serviciilor medicale<\/strong><\/p>\n

Majoritatea tinerilor se tem de probleme care le-ar putea amenin\u021ba supravie\u021buirea, precum r\u0103zboiul, asisten\u021ba medical\u0103 inadecvat\u0103, \u0219omajul \u0219i bolile grave. Pe primul loc se situeaz\u0103 teama de r\u0103zboi \u0219i teama privind calitatea slab\u0103 a sistemului de \u00eengrijire a s\u0103n\u0103t\u0103\u021bii, care au fost men\u021bionate de 59% dintre responden\u021bi, urmate de \u0219omaj, care reprezint\u0103 o preocupare pentru 57% dintre tineri \u0219i o boal\u0103 grav\u0103, relevant\u0103 pentru 53%.<\/p>\n

Comparativ cu tinerii din celelalte \u021b\u0103ri intervievate, tinerii din Rom\u00e2nia par s\u0103 fie printre cei mai \u00eengrijora\u021bi de violen\u021ba de toate tipurile. \u00cen ce prive\u0219te diferen\u021bele de gen, se remarc\u0103 faptul c\u0103 tinerele femei raporteaz\u0103 \u00een procent mai mare c\u0103 au temeri \u0219i \u00eengrijor\u0103ri, iar procentul femeilor tinere care se tem de violen\u021b\u0103 sexual\u0103, domestic\u0103 sau fizic\u0103 este cu aproximativ 50% mai mare dec\u00e2t cel al b\u0103rba\u021bilor.<\/p>\n

Mai toleran\u021bi \u00een privin\u021ba avortului \u0219i homosexualit\u0103\u021bii<\/strong><\/p>\n

Tinerii din Rom\u00e2nia sunt printre cei mai toleran\u021bi fa\u021b\u0103 de avort \u0219i homosexualitate din regiune. Acceptarea avortului este de 5,87 pe o scar\u0103 de la 1 la 10, unde 1 este \u201eniciodat\u0103 justificat\u201d \u0219i 10 este \u201e\u00eentotdeauna justificat\u201d. Media pentru homosexualitate pe o scar\u0103 similar\u0103 este de 5,31. \u00cen studiul anterior, din 2019, media r\u0103spunsurilor privind justificarea avortului a fost de numai 3,6, \u00een timp ce \u00een ceea ce prive\u0219te homosexualitatea a fost de 3,1. \u00cen perioada de cinci ani dintre cele dou\u0103 studii, a avut loc o schimbare semnificativ\u0103 \u00een toleran\u021ba tinerilor din Rom\u00e2nia fa\u021b\u0103 de aceste dou\u0103 dimensiuni, indic\u00e2nd o liberalizare important\u0103 a atitudinilor fa\u021b\u0103 de via\u021ba privat\u0103.<\/p>\n

O polarizare mai accentuat\u0103 c\u00e2nd vine vorba de drepturile femeilor \u0219i ale minorit\u0103\u021bilor<\/strong><\/p>\n

\u00centreba\u021bi despre acceptarea anumitor categorii de persoane ca vecini, dou\u0103 treimi dintre tinerii rom\u00e2ni se opun categoric consumatorilor de droguri (69% exprim\u00e2ndu-\u0219i respingerea). Persoanele LGBTI sunt pe locul doi, fiind respinse de 36% dintre tineri, \u00een timp ce 30% le accept\u0103 \u0219i 34% r\u0103m\u00e2n neutri. Romii sunt pe locul trei, cu procente similare: 32% dintre tinerii rom\u00e2ni \u00eei resping, 40% \u00eei trateaz\u0103 neutru \u0219i doar 28% \u00eei accept\u0103. Referitor la drepturile femeilor, un procent semnificativ mai mare de femei tinere consider\u0103 c\u0103 femeile nu au suficiente drepturi \u00een compara\u021bie cu b\u0103rba\u021bii tineri (56% vs. 27%).<\/p>\n

Compara\u021bia cu datele din 2019 arat\u0103 c\u0103, \u00een ultimii cinci ani, opiniile privind drepturile femeilor, ale minorit\u0103\u021bilor etnice \u0219i ale persoanelor LGBTQIA+ au devenit mai polarizate.<\/p>\n

A crescut interesul pentru politic\u0103, \u00eens\u0103 majoritatea tinerilor se simt nereprezenta\u021bi<\/p>\n

Aproape 45% dintre tineri nu sunt interesa\u021bi de politic\u0103, dar acest procent este mai mic dec\u00e2t \u00een alte nou\u0103 \u021b\u0103ri din studiu. Interesul tinerilor pentru politic\u0103 a crescut fa\u021b\u0103 de 2019, c\u00e2nd 76% nu erau interesa\u021bi, iar doar 9% erau interesa\u021bi. \u00cen 2024, procentul celor neinteresa\u021bi a sc\u0103zut la 45%, iar cel al celor interesa\u021bi a ajuns la 18%. \u00cen func\u021bie de gen, 20% dintre b\u0103rba\u021bi \u0219i doar 15% dintre femei se declar\u0103 interesa\u021bi de politic\u0103.<\/p>\n

Interesul pentru politic\u0103 este influen\u021bat de percep\u021bia asupra reprezent\u0103rii tinerilor: 55% dintre tineri consider\u0103 c\u0103 interesele lor nu sunt bine reprezentate \u00een politic\u0103, 30% cred c\u0103 reprezentarea este medie, \u0219i numai 15% o consider\u0103 corespunz\u0103toare.<\/p>\n

Tinerii se pozi\u021bioneaz\u0103 majoritar la centru, dar sus\u021bin politici sociale \u0219i interven\u021bioniste<\/strong><\/p>\n

\u00centreba\u021bi unde se situeaz\u0103 pe axa politic\u0103 st\u00e2nga-dreapta (de la 1 = extrema st\u00e2ng\u0103 la 10 = extrema dreapt\u0103), majoritatea tinerilor se plaseaz\u0103 la centru (50% aleg\u00e2nd valorile 5 sau 6). Pozi\u021biile de dreapta \u0219i extrema dreapt\u0103 atrag de trei ori mai mul\u021bi responden\u021bi (38%) dec\u00e2t cele de st\u00e2nga \u0219i extrema st\u00e2ng\u0103 (12%). De precizat c\u0103 numai 77% dintre tineri se pot autoplasa pe aceast\u0103 ax\u0103, \u00een timp ce 23% nu \u0219tiu sau nu doresc s\u0103 \u00ee\u0219i exprime pozi\u021bia. Se remarc\u0103 \u0219i faptul c\u0103 cei care se consider\u0103 de dreapta \u0219i cei care se declar\u0103 foarte interesa\u021bi de politic\u0103 tind s\u0103 aprobe \u00een procente u\u0219or mai mari perspectivele autoritare.<\/p>\n

\u00cen acela\u0219i timp, \u00eentreba\u021bi cum v\u0103d interven\u021bia statului \u00een economie, tinerii par a fi mai \u00eenclina\u021bi s\u0103 opteze pentru politici sociale \u0219i interven\u021bioniste:<\/p>\n

55% dintre tineri sunt de acord c\u0103 veniturile ar trebui s\u0103 fie mai egale;
\n57% sunt de acord c\u0103 statul ar trebui s\u0103 aib\u0103 o participare mai mare \u00een afaceri \u0219i industrie;
\n73% sunt de acord c\u0103 este \u00een responsabilitatea guvernului s\u0103 ajute oamenii.<\/p>\n

Majoritatea aleg democra\u021bia, dar unii sus\u021bin dictatura \u00een anumite situa\u021bii<\/strong><\/p>\n

Studiul relev\u0103 c\u0103 jum\u0103tate dintre tinerii din Rom\u00e2nia sunt de acord c\u0103 democra\u021bia este o form\u0103 bun\u0103 de guvernare (55%), c\u0103 este preferabil\u0103 oric\u0103rui alt tip de guvernare (50%) sau c\u0103 este cel mai bun sistem de guvernare, dac\u0103 poate asigura oamenilor siguran\u021ba economic\u0103 (50%).<\/p>\n

Pe de alt\u0103 parte, este \u00eengrijor\u0103tor faptul c\u0103 25% dintre tineri sunt de acord c\u0103 dictatura poate fi o form\u0103 de guvernare mai bun\u0103 dec\u00e2t democra\u021bia \u00een anumite situa\u021bii, mai pu\u021bin de jum\u0103tate dintre tineri (47%) resping\u00e2nd aceast\u0103 idee. La fel de \u00eengrijor\u0103tor este \u0219i faptul c\u0103 33% dintre tineri ar renun\u021ba la anumite libert\u0103\u021bi civile pentru a avea un trai mai bun, iar 40% ar renun\u021ba la unele dintre aceste libert\u0103\u021bi pentru o via\u021b\u0103 mai sigur\u0103. Un procent similar, 41%, consider\u0103 c\u0103 ar fi bine pentru Rom\u00e2nia s\u0103 aib\u0103 un lider puternic, care nu \u00ee\u0219i bate capul cu Parlamentul \u0219i cu alegerile.<\/p>\n

Corup\u021bia, principala problem\u0103 a Rom\u00e2niei \u00een urm\u0103torii 10 ani<\/strong><\/p>\n

Corup\u021bia r\u0103m\u00e2ne pentru 72% dintre tinerii rom\u00e2ni principala problem\u0103 cu care Rom\u00e2nia se va confrunta \u00een urm\u0103torul deceniu. Pe locurile doi \u0219i trei se afl\u0103 emigrarea for\u021bei de munc\u0103 calificate din \u021bar\u0103 (57%) \u0219i calitatea serviciilor publice (54%).<\/p>\n

Corup\u021bia este \u00eentre primele trei probleme men\u021bionate \u00een toate \u021b\u0103rile din regiune cuprinse \u00een studiu. \u0218omajul este printre primele trei probleme \u00een toate \u021b\u0103rile cu excep\u021bia Rom\u00e2niei; emigra\u021bia \u0219i calitatea serviciilor publice sunt printre primele trei probleme men\u021bionate \u00een \u0219apte din cele 12 \u021b\u0103ri incluse \u00een cercetare.<\/p>\n

Context<\/strong><\/p>\n

Cum evalueaz\u0103 tinerii sistemul de educa\u021bie, c\u00e2\u021bi dintre ei lucreaz\u0103 \u0219i c\u00e2\u021bi au venituri suficiente pentru a se \u00eentre\u021bine, ce temeri \u0219i ce speran\u021be au, cum se raporteaz\u0103 la politic\u0103 \u0219i care sunt, \u00een opinia lor, principalele probleme ale \u021b\u0103rii pentru urm\u0103torii 10 ani? Acestea sunt c\u00e2teva dintre \u00eentreb\u0103rile la care se raporteaz\u0103 \u201eStudiul asupra tinerilor din Rom\u00e2nia 2024. Opinii, temeri \u0219i aspira\u021bii ale tinerilor, \u00eentr-o Rom\u00e2nie a inegalit\u0103\u021bilor sociale\u201d, lansat de funda\u021bia Friedrich-Ebert Rom\u00e2nia (FES Rom\u00e2nia), \u00een data de 18 octombrie la Bucure\u0219ti.<\/p>\n

Autorii cercet\u0103rii \u2013 Gabriel B\u0103descu (coordonator), Radu Umbre\u0219, M\u0103lina Voicu \u0219i Claudiu Tufi\u0219 \u2013 au analizat atitudinile \u0219i comportamentele tinerilor rom\u00e2ni pentru a pune \u00een lumin\u0103 diverse aspecte ale vie\u021bii lor, inclusiv opiniile despre societate \u0219i politic\u0103.<\/p>\n

Studiul are la baz\u0103 datele unui sondaj efectuat de IPSOS, \u00een r\u00e2ndul tinerilor de 14-29 de ani, din 12 \u021b\u0103ri din regiune: Albania, Bosnia \u0219i Her\u021begovina, Bulgaria, Croa\u021bia, Kosovo, Macedonia de Nord, Muntenegru, Rom\u00e2nia, Serbia, Slovenia, Grecia \u0219i Turcia. Informa\u021biile completeaz\u0103 studiile anterioare din 2014 \u0219i 2018\/2019 asupra tinerilor din Rom\u00e2nia, realizate de Friedrich Ebert Stiftung.<\/p>\n

Studiul \u00een limba rom\u00e2n\u0103 poate fi consultat folosind urmatorul link: https:\/\/library.fes.de\/pdf-files\/bueros\/bukarest\/21471.pdf<\/p>\n

Studiul \u00een limba rom\u00e2n\u0103 poate fi consultat folosind urmatorul link: https:\/\/library.fes.de\/pdf-files\/bueros\/bukarest\/21456.pdf<\/p>\n

\n
\n

Urm\u0103re\u0219te mai jos produc\u021biile video ale G4Media:<\/h4>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n

Source URL: https:\/\/www.g4media.ro\/sondaj-peste-50-dintre-tinerii-romani-cu-varste-intre-14-si-29-de-ani-vor-sa-emigreze-din-romania-31-sunt-angajati-cu-contract-de-munca-ce-spun-despre-sistemul-de-educatie-avort-homosexualitate.html<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Cei mai mul\u021bi dintre tinerii din Rom\u00e2nia (48%) desf\u0103\u0219oar\u0103 activit\u0103\u021bi remunerate, un procent relativ ridicat dac\u0103 \u021binem cont c\u0103 e\u0219antionul a cuprins v\u00e2rstele 14-29 de ani, se arat\u0103 \u00eentr-un sondaj realizat de IPSOS \u00een mai multe \u021b\u0103ri din regiune, inclusiv Rom\u00e2nia. Rezultatele cercet\u0103rii au fost prezentate \u00eentr-un studiu realizat de Funda\u021bia Friederich-Ebert Rom\u00e2nia (FES). O […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":363090,"comment_status":"open","ping_status":"","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[2],"tags":[24],"class_list":["post-337548","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-politics","tag-g4media"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/337548","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=337548"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/337548\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":337707,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/337548\/revisions\/337707"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/363090"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=337548"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=337548"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=337548"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}