{"id":335056,"date":"2022-05-25T15:19:25","date_gmt":"2022-05-25T12:19:25","guid":{"rendered":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=335056"},"modified":"2022-05-25T15:19:25","modified_gmt":"2022-05-25T12:19:25","slug":"romania-pleaca-din-bancile-rusesti-riscurile-pentru-fondurile-private-de-pensii","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=335056","title":{"rendered":"Rom\u00e2nia pleac\u0103 din b\u0103ncile ruse\u0219ti. Riscurile pentru fondurile private de pensii"},"content":{"rendered":"
\n

Decizia guvernului de a retrage Rom\u00e2nia din Banca Interna\u021bional\u0103 de Investi\u021bii (BII) a fost accelerat\u0103 de r\u0103zboiul din Ucraina, dar de ea se vorbe\u0219te de peste un an de zile. Afectate vor fi fondurile de pensii private, care au o expunere de circa 273 de mil. euro \u00een obliga\u021biuni ale b\u0103ncii.<\/p>\n<\/div>\n

\u00cen afar\u0103 de Banca Interna\u021bional\u0103 de Investi\u021bii, Rom\u00e2nia se va retrage \u0219i din Banca Interna\u021bional\u0103 de Cooperare Economic\u0103 (BICE), potrivit deciziei guvernului, care a adoptat \u00een \u0219edin\u021ba de miercuri un proiect de lege<\/a> \u00een sensul acesta, proiect care va merge spre adoptare \u00een parlament. <\/span><\/p>\n

Impactul financiar suportat de guvern de la buget pentru retragerea din aceste dou\u0103 b\u0103nci se va ridica la peste 40 de milioane de euro, potrivit econmedia.ro<\/a>. \u00cen afar\u0103 de acea\u0219ti bani, Rom\u00e2nia va trebui s\u0103 suporte \u0219i cheltuieli privind asisten\u021ba tehnic\u0103 \u0219i juridic\u0103 pentru procesul de retragere din cele dou\u0103 b\u0103nci.<\/span><\/p>\n

Fondurile de pensii private din Rom\u00e2nia au expunere major\u0103 pe Banca Interna\u021bional\u0103 de Investi\u021bii, aproximat\u0103 de anali\u0219ti la circa 270 de milioane de euro. <\/span><\/p>\n

Din cele \u015fapte fonduri de pensii private Pilon II din Rom\u00e2nia, patru \u2013 NN Pensii, Vital, BCR Pensii \u015fi BRD Pensii \u2013 aveau \u00een septembrie 2021 plasamente \u00een obliga\u0163iuni la Banca Interna\u0163ional\u0103 de Investi\u0163ii, de aproximativ 784 milioane lei.<\/span><\/p>\n

NN Pensii este \u201ecel mai mare investitor \u00een obliga\u021biunile emise de BII\u201d, potrivit notei de fundamentare a guvernului. <\/span><\/p>\n

NN Pensii administreaz\u0103 direct activele nete din conturile de Pilon II ale peste 2 milioane de participan\u021bi la fondul NN, cu o valoare total\u0103 de peste 31 de miliarde de lei la finalul lunii martie 2022, reprezent\u00e2nd aproape 35% din pia\u021b\u0103, conform datelor Autorit\u0103\u021bii de Supraveghere Financiar\u0103.<\/p>\n

Alte fonduri private de pensii care se num\u0103r\u0103 printre investitorii rom\u00e2ni la obliga\u021biunile BII sunt:<\/span> Banca Transilvania, BT Asset Management, BCR Erste Asset Management.<\/p>\n

Nu este clar ce impact va avea retragerea Rom\u00e2niei din BII asupra investi\u021biilor fondurilor de pensii private, spune guvernul \u00een Nota de fundamentare a proiectului de lege<\/a>.<\/span><\/p>\n

\u201eAv\u00e2nd \u00een vedere contextul geopolitic actual, coroborat cu sc\u0103derea rating-urilor b\u0103ncii de c\u0103tre marile agen\u0163ii interna\u0163ionale, exist\u0103 posibilitatea afect\u0103rii titlurilor emise de Banca Interna\u0163ional\u0103 de Investi\u0163ii pe pia\u0163a rom\u00e2neasc\u0103\u201d, mai spune documentul citat.<\/p>\n

Totodat\u0103, \u201eimpactul asupra mediului de afaceri poate surveni prin contagiunea legat\u0103 de afectarea activelor de\u0163inute de fondurile de pensii, dar \u015fi de al\u0163i actori ai pie\u0163ei\u201d.<\/p>\n

Economistul Aurelian Dochia explic\u0103 pentru Europa Liber\u0103 c\u0103 oamenii care au cotizat la aceste fonduri de pensii nu risc\u0103 \u00een niciun caz s\u0103-\u0219i piard\u0103 banii, dar c\u0103 valoarea participa\u021biei poate s\u0103 scad\u0103 cu 1, 2 chiar 3 procente, propor\u021bional cu expunerea fiec\u0103rui fond de pensii la BII. <\/span><\/p>\n

\u201eCei care au depus banii la aceste fonduri nu sunt expu\u0219i direct la aceste participa\u021bii, ei sunt expu\u0219i la \u00eentregul portofoliu pe care \u00eel are fondul de pensii \u0219i care cuprinde sute \u0219i mii de alte active. Chiar dac\u0103 unul din aceste active scade, altele pot cre\u0219te, asta se \u00eent\u00e2mpl\u0103 \u00een fiecare zi cu participa\u021biile: \u00ee\u0219i schimb\u0103 valoarea. Dar asta nu \u00eenseamn\u0103 c\u0103 valoarea pentru cel care \u0219i-a depus banii de pensii aici este pierdut\u0103, \u00een niciun caz. Poate s\u0103 fie diminuat\u0103. Nu exist\u0103 riscul ca oamenii s\u0103-\u0219i piard\u0103 banii, pot s\u0103 piard\u0103 din valoare, \u00een func\u021bie de expunerea fiec\u0103rui fond de pensii \u00een parte. Vor pierde 1, 2, 3 procente, propor\u021bional cu aceast\u0103 expunere\u201d.<\/span><\/p>\n

Aurelian Dochia mai spune c\u0103 nu este exclus ca fondurile de pensii private s\u0103 cear\u0103 o \u201edesp\u0103gubire\u201d din partea statului \u201epentru c\u0103 e o decizie politic\u0103 a statului\u201d. \u201ePoate fi discutat lucrul acesta, poate s\u0103 ajung\u0103 \u0219i \u00een justi\u021bie o asemenea situa\u021bie\u201d.<\/span><\/p>\n

\u00cen ce prive\u0219te motivele de \u00eengrijorare legate de aceste fonduri de pensii, Dan Apostol, purt\u0103torul de cuv\u00e2nt al Autorit\u0103\u021bii de Supraveghere Financiar\u0103 (ASF), spune c\u0103 nu poate s\u0103 comenteze p\u00e2n\u0103 nu vede rezultatele unei analize.<\/span><\/p>\n

Statele membre ale BII sunt: Bulgaria, Cuba, Republica Ceh\u0103, Ungaria, Mongolia, Rom\u00e2nia, Federa\u0163ia Rus\u0103, Slovacia \u015fi Republica Socialist\u0103 Vietnam. Sediul central al b\u0103ncii se afl\u0103 la Budapesta, Ungaria.<\/span><\/p>\n

Potrivit Memorandumului adoptat \u00een martie de pre\u0219edintele Klaus Iohannis, Guvernul Rom\u00e2niei va urm\u0103ri coordonarea cu Cehia, Slovacia \u0219i Bulgaria \u00een scopul unei ie\u0219iri simultane din BII \u0219i stabilirii unor modalit\u0103\u021bi similare de ie\u0219ire.<\/span><\/p>\n

Capitalul subscris v\u0103rsat de Rom\u00e2nia la BII este de 26,10 milioane de euro, iar capitalul subscris nev\u0103rsat este de 50,59 milioane de euro.<\/span><\/p>\n

Ministerul Finan\u021belor sus\u021bine, \u00eens\u0103, c\u0103 nu se poate defini, momentan, impactul financiar \u0219i c\u0103 pentru un calcul exact ar trebui contractat un auditor extern. <\/span><\/p>\n

Totodat\u0103, Banca Interna\u021bional\u0103 de Investi\u021bii a \u00eemprumutat sume importante de pe pia\u021ba rom\u00e2neasc\u0103, dup\u0103 o emisiune de obliga\u0163iuni de 500 milioane lei la Bursa de Valori Bucure\u015fti. Nu este clar ce se va \u00eent\u00e2mpla cu aceast\u0103 sum\u0103 \u00eemprumutat\u0103, dup\u0103 ce Rom\u00e2nia se va retrage din banc\u0103.<\/span><\/p>\n

Capitalul total subscris al B\u0103ncii Interna\u021bionale de Colaborare Economic\u0103 (BICE) este de 400 milioane euro, din care capitalul subscris v\u0103rsat este de 200 milioane euro.<\/p>\n

Capitalul subscris v\u0103rsat de Rom\u00e2nia este de 14,23 milioane euro, iar capitalul subscris nev\u0103rsat este de 14,23 milioane euro.<\/p>\n

\u00cen Proiectul de lege<\/a> care prevede denun\u021barea acordului interguvernamental semnat la Moscova \u00een 1970, se precizeaz\u0103 c\u0103 toate cheltuielile <\/span>ocazionate de aceast\u0103 retragere precum \u0219i cele privind asisten\u021ba tehnic\u0103 \u0219i juridic\u0103 se vor asigura din bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Finan\u021belor, \u201eAc\u021biuni generale\u201d.<\/span><\/p>\n

Economistul Aurelian Dochia spune pentru Europa Liber\u0103 c\u0103 exist\u0103 totu\u0219i \u0219anse ca participa\u021biile s\u0103 fie v\u00e2ndute, dar ele sunt destul de mici din cauza retragerii mai multor \u021b\u0103ri din banca ruseasc\u0103. <\/span><\/p>\n

\u201eR\u0103m\u00e2ne s\u0103 vedem ce condi\u021bii de sc\u0103pare exist\u0103 pentru participa\u021bii, pentru c\u0103 \u0219ansele s\u0103 le v\u00e2nd\u0103, chiar \u0219i la un pre\u021b mult mai mic, r\u0103m\u00e2n \u00een picioare. De\u0219i retr\u0103g\u00e2ndu-se din banc\u0103 mai multe \u021b\u0103ri, \u0219ansele s\u0103 v\u00e2nd\u0103 participa\u021biile sunt mai reduse, dar sunt riscurile pie\u021bei, care exist\u0103 oric\u00e2nd.\u201d<\/span><\/p>\n

Marile agen\u021bii de rating au declasificat BII la categoria nerecomandat\u0103 investitorilor (\u201ejunk\u201d \u2013 gunoi, \u00een jargonul investitorilor). Banca are dificult\u0103\u021bi de lichiditate din cauza bloc\u0103ri conturilor de Clearstream, furnizorul European de service post tranzac\u021bionare.<\/p>\n

La \u00eenceputul lunii martie 2022, Conducerea Executiv\u0103 BII a transmis statelor membre o scrisoare prin care subliniaz\u0103 c\u0103 este necesar\u0103 efectuarea imediat\u0103 a unor pl\u0103\u021bi scadente pentru a evita incapacitatea de plat\u0103. Necesarul de lichiditate la acel moment era de peste 125 milioane de euro.<\/p>\n

Conform site-ului BII, cele mai importante proiecte finan\u021bate de banc\u0103 \u00een Rom\u00e2nia sunt:<\/span><\/p>\n

Banca Interna\u021bional\u0103 de Investi\u021bii (BII) a fost creat\u0103 \u00een anii 1970 \u0219i era institu\u021bia financiar\u0103 care finan\u021ba \u00een trecut CAER, Consiliul de Ajutor Economic Reciproc, av\u00e2nd sediul la Moscova. Rom\u00e2nia a devenit membr\u0103 a acestei b\u0103nci \u00een 1971, c\u00e2nd banca deservea \u00eentreg spa\u021biul socialist.<\/span><\/p>\n

Nou\u0103 state foste comuniste au continuat s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 sau au revenit ulterior ca ac\u021bionari ai BII: <\/span><\/p>\n

Dup\u0103 o perioad\u0103 de relativ\u0103 amor\u021bire, care a durat din 1990 p\u00e2n\u0103 \u00een 2012, banca decide s\u0103 \u00ee\u0219i reia activitatea<\/span>. <\/span><\/p>\n

Guvernul Ponta a semnat la 1 iulie 2015, la Moscova, noi condi\u021bii de participare la BII, care obligau Rom\u00e2nia s\u0103-\u0219i majoreze continuu participa\u021bia la aceast\u0103 banc\u0103. Ministru al Finan\u021belor era atunci Eugen Teodorovici. <\/span><\/p>\n

Guvernul Ciolos a consfin\u021bit ulterior noile condi\u021bii de participare prin lege \u00een 2016. Proiectul a trecut at\u00e2t de Camera Deputa\u021bilor, c\u00e2t \u0219i de Senat f\u0103r\u0103 niciun vot \u00eempotriv\u0103.<\/span><\/p>\n

Republica Ceh\u0103 nu a fost atunci de acord cu toate prevederile acestui acord.<\/span><\/p>\n

La finalul anului 2018, Guvernul Rom\u00e2niei \u015fi-a majorat cota parte a capitalului social al B\u0103ncii Interna\u0163ionale de Investi\u0163ii (BII), printr-o contribu\u0163ie suplimentar\u0103 de 4 milioane de euro, \u0219i a ajuns atunci la o de\u021binere de 7,04%, pe locul cinci printre statele participante la BII.<\/span><\/p>\n

\u00cen aten\u021bia opiniei publice rom\u00e2ne\u0219ti banca ruseasc\u0103 intr\u0103 \u00een 2018 <\/span>dup\u0103 decizia de mutare a sediului ei central de la Moscova la Budapesta, dar \u0219i dup\u0103 scandalul dintre senatorul liberal Florin C\u00ee\u021bu \u0219i ministrul de Finan\u021be Eugen Teodorovici. \u00cen 2019, C\u00ee\u021bu l-a acuzat pe <\/span>Teodorovici c\u0103 este \u201espion rus\u201d.<\/span><\/p>\n

Banca Interna\u021bional\u0103 de Investi\u021bii a fost calificat\u0103 de-a lungul timpului drept o banc\u0103 controversat\u0103. Din acest motiv, a primit adesea etichete ca \u201ebanca lui Putin, \u201ecalul troian al lui Putin\u201d, \u201ebanca spionilor\u201d, \u201ebanc\u0103 rus\u0103 obscur\u0103\u201d.<\/span><\/p>\n

Departamentul de stat al SUA a avertizat, la mutarea sediului IBB la Budapesta, c\u0103 Rusia va folosi banca \u201epentru a-\u0219i extinde influen\u021ba malign\u0103 \u00een Ungaria \u0219i \u00een regiune\u201d.<\/span><\/p>\n

A\u0219a cum a scris Europa Liber\u0103<\/a>, <\/span>Banca Interna\u021bional\u0103 de Investi\u021bii \u201ebeneficiaz\u0103 <\/span><\/a>de privilegii diplomatice \u0219i imunit\u0103\u021bi precum \u0219i de TVA de 0%\u201d, potrivit statului b\u0103ncii. Altfel spus, sediul b\u0103ncii are statut diplomatic, la fel \u0219i angaja\u021bii ei.<\/span><\/p>\n

De pild\u0103, \u00een acordul interna\u021bional de stabilire a noului sediu la Budapesta, discutat de Parlamentul maghiar \u00een urm\u0103 cu patru ani, pe l\u00e2ng\u0103 detaliile legate de cl\u0103dirile pe care le va oferi statul maghiar pentru noul sediu \u0219i de faptul c\u0103 cet\u0103\u021benii maghiari vor pl\u0103ti toate costurile \u2013 inclusiv renov\u0103ri, chirie \u0219i securitate \u2013 sunt prev\u0103zute \u0219i o serie de imunit\u0103\u021bi pentru a garanta faptul c\u0103 statul maghiar nu va putea intra \u00een cl\u0103dire f\u0103r\u0103 autoriza\u021bie prealabil\u0103, scrie Index.hu<\/span><\/a>.<\/span><\/p>\n

\u00cen plus, angaja\u021bii \u0219i familiile acestora vor beneficia de imunitate diplomatic\u0103. Mai mult, statul maghiar va trebui s\u0103 se asigure c\u0103 invita\u021bii BII \u2013 \u201eexper\u021bi \u0219i consilieri care ac\u021bioneaz\u0103 \u00een interesul b\u0103ncii\u201d \u2013 vor putea intra \u00een \u021bar\u0103 \u201ef\u0103r\u0103 a se \u021bine cont de cet\u0103\u021benia lor\u201d, iar Ungaria va fi obligat\u0103 s\u0103 le furnizeze imunitate diplomatic\u0103 celor care au de-a face cu banca, mai scris Index.hu.<\/span><\/p>\n

Criticii b\u0103ncii au subliniat istoria familiei directorului executiv al IIB Nikolai Kosov \u00een serviciile secrete sovietice, scria Financial Times.<\/a> Tat\u0103l lui Kosov a fost cel mai important agent de la Budapesta pentru KGB \u00een anii 1970; mama lui a fost descris\u0103 de agen\u021bia de pres\u0103 rus\u0103 Tass drept \u201eunul dintre cei mai extraordinari spioni ai secolului al XX-lea\u201d.<\/span><\/p>\n

\u00centr-un interviu pentru FT, Kosov a respins criticile drept \u201epropaganda neagr\u0103\u201d \u0219i \u0219i-a acuzat detractorii de \u201enecunoa\u0219tere total\u0103\u201d a opera\u021biunilor b\u0103ncii.<\/span><\/p>\n

Potrivit statutului<\/span><\/a> b\u0103ncii, structura de conducere este format\u0103 din Consiliul Guvernatorilor, Consiliul Directorilor \u0219i Consiliul de management. Iar din aceste structuri nu lipsesc numele rom\u00e2ne\u0219ti.<\/span><\/p>\n

Florinela Boni Cucu, directoare \u00een Consiliul Directorilor, din partea Rom\u00e2niei<\/span><\/strong><\/p>\n

\u00cen cadrul BII, Florinela Boni Cucu ocup\u0103 un loc de director \u00een Consiliul Directorilor<\/span><\/a>, fiind directoarea Direc\u021biei generale Rela\u021bii Financiare Interna\u021bionale (DGRFI) din cadrul Ministerului Finan\u021belor Publice \u00eencep\u00e2nd cu 2013. Potrivit unui CV publicat pe site-ul la B\u0103ncii Europene de Investi\u021bii<\/span><\/a>, Florinela Boni Cucu lucreaz\u0103 \u00een ministerul de Finan\u021be \u00eenc\u0103 din 1991, unde a de\u021binut diverse func\u021bii, inclusiv pe cea de director general adjunct \u00een cadrul Departamentului de Trezorerie \u0219i Datorie Public\u0103, \u00een perioada 2007-2013.<\/span><\/p>\n

\u00cen 1985, Florinela Boni Cucu a absolvit cursurile Facult\u0103\u021bii de Cibernetic\u0103 \u0219i previziuni economice din cadrul ASE. \u00cen perioada 2004-2006, a f\u0103cut \u0219i un master de Management public, tot la ASE.<\/span><\/p>\n

Oana Beatrice Iacobescu, directoare adjunct\u0103 \u00een Boardul Directorilor din partea Rom\u00e2niei<\/span><\/strong><\/p>\n

Oana Beatrice Iacobescu are func\u021bia de directoare adjunct\u0103 \u00een cadrul Consiliului directorilor<\/span><\/a> ai BII \u0219i de\u021bine, \u00een cadrul ministerului Finan\u021belor, func\u021bia de \u0219ef al serviciului Managementul participa\u021biilor externe \u0219i armonizare legislativ\u0103 din cadrul DGRFI.<\/span><\/p>\n

Alexandru Florescu, vicepre\u0219edinte al Consiliului de management<\/span><\/strong><\/p>\n

N\u0103scut \u00een 1980, la Bucure\u0219ti, Alexandru Florescu a absolvit Academia de Studii Economice \u00een 2013. A fost, pe r\u00e2nd, expert \u00een cadrul ministerului de Finan\u021be, \u00een cadrul direc\u021biei generale Trezorerie \u0219i Datorie public\u0103, unde s-a ocupat \u00een principal de participarea Rom\u00e2niei \u00een cadrul unor institu\u021bii financiare interna\u021bionale \u0219i de probleme legate de pie\u021bele financiare, \u00een perioadele 2006-2010 \u0219i mai apoi 2012-2013, dup\u0103 cum arat\u0103 CV-ul s\u0103u<\/span><\/a><\/u> publicat pe pagina B\u0103ncii Interna\u021bionale de Investi\u021bii.<\/span><\/p>\n

\u00cen perioada 2010-2011 a fost consilierul secretarului de stat responsabil de coordonarea Trezoreriei \u0219i datoriei publice, parteneriatului public-privat \u0219i managementului fondurilor europene.<\/span><\/p>\n

Din 2013, Florescu a \u00eenceput s\u0103 lucreze pentru Banca Interna\u021bional\u0103 de Investi\u021bii, \u00een calitate de \u0219ef al departamentului de analiz\u0103 \u0219i dezvoltare strategic\u0103.<\/span><\/p>\n

\u00cencep\u00e2nd cu ianuarie 2016, a ob\u021binut pozi\u021bia de vicepre\u0219edinte al Consiliului de Management, reprezent\u00e2nd Rom\u00e2nia.<\/span><\/p>\n

\u0218tefan Nanu, directorul Departamentului de datorie \u015fi finan\u0163are structurat\u0103<\/span><\/strong><\/p>\n

Fostul \u0219ef al Trezoreriei statului, \u0218tefan Nanu (45 de ani) a c\u00e2\u0219tigat acest post \u00een cadrul BII, prin concurs, \u00een urm\u0103 cu un an. Potrivit anun\u021bului, f\u0103cut la vremea respectiv\u0103 de BII, \u0218tefan Nanu urma s\u0103 se ocupe din aceast\u0103 pozi\u021bie, printre altele, \u0219i de structurarea finan\u021b\u0103rii legate de proiecte \u0219i de rela\u021biile cu investitorii.<\/span><\/p>\n

Anterior, din pozi\u021bia de \u0219ef al Trezoreriei statului, s-a ocupat de problemele legate de datoria suveran\u0103, opera\u021biunile trezoreriei, rela\u021bia cu agen\u021biile de rating \u0219i cu institu\u021biile financiare interna\u021bionale, dar \u0219i de activit\u0103\u021bi legate de pia\u021ba de capital.<\/span><\/p>\n

Nanu, potrivit CV-ului publicat pe site-ul BII<\/span><\/a><\/u>, a mai de\u021binut func\u021bii importante \u0219i \u00een institu\u021bii de prestigiu cum ar fi Banca Mondial\u0103, Banca European\u0103 de Investi\u021bii \u0219i a participat, printre altele, \u00een corpurile de conducere ale Fondului de Garantare a Asigur\u0103rilor, Banca Rom\u00e2n\u0103 de Credite \u0219i Investi\u021bii, Fondul Na\u021bional de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri, Comitetul Economic \u0219i Financiar al UE.<\/span><\/p>\n

Ca educa\u021bie, Nanu a absolvit cursurile facult\u0103\u021bii de Cibernetic\u0103, statistic\u0103 \u0219i informatic\u0103 economic\u0103, sec\u021bia Cibernetic\u0103 \u0219i previziune economic\u0103 din cadrul ASE, are \u0219i un master, tot la ASE, \u0219i a mai urmat diferite programe interna\u021bionale, inclusiv pe cele ale Harvard Kennedy School, Venice International University sau Academiei Goldman Sachs.<\/span>\u200b<\/p>\n

Source URL: https:\/\/romania.europalibera.org\/a\/rom%C3%A2nia-b%C4%83ncile-ruse%C8%99ti-risc-fondurile-private-pensii\/31867459.html<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Decizia guvernului de a retrage Rom\u00e2nia din Banca Interna\u021bional\u0103 de Investi\u021bii (BII) a fost accelerat\u0103 de r\u0103zboiul din Ucraina, dar de ea se vorbe\u0219te de peste un an de zile. Afectate vor fi fondurile de pensii private, care au o expunere de circa 273 de mil. euro \u00een obliga\u021biuni ale b\u0103ncii. \u00cen afar\u0103 de Banca […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":335057,"comment_status":"open","ping_status":"","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[2],"tags":[23],"class_list":["post-335056","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-politics","tag-romania-europalibera-org"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/335056","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=335056"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/335056\/revisions"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/335057"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=335056"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=335056"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=335056"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}