{"id":334695,"date":"2022-06-26T00:50:18","date_gmt":"2022-06-25T21:50:18","guid":{"rendered":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=334695"},"modified":"2022-06-26T00:50:18","modified_gmt":"2022-06-25T21:50:18","slug":"patriotism-vs-nationalism-cravata-rosie-de-pionier-lupul-dacic-si-supravietuirea-national-comunismului-in-romania","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=334695","title":{"rendered":"Patriotism vs na\u021bionalism | Cravata ro\u0219ie de pionier, lupul dacic \u0219i supravie\u021buirea na\u021bional-comunismului \u00een Rom\u00e2nia"},"content":{"rendered":"<p><strong>Noi nu ne vindem \u021bara. <u><em>Noi<\/em><\/u> suntem aici de 2 mii de ani. <u><em>Noi<\/em><\/u> am inventat aproape tot, <u><em>noi<\/em><\/u> avem cea mai frumoas\u0103 \u021bar\u0103, \u201ecu toate formele de relief\u201d. Str\u0103inii ne invidiaz\u0103 \u0219i ne vor r\u0103ul, dar <u><em>noi<\/em><\/u> purt\u0103m ie, facem hore \u00een jurul steagului, suntem fra\u021bi cu codrul \u0219i le spunem s\u0103 plece.<\/strong><\/p>\n<p>Na\u021bionalismul a avut un rol esen\u021bial \u00een formarea na\u021biunilor, etap\u0103 dep\u0103\u0219it\u0103 de mult \u00een Europa, dar mereu actual\u0103 pe un continent aflat \u00een centrul celor mai distrug\u0103toare conflicte armate ale istoriei, un continent pe care doar acum 30 de ani se retrasau grani\u021be \u0219i reap\u0103reau \u021b\u0103ri.<\/p>\n<p>Rom\u00e2nia nu a avut dup\u0103 1989 contextul Iugoslaviei, nu a cunoscut o re\u00eemp\u0103r\u021bire dramatic\u0103, nu a avut contextul Cehoslovaciei, acum Cehia \u0219i Slovacia, dar nu a ratat reluarea, periodic \u0219i obsesiv, a marilor teme na\u021bionaliste.<\/p>\n<p>Na\u021bional-comunismul lui Nicolae Ceau\u0219escu a creat, reluat \u0219i s\u0103dit ad\u00e2nc teme care renasc \u00een anii \u201990, sunt exploatate periodic, \u00een diferite perioade electorale (inclusiv la politicieni din actualele PSD \u0219i PNL) \u0219i sunt bine organizate \u0219i promovate acum \u00een discursul Alian\u021bei pentru Unirea Rom\u00e2nilor (AUR).<\/p>\n<p>\u201ePartidul e nou, dar lupta e veche\u201d, e primul mesaj al AUR, partid parlamentar din decembrie 2020, de pe pagina sa de internet. Nimic mai adev\u0103rat. AUR e materializarea \u00een politic\u0103 a multor idei na\u021bionaliste care circul\u0103 \u00een diverse medii \u0219i grupuri, unele religioase, altele pseudo-culturale \u0219i pretins academice.<\/p>\n<p>Teme \u201ede actualitate\u201d ale na\u021bionalismului din Epoca de Aur, cea a na\u021bional-comunismului lui Nicolae Ceau\u0219escu:<\/p>\n<p>Originea na\u021bional-comunismului se g\u0103se\u0219te \u00eenainte de momentul impunerii regimului sub puterea tancurilor sovietice \u0219i de transformarea sa \u00een ceau\u0219ism, care a \u00eenceput la sf\u00e2r\u0219itul anilor \u201960 \u0219i a atins apogeul \u00een anii \u201980.<\/p>\n<p>Exist\u0103 cel pu\u021bin trei trasee de formare a ideologiei na\u021bional-comuniste, trei izvoare ale na\u021bional-comunismului rom\u00e2nesc, remarc\u0103 istoricii.<\/p>\n<p>Primul ar veni din problemele culturale ale spa\u021biului rom\u00e2nesc, marcat de contradic\u021bia fundamental\u0103 \u00eentre concep\u021bia \u0219i percep\u021bia elitelor despre ceea ce trebuie s\u0103 fie Rom\u00e2nia \u0219i realitatea Rom\u00e2niei.<\/p>\n<p>Adic\u0103 \u201eceea ce face ca Rom\u00e2nia \u0219i rom\u00e2nii s\u0103 fie prin\u0219i \u00eentr-o zbatere a c\u0103rei constant\u0103 este constatarea insuccesului \u0219i dorin\u021ba \u0219i exprimarea dorin\u021bei de a progresa mai mult \u0219i mai repede\u201d, explic\u0103 pentru Europa Liber\u0103 istoricul Cosmin Popa.<\/p>\n<p>Ceea ce, de altfel, nu este specific doar comunismului, ci tuturor regimurilor politice rom\u00e2ne\u0219ti care au c\u0103utat forme de organizare politic\u0103 menite s\u0103 rezolve anumite probleme istorice, cum ar fi subdezvoltarea \u2013 economic\u0103, social\u0103 sau intelectual\u0103 \u2013 sau conectarea la anumite curente de modernitate \u0219i fundamentarea <em>excep\u021bionalismului<\/em> rom\u00e2nesc, cu a sa nara\u021biune despre \u201einsula de latinitate \u00eentr-o mare slav\u0103\u201d, cu al s\u0103u discurs de autovictimizare, adaug\u0103 istoricul.<\/p>\n<p>\u201e\u00cen pofida complexelor care ne \u00eencearc\u0103, \u00een egal\u0103 m\u0103sur\u0103, rom\u00e2nii sunt marca\u021bi de un sentiment al excep\u021bionalit\u0103\u021bii foarte puternic. Pe de alt\u0103 parte, noi avem tot timpul tendin\u021ba de a ne autocalomnia pentru c\u0103 a\u0219tept\u0103m foarte mult de la ceilal\u021bi \u0219i suntem dispu\u0219i s\u0103 d\u0103m foarte pu\u021bin\u201d, afirm\u0103 Cosmin Popa.<\/p>\n<p>A\u0219adar, un prim izvor de inspira\u021bie pentru na\u021bional-comunismul rom\u00e2nesc ar veni din chiar problemele istorice ale Rom\u00e2niei. Toate acestea deriv\u0103 din faptul c\u0103 \u00eentreaga construc\u021bie na\u021bional\u0103 rom\u00e2neasc\u0103 modern\u0103 este un experiment cultural: Rom\u00e2nia este o oper\u0103 a elitelor.<\/p>\n<p>\u201ePe cale de consecin\u021b\u0103, \u0219i felul \u00een care este g\u00e2ndit\u0103 Rom\u00e2nia porne\u0219te din aceste nelini\u0219ti specifice elitelor, care \u00eentotdeauna sunt marcate de con\u0219tiin\u021ba faptului c\u0103 trebuie s\u0103 lucreze cu un popor care este mult sub ceea ce ar trebui s\u0103 fie \u00een termeni de performan\u021b\u0103 intelectual\u0103, social\u0103, economic\u0103\u201d, spune istoricul Cosmin Popa.<\/p>\n<p>Sunt sau nu justificate aceste temeri?<\/p>\n<p>\u201eSunt justificate \u00een parte. Doar c\u0103 felul \u00een care arat\u0103 poporul rom\u00e2n este \u00een bun\u0103 m\u0103sur\u0103 rezultatul muncii elitelor. Este mai degrab\u0103 o fals\u0103 contradic\u021bie \u00eentre ceea ce a\u0219teapt\u0103 elitele \u0219i ceea ce este dispus poporul s\u0103 dea. \u00cen realitate, at\u00e2t elitele, c\u00e2t \u0219i poporul \u00een numele c\u0103ruia pretind c\u0103 vorbesc, sunt destul de asem\u0103n\u0103toare pe fond\u201d, conchide Cosmin Popa.<\/p>\n<p><strong>Regimul de ocupa\u021bie sovietic\u0103 \u0219i \u00eentoarcerea la \u201evalori na\u021bionale\u201d &#8211; <\/strong>A alt\u0103 surs\u0103 de provenien\u021b\u0103 a na\u021bional-comunismului a decurs direct din felul \u00een care a fost exercitat regimul de ocupa\u021bie sovietic\u0103, de dup\u0103 cel de-Al Doilea R\u0103zboi Mondial.<\/p>\n<p>Un regim de ocupa\u021bie pus \u00een practic\u0103 cu ajutorul unui contingent mai mult dec\u00e2t consistent de colaboratori interni, de fapt, de colabora\u021bioni\u0219ti, un regim de ocupa\u021bie care formeaz\u0103 premisa anihil\u0103rii oric\u0103rui specific cultural, economic, politic rom\u00e2nesc \u00een raport cu Uniunea Sovietic\u0103.<\/p>\n<p>Stalinismul rom\u00e2nesc a contrazis \u00een mod flagrant 150 de ani de evolu\u021bie modern\u0103 rom\u00e2neasc\u0103.<\/p>\n<p>Acest lucru nu putea s\u0103 nu genereze o contrareac\u021bie atunci c\u00e2nd presiunea ocupa\u021biei sovietice avea s\u0103 dispar\u0103. Iar acest lucru s-a \u00eent\u00e2mplat odat\u0103 cu moartea lui Stalin, odat\u0103 cu consolidarea regimului comunist rom\u00e2nesc, la sf\u00e2r\u0219itul anilor \u201950 &#8211; \u201960.<\/p>\n<p>\u201eToate acestea i-au determinat pe ace\u0219ti oameni s\u0103 se refugieze pe pozi\u021biile legitimit\u0103\u021bii na\u021bionale \u0219i \u00een speran\u021ba unui nou contract social cu realitatea\u201d, define\u0219te momentul istoricul Cosmin Popa.<\/p>\n<p>Intrarea \u00een criz\u0103 a sistemului stalinist de control al \u021b\u0103rilor din Europa de Est a dus la dispari\u021bia unui pilon important care asigura soliditatea acestor regimuri. Odat\u0103 disp\u0103rut acest pilon, care reprezenta presiunea politic\u0103, economic\u0103, militar\u0103, ideologic\u0103 sovietic\u0103, regimurile comuniste au fost nevoite s\u0103 g\u0103seasc\u0103 noi suprafe\u021be de contact cu societatea.<\/p>\n<p>Dac\u0103 \u00een cazul unor \u021b\u0103ri aceste noi <em>suprafe\u021be de contact<\/em> au fost reformele sistemului &#8211; a\u0219a cum s-a \u00eent\u00e2mplat \u00een Ungaria, Polonia, par\u021bial \u0219i \u00een RDG \u00een perioada care a urmat mor\u021bii lui Stalin &#8211; \u00een cazul Rom\u00e2niei aceast\u0103 nou\u0103 suprafa\u021b\u0103 de contact a reprezentat-o \u00eentoarcerea par\u021bial\u0103 \u0219i critic\u0103 la unele dintre \u201evalorile na\u021bionale\u201d, cu o recuperare selectiv\u0103, dup\u0103 interesul regimului, \u0219i chiar cu o rescriere a lor p\u00e2n\u0103 la falsificare \u0219i mistificare.<\/p>\n<p>\u00cen 1964, Gheorghe Gheorghiu Dej d\u0103 semnalul desprinderii Rom\u00e2niei de pe orbita Uniunii Sovietice.<\/p>\n<p>\u00cen 1965, \u00eencepe Epoca de Aur sub Nicolae Ceau\u0219escu. O perioad\u0103 de aparent\u0103 relaxare ideologic\u0103 \u0219i prosperitate economic\u0103 urma s\u0103 se \u00eencheie odat\u0103 cu lansarea na\u021bional-comunismului, marcat\u0103 de Tezele din iulie 1971. \u00cencepea \u201erevolu\u021bia cultural\u0103\u201d.<\/p>\n<p>Na\u021bionalismul devine solu\u021bia ideologic\u0103 a lui Nicolae Ceau\u0219escu \u0219i i se subordoneaz\u0103 cultura, arta, istoria, educa\u021bia. \u201ePoporul\u201d avea nevoie de preocup\u0103ri mobilizatoare, de idei care s\u0103 \u021bin\u0103 de foame \u0219i s\u0103 substituie realitatea tot mai \u00eendep\u0103rtat\u0103 a libert\u0103\u021bii, remarc\u0103 numero\u0219i cercet\u0103tori ai perioadei.<\/p>\n<p>Na\u021bionalismul e menit s\u0103 sus\u021bin\u0103 \u0219i s\u0103 legitimeze actele partidului, liderului suprem \u0219i, \u00een final, atrocit\u0103\u021bile Securit\u0103\u021bii.<\/p>\n<p>Ceau\u0219escu a generalizat na\u021bionalismul ca form\u0103 de mobilizare a maselor, scrie Stelian T\u0103nase \u00een \u201eRevolu\u021bia ca e\u0219ec, Elite \u0219i Societate\u201d (Humanitas, 2016, edi\u021bie digital\u0103) \u0219i a concentrat \u201edezbaterea \u00een jurul \u2019problemei na\u021bionale\u2019: unitate \u0219i independen\u021b\u0103\u201d.<\/p>\n<p>\u201eO realitate fundamental\u0103 a realit\u0103\u021bii noastre socialiste este unitatea indestructibil\u0103 a poporului \u00een jurul Partidului Comunist Rom\u00e2n, recunoa\u0219terea sa unanim\u0103 drept for\u021ba conduc\u0103toare a na\u021biunii. De partid \u00ee\u0219i leag\u0103 oamenii muncii cele mai bune g\u00e2nduri \u0219i sentimente, cele mai scumpe n\u0103zuin\u021bi, el reprezint\u0103 \u00een via\u021ba fiec\u0103ruia dintre ei, ca \u0219i a na\u021biunii \u00eentregi, \u00een\u021beleptul c\u00e2rmaci al destinelor.\u201d &#8211; Statului Partidului Comunist Rom\u00e2n, principii de baz\u0103, Editura politic\u0103, 1970.<\/p>\n<p>\u00cen doar c\u00e2\u021biva ani, <em>c\u00e2rmaci<\/em> nu mai era partidul, ci Nicolae Ceau\u0219escu:<\/p>\n<p>Pentru a ajunge aici, Ceau\u0219escu s-a folosit nu doar de represiune, ci \u0219i de ceea ce unii istorici descriu drept un \u201ena\u021bionalism fundamentalist\u201d.<\/p>\n<p>O alt\u0103 surs\u0103 major\u0103 de formare a comunismului na\u021bional, din perspectiv\u0103 contemporan\u0103 rom\u00e2neasc\u0103, \u0219i ale c\u0103rei urm\u0103ri se resimt \u0219i \u00een zilele noastre \u00een Rom\u00e2nia, const\u0103 \u00een \u00eencercarea lui Ceau\u0219escu de a refonda civiliza\u021bia rom\u00e2neasc\u0103 \u00een noi forme socialiste.<\/p>\n<p>\u201eSpre deosebire de cei mai mul\u021bi dintre liderii Rom\u00e2niei contemporane, Ceau\u0219escu a avut un program foarte coerent de refondare a Rom\u00e2niei \u0219i a civiliza\u021biei rom\u00e2ne\u0219ti \u00een forme socialiste. Teoria lui Ceau\u0219escu nu a fost niciodat\u0103 a\u0219ezat\u0103 formal \u00eentr-un document, dar ea poate fi \u00een\u021beleas\u0103 prin punerea cap la cap a multora dintre discursurile sale consacrate problemelor ideologice\u201d, spune Cosmin Popa.<\/p>\n<p>De la sf\u00e2r\u0219itul anilor \u201960 \u0219i \u00eenceputul anilor \u201970, Ceau\u0219escu \u201ea manifestat aproape o obsesie pentru chestiunile ideologice\u201d, spune istoricul.<\/p>\n<p>\u201eMul\u021bi au tratat aceast\u0103 obsesie ca pe o \u00eencercare a lui de a consolida regimul prin intermediul propagandei. \u00cen realitate, aceast\u0103 obsesie f\u0103cea dovada existen\u021bei unui proiect foarte concret de formare a unei <em>civiliza\u021bii neorom\u00e2ne\u0219ti socialiste<\/em>. Aceasta avea la baz\u0103 un substrat na\u021bionalist care \u00eemprumuta foarte multe dintre obsesiile etniciste legionare pun\u00e2ndu-le doar aparent \u00een ni\u0219te tipare de sorginte socialist\u0103.\u201d<\/p>\n<p>De aici, obsesia lui Ceau\u0219escu de a \u00eenlocui toate institu\u021biile ideologice valabile \u00een toate \u021b\u0103rile socialiste, arat\u0103 Cosmin Popa.<\/p>\n<p>\u201eNoi am \u00eenlocuit marxism-leninismul cu umanismul socialist. Rom\u00e2nia lui Ceau\u0219escu nu a folosit niciodat\u0103 formula consacrat\u0103 pe care o foloseau, pornind de la exemplul sovietic, toate \u021b\u0103rile din Europa de Est \u00een perioada respectiv\u0103: a socialismului dezvoltat sau a socialismului real \u2013 formul\u0103 care apar\u021bine lui Brejnev [Leonid Brejnev, fost lider al URSS]. Ceau\u0219escu a folosit formula <em>socialismului multilateral dezvoltat.<\/em> Toate acestea, al\u0103turi de obsesia \u00eentron\u0103rii \u00een societate a unui set de norme etice, \u00eencep\u00e2nd cu 1974, celebrul cod al eticii \u0219i echit\u0103\u021bii socialiste, f\u0103ceau dovada nu doar a unei \u00eencerc\u0103ri foarte coerente a regimului de a controla propagandistic, ideologic \u0219i politic societatea, dar f\u0103ceau \u0219i dovada unei \u00eencerc\u0103ri foarte coerente a regimului de a reforma fundamental civiliza\u021bia rom\u00e2neasc\u0103\u201d, explic\u0103 istoricul Cosmin Popa.<\/p>\n<p>La baza acestei civiliza\u021bii neorom\u00e2ne\u0219ti st\u0103tea na\u021bionalismul reinterpretat \u00eentr-o cheie socialist\u0103, av\u00e2nd \u00een centru ideea liderului na\u021bional infailibil pe care tot poporul trebuie s\u0103-l urmeze.<\/p>\n<p>\u201eDe aceea, orice critic\u0103 la adresa lui Ceau\u0219escu, a ceau\u0219ismului \u0219i a celor din jurul lor era asimilat\u0103 ca o tr\u0103dare de \u021bar\u0103, ceea ce era logic \u00een virtutea acestui sistem, pentru c\u0103, din moment ce Ceau\u0219escu reprezenta \u00eencarnarea unor secole de istorie na\u021bional\u0103 sau, dac\u0103 vre\u021bi, expresia ultim\u0103 a istoriei na\u021bionale, orice \u00eencercare de a trata critic aceast\u0103 \u00eencarnare a istoriei na\u021bionale nu putea fi asimilat\u0103 dec\u00e2t cu tr\u0103darea fa\u021b\u0103 de patrie.\u201d<\/p>\n<p>\u201e\u00centr-un fel sau altul, la nivelul societ\u0103\u021bii, ideile acestea despre un na\u021bionalism exagerat, despre un trecut glorios, despre leg\u0103tura cu latinitatea\u201d nu erau nout\u0103\u021bi, spune istoricul Matei Gheboianu.<\/p>\n<p>Construc\u021bia acestei mitologii descinde \u00eenc\u0103 de la \u0218coala Ardelean\u0103, la \u00eenceput de secol XIX iar apoi \u00een plin secol XIX era justificat\u0103 de nevoia de a construi un stat na\u021bional.<\/p>\n<p>Constructul a fost apoi preluat de legionari \u201e\u0219i dus spre o anumit\u0103 zon\u0103 \u00een care a fost \u00eembinat cu partea religioas\u0103, pentru c\u0103 de acolo ob\u021bineau \u0219i sprijin\u201d, iar, apoi, a fost preluat de comuni\u0219ti.<\/p>\n<p>\u201eLa finalul anilor &#8217;50 vedem transformarea. Odat\u0103 ce Gheorghe Gheorghiu Dej simte c\u0103 nu mai are adversari, c\u0103 Moscova nu-l va \u00eenlocui, dup\u0103 ce Armata Ro\u0219ie s-a retras, lucrurile \u00eencep s\u0103 se schimbe. Vedem aceste schimb\u0103ri \u00een manualele de istorie. Odat\u0103 cu instalarea comunismului am avut manualul lui Roller, \u00een care istoria era rescris\u0103, \u00een care noi eram popor de origine slav\u0103, \u00een care inclusiv voievozii no\u0219tri sau cei sco\u0219i \u00een eviden\u021b\u0103 erau al\u021bii, erau cei care aveau rela\u021bii bune cu imperiul \u021barist\u201d.<\/p>\n<p>Apoi, dup\u0103 56-57, manualele de istorie se schimb\u0103.<\/p>\n<p>\u201eInteresant este c\u0103 de prin 1957 p\u00e2n\u0103 prin 1991, cu modific\u0103ri de la o perioad\u0103 la alta, manualul de istorie este realizat de acela\u0219i istoric: Dumitru Alma\u0219, cel care st\u0103 \u0219i \u00een spatele <em>Povestirilor istorice<\/em>\u201d, materiale pe care ast\u0103zi le-am numi auxiliare, cu desene frumoase \u0219i inspira\u021bionale.<\/p>\n<p>\u201ePentru perioada respectiv\u0103 era ceva deosebit. \u00cen \u0219coal\u0103 se pun bazele acestei mitologii a trecutului glorios\u201d, arat\u0103 Matei Gheboianu.<\/p>\n<p>A\u0219adar, cel care a f\u0103cut aceast\u0103 cotitur\u0103 spre na\u021bionalism, dup\u0103 perioada stalinist\u0103, a fost Gheorghe Gheorghiu-Dej. Nicolae Ceau\u0219escu a construit de aici.<\/p>\n<p>\u201ePopula\u021bia majoritar rom\u00e2neasc\u0103 era una antiruseasc\u0103 \u0219i se va cultiva acest sentiment, cresc\u00e2nd zona na\u021bionalist\u0103, sco\u021b\u00e2ndu-se \u00een eviden\u021b\u0103 elementele acestea, \u00eenc\u0103 din timpul lui Dej, ceea ce se va numi <em>epopeea cinematografic\u0103 na\u021bional\u0103<\/em> cu filmele istorice care au marcat \u0219i marcheaz\u0103 \u00een continuare\u201d, adaug\u0103 Matei Gheboianu.<\/p>\n<p>Primul film a fost Tudor Vladimirescu (Tudor), care ap\u0103rea \u00een timpul lui Dej, cu Mihnea Gheorghiu scenarist, dup\u0103 un poem scris tot de el. De altfel, Mihnea Gheorghiu va marca zeci de ani de cinematografie \u0219i va fi precursorul lui Sergiu Nicolaescu \u0219i a filmelor sale \u00een care istoria e prezentat\u0103 a\u0219a cum dore\u0219te <em>partidul<\/em>.<\/p>\n<p>Pentru cei cu amintiri dinainte de 1989, \u201enoi suntem aici de 2 mii de ani\u201d e printre cele mai cunoscute expresii ale na\u021bionalismului folosit drept arm\u0103 de propagand\u0103 \u0219i manipulare. Nu \u00eent\u00e2mpl\u0103tor liderii AUR \u00eembr\u0103\u021bi\u0219eaz\u0103 istoria Daciei \u00een tandem cu mesaje precum cel din aprilie 2019 al lui George Simion:<\/p>\n<p>\u201eDe aici, de unde ne sunt originile, de la Sarmizegetusa, din capitala dacilor, vrem s\u0103 transmitem un mesaj important pentru to\u021bi rom\u00e2nii: trebuie s\u0103 fim iar\u0103\u0219i ce am fost \u0219i mai mult dec\u00e2t at\u00e2ta, trebuie s\u0103 ne rec\u00e2\u0219tig\u0103m <strong>demnitatea noastr\u0103 na\u021bional\u0103<\/strong> trebuie s\u0103 ne recucerim istoria neamului nostru \u0219i s\u0103 facem o<strong> Rom\u00e2nie care s\u0103 fie MARE \u00een Europa \u0219i MARE \u00een lume.<\/strong>\u201d &#8211; George Simion, 2019.<\/p>\n<p>Recucerirea istoriei neamului are tradi\u021bie \u00een Rom\u00e2nia: Ceau\u0219escu a cucerit-o prin mistificare.<\/p>\n<p>Una din cheile interpret\u0103rii modului \u00een care comunismul \u0219i Nicolae Ceau\u0219escu au folosit istoria se reg\u0103se\u0219te \u00een momentul 1980, c\u00e2nd Ceau\u0219escu s\u0103rb\u0103tore\u0219te 2.050 de ani de la crearea primului \u201estat dac centralizat \u0219i independent\u201d, precursor al Rom\u00e2niei. Personajele din trecutul \u201ena\u021bional\u201d urmau s\u0103 devin\u0103 modele \u0219i adev\u0103ra\u021bi eroi ai na\u021biunii.<\/p>\n<p>Primul e Burebista, transformat \u00een erou al \u201e<em>statului dac centralizat \u0219i independent\u201d<\/em>, un fel de <em>Rom\u00e2nie<\/em> care exista pe vremea \u00een care nu exista nici m\u0103car ideea de na\u021biune.<\/p>\n<p>Ceau\u0219escu l-a readus la via\u021ba pe regele dac Burebista, cu care voia s\u0103 se identifice pentru c\u0103, spunea povestea, Burebista nu ar fi pierdut nicio b\u0103t\u0103lie.<\/p>\n<p>Istoria a fost trunchiat\u0103 \u0219i adaptat\u0103 nevoilor partidului, iubirea de patria socialist\u0103 s-a reg\u0103sit nu doar \u00een versuri de pream\u0103rire a partidului \u0219i liderului, a devenit aproape materie obligatorie neoficial\u0103 \u00een \u0219coli.<\/p>\n<p>Pionierii au \u00eenv\u0103\u021bat mesajele care renasc dup\u0103 &#8217;89 cu Rom\u00e2nia Mare \u0219i sunt aduse \u00een actualitate \u0219i acum.<\/p>\n<p>Termenul de protocronism a \u00eenceput s\u0103 circule \u00een Rom\u00e2nia \u00een anii &#8217;70 \u0219i delimita un curent ideologic care sublinia caracterul unic \u0219i de pionierat al culturii rom\u00e2ne.<\/p>\n<p>Ini\u021biatorii s\u0103i, asemeni tradi\u021bionali\u0219tilor interbelici, avertizau asupra consecin\u021belor drastice pe care le poate avea subordonarea fa\u021b\u0103 de Occident \u0219i implicit denun\u021bau teoriile cosmopolite precum <em>Sincronismul<\/em> lui Eugen Lovinescu.<\/p>\n<p>\u00cen dezvoltarea sa, protocronismul a luat o valen\u021b\u0103 puternic na\u021bionalist\u0103, instrumentat\u0103 politic de regimul Ceau\u0219escu, care promova un trecut idealizat al \u021b\u0103rii, trec\u00e2nd peste regulile cercet\u0103rii \u0219tiin\u021bifice \u0219i recurg\u00e2nd la date \u0219i surse \u00eendoielnice, care puteau legitima mai u\u0219or teoriile protocroniste.<\/p>\n<p>\u00cen mediul academic, aceea\u0219i no\u021biune este denumit\u0103 peiorativ \u0219i dacomanie sau tracomanie. Dan Alexe o nume\u0219te <em>dacopatie<\/em> (Dan Alexe, Dacopatia \u0219i alte r\u0103t\u0103ciri rom\u00e2ne\u0219ti, Editura Humanitas, 2015).<\/p>\n<p>\u201eCultul\u201d dacilor e mai vechi dec\u00e2t actualele s\u0103rb\u0103tori dedicate lor \u0219i dec\u00e2t exploatarea \u201eunit\u0103\u021bii \u0219i continuit\u0103\u021bii\u201d promovate \u00een comunism. Dan Alexe vorbe\u0219te despre \u201eobsesia rom\u00e2nilor cu dacii. Aceast\u0103 patologie are r\u0103d\u0103cini vechi, crescute din elucubra\u021biile ocultistului Nicolae Densu\u0219ianu, care \u00een Dacia preistoric\u0103 \u00een\u0219irase toate absurdit\u0103\u021bile pe care avea s\u0103 se bazeze protocronismul, inclusiv aceea c\u0103 limba latin\u0103 ar deriva din cea dac\u0103\u201d.<\/p>\n<p>Dup\u0103 ce a aflat c\u0103 protocroni\u0219tii sus\u021bin c\u0103 limba rom\u00e2n\u0103 se afl\u0103 la originea celei latine \u0219i chiar a tuturor celorlalte limbi, inclusiv indiana \u0219i babiloniana, filologul George Pruteanu a avut o c\u0103dere nervoas\u0103 \u0219i a statuat c\u0103 protocronismul nu este altceva dec\u00e2t \u201e<a class=\"wsw__a\" href=\"http:\/\/georgepruteanu.ro\/4doarovorba\/emis000-protv-960325-traco-daci.htm\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">na\u021bionalismul paranoic \u0219i sterp<\/a>\u201d.<\/p>\n<p>Asemenea a\u0219a-zise teorii, f\u0103r\u0103 nicio fundamentare \u0219tiin\u021bific\u0103, f\u0103r\u0103 nicio referin\u021b\u0103 documentar\u0103 care s\u0103 le probeze \u0219i chiar f\u0103r\u0103 coeren\u021b\u0103 au \u00een continuare un succes teribil la mase. Odat\u0103 cu dezvoltarea mijloacelor de comunicare \u00een mas\u0103, succesul lor este \u0219i mai mare. Cele mai halucinante sus\u021bineri sunt acum perpetuate pe re\u021belele sociale \u0219i preluate f\u0103r\u0103 niciun discern\u0103m\u00e2nt.<\/p>\n<p>Reflexul cre\u0103rii lor se afl\u0103 \u00een protocronism, dar ele slujesc de minune continuatorilor na\u021bional-comunismului.<\/p>\n<p>Originile protocronismului se afl\u0103 \u00een eseul publicat de Edgar Papu \u00een 1974 \u00een revista cultural\u0103 Secolul XX, intitulat chiar a\u0219a: \u201eProtocronismul rom\u00e2nesc\u201d. Acesta este momentul de inspira\u021bie pentru zeci de ani de sus\u021bineri aiuritoare, care contravin adev\u0103rului \u0219tiin\u021bific \u0219i istoric, cu mare succes la mase \u0219i ast\u0103zi, pe re\u021belele sociale, \u0219i care atribuie unor rom\u00e2ni descoperiri pe care nu le-au f\u0103cut \u0219i caracterul primordial al civiliza\u021biei rom\u00e2ne\u0219ti. Chiar p\u00e2n\u0103 la a submina civiliza\u021biile fondatoare ale omenirii.<\/p>\n<p>\u00cen eseul s\u0103u, Papu sus\u021binea prioritatea cronologic\u0103 rom\u00e2neasc\u0103 \u00een cazul unor inova\u021bii europene.<\/p>\n<p>Papu se folose\u0219te de exemple precum<em> \u00cenv\u0103\u021b\u0103turile lui Neagoe Basarab c\u0103tre fiul s\u0103u Teodosie<\/em>, ca dovad\u0103 a anticip\u0103rii culturii baroce. Dimitrie Cantemir devine un precursor al romantismului, iar Mihai Eminescu un vizionar al existen\u021bialismului \u0219i sociologiei.<\/p>\n<p>Concluzia lui Papu este c\u0103 \u201eprotocronismul este una din tr\u0103s\u0103turile dominante \u0219i definitorii ale literaturii noastre \u00een context mondial\u201d.<\/p>\n<p>A fost suficient ca teoria lui Papu s\u0103 fie f\u0103cut\u0103 public\u0103, cu accent pe dominanta rom\u00e2neasc\u0103 \u00een cultura \u0219i chiar \u0219tiin\u021ba mondiale, pentru ca ideologii s\u0103 o pun\u0103 la lucru \u00een slujba partidului \u0219i a regimului. I-au construit acestuia din urm\u0103 o fals\u0103 identitate, pentru a-l defini drept continuator al \u201eglorioaselor realiz\u0103ri\u201d \u0219i descoperiri rom\u00e2ne\u0219ti, cum altfel dec\u00e2t primele \u00een cele mai diverse domenii.<\/p>\n<p>De la \u00eencercarea de a dovedi un sincronism cultural \u0219i intelectual al rom\u00e2nilor cu marile curente p\u00e2n\u0103 la \u00eencercarea de a ar\u0103ta primordialitatea rom\u00e2neasc\u0103 \u00een foarte multe domenii, chiar \u0219i acolo unde nu exist\u0103 nici cea mai mic\u0103 informa\u021bie valid\u0103 \u00een acest sens, este o distan\u021b\u0103 foarte mare, spun speciali\u0219tii.<\/p>\n<p>\u201eEdgar Papu a cau\u021bionat intelectual o serie de eforturi &#8211; aici \u00eei am \u00een vedere pe cei de la Luceaf\u0103rul, S\u0103pt\u0103m\u00e2na \u2013 care \u021bineau mai degrab\u0103 de reflexul cultural al activit\u0103\u021bii de propagand\u0103 a regimului dec\u00e2t de cultura \u00een sine. Protocronismul este reflexia cultural\u0103 a ceau\u0219ismului. Ceau\u0219escu este extraordinar din punct de vedere intelectual, era un lider mondial pentru c\u0103 el reprezenta expresia ultim\u0103 a unei culturi extraordinare, \u00een avangarda progresului intelectual \u0219i cultural al umanit\u0103\u021bii. Acesta este ra\u021bionamentul \u0219i este unul foarte simplu\u201d, explic\u0103 Cosmin Popa.<\/p>\n<p>de Victor Tulbure<\/p>\n<p>Dup\u0103 1968, cu prec\u0103dere, dup\u0103 momentul de glorie al lui Ceau\u0219escu, istoria, ca \u0219i alte domenii, devine un instrument foarte important de propagand\u0103.<\/p>\n<p>Na\u021bional-comunismul, cu un foarte puternic filon na\u021bionalist, se construie\u0219te prin cultul voievozilor. Iar toat\u0103 panoplia de domnitori voievozi \u00eencepe cu Burebista.<\/p>\n<p>\u201ePentru Ceau\u0219escu, Burebista era cel mai important. A fost \u00eentemeietorul, el a f\u0103cut Dacia Mare. El s-a luptat cu romanii. S\u0103 nu uit\u0103m c\u0103 \u00een 1982, c\u00e2nd se \u00eemplinesc 2.000 de ani de la statul centralizat dac, sunt mari manifesta\u021bii la care particip\u0103, l\u0103s\u00e2nd la o parte filmul cu acela\u0219i nume. Pentru c\u0103 el \u00eencearc\u0103 s\u0103 apar\u0103 ca \u00eentr-o linie fireasc\u0103, de continuator. \u0218i nu doar de continuator. Se \u00eencearc\u0103 \u2013 pentru c\u0103 sunt celebrele tablouri \u00een care el este central \u0219i \u00een jur sunt medalioane cu domnitori \u2013 s\u0103 se acrediteze ideea c\u0103 el cumuleaz\u0103 toate calit\u0103\u021bile celorlal\u021bi\u201d, spune istoricul Matei Gheboianu.<\/p>\n<p>Acesta este momentul \u00een care este construit mitul ostil al \u201edu\u0219manului din afar\u0103\u201d, al str\u0103inului. Care s-a perpetuat p\u00e2n\u0103 \u00een zilele noastre.<\/p>\n<p>Rolul voievozilor nu era, a\u0219adar, unul decorativ, ci strategic. \u201ePentru asta au fost sco\u0219i \u00een eviden\u021b\u0103: pentru c\u0103 totdeauna s-au luptat cu du\u0219manii. De ce? Ca s\u0103 transmit\u0103 c\u0103 \u0219i acum ne mai lupt\u0103m.\u201d \u0218i pentru a-l putea prezenta pe Ceau\u0219escu ca o \u00eencununare a acestei lupte, ca pe un reprezentant de frunte al lor, un descendent.<\/p>\n<p>De altfel, dup\u0103 1968 apare sloganul folosit la toate manifesta\u021biile de mas\u0103 p\u00e2n\u0103 \u00een 1989 cu \u201eRom\u00e2nia \u2013 Partidul \u2013 Ceau\u0219escu\u201d, la care se schimb\u0103 doar ordinea.<\/p>\n<p>\u201eCeau\u0219escu era pus pe acela\u0219i plan cu \u021bara \u0219i cu partidul. Iar mesajul transmis era: doar el ne poate ap\u0103ra, a\u0219a cum ne-au ap\u0103rat voievozii. \u0218i se creeaz\u0103 a\u0219a-numita Epoc\u0103 de Aur \u0219i sunt istorici care au scris despre ea \u0219i au men\u021bionat Epoca de Aur\u201d, aminte\u0219te Matei Gheboianu.<\/p>\n<p>Autorul sintagmei de trist\u0103 amintire, care mistific\u0103 cenu\u0219iul comunist, ar fi fost istoricul \u0218tefan \u0218tef\u0103nescu, fost decan al Facult\u0103\u021bii de Istorie \u00een perioada comunist\u0103, membru al Comitetului Central \u0219i al Marii Adun\u0103ri Na\u021bionale. Depl\u00e2ns \u0219i elogiat dup\u0103 1989 de \u0219coala de istorie rom\u00e2neasc\u0103 de la Universitatea din Bucure\u0219ti, cu un <a class=\"wsw__a\" href=\"https:\/\/istorie.unibuc.ro\/2018\/12\/29\/acad-prof-univ-dr-stefan-stefanescu-24-mai-1929-29-decembrie-2018\/\">portret<\/a> care ar face invidios orice mare om de \u0219tiin\u021b\u0103.<\/p>\n<p>Matei Gheboianu, din t\u00e2n\u0103ra genera\u021bie de istorici, a \u00eencercat s\u0103 stea de vorb\u0103 cu el dup\u0103 1989, s\u0103-i spun\u0103 mai multe despre Epoca de Aur \u0219i autorul sintagmei, dar \u0218tef\u0103nescu a \u00eencercat se spele pe m\u00e2ini, d\u00e2nd vina pe Gheorghe Ioni\u021b\u0103, succesorul s\u0103u de ultim moment la conducerea facult\u0103\u021bii, fost \u0219ef de sec\u021bie la Comitetul Central.<\/p>\n<p>Sintagma \u0219i mitologia din jurul ei face, \u00eens\u0103, istorie \u0219i construie\u0219te cariere de istorici. Dar \u0219i cinematografie.<\/p>\n<p>\u201eSe folose\u0219te zona cultural\u0103, a literaturii, \u00een care se construie\u0219te toat\u0103 aceast\u0103 zon\u0103 propagandistic\u0103: noi suntem cei mai importan\u021bi, noi suntem cei mai buni \u0219i ajungem la partea aceea de protocronism. Protocronismul \u00eensemn\u00e2nd c\u0103 noi am fost primii. Primii \u00een uite c\u00e2te domenii: la T\u0103rt\u0103ria erau primele scrieri din lume. S-au descoperit ni\u0219te urme de indoeuropeni \u00een Japonia? Erau dacii care s-au dus acum c\u00e2teva mii de ani \u0219i i-au ajutat s\u0103 se civilizeze. Ne uit\u0103m \u00een filmul Burebista \u00een care un roman \u00eel \u00eentreab\u0103 pe un fierar ce face acolo, iar acela \u00eei spune c\u0103 face plugul de fier. Paulescu a descoperit insulina. Paulescu, care era \u0219i un antisemit notoriu, a scris tratate de eugenie. \u0218i ce spunem? Str\u0103inii nu ne-au recunoscut. Noi am fost primii dar ei nu ne-au recunoscut\u201d, aminte\u0219te Gheboianu.<\/p>\n<p>De aici \u00eencepe, pe fond, construc\u021bia cultului personalit\u0103\u021bii. A\u0219a se face c\u0103 fostul cizmar devine un geniu vizionar al Carpa\u021bilor, expert \u00een toate domeniile, \u00een care d\u0103 \u201eindica\u021bii pre\u021bioase\u201d, iar consoarta lui, de\u0219i analfabet\u0103, devine \u201esavant de renume mondial\u201d, expert\u0103 \u00een chimie anorganic\u0103 \u0219i chiar autoare a unui doctorat despre polimeri. Poreclit\u0103 \u201eCodoi\u201d, de la formula dioxidului de carbon (CO2- carbon &#8211; oxigen doi) citit\u0103 \u00een lectur\u0103 proprie \u201eCOdoi\u201d.<\/p>\n<p>Protocronismul a supravie\u021buit, \u00eens\u0103, regimului care l-a integrat \u00een ideologia sa oficial\u0103. El nu a disp\u0103rut odat\u0103 cu decesul oficial al comunismului, pl\u0103tit cu sacrificiul celor care au murit la Revolu\u021bia din decembrie 1989. \u0218i nu s-a oprit nici azi.<\/p>\n<p>\u201eE ca \u00eentr-o ma\u0219in\u0103 \u00een mers, [lucrurile] nu au cum s\u0103 se opreasc\u0103. Plus c\u0103 unii, inclusiv istorici, pe zona asta \u0219i-au construit o carier\u0103. \u0218i-au construit \u0219coli \u0219i au r\u0103mas \u00een continuare. Au \u00eencercat s\u0103 scoat\u0103 zona de comunism \u0219i s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 cu zona de na\u021bionalism. \u0218i, \u00eentr-un fel sau altul, au ref\u0103cut cercul din interbelic, mul\u021bi apropiindu-se din nou de zona bisericeasc\u0103, care la comuni\u0219ti lipsea\u201d, spune istoricul.<\/p>\n<p>Filmele au jucat, de asemenea, un rol important, iar \u00een \u0219coal\u0103 s-a men\u021binut cultul domnitorilor.<\/p>\n<p>\u201eDac\u0103 lua\u021bi interviuri pe strad\u0103 \u0219i \u00eentreba\u021bi cine a fost Mihai Viteazul, o s\u0103 vi se spun\u0103 c\u0103 Mihai Viteazul a fost Amza Pellea. Este ceea ce a f\u0103cut Sergiu Nicolaescu \u00een cinematografie. \u00cen \u0219coli ve\u021bi vedea pe pere\u021bi, la fel ca \u00een perioada comunist\u0103, to\u021bi domnitorii importan\u021bi pu\u0219i. \u00cen continuare se transmite acest cult al domnitorilor.\u201d<\/p>\n<p>La toate acestea se adaug\u0103 iner\u021bia.<\/p>\n<p>\u201eManualele se schimb\u0103 foarte greu, profesorii nu po\u021bi s\u0103-i schimbi peste noapte. Acum du\u0219manii din afar\u0103 sunt Occidentul, NATO \u0219i UE, nu conteaz\u0103 c\u0103 e\u0219ti \u00een alian\u021b\u0103 cu ei, ei sunt &#8216;invadatorii&#8217;. Tot ce este extern a fost r\u0103u. Ei au vrut \u00eentotdeauna s\u0103 ne fure \u021bara. Ei au venit \u0219i au distrus tot ce a construit Ceau\u0219escu. Nimeni nu spune c\u0103 politicienii no\u0219tri au semnat \u0219i au v\u00e2ndut, c\u0103 directorii de fabrici \u0219i-au distrus fabricile cump\u0103r\u00e2ndu-le chiar ei pe bani pu\u021bini sau v\u00e2nz\u00e2ndu-le la fier vechi\u201d, remarc\u0103 istoricul Matei Gheboianu.<\/p>\n<p>Or, tocmai acest filon reapare \u00een momentele de criz\u0103 &#8211; economic\u0103, social\u0103 sau politic\u0103 &#8211; \u0219i se vede tot mai puternic \u00een societate. \u201eNumai \u00een anii de cre\u0219tere economic\u0103, de bun\u0103stare, de prosperitate mi\u0219c\u0103rile de tipul acesta nu sunt at\u00e2t de puternice\u201d, remarc\u0103 istoricul.<\/p>\n<p>\u00cen anii \u201990, Partidul Rom\u00e2nia Mare a avut priz\u0103 cu un astfel de discurs. Dup\u0103 2000, partea aceasta a discursului na\u021bionalist, uneori extremist, a fost preluat\u0103 de marile partide.<\/p>\n<p>\u201e\u00cen toate marile partide au existat voci care merg pe aceast\u0103 direc\u021bie. Unii sunt chiar fo\u0219ti istorici, cum e Andrei Daniel Gheorghe, fiul primarului din Otopeni, ales deputat de Ilfov pe listele PNL. \u0218i nu e singurul. El a preluat acest discurs \u0219i legat de biseric\u0103. \u0218i la PSD. \u00cenainte de 2000, mesajul na\u021bionalist \u0219i extremist era preluat de PUNR \u0219i PRM ca s\u0103 nu se m\u00e2njeasc\u0103 N\u0103stase pe dege\u021bele. Dup\u0103 ce au rupt alian\u021ba, au preluat ei. Iar la alegerile din 2020 a ap\u0103rut un partid [AUR] care a reu\u0219it s\u0103 treac\u0103 pe sub radarul partidelor mari\u201d.<\/p>\n<p>\u00cen zilele noastre, at\u00e2t internetul c\u00e2t \u0219i publicistica sau chiar literatura, dac\u0103 e s\u0103 ne referim cel pu\u021bin la romanele lui Pavel Coru\u021b, fost colonel al serviciului de contrainforma\u021bii militare, dar nu singurul, ofer\u0103 o gam\u0103 larg\u0103 de exemple de teorii pseudo-\u0219tiin\u021bifice bazate pe argumenta\u021bii mai mult sau mai pu\u021bin elaborate.<\/p>\n<p>Finan\u021batorii celor mai multe astfel de proiecte ideologice au leg\u0103tur\u0103 cu trecutul regimului ceau\u0219ist, iar unul dintre motivele des invocate este cel al a\u0219a-zisei cenzuri la care lumea academic\u0103 \u00eei supune, f\u0103c\u00e2ndu-se astfel o confuzie voit\u0103 \u00eentre cenzura politic\u0103, prin care este limitat\u0103 libertatea de exprimare, cu selec\u021bia \u0219tiin\u021bific\u0103.<\/p>\n<p>A\u0219a ajung teoriile conspira\u021biei s\u0103 \u021bin\u0103 loc de cele \u0219tiin\u021bifice, denun\u021bate ca \u201e\u0219tiin\u021be oficiale\u201d cu o incriminare a speciali\u0219tilor \u201easervi\u021bi\u201d.<\/p>\n<p>Napoleon S\u0103vescu, un medic rom\u00e2no-american, autor al c\u0103r\u021bii <em>Noi nu suntem urma\u0219ii Romei<\/em> \u0219i co-editor \u00eempreun\u0103 cu Iosif Constantin Dr\u0103gan al revistei <em>Noi, Tracii<\/em>, sus\u021bine c\u0103 Europa de Vest a fost, de fapt, cucerit\u0103 de daci. Aceea\u0219i soart\u0103 ar fi avut-o \u0219i America \u0219i Japonia. El este unul dintre organizatorii Congresului Interna\u021bional de Dacologie.<\/p>\n<p>Gheorghe Funar, nimeni altul dec\u00e2t fostul partener de guvernare al PDSR, pre\u0219edinte al Partidului Unit\u0103\u021bii Na\u021bionale din Rom\u00e2nia (PUNR), care-\u0219i manifesta patriotismul ca primar de Cluj-Napoca prin vopsirea obsesiv\u0103 a b\u0103ncilor din ora\u0219 \u00een culorile drapelului na\u021bional, sus\u021bine c\u0103 Einstein i-a furat lui Eminescu teoria relativit\u0103\u021bii.<\/p>\n<p>\u201eDintre cei care au tr\u0103it \u00een ultimii 2000 de ani pe planeta P\u0103m\u00e2nt, dup\u0103 fiul Domnului, se situeaz\u0103 Mihai Eminescu, ca genialitate. \u0218ti\u021bi c\u0103 Mihai Eminescu este cel mai mare fizician al lumii? A\u021bi auzit de escrocul \u0103la, de Einstein? Ovreia\u0219. Mihai Eminescu s-a ocupat de foarte multe lucruri \u0219i a scris enorm. Mihai Eminescu s-a ocupat de teoria relativit\u0103\u021bii \u0219i a scris primul pe planeta P\u0103m\u00e2nt formula de calcul a vitezei luminii, v = m x c<sup>2 <\/sup>, a ap\u0103rut plagiatorul, escrocul de Einstein care zice c\u0103, ei, nu V, ci e = m x c<sup>2<\/sup>, s-a ocupat Eminescu de teoria cuantelor, \u00eenainte de Max Planck, s-a ocupat de g\u0103urile negre din univers \u0219i de Big Bang\u201d, <a class=\"wsw__a\" href=\"https:\/\/www.youtube.com\/watch?v=rF-3Of-XuP8\">spune<\/a> Gheorghe Funar.<\/p>\n<p>De unde \u0219tie? De la un profesor de fizic\u0103 din Azuga care a g\u0103sit \u00een arhiva Academiei Rom\u00e2ne \u201emanuscrisele lui Eminescu din domeniul fizicii\u201d, furate apoi de la Maiorescu de \u201eovrei\u201d. Funar este autor, ca \u201edoctor\u201d al lucr\u0103rii \u201eAfl\u0103m adev\u0103rul despre biografia Fiului lui Dumnezeu?!\u201d Cu o copert\u0103 \u00een tricolor, semn suprem al patriotismului.<\/p>\n<p>Cultul lui Mihai Eminescu, <em>poet nepereche<\/em> \u0219i <em>luceaf\u0103r al poeziei rom\u00e2ne\u0219ti<\/em> a supravie\u021buit p\u00e2n\u0103 azi, iar scrierile lui, indiferent c\u00e2t de antisemite, sunt folosite \u00een continuare drept argumente cu caracter absolut. Iar antisemitismul este, \u0219i el, tulbur\u0103tor de prezent.<\/p>\n<p>Acela\u0219i Gheorghe Funar r\u0103m\u00e2ne \u00een istorie prin \u00eencerc\u0103rile disperate de a provoca comunitatea maghiar\u0103 din Cluj-Napoca.<\/p>\n<p>Nu doar prin vopsirea b\u0103ncilor \u00een ro\u0219u, galben \u0219i albastru, ci \u0219i prin amenin\u021barea de \u00eenl\u0103turare a statuii lui Matei Corvin \u0219i construirea celei a lui Avram Iancu \u00een fa\u021ba Catedralei ortodoxe din ora\u0219, care s-a vrut un mesaj na\u021bionalist, nu o recuperare a unui personaj istoric.<\/p>\n<p>Acela\u0219i Avram Iancu pream\u0103rit acum de liderul AUR, George Simion, un alt promotor al luptei fa\u021b\u0103 de presupusul \u201epericol maghiar\u201d. \u00cen vizita sa din 2019 la <a class=\"wsw__a\" href=\"https:\/\/www.mediafax.ro\/stirile-zilei\/valea-uzului-locul-in-care-romanii-si-ungurii-umar-la-umar-au-dezgropat-conflictul-video-18162093\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">Valea Uzului,<\/a> unde rom\u00e2nii \u0219i maghiari \u00ee\u0219i disputau \u00een mod nefericit Cimitirul Eroilor, acesta f\u0103cea apel pe Facebook, s\u0103 fi salvat de \u201eextremi\u0219tii maghiari\u201d care \u00eel alung\u0103 \u201edin propria \u021bar\u0103\u201d.<\/p>\n<p>Lozinca \u201esuntem st\u0103p\u00e2ni \u00een \u021bara noastr\u0103\u201d vine \u00eens\u0103 tot din comunism. \u00cen anii &#8217;80, scrie Denis Deletant \u2013 \u00een <em>Ceau\u0219escu \u0219i securitatea. Constr\u00e2ngere \u0219i disiden\u021b\u0103 \u00een Rom\u00e2nia anilor 1965-1989<\/em> (Humanitas, Bucure\u0219ti, 1998), aceasta apare la mitinguri, iar politica oficial\u0103 de asimilare a minorit\u0103\u021bilor \u2013 \u00eendep\u0103rtarea germanilor \u0219i maghiarilor, reducerea \u0219colilor cu predare \u00een limba minorit\u0103\u021bilor, este o realitate factual\u0103 a regimului lui Nicolae Ceau\u0219escu.<\/p>\n<p>La fel cum e a\u0219a-numitul na\u021bionalism economic promovat de Nicolae Ceau\u0219escu, ren\u0103scut dup\u0103 1989 \u00een diferite forme, specifice diferitelor decenii &#8211; de la respingerea privatiz\u0103rilor (important e ca proprietarul s\u0103 nu fie str\u0103in, chiar dac\u0103 cel rom\u00e2n fur\u0103 \u0219i falimenteaz\u0103 fabricile, a\u0219a cum remarc\u0103 istoricul Matei Gheboianu) p\u00e2n\u0103 la campaniile recente \u00eempotriva \u201emultina\u021bionalelor\u201d.<\/p>\n<p>O analiz\u0103 a propagandei de tip: \u201eMultina\u021bionalele l-au pedepsit pe Liviu Dragnea pentru curajul de a le fi \u00eenfruntat!\u201d a semnat Codru\u021ba Simina \u00een <a class=\"wsw__a\" href=\"https:\/\/pressone.ro\/multinationalele-ne-distrug-resursele-o-poveste-cu-propaganda-care-nu-se-mai-termina\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">PressOne<\/a>.<\/p>\n<p>\u00cen anii &#8217;90, Corneliu Vadim Tudor, combina \u201eNu ne vindem \u021bara\u201d cu \u201epericolul maghiar\u201d. \u00cen 2012, \u00een vremea USL, Adrian N\u0103stase relua tema \u021b\u0103rii care nu vrea s\u0103 fie o \u201ecolonie\u201d. \u00cen acela\u0219i an, liderul PNL, Crin Antonescu, dup\u0103 cum nota <a class=\"wsw__a\" href=\"https:\/\/www.hotnews.ro\/stiri-opinii-12077683-arhanghelii-nationalismului-izolationist.htm\/amp\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">Hotnews<\/a>, f\u0103cea apologia na\u021bionalismului.<\/p>\n<p>Iar \u00een 2021, Ludovic Orban, \u00eenc\u0103 lider PNL, introducea \u00een ecua\u021bie, \u0219i \u00een atacurile politice, ortodoxia, o alt\u0103 tem\u0103 exploatat\u0103 cu succes la mitingurile AUR \u0219i de na\u021bionali\u0219ti \u00een general.<\/p>\n<p>\u201eNu i-am v\u0103zut la drapelul na\u021bional, nu i-am v\u0103zut la momente esen\u021biale \u00een celebrarea a tot ceea ce este simbol al na\u021biunii rom\u00e2ne, ca s\u0103 nu spun c\u0103 nu i-am v\u0103zut jur\u00e2nd pe Biblie \u0219i nu i-am v\u0103zut f\u0103c\u00e2nd cruce\u201d, declara Ludovic Orban, despre partenerii de la USR, ca \u0219i cum aceste lucruri ar reprezenta condi\u021bii ale existen\u021bei \u00een Rom\u00e2nia.<\/p>\n<p>\u0218i Nicolae Ceau\u0219escu a folosit cu succes ortodoxia. Lucian Boia, \u00een <em>Strania istorie a comunismului rom\u00e2nesc (\u0219i nefericitele ei consecin\u021be)<\/em>, Humanitas, 2016 remarc\u0103 faptul c\u0103 Biserica ortodox\u0103 \u0219i regimul comunist au promovat \u201e\u00een egal\u0103 m\u0103sur\u0103 un na\u021bionalism de tip etnicist\u201d. \u0218i \u201elupta pt pace\u201d, una din temele preferate de Nicoalea Ceau\u0219escu.<\/p>\n<p><strong>Patriarh Teoctist Arpa\u0219u<\/strong>: \u201ePre\u021buim la cea mai \u00eenalt\u0103 valoare capacitatea geniului dvs. creator, adev\u0103rat f\u0103uritor al vie\u021bii noi din \u021bara noastr\u0103, g\u00e2ndirea dumneavoastr\u0103, pun\u00e2nd pecetea p\u0103cii \u0219i a iubirii de patrie pe tot ceea ce zidi\u021bi \u0219i crea\u021bi \u00een scumpa noastr\u0103 patrie. Fiecare nou\u0103 zidire, fiecare loca\u0219, fiecare izvor de lumin\u0103 \u0219i via\u021b\u0103 poart\u0103 pecetea g\u00e2ndirii dumneavoastr\u0103 geniale, a dragostei fa\u021b\u0103 de popor \u0219i \u021bar\u0103, poart\u0103 pecetea p\u0103cii a c\u0103rei voca\u021bie o transmite\u021bi cu toat\u0103 d\u0103ruirea \u0219i at\u00e2ta h\u0103rnicie \u00een aceast\u0103 epoc\u0103 pe care o tr\u0103im \u0219i pe care, pe bun\u0103 dreptate, o numim \u2019Epoca Nicoale Ceau\u0219escu\u2019.<\/p>\n<p><strong>Nicoale Ceau\u0219escu: <\/strong>\u201eBiserica ortodox\u0103 a fost \u00eentotdeauna o biserica care, \u00een momente bune \u0219i rele, a mers cu poporul, a mers cu crucea \u0219i cu sabia, c\u00e2nd a trebuit, a mers cu sabia pentru a ap\u0103ra independen\u021ba \u021b\u0103rii.\u201d<\/p>\n<p>Biserica mai era folosit\u0103 la \u201edivizarea \u0219i manipularea emigra\u021biei rom\u00e2ne\u0219ti.\/&#8230;\/ Biserica le putea cultiva nostalgiile rom\u00e2ne\u0219ti, atr\u0103g\u00e2ndu-i spre &#8216;patria-mam\u0103&#8217;\u201d, \u0219i la combaterea \u201epropagandei iredentiste maghiare\u201d, aminte\u0219te Lucian Boia.<\/p>\n<p>\u201e\u00cenal\u021bii ierarhi ortodoc\u0219i se comportau ca func\u021bionari disciplina\u021bi ai statului rom\u00e2n\u201d, scrie Lucian Boia, iar Biserica continu\u0103 s\u0103 fie folosit\u0103 f\u0103r\u0103 nicio ezitare \u00een construirea mesajelor na\u021bionaliste de dup\u0103 1989.\u200b<\/p>\n<p>Armele politicienilor \u0219i ale mi\u0219c\u0103rilor na\u021bionaliste includ tradi\u021bii, istorie, ortodoxie, false valori, dar \u0219i exploatarea fricilor \u0219i a lipsei de educa\u021bie, spune istoricul Cosmin Popa.<\/p>\n<p>\u201eSuccesul AUR se bazeaz\u0103 pe faptul c\u0103 exploateaz\u0103 sentimente, resentimente, frici, ignoran\u021be autentice, ad\u00e2nc \u00eenr\u0103d\u0103cinate \u00een cultura rom\u00e2neasc\u0103, \u00een metalul colectiv, \u00een psihologia colectiv\u0103 rom\u00e2neasc\u0103. Cel mai important combustibil al unor astfel de mi\u0219c\u0103ri este prostia, lipsa de educa\u021bie\u201d, spune f\u0103r\u0103 ocoli\u0219uri acesta.<\/p>\n<p>El adaug\u0103, \u00eens\u0103, c\u0103 succesul AUR se bazeaz\u0103 pe faptul c\u0103 niciunul dintre partidele tradi\u021bionale rom\u00e2ne\u0219ti nu a f\u0103cut nimic dup\u0103 1989 pentru a reduce aceste frici, pentru a reduce ignoran\u021ba din societate, pentru c\u0103 fiecare dintre aceste partide, \u201eatunci c\u00e2nd le-a profitat din punct de vedere politic, le-a folosit \u00eentr-o manier\u0103 copioas\u0103.\u201d<\/p>\n<p>AUR \u0219i sus\u021bin\u0103torii lor reprezint\u0103, a\u0219adar, \u201er\u0103zbunarea\u201d pentru deceniile de incompeten\u021b\u0103 politic\u0103 a marilor partide rom\u00e2ne\u0219ti, spune istoricul, reflexia clasei politice. \u201eSocietatea care a generat o astfel de mi\u0219care a fost guvernat\u0103 de partidele care au condus Rom\u00e2nia dup\u0103 1989. Acesta este nivelul progresului social pe care s-au priceput aceste partide s\u0103-l ating\u0103 dup\u0103 1989.\u201d<\/p>\n<p>Una dintre sursele de alimentare a unor astfel de mi\u0219c\u0103ri provine chiar din incapacitatea tuturor marilor partide rom\u00e2ne\u0219ti de a face ca Rom\u00e2nia s\u0103 profite la maximum de situa\u021bia \u00een care se afl\u0103, spune el.<\/p>\n<p>\u201eNoi nu am reu\u0219it s\u0103 generaliz\u0103m beneficiile globaliz\u0103rii \u00een Rom\u00e2nia din motive care \u021bin \u00een primul r\u00e2nd de organizarea societ\u0103\u021bii rom\u00e2ne\u0219ti \u0219i de exerci\u021biul democratic, iar de aceste lucruri beneficiaz\u0103 \u00een primul r\u00e2nd mi\u0219c\u0103rile extremiste. A\u0219a c\u0103, s-ar putea s\u0103 avem surpriza de a ne trezi \u00eentr-o societate cu un partid extremist extrem de puternic f\u0103r\u0103 s\u0103 ne fi bucurat cu adev\u0103rat de beneficiile globaliz\u0103rii, care \u00een alte \u021b\u0103ri au generat astfel de mi\u0219c\u0103ri.\u201d<\/p>\n<p>Na\u021bional-comunismul, care pleca de la premisa excep\u021bionalit\u0103\u021bii, superiorit\u0103\u021bii rom\u00e2ne\u0219ti \u00een toate domeniile, a unei superiorit\u0103\u021bi rom\u00e2ne\u0219ti mai degrab\u0103 colective dec\u00e2t individuale, era doar comunism \u0219i at\u00e2t, remarc\u0103 istoricul Cosmin Popa.<\/p>\n<p>\u201eIar pandantivul lui cultural este foarte asem\u0103n\u0103tor cu toat\u0103 aceast\u0103 suprastructur\u0103 intelectualizat\u0103 care vorbe\u0219te despre specificitatea sufletului slav colectiv. \u00cen acest tip de realitate ne situ\u0103m. \u00cens\u0103, na\u021bional-comunismul este o minciun\u0103 institu\u021bionalizat\u0103, oficializat\u0103, menit\u0103 s\u0103 fac\u0103 suportabil un regim politic absurd, extrem de nociv \u00een raport cu cei pe care-i conducea.\u201d<\/p>\n<p>A\u0219adar, excep\u021bionalismul rom\u00e2nesc avea func\u021bie terapeutic\u0103. Griul \u0219i cenu\u0219iul zilnic al dictaturii, foamea, frigul, lipsa acut\u0103 a unor produse de baz\u0103, erau mai u\u0219or de suportat dac\u0103 te \u0219tiai a apar\u021bine unui <em>popor de excep\u021bie.<\/em><\/p>\n<p>\u00cens\u0103, atrage aten\u021bia istoricul, la fel de mare minciun\u0103 este \u0219i g\u00e2ndirea, extrem de popular\u0103 ast\u0103zi, potrivit c\u0103reia rom\u00e2nii sunt un popor de calitate inferioar\u0103, arareori capabil de eroism \u0219i de lucruri importante, lipsit de calit\u0103\u021bi intelectuale \u0219i umane.<\/p>\n<p>Una dintre marile drame petrecute \u00een perioada de dup\u0103 1989, pe fondul unor realit\u0103\u021bi politice \u0219i economice care au deziluzionat \u0219i dezarmat, este c\u0103 rom\u00e2nii au evoluat de la o p\u0103rere excelent\u0103 despre sine, a\u0219a cum a fost ea promovat\u0103 de regim \u00eenainte de 1989, la o p\u0103rere deplorabil\u0103. Or, ca \u00eentotdeauna, adev\u0103rul este undeva la mijloc, spune Cosmin Popa.<\/p>\n<p>\u201eDiscu\u021bia despre calit\u0103\u021bile rom\u00e2nilor a fost \u00eentotdeauna o discu\u021bie a extremi\u0219tilor, \u00een care cei care s-au situat pe linia median\u0103 au avut \u00eentotdeauna de pierdut, fiind respin\u0219i \u0219i de unii, \u0219i de ceilal\u021bi. Este la fel ca discu\u021bia despre rela\u021bia dintre rom\u00e2ni \u0219i maghiari, care este o discu\u021bie a extremi\u0219tilor, at\u00e2t din punctul de vedere al rom\u00e2nilor c\u00e2t \u0219i al maghiarilor. La fel \u0219i aceast\u0103 discu\u021bie cultural\u0103, filosofic\u0103 despre calit\u0103\u021bile colective ale rom\u00e2nilor.\u201d<\/p>\n<p>Na\u021bional-socialismul nu are a\u0219adar nimic de-a face cu patriotismul, a\u0219a cum nu are de-a face cu patriotismul nici discursul potrivit c\u0103ruia rom\u00e2nii sunt un popor \u201ede m\u00e2na a doua.\u201d<\/p>\n<p>Iar na\u021bionalismul rom\u00e2nesc, re\u0219apat odat\u0103 cu ascensiunea exploziv\u0103 a AUR, nu-\u0219i are originile \u00een cele dou\u0103 luni \u00een care partidul a crescut de la 0,77% la 9% \u0219i nici m\u0103car \u00een perioada \u00een care partidul a stat \u201e\u00een adormire\u201d pentru a da lovitura la alegerile din decembrie 2020.<\/p>\n<p>Originile sale nu se g\u0103sesc nici pe banda de rulare a noii forma\u021biuni politice, atribuit\u0103 chiar uneori <em>experimentelor de laborator ale serviciilor secrete<\/em>, \u0219i nici m\u0103car la predecesoarele sale: PUNR \u0219i PRM.<\/p>\n<p>De altfel, la proba cu timpul, ultimele dou\u0103 s-au pr\u0103bu\u0219it definitiv, dovedind c\u0103 au fost tot forme de conjunctur\u0103 ale aceleia\u0219i doctrine contorsionate care une\u0219te deopotriv\u0103 st\u00e2nga extrem\u0103 cu dreapta extrem\u0103 \u0219i fascismul cu comunismul, sub pretextul generos \u0219i acoperitor al iubirii de \u021bar\u0103, manifestat\u0103 exclusiv prin cuvinte \u0219i declara\u021bii.<\/p>\n<p>Nu trebuie s\u0103 mire, astfel, c\u0103 unul din corifeii na\u021bional-comunismului ceau\u0219ist \u0219i postdecembrist, Corneliu Vadim Tudor, fusese un abonat la privilegiile regimului comunist, c\u0103ruia \u00eei f\u0103cea apologia \u00een fiecare duminic\u0103 diminea\u021b\u0103 pe singurul post de radio, cel de stat, al dictaturii ceau\u0219iste, unde prosl\u0103vea \u00een adjective orbitoare lumea idilic\u0103, dar inexistent\u0103 a \u201eEpocii de Aur\u201d, scufundat\u0103 \u00een cenu\u0219iu, \u00een mizerie, \u00een s\u0103r\u0103cie, \u00een lipsuri, \u00een restric\u021bii de toate felurile, \u00een abuz \u0219i \u00een opresiune.<\/p>\n<p>Cum se face c\u0103 patrio\u021bii aglutina\u021bi \u00een partide cu o doctrin\u0103 na\u021bional-comunist\u0103 ajung s\u0103 fac\u0103 jocul Moscovei? Cum de memoria colectiv\u0103 nu p\u0103streaz\u0103 ecouri ale invaziei sovietice \u00een urma c\u0103reia cursul istoriei a fost mutilat fatal?<\/p>\n<p>De obicei, tipul acesta de mi\u0219c\u0103ri politice sf\u00e2r\u0219esc prin a intra \u00een siajul puterilor \u00eempotriva c\u0103rora pretind c\u0103 lupt\u0103, nu este nicio ironie, este un proces absolut normal, o chestiune de mecanic\u0103 a istoriei, spune Cosmin Popa.<\/p>\n<p>\u201eMai devreme sau mai t\u00e2rziu, partidele extremiste, aflate la marginea sistemului, trebuie s\u0103 se sprijine pe curentele politice create de puterile aflate la marginea sistemului interna\u021bional.<\/p>\n<p>Nu po\u021bi dezorganiza sistemul existent din pozi\u021bii politice, care apar\u021bin pilonilor acestui sistem interna\u021bional. Trebuie s\u0103 faci asta de pe pozi\u021biile excentrice ale acestui sistem. Iar \u021b\u0103ri precum Rusia, Ungaria, par\u021bial China, sunt cel mai bine pozi\u021bionate din acest punct de vedere. Este absolut normal s\u0103 se \u00eent\u00e2mple a\u0219a. Este o chestiune de mecanic\u0103, de logic\u0103 politic\u0103.<\/p>\n<p>Ei sunt consonan\u021bi pe plan intern cu mesajele interna\u021bionale care-\u0219i propun dezorganizarea sistemului interna\u021bional. De aceea, \u00een mod normal, un astfel de partid va promova acelea\u0219i mesaje pe care le promoveaz\u0103 \u021bara care-\u0219i propune acest lucru. \u00cen cazul nostru, este Rusia \u2013 o \u021bar\u0103 care permanent, pe fond, a reprezentat un pericol pentru Rom\u00e2nia\u201d, spune el.<\/p>\n<p>\u201eLa fel de adev\u0103rat, \u00eens\u0103, este c\u0103 &#8216;pericolul rusesc&#8217; a fost folosit de foarte mul\u021bi dintre politicienii rom\u00e2ni ca pretext pentru construirea unor regimuri politice odioase, f\u0103r\u0103 ca acest pericol s\u0103 fie \u00een vreun fel \u00eendep\u0103rtat.\u201d<\/p>\n<p>Cosmin Popa spune c\u0103 pericolul na\u021bional-comunismului, cu riscurile sociale pe care le implic\u0103, poate fi \u00eendep\u0103rtat sau cel pu\u021bin diminuat prin \u00eendep\u0103rtarea zilnic\u0103 a celor mai odioase dintre lucrurile pe care le acuz\u0103 acesta \u0219i prin facilitatea accesului unui num\u0103r c\u00e2t mai mare de rom\u00e2ni la beneficiile globaliz\u0103rii.<\/p>\n<p>\u201e\u00cen momentul de fa\u021b\u0103, birocra\u021bia politic\u0103 a confiscat \u00een mare m\u0103sur\u0103 beneficiile globaliz\u0103rii, transfer\u00e2ndu-le \u00een interiorul subsistemelor pe care le administreaz\u0103, partidele transform\u00e2ndu-se \u00een sisteme de contraselec\u021bie aproape formal\u0103.<\/p>\n<p>At\u00e2ta vreme c\u00e2t vom avea o realitate minat\u0103 de toate aceste lucruri, este foarte complicat s\u0103 ceri o educa\u021bie diferit\u0103, s\u0103 ceri reflexe diferite din partea poporului, pentru c\u0103 partidele \u0219i sistemul politic construiesc o societate distorsionat\u0103, iar reac\u021bia societ\u0103\u021bii nu poate fi dec\u00e2t distorsionat\u0103\u201d, spune el.<\/p>\n<p>\u201eAUR este un simptom, AUR nu este o boal\u0103, este un simptom al unei afec\u021biuni mult mai grave dec\u00e2t se crede. Este durerea cancerului ajuns \u00een stadiul terminal. De\u0219i, dac\u0103 vorbim despre AUR, nu \u0219tiu dac\u0103 putem vorbi de na\u021bional-comunism, c\u0103 e mai degrab\u0103 un fel de legionarism, care \u00eemprumut\u0103 elemente istorice ale ceau\u0219ismului\u201d, spune istoricul.<\/p>\n<p>AUR e vocea din politic\u0103, dar mi\u0219carea na\u021bionalist\u0103 cunoa\u0219te \u0219i alte evolu\u021bii. La fel de vehemente. Grupuri ortodoxe, auto-declara\u021bi jurnali\u0219ti, scriitori sau exper\u021bi o propag\u0103 folosind acelea\u0219i teme &#8211; eroii na\u021bionali, geniul lui Mihai Eminescu, pericolul maghiar (vezi publica\u021bia <em>Certitudinea<\/em>).<\/p>\n<p>Temele na\u021bionaliste lansate sau doar des\u0103v\u00e2r\u0219ite de Nicolae Ceau\u0219escu au fost comb\u0103tute \u00een ultimii 30 de ani de societatea civil\u0103, de istorici \u0219i cercet\u0103tori. Ele au continuat \u00eens\u0103 s\u0103 circule, ba chiar s\u0103 \u00ee\u0219i sporeasc\u0103 prezen\u021ba p\u00e2n\u0103 ast\u0103zi, c\u00e2nd sunt larg distribuite cu ajutorul internetului.<\/p>\n<p>Ele au trecut prin <em>tranzi\u021bie<\/em> cu un puternic sprijin din partea politicienilor.<\/p>\n<p>Scandalurile din defunctul \u201epatrulater ro\u0219u\u201d, constituit din PDSR-PUNR-PRM \u0219i PSM, la scurt timp dup\u0103 Revolu\u021bia din 1989, pentru a guverna Rom\u00e2nia, \u00eentr-un simulacru de democra\u021bie, \u0219i care reunea comuni\u0219ti, sociali\u0219ti, protocroni\u0219ti \u0219i securi\u0219ti \u0219i chiar fo\u0219ti tor\u021bionari din \u00eenchisorile comuniste, au scos nu o dat\u0103 la iveal\u0103 strategia asumat\u0103 de partidul dominant, PDSR.<\/p>\n<p>Actualul PSD, pe atunci PDSR \u2013 Partidul Democra\u021biei Sociale din Rom\u00e2nia, folosea celelalte trei partide ale patrulaterului pe post de \u201eguri de foc\u201d ale na\u021bional-comunismului convertit la democra\u021bie, ca s\u0103 poat\u0103 p\u0103stra singur aparen\u021ba de partid democratic, modern, dispus la modernizare. Timp \u00een care teritoriul era controlat \u0219i organizat gospod\u0103re\u0219te, dup\u0103 principiile eticii socialiste, de <em>\u0219eful de cadre <\/em>Octav Cozm\u00e2nc\u0103, unul dintre liderii partidului.<\/p>\n<p>C\u0103 PDSR folosea celelalte trei partide pe post de \u201eguri de foc\u201d o ar\u0103tau nu o dat\u0103 conflictele din coali\u021bie \u0219i repro\u0219urile pe care at\u00e2t CV Tudor, \u0219eful PRM, c\u00e2t \u0219i Adrian P\u0103unescu, num\u0103rul doi \u00een partidul socialist, condus de fostul premier comunist Ilie Verde\u021b, i le f\u0103ceau prin pres\u0103 lui Adrian N\u0103stase, la acea vreme doar pre\u0219edinte executiv al PDSR.<\/p>\n<p>Chiar CV Tudor \u0219i P\u0103unescu au fost cei care au lansat sintagma \u201eguri de foc\u201d, pentru a se autodefini \u00een raport cu partidul \u00een care N\u0103stase era pre\u0219edinte executiv, atunci c\u00e2nd erau nemul\u021bumi\u021bi de foloasele primite de la PDSR \u0219i guvernul condus de Nicolae V\u0103c\u0103roiu, practic\u00e2nd un soi de \u0219antaj \u0219i amenin\u021b\u00e2nd c\u0103 nu vor mai scoate \u201ecastanele din foc\u201d ale PDSR.<\/p>\n<p>\u00cen schimbul unor beneficii &#8211; posturi, bunuri, putere &#8211; celelalte trei partide erau \u201egurile de foc\u201d prin care erau ataca\u021bi, demoniza\u021bi, desfiin\u021ba\u021bi to\u021bi cei care deranjau PDSR \u00een ascensiunea sa mimat\u0103 c\u0103tre democra\u021bie.<\/p>\n<p>De la Regele Mihai, p\u00e2n\u0103 la Corneliu Coposu, liderul \u021b\u0103r\u0103nist, un martir al \u00eenchisorilor comuniste, sau liderii partidelor de opozi\u021bie care puteau deranja \u00eentr-un anumit moment, fo\u0219ti de\u021binu\u021bi politic, partide de opozi\u021bie \u0219i, \u00een general, to\u021bi cei care puteau devoala impostura liderilor PDSR. Chiar \u0219i jurnali\u0219ti, cu care CV Tudor publica sistematic \u00een s\u0103pt\u0103m\u00e2nalul s\u0103u, \u201eRom\u00e2nia Mare\u201d, liste pentru a fi executa\u021bi pe stadion.<\/p>\n<p>Cu to\u021bii erau desfiin\u021ba\u021bi de \u201egurile de foc\u201d ale coali\u021biei, autointitula\u021bi patrio\u021bi, \u00een fapt na\u021bional-comuni\u0219ti converti\u021bi peste noapte la democra\u021bie.<\/p>\n<p>Strategia folosirii \u201egurilor de foc\u201d ale PRM, PUNR \u0219i PSM avea dubl\u0103 eficien\u021b\u0103: mult prea zgomotoase pentru a fi agreate pe plan extern \u0219i tributare retoricii comuniste, cu nostalgii na\u021bional-comuniste, nici m\u0103car ascunse, acestea nu d\u0103deau bine \u00een demersurile de aderare la UE \u0219i NATO, dar erau bune pentru a culege voturi de la electoratul tributar educa\u021biei protocroniste \u0219i nostalgiilor comuniste. Pe de alt\u0103 parte, prin folosirea lor, PDSR \u00ee\u0219i putea cultiva o aparen\u021b\u0103 european\u0103, civilizat\u0103.<\/p>\n<p>Rom\u00e2nia a devenit, totu\u0219i, membr\u0103 a Uniunii Europene, iar evolu\u021bia ei este incontestabil\u0103.<\/p>\n<p>De ce ne-am defini prin trecut \u0219i nu prin prezent? Mai ales c\u00e2nd trecutul este unul mistificat. De ce nu am putea fi \u0219i rom\u00e2ni \u0219i europeni? De ce nu ne-am putea folosi de \u0219ansele alian\u021belor din care facem parte? De ce nu am \u00een\u021belege c\u0103 securitatea \u0219i bun\u0103starea rom\u00e2nilor depind de cea a Europei \u0219i c\u0103 nu pot exist\u0103 \u00een afara ei?<\/p>\n<p>George Simion pretinde c\u0103 are un motiv valid: nu ar vrea <a class=\"wsw__a\" href=\"https:\/\/romania.europalibera.org\/a\/george-simion-nu-este-bine-c%C4%83-st%C4%83m-%C3%AEn-genunchi-%C3%AEn-ue-%C8%99i-nato-%C3%AEn-loc-s%C4%83-st%C4%83m-drep%C8%9Bi-ca-polonezii-\/30991430.html\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">s\u0103 stea \u00een genunchi<\/a>. \u0218i Ceau\u0219escu spunea la fel.<\/p>\n<p>A fost crezut de mul\u021bi, iar unii \u00eenc\u0103 o fac.<\/p>\n<p> Source URL: https:\/\/romania.europalibera.org\/a\/patriotism-vs-na%C8%9Bionalism-mituri-national-comuniste\/31915436.html<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Noi nu ne vindem \u021bara. Noi suntem aici de 2 mii de ani. Noi am inventat aproape tot, noi avem cea mai frumoas\u0103 \u021bar\u0103, \u201ecu toate formele de relief\u201d. Str\u0103inii ne invidiaz\u0103 \u0219i ne vor r\u0103ul, dar noi purt\u0103m ie, facem hore \u00een jurul steagului, suntem fra\u021bi cu codrul \u0219i le spunem s\u0103 plece. Na\u021bionalismul [&hellip;]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[2],"tags":[23],"class_list":["post-334695","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-politics","tag-romania-europalibera-org"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/334695","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=334695"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/334695\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=334695"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=334695"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=334695"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}