{"id":333710,"date":"2022-09-22T12:16:10","date_gmt":"2022-09-22T09:16:10","guid":{"rendered":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=333710"},"modified":"2022-09-22T12:16:10","modified_gmt":"2022-09-22T09:16:10","slug":"pnl-si-psd-nu-au-curajul-sa-faca-reforma-administrativa-dar-infiinteaza-consortii-care-nu-rezolva-problema","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=333710","title":{"rendered":"PNL \u0219i PSD nu au curajul s\u0103 fac\u0103 reform\u0103 administrativ\u0103, dar \u00eenfiin\u021beaz\u0103 consor\u021bii care nu rezolv\u0103 problema"},"content":{"rendered":"
\n

Proiectul de lege prin care se pot \u00eenfiin\u021ba voluntar consor\u021bii formate din mai multe localit\u0103\u021bi \u00eenvecinate nu constituie reforma administrativ-teritorial\u0103 de care se vorbe\u0219te de ani de zile \u0219i va avea efecte insignifiante, spun anali\u0219tii consulta\u021bi de Europa Liber\u0103.<\/p>\n<\/div>\n

La primul articol al proiectului care modific\u0103 Ordonan\u021ba de Urgen\u021b\u0103 din 2019 a Codului Administrativ, proiect ini\u021biat de Camera Deputa\u021bilor \u0219i de Senat, se spune c\u0103 scopul acestor consor\u021bii administrative este eficientizarea serviciilor publice.<\/p>\n

\u201dDou\u0103 sau mai multe comune ori ora\u0219e care au \u00een componen\u021ba lor localit\u0103\u021bi rurale, \u00eenvecinate au dreptul ca, \u00een limitele competen\u021bei autorit\u0103\u021bilor lor deliberative \u0219i executive, s\u0103 coopereze \u0219i s\u0103 se asocieze, \u00een condi\u021biile legii, \u00een consor\u021bii administrative, \u00een scopul \u00eembun\u0103t\u0103\u021birii eficien\u021bei serviciilor publice, cre\u0219terii eficacit\u0103\u021bii implement\u0103rii investi\u021biilor sau pentru eficientizarea utiliz\u0103rii resurselor umane specializate pentru atingerea intereselor colectivit\u0103\u021bilor locale. Consor\u021biile administrative nu au personalitate juridic\u0103.\u201d<\/p>\n

\u00cenfiin\u021barea consor\u021biilor trebuie aprobat\u0103 de consiliile locale ale ora\u0219elor sau comunelor care se vor asocia, deci nu este nevoie de referendumuri, a\u0219a cum a fost cazul \u00een situa\u021bia comas\u0103rii unor localit\u0103\u021bi, la Oradea \u0219i Buz\u0103u, ambele e\u0219uate.<\/p>\n

Ce ar rezolva \u00eens\u0103 posibila asociere a unor localit\u0103\u021bi din punct de vedere al eficientiz\u0103rii, a\u0219a cum spune proiectul de lege, dar \u0219i al economiei bugetare?<\/p>\n

\u00cen 1968, popula\u0163ia Rom\u00e2niei era de 19,7 milioane de locuitori \u0219i existau 3.029 de unit\u0103\u0163i administrativ-teritoriale, dintre care 189 de ora\u015fe \u015fi 2.561 de comune.<\/p>\n

\u00cen 2022, popula\u0163ia este pu\u021bin peste 19 milioane, \u00een sc\u0103dere fa\u0163\u0103 de 1968, \u0219i exist\u0103 3.228, deci o cre\u015ftere cu 300 de comune. La ora\u015fe, cre\u015fterea este de la 189 la 216, cu 27 de ora\u015fe \u00een plus.<\/p>\n

Teoretic, pentru c\u0103 totul este la latitudinea autorit\u0103\u021bilor locale, prin acordul de asociere se pot organiza \u00een comun activit\u0103\u021bi de natur\u0103 juridic\u0103, financiar\u0103, inclusiv administrarea impozitelor \u0219i taxelor locale, documenta\u021bie pentru achizi\u021bii publice, \u00eenchiriere \u0219i concesionare, emiterea certificatelor de urbanism etc. Consor\u021biile nu vor avea \u00eens\u0103 personalitate juridic\u0103.<\/p>\n

Pentru a intra \u00eens\u0103 \u00een aceste consor\u021bii func\u021biile publice prin care se exercit\u0103 atribu\u021biile trebuie s\u0103 fie \u201evacante sau temporar vacante pentru o perioad\u0103 de cel pu\u021bin 3 luni calendaristice\u201d, iar cei care vor lucra \u00een cadrul acestora vor primi o indemniza\u021bie suplimentar\u0103 de 20% din salariul de baz\u0103 (Art. 11, al. 2).<\/p>\n

Foarte important este \u00eens\u0103 faptul c\u0103 nu se vor face reduceri de personal, a\u0219a cum se temeau liderii locali. Ba din contra, a\u0219a cum a explicat ministrul Cseke Attila, referindu-se la num\u0103rul posturilor vacante din administra\u021bia public\u0103 local\u0103.<\/p>\n

\u201eV-a\u0219 da trei exemple, pe categorii de persoane. \u00cen ceea ce prive\u0219te personalul abilitat pe partea de urbanism, ast\u0103zi, la nivelul autorit\u0103\u021bilor administra\u021biei publice locale sunt vacante \u0219i temporar vacante 1.571 de posturi, pentru personalul abilitat pe controlul financiar preventiv – 451 de posturi, iar pentru cele pe domeniul achizi\u021biilor publice – 1.925 de posturi\u201d.<\/p>\n

\u00cen teorie sun\u0103 bine, doar c\u0103, de fapt, spune Sorin Ioni\u021b\u0103 de la Expert Forum, organiza\u021bie care s-a ocupat ani de-a r\u00e2ndul de reforma administra\u021biei teritoriale, multe dintre lucrurile prev\u0103zute \u00een proiect se puteau face \u0219i p\u00e2n\u0103 acum, ba chiar s-au \u0219i f\u0103cut f\u0103r\u0103 a fi nevoie de preciz\u0103ri explicite.<\/p>\n

\u201e\u0218i acum exist\u0103 asocieri \u00eentre localit\u0103\u021bi pentru a presta \u00een comun un serviciu. De exemplu, sunt asocia\u021biile intercomunitare de ap\u0103. Pe de alt\u0103 parte, administra\u021bia rom\u00e2n\u0103 nu face ceva dac\u0103 nu scrie \u00eentr-o lege c\u0103 are voie s\u0103 fac\u0103\u201d.<\/p>\n

De altfel, a\u0219a cum explic\u0103 pentru Europa Liber\u0103 Emil Dr\u0103ghici, pre\u0219edintele Asocia\u021biei Comunelor, \u00een proiectul de lege nu e nimic nou fa\u021b\u0103 de OUG 63\/2010<\/a> . \u201eEste o doar o alt\u0103 alt\u0103 denumire, dar e acela\u0219i lucru\u201d, spune acesta.<\/p>\n

\u201ePrin aceast\u0103 modalitate po\u021bi s\u0103 specializezi mai bine oamenii, pentru c\u0103 lucr\u00e2nd \u00een aceea\u0219i comun\u0103 se plafoneaz\u0103 \u0219i po\u021bi vedea mai bine \u0219i ce e \u00een alt\u0103 parte \u0219i po\u021bi s\u0103 faci mult mai rapid transferul de bun\u0103 practic\u0103.<\/p>\n

Nu e vorba de un prim pas spre reforma teritorial\u0103\u201d, mai spune Emil Dr\u0103ghici.<\/p>\n

Pe acest aspect pune accentul \u0219i fostul ministru USR al Fondurilor Europene, Cristian Ghinea, care sus\u021bine c\u0103 primarii pot pune \u00een comun ni\u0219te servicii, ca s\u0103 le fie mai simplu \u0219i mai ieftin.<\/p>\n

\u201eDe pild\u0103, obliga\u021bia de a avea arhitect \u0219ef sau serviciul de consilieri juridici, consultan\u021bi pe fonduri UE. Acum trebuie s\u0103 fac\u0103 o asocia\u021bie de dezvoltare intracomunitar\u0103, nu e chiar c\u0103 nu adaug\u0103 nimic nou, nu mai trebuie s\u0103 fac\u0103 o nou\u0103 structur\u0103 juridic\u0103\u201d.<\/p>\n

Acest proiect nu \u00eenseamn\u0103 nici pe departe reforma administra\u021biei teritoriale, care ar fi trebuit s\u0103 \u00eenceap\u0103 cu zona rural\u0103 unde nu e capacitate administrativ\u0103. E vorba de satele mici care nu au viabilitate, care nu sunt capabile s\u0103 se finan\u021beze \u0219i primesc sistematic bani de la guvern din fondul de urgen\u021b\u0103.<\/p>\n

Sorin Ioni\u021b\u0103 spune pentru Europa liber\u0103 c\u0103 efectele legii vor fi insignifiante, pentru c\u0103 prim\u0103riile nu vor da din m\u00e2n\u0103 lucrurile importate.<\/p>\n

\u201eNu o s\u0103 aib\u0103 niciun fel de efect pentru c\u0103 ceea ce este important nimeni nu d\u0103 din m\u00e2n\u0103 oric\u00e2t ar fi prim\u0103ria de mic\u0103. Cum totul este voluntar, vreau s\u0103 v\u0103d eu primarul \u0103la care las\u0103 din m\u00e2n\u0103 autoriza\u021biile de construc\u021bie, adic\u0103 \u0219p\u0103gile. S\u0103 fim serio\u0219i. Efectele vor fi insignifiante. Nu are nicio treab\u0103 cu reforma administra\u021biei, primarii tot \u0103ia r\u0103m\u00e2n, consiliile tot alea r\u0103m\u00e2n, teritoriile tot alea r\u0103m\u00e2n, iar func\u021biile \u0219i lucrurile importante nu le va da nimeni dac\u0103 nu e for\u021bat\u201d.<\/p>\n

\u00cen Rom\u00e2nia exist\u0103 375 de comune cu o popula\u021bie sub 1.500 de locuitori. Peste jum\u0103tate din localit\u0103\u021bile din Rom\u00e2nia au sub 3.000 de locuitori, \u00een timp ce peste 75% au popula\u021bia sub 5.000.<\/p>\n

Exist\u0103 comune cu 116 locuitori, cum ar fi, de exemplu, comuna B\u0103tr\u00e2na. Sau cu 280 de locuitori, precum Brebu Nou. Sau chiar cu 496 de locuitori, cum este comuna Chiliile.<\/p>\n

Ideea reformei teritoriale este respins\u0103 cu putere de PSD \u0219i PNL, mai ales la nivel local- o astfel de modificare ar duce la dispari\u021bia unor puternici baroni locali, dar \u0219i a sute de consilieri locali \u0219i jude\u021beni.<\/p>\n

\u0218i cum ace\u0219tia beneficiaz\u0103 de salarii atr\u0103g\u0103toare, pu\u021bin probabil c\u0103 vor renun\u021ba la ele de bun\u0103voie \u0219i f\u0103r\u0103 scandal. Chiar ieri Senatul a votat majorarea salariilor tuturor demnitarilor, de la parlamentari, mini\u0219tri \u0219i p\u00e2n\u0103 la ale\u0219ii locali.<\/p>\n

Cristian Ghinea, fostul ministru USR al Fondurilor Europene, spune c\u0103 PSD \u0219i UDMR s-au opus reformei teritoriale de la bun \u00eenceput.<\/p>\n

\u201eNoi avem nevoie de reforma administrativ- teritorial\u0103, dar p\u00e2n\u0103 aici am putut s\u0103 \u00eempingem prin PNRR. Noi ne-am propus o reform\u0103 pe bune, s\u0103 comas\u0103m UAT-urile, dar PNL \u0219i UDMR nu au acceptat, nu au acceptat nici \u00een programul de guvernare, la negocierile c\u00e2nd s-a f\u0103cut guvernul C\u00ee\u021bu la Vila Lac\u201d, spune Cristian Ghinea.<\/p>\n

Tentative de reformare teritorial\u0103 au mai existat, dar ele au e\u0219uat pe fondul opozi\u021biei venite fie dinspre ale\u0219ii locali, fie dinspre UDMR.<\/p>\n

De exemplu, Traian B\u0103sescu propunea \u00een 2011 ca \u00een Rom\u00e2nia s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 doar opt jude\u021be \u00een loc de 40. Atunci \u00eens\u0103 ne\u00een\u021belegerile au ap\u0103rut \u00een cazul jude\u021belor Mure\u015f, Harghita \u015fi Covasna, deoarece UDMR \u00ee\u0219i dorea ca aceste trei jude\u0163e s\u0103 reprezinte o singur\u0103 regiune.<\/p>\n

Hunor a amenin\u021bat la vremea respectiv\u0103 chiar cu protestele de strad\u0103.<\/p>\n

\u201eDac\u0103 se trece la o astfel de reform\u0103 administrativ\u0103, a\u015fa cum \u00een 1968, c\u00e2nd Ceau\u015fescu a \u00eencercat o reform\u0103 administrativ\u0103 \u015fi au ie\u015fit oamenii \u00een strad\u0103 \u015fi a renun\u0163at la acea reform\u0103 \u015fi au fost formate cele dou\u0103 jude\u0163e, a\u015fa simt eu, a\u015fa primesc informa\u0163ii, \u015fi eu ca lider politic trebuie s\u0103 \u015ftiu ce g\u00e2ndesc \u015fi ce spun oamenii, nu exclud s\u0103 ias\u0103 oamenii pe strad\u0103”.<\/p>\n

Oricum reorganizarea teritorial-administrativ\u0103 a Rom\u00e2niei putea avea loc doar prin modificarea Constitu\u021biei, ceea ce a \u00een\u021beles \u0219i Victor Ponta \u00een 2013 atunci c\u00e2nd a propus o reform\u0103, care p\u0103stra \u00eens\u0103 jude\u021bele, dar \u00eenfiin\u021ba \u0219i regiunile. Guvernul urma s\u0103 \u00eenfiin\u021beze un minister pentru acestea, fiecare regiune urm\u00e2nd a fi guvernat\u0103 de Prefectur\u0103. Capitalele noilor regiuni urmau s\u0103 fie Cluj-Napoca, Bra\u015fov, Timi\u015foara, Craiova, Constan\u0163a, Ia\u015fi, Ploie\u015fti \u015fi Bucure\u015fti.<\/p>\n

Constitu\u021bia din 2003 prevede c\u0103 teritoriul Rom\u00e2niei este organizat \u00een comune, ora\u0219e \u0219i jude\u021be.<\/p>\n

Chiar \u0219i \u00een acest moment exist\u0103 totu\u0219i voci din PNL care sus\u021bin regionalizarea. Cea mai sonor\u0103 este a lui Emil Boc, primarul Clujului, care spune c\u0103 Rom\u00e2nia a fost \u00een situa\u0163ia de a nu putea s\u0103 acceseze fonduri europene din cauz\u0103 c\u0103 \u00een actuala form\u0103 de organizare, jude\u0163ele nu se calific\u0103 la dimensiunea defini\u0163iei de regiune \u00een Uniunea European\u0103. Rom\u00e2nia nu are regiunea \u00een Constitu\u0163ie, avem regiuni ca \u015fi ONG -uri.<\/p>\n

\u201eDintre cele 3.228 de UAT-uri, cel pu\u0163in 1.000 nu-\u015fi asigur\u0103 din venituri proprii cheltuielile de func\u0163ionare \u015fi de a asigura servicii minimale pentru via\u0163a cet\u0103\u0163enilor: salarii, iluminat public, gospod\u0103rire. Nu! Toate se bazeaz\u0103 pe transferuri de la bugetul central sau de la bugetul jude\u0163ean. \u00cen concluzie, aceast\u0103 reform\u0103 administrativ\u0103 trebuia f\u0103cut\u0103 alalt\u0103ieri, dar pentru asta e nevoie de curaj politic \u015fi unul sau dou\u0103 guverne s\u0103 cad\u0103, dar s\u0103 se fac\u0103 aceast\u0103 reform\u0103. Acum, aceast\u0103 fragmentare teritorial\u0103 este o risip\u0103 uria\u015f\u0103 \u015fi f\u0103r\u0103 precedent\u201d, a fost pledoaria lui Emil Boc la o dezbatere organizat\u0103, \u00een 2021 de ICDE \u00een parteneriat cu Expert Forum.<\/p>\n

\u201eAgen\u021biile pentru Dezvoltare Rural\u0103 (ADR), care au responsabilitate de management pentru fonduri europene, sunt \u00een continuare ni\u0219te asocia\u021bii, nu sunt structuri administrativ teritoriale, sunt conduse de c\u0103tre consilii de dezvoltare regional\u0103, care la r\u00e2ndul lor au \u00een spate consiliile jude\u021bene, sunt 100% politizate. Cu alte cuvinte d\u0103m banii \u00een controlul unor baroni locali\u201d, declar\u0103 pentru Europa Liber\u0103 europarlamentarul Alin Mitu\u021b\u0103.<\/p>\n

Tr\u0103g\u00e2nd linie, de reorganizarea administrativ- teritorial\u0103 se discut\u0103 f\u0103r\u0103 succes de 32 de ani, a\u0219a c\u0103 pe fond Rom\u00e2nia a r\u0103mas la modelul ceau\u0219ist stabilit \u00een 1968.<\/p>\n

\u00cen \u021b\u0103ri din UE precum Austria, Germania, Spania, Italia sau Luxembourg, unit\u0103\u021bile administrativ-teritoriale cu un num\u0103r mediu de 5.000 de locuitori. Comparativ, \u00een Rom\u00e2nia comunele au un num\u0103r mediu de 3.583 locuitori.<\/p>\n

Source URL: https:\/\/romania.europalibera.org\/a\/consortii-administrative-in-loc-de-reforma-teritorial%C4%83\/32045747.html<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Proiectul de lege prin care se pot \u00eenfiin\u021ba voluntar consor\u021bii formate din mai multe localit\u0103\u021bi \u00eenvecinate nu constituie reforma administrativ-teritorial\u0103 de care se vorbe\u0219te de ani de zile \u0219i va avea efecte insignifiante, spun anali\u0219tii consulta\u021bi de Europa Liber\u0103. La primul articol al proiectului care modific\u0103 Ordonan\u021ba de Urgen\u021b\u0103 din 2019 a Codului Administrativ, proiect […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":333711,"comment_status":"open","ping_status":"","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[2],"tags":[23],"class_list":["post-333710","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-politics","tag-romania-europalibera-org"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/333710","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=333710"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/333710\/revisions"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/333711"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=333710"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=333710"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=333710"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}