{"id":333488,"date":"2022-10-09T14:37:00","date_gmt":"2022-10-09T11:37:00","guid":{"rendered":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=333488"},"modified":"2022-10-09T14:37:00","modified_gmt":"2022-10-09T11:37:00","slug":"analiza-violenta-sapa-transee-nu-rezolva-probleme-despre-demonii-din-politica-si-societatea-romaneasca","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=333488","title":{"rendered":"Analiza. \u201eViolen\u021ba sap\u0103 tran\u0219ee, nu rezolv\u0103 probleme\u201d. Despre \u201edemonii\u201d din politica \u0219i societatea rom\u00e2neasc\u0103"},"content":{"rendered":"
\n

Dup\u0103 zeci de ani de comunism impus cu for\u021ba tancurilor sovietice, 33 de ani de deriv\u0103 pe plaja democra\u021biei nu sunt suficien\u021bi pentru a instaura normalitatea, spun speciali\u0219tii consulta\u021bi de Europa Liber\u0103 pentru a g\u0103si, \u00eempreun\u0103, explica\u021bii pentru violen\u021ba \u0219i agresivitatea din politic\u0103 \u0219i societate. <\/p>\n<\/div>\n

Recent, politica rom\u00e2neasc\u0103 a fost scena unor noi violen\u021be, de ast\u0103 dat\u0103 \u00eentr-o comisie a Parlamentului. Pretextul afirm\u0103rii lor: acordarea de major\u0103ri salariale pentru ale\u0219ii locali; ini\u021bial, destinate tuturor demnitarilor, de la pre\u0219edintele \u021b\u0103rii p\u00e2n\u0103 la ultimul primar de \u021bar\u0103, apoi men\u021binute doar pentru cei dint\u00e2i.<\/p>\n

Dac\u0103 \u00een comisie sc\u00e2nteia a fost aprins\u0103 de liderul AUR, George Simion – \u00een transmisiune live pentru sus\u021bin\u0103torii s\u0103i de pe Facebook – din grij\u0103 fa\u021b\u0103 de cei mul\u021bi, care nu beneficiaz\u0103 \u0219i ei de aceste major\u0103ri, la votul \u00een plen parlamentarii AUR au votat \u0219i ei aceste major\u0103ri.<\/p>\n

Scandalul din comisie, c\u0103ruia i-a c\u0103zut prad\u0103 deputatul PSD Gabriel Zetea, cu o \u00eendelung\u0103 activitate \u00een spate de ales local, s-a dovedit astfel nejustificat \u00een urma votului din plen al parlamentarilor AUR.<\/p>\n

Ce a justificat, a\u0219adar, agresivitatea din comisie, excesul inutil de violen\u021b\u0103 verbal\u0103 \u0219i de decibeli, la un pas de \u00eenc\u0103ierare? Cui r\u0103spund oamenii politici atunci c\u00e2nd livreaz\u0103 violen\u021b\u0103 de pe un teritoriu al politicii care, prin \u00eens\u0103\u0219i denumirea sa \u2013 \u201ea parlamenta\/parlamentare\u201d – presupune negociere, discu\u021bii, tratative cu partea advers\u0103?<\/p>\n

Are societatea rom\u00e2neasc\u0103 nevoie cu adev\u0103rat de asemenea episoade pentru a-\u0219i consolida \u00eencrederea c\u0103 este reprezentat\u0103 dup\u0103 gustul s\u0103u \u00een Parlament? Sau oamenii politici sunt cei care \u00eencurajeaz\u0103 acest discurs pentru a se asigura de simpatia public\u0103 \u0219i de cre\u0219teri procentuale la urne?<\/p>\n

Politologii spun c\u0103, inspira\u021bi de consilieri, oamenii politici tr\u0103iesc astfel cu iluzia afirm\u0103rii b\u0103rb\u0103\u021biei politice.<\/p>\n

Unde duce aceast\u0103 violen\u021b\u0103 promovat\u0103 pe prima scen\u0103 politic\u0103 a \u021b\u0103rii, preluat\u0103 \u0219i r\u0103sp\u00e2ndit\u0103 apoi pe re\u021belele de socializare? Cine \u00eei devine model celuilalt? Poate fi schimbarea f\u0103cut\u0103 de la v\u00e2rf dac\u0103 oamenii nu o vor?<\/p>\n

\u00cenainte de acest ultim episod de violen\u021b\u0103 de pe scena politic\u0103 rom\u00e2neasc\u0103, societatea \u0219i clasa politic\u0103 rom\u00e2neasc\u0103 au fost aduse la t\u0103cere, una admirativ\u0103, de spectacolul dat de funeraliile consecrate Reginei Elisabeta a II-a a Regatului Unit al Marii Britanii \u0219i Irlandei de Nord.<\/p>\n

A impresionat decen\u021ba oamenilor simpli, care au a\u0219teptat cu zilele la r\u00e2nd, disciplina\u021bi, civiliza\u021bi \u0219i discre\u021bi, f\u0103r\u0103 a se victimiza, pentru a-i aduce un ultim omagiu de c\u00e2teva secunde reginei lor. Tot a\u0219a cum a impresionat \u0219i spectacolul funeraliilor de stat, marcat de elegan\u021b\u0103, rigoare, disciplina uniformelor care \u0219i-au \u00eenso\u021bit conduc\u0103torul suprem pe ultimul drum. Nimic exagerat, de\u0219i impresionant. Nimic ostentativ, de\u0219i eticheta a fost sus\u021binut\u0103 cu demnitate \u0219i rigoare de fier, f\u0103r\u0103 nicio cr\u00e2cneal\u0103, f\u0103r\u0103 evad\u0103ri din peisaj. Un spectacol impresionant al unit\u0103\u021bii autentice \u00een diversitate.<\/p>\n

\u201eSigur c\u0103 la noi e mai complicat pentru c\u0103 ne-am uitat la englezi \u0219i am v\u0103zut dintr-o dat\u0103 c\u0103 e vorba de o majoritate t\u0103cut\u0103, dar real\u0103 consistent\u0103 \u0219i vie. Pe c\u00e2t\u0103 vreme la noi s-ar putea s\u0103 nu mai fie majoritar\u0103, ci minoritar\u0103 aceast\u0103 parte a societ\u0103\u021bii, dar s\u0103 \u0219ti\u021bi c\u0103 ea exist\u0103\u201d, spune unul din interlocutorii discu\u021biei despre agresivitate \u0219i violen\u021b\u0103 \u00een politica \u0219i societatea rom\u00e2neasc\u0103 \u0219i despre modelele lor, politologul Cristian P\u00eervulescu.<\/p>\n

De ce a produs ecouri \u00een societatea rom\u00e2neasc\u0103 acest spectacol, \u00eentr-o societate care consum\u0103 violen\u021b\u0103 \u0219i agresivitate la toate orele zilei: \u00een societate, pe re\u021belele de socializare, \u00een trafic, \u00een politic\u0103? Cum poate Rom\u00e2nia ie\u0219i din cercul acesta vicios al agresivit\u0103\u021bii, cui \u00eei revine misiunea de a-l \u00eentrerupe?<\/p>\n

Suntem abia la \u00eenceputurile democra\u021biei, iar leadershipul autentic \u00eenc\u0103 se las\u0103 a\u0219teptat, nu avem lideri, dar nici societatea care s\u0103 \u00eenve\u021be s\u0103-i cear\u0103, s\u0103-i promoveze, spune sociologul Gelu Duminic\u0103. Iar \u00een deriva generalizat\u0103, \u00eens\u0103\u0219i societatea este una disonant\u0103: una cere, alta voteaz\u0103. Cere anticorup\u021bie, dar d\u0103 mit\u0103. Cere valori dar afirm\u0103 \u201edescurc\u0103reala\u201d, \u0219mecheria, \u00eenc\u0103lcarea regulilor, a principiilor, a valorilor pe care le revendic\u0103.<\/p>\n

Pentru politologi, responsabilitatea este a clasei politice cu preponderen\u021b\u0103 \u0219i trebuie f\u0103cut\u0103 o reconciliere. Ce te faci, \u00eens\u0103, cu \u201eagitatorii care creeaz\u0103 \u0219i alimenteaz\u0103 falii\u201d, se \u00eentreab\u0103 politologul Cristian P\u00eervulescu. C\u0103rora le profit\u0103 s\u0103 semene dihonie.<\/p>\n

Cine sunt liderii de influen\u021b\u0103 ai societ\u0103\u021bii? \u00ce\u0219i con\u0219tientizeaz\u0103 ei responsabilitatea? Unul dintre ei, intervievat \u0219i el de Europa Liber\u0103, Bogdan Bob R\u0103dulescu, spune c\u0103 postura sa public\u0103, faptul c\u0103 este recunoscut l-a f\u0103cut s\u0103-\u0219i schimbe radical comportamentul \u00een trafic.<\/p>\n

Dar cei religio\u0219i? Cum se construiesc modelele lor la nivelul societ\u0103\u021bii? Pentru teologul Paul Palencsar ura, violen\u021ba, agresivitatea au r\u0103d\u0103cini biblice.<\/p>\n

Ceea ce-l intrig\u0103 este paradoxul bisericilor din Rom\u00e2nia, pline la slujbele de duminic\u0103, f\u0103r\u0103 ca oamenii s\u0103-\u0219i interiorizeze, \u00eens\u0103, credin\u021ba. Mesajul biblic, de iertare \u0219i \u00een\u021beleapt\u0103 cump\u0103nire, nu se dovede\u0219te a fi unul asumat, spune el, pentru c\u0103 nu este transformat \u00een model de interac\u021biune \u0219i via\u021b\u0103 dincolo de u\u0219a bisericii.<\/p>\n

Momentul funeraliilor Reginei Elisabeta a II-a a Regatului Unit al Marii Britanii \u0219i Irlandei de Nord a fascinat societatea rom\u00e2neasc\u0103. Un adev\u0103rat tumult de identificare cu reperele astfel afirmate s-a rev\u0103rsat pe re\u021belele de socializare, oameni care nu puteau fi suspecta\u021bi de simpatii monarhice sau \u00eenseta\u021bi de regulile \u0219i valorile ei se revendicau dintr-o dat\u0103 de la aceste valori.<\/p>\n

Pentru sociologul Gelu Duminic\u0103, momentul funeraliilor reginei Elisabeta a II-a a fost o bun\u0103 ocazie pentru ca societatea rom\u00e2neasc\u0103 s\u0103 con\u0219tientizeze \u201ediscrepan\u021bele \u00eentre ceea ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 acolo \u0219i ceea ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 la noi\u201d, cu trimitere la rigoare, elegan\u021b\u0103, decen\u021b\u0103, civiliza\u021bie. \u201eEtichetele acelea pe care noi le avem, privind ordinea, rigoarea, apropierea \u0219i a\u0219a mai departe, au fost confirmate de realitate \u0219i nu a f\u0103cut dec\u00e2t s\u0103 \u00eent\u0103reasc\u0103 un sentiment pe care noi \u00eel aveam\u201d. El crede, \u00eens\u0103, c\u0103 fundamental\u0103 a fost, \u00een efectul produs asupra publicului rom\u00e2nesc, notorietatea pe care persoana Elisabeta a II-a o avea ca regin\u0103.<\/p>\n

\u201eEra o persoan\u0103 care 70 de ani a f\u0103cut istorie, o persoan\u0103 care reprezint\u0103 istoria, care reprezint\u0103 un tip de civiliza\u021bie, un tip de organizare, care pentru noi, \u00een spa\u021biul est-european mai ales, nu ne este la \u00eendem\u00e2n\u0103.\u201d<\/p>\n

Politologul Cristian P\u00eervulescu crede, \u00eens\u0103, c\u0103 efectul asupra publicului din Rom\u00e2nia a fost dat de legitimitate, dincolo de \u201esentimentul metafizic\u201d al monarhiei constitu\u021bionale \u0219i de celebritatea ei. El spune c\u0103 pentru rom\u00e2ni, momentul a fost un exemplu tr\u0103it pe viu, cu speran\u021ba c\u0103 \u201ese poate \u0219i altfel\u201d. Dar c\u0103 \u201ee vorba de mai mult dec\u00e2t de o simpl\u0103 emo\u021bie. Este vorba despre un cr\u00e2mpei de istorie care ni se \u00eentrupeaz\u0103, care s-a ar\u0103tat \u00een fata noastr\u0103 ca un miracol \u0219i dintr-o dat\u0103 oamenii au \u00een\u021beles natura statului \u0219i a comunit\u0103\u021bii politice.\u201d<\/p>\n

A\u0219adar, oamenii \u201eau \u00een\u021beles c\u0103 politica nu \u00eenseamn\u0103 violen\u021b\u0103, ci politica \u00eenseamn\u0103, din contr\u0103, \u00een\u021belegere, deschidere, comunicare, \u00eenseamn\u0103 empatie. Adic\u0103 au \u00een\u021beles diferen\u021ba semnificativ\u0103 dintre Vladimir Putin-hard power \u0219i Regina Elisabeta & Coroana britanic\u0103 \u0219i soft power, dou\u0103 forme diferite de a face politic\u0103. Asta, pentru c\u0103 englezii au fost \u00een\u021belep\u021bi \u0219i pentru c\u0103 au \u00een\u021beles c\u0103 violen\u021ba nu face dec\u00e2t tran\u0219ee, nu rezolv\u0103 problemele. Pentru c\u0103 au trecut prin Revolu\u021bie, au trecut prin R\u0103zboiul Civil, au trecut prin teroarea pe care Cromwell a instaurat-o nu doar \u00een Anglia ci \u0219i \u00een Irlanda, iar r\u0103nile sunt deschis\u0103 p\u00e2n\u0103 ast\u0103zi \u0219i au \u00een\u021beles c\u0103 trebuie s\u0103 treac\u0103 la un alt nivel (\u2026). Au \u00een\u021beles c\u0103 agresivitatea este de nedorit \u0219i aceast\u0103 filosofie s-a transformat \u00een politic\u0103 parlamentar\u0103\u201d, spune politologul.<\/p>\n

Motivul pentru care, \u00een Camera Comunelor exist\u0103 majoritate \u0219i opozi\u021bie fa\u021b\u0103 \u00een fa\u021b\u0103, la o distan\u021b\u0103 de dou\u0103 spade, cu totul altfel dec\u00e2t \u00een parlamentul american sau francez, este pentru ca pre\u0219edintele de \u0219edin\u021b\u0103 s\u0103 poat\u0103 fi mediator, pentru ca singurul r\u0103zboi s\u0103 fie cel al argumentelor, al persuasinii.<\/p>\n

\u201eR\u0103zboiul devine, astfel, un r\u0103zboi discursiv, un r\u0103zboi de convingere, un spectacol \u00een care cuv\u00e2ntul \u0219i nu pumnul, nu for\u021ba sunt cele care conteaz\u0103\u201d, iar Parlamentul britanic o \u201eradiografie a politicii autentice, pentru c\u0103 politica nu \u00eenseamn\u0103 violen\u021b\u0103\u201d, \u00een ciuda adep\u021bilor violen\u021bei de ieri \u0219i de ast\u0103zi, care cred c\u0103 politica este asociat\u0103 cu agresivitatea \u0219i c\u0103 altfel nu se poate.<\/p>\n

Sunt mul\u021bi cei care – spune politologul – cred \u0219i ast\u0103zi c\u0103 politica \u00eenseamn\u0103 violen\u021b\u0103. \u201eDar politica nu \u00eenseamn\u0103 violen\u021b\u0103 \u0219i de aceea societ\u0103\u021bile ast\u0103zi sunt definite de violen\u021b\u0103, cea rom\u00e2neasc\u0103 mai mult dec\u00e2t altele, pentru c\u0103 violen\u021ba nu na\u0219te dec\u00e2t refuz, fric\u0103 \u0219i dezinteres.\u201d<\/p>\n

C\u00e2t prive\u0219te rela\u021bia dintre politic\u0103 \u0219i societate \u00een materie de agresivitate, aceasta nu este tocmai u\u0219or de definit \u0219i nu se \u0219tie prea limpede cine pe cine urmeaz\u0103.<\/p>\n

Cu ani \u00een urm\u0103, profesorii de rela\u021bii publice de la \u0219colile de profel relatau studen\u021bilor despre un sondaj Gallup care definea Rom\u00e2nia, pentru beneficiul publicitarilor care aveau nevoie de un profil pentru a \u0219ti cui i se adreseaz\u0103, ca \u201emisogin\u0103, conservatoare \u0219i rezisten\u021b\u0103 la schimbare\u201d. Profilul avea s\u0103 profite inclusiv aspiran\u021bilor la via\u021ba politic\u0103, ceea ce \u0219i consilierii lor au intuit.<\/p>\n

De fapt, originea violen\u021bei \u00een politic\u0103 este destul de artificial\u0103, d\u0103 de \u00een\u021beles politologul Cristian P\u00eervulescu, iar vinova\u021bi sunt chiar consultan\u021bii politicienilor, care \u0219i-ar instrui clien\u021bii politici s\u0103 opteze pentru violen\u021b\u0103 \u0219i agresivitate pentru a crea iluzia de b\u0103rb\u0103\u021bie.<\/p>\n

\u201e\u00cen realitate cei care \u00eei conving s\u0103 devin\u0103 agresivi, s\u0103 foloseasc\u0103 agresivitatea ca o form\u0103 de b\u0103rb\u0103\u021bie, sunt consultan\u021bii electorali \u0219i politici, \u00een mare m\u0103sur\u0103 inspira\u021bi din Statele Unite ale Americii dac\u0103 nu chiar americani \u0219i care mizeaz\u0103 foarte mult pe o violen\u021b\u0103 care este caracteristica societ\u0103\u021bii americane \u0219i care, astfel, s-a transferat \u0219i \u00een societatea noastr\u0103. Dar nu trebuie s\u0103 uit\u0103m c\u0103 am avut o tranzi\u021bie dificil\u0103, care a dus la dezvoltarea violen\u021bei sociale de toate felurile \u0219i c\u0103 a contribuit la legitimarea violen\u021bei. Altfel spus, cele dou\u0103 se influen\u021beaz\u0103 reciproc violen\u021ba social\u0103 \u0219i violen\u021ba politic\u0103.\u201d<\/p>\n

\u00cen Rom\u00e2nia, dar nu numai, un rol nefast \u00een transformarea scenei politice \u00eentr-o debara a populismului \u0219i violen\u021bei de limbaj l-au avut chiar jurnali\u0219tii \u201er\u0103t\u0103ci\u021bi\u201d \u00een politic\u0103, care \u201eau \u00een\u021beles c\u0103 limbajul populist violent ajut\u0103 extrem de mult\u201d, spune P\u00eervulescu.<\/p>\n

Nu doar Rom\u00e2nia a avut, \u00eens\u0103, un Corneliu Vadim Tudor sau un Dan Diaconescu, ci \u0219i Italia \u2013 pe Georgia Meloni, sau chiar Marea Britanie – pe Boris Johnson, unde violen\u021ba s-a adaptat nivelului de dezvoltare al societ\u0103\u021bii, arat\u0103 acesta. A\u0219a se face c\u0103, \u201e\u00een societatea rom\u00e2neasc\u0103, unde tranzi\u021bia dureaz\u0103 de prea mult\u0103 vreme \u0219i nici m\u0103car nu s-a terminat, violen\u021ba a devenit \u201eun asset, un obiectiv \u00een sine.\u201d<\/p>\n

A\u0219a s-a ajuns ca oamenii s\u0103-\u0219i exteriorizeze \u201eviolen\u021ba ca o form\u0103 de autenticitate iar \u00een politic\u0103 sub form\u0103 de m\u00e2nie.<\/p>\n

\u0218i \u00een alte societ\u0103\u021bi, nu doar \u00een cea rom\u00e2neasc\u0103, m\u00e2nia, furia sunt considerate forme fire\u0219ti.<\/p>\n

\u201e\u00cen Fran\u021ba se vorbe\u0219te despre poporul care este sup\u0103rat, care este m\u00e2nios, ca \u0219i c\u00e2nd acest lucru ar fi absolut normal ca \u0219i c\u00e2nd revolu\u021biile ar fi normale \u0219i nu anormale. \u0218i, sigur, e o \u00eentreag\u0103 discu\u021bie aici. Dar \u00een societatea actual\u0103 violen\u021ba este considerat\u0103 ca o form\u0103 de comunicare, de\u0219i ea este inversul comunic\u0103rii \u0219i avem dou\u0103 mi\u0219c\u0103ri contrare: una care accentueaz\u0103 pe violen\u021b\u0103 \u00eenspre extrema st\u00e2ng\u0103 \u0219i extrema dreapt\u0103 \u0219i alta care, din contra, accentueaz\u0103 pe politica corect\u0103, \u2018\u00eensp\u0103im\u00e2nt\u0103toarea\u2019 politic\u0103 corect\u0103, care pune accentul pe polite\u021be \u0219i respectul celuilalt. Or, unii cred c\u0103 polite\u021bea \u0219i respectul fa\u021b\u0103 de cel\u0103lalt nu sunt \u00een natura omului care este un animal de prad\u0103 \u0219i atunci trebuie s\u0103-\u0219i dovedeasc\u0103 violen\u021ba. \u0218i, \u00een aceast\u0103 confruntare de viziuni, adep\u021bii violen\u021bei reu\u0219esc s\u0103 acopere prima pagin\u0103. Nu sunt cei mai numero\u0219i, ci sunt doar cei mai vocali\u201d, explic\u0103 P\u00eervulescu.<\/p>\n

Cum a ajuns violen\u021ba semn al autenticit\u0103\u021bii \u0219i cum poate fi \u00eentrerupt cercul vicios care o alimenteaz\u0103? Care este, \u00een aceste condi\u021bii, responsabilitatea clasei politice?<\/p>\n

\u201eEste imens\u0103\u201d, spune Cristian P\u00eervulescu. \u201eClasa politic\u0103 s-a l\u0103sat antrenat\u0103 \u00een acest joc al violen\u021bei, ceea ce a dus, inevitabil, la sc\u0103derea calit\u0103\u021bii exerci\u021biului politic. Este incredibil, dar politicienii de ast\u0103zi, iar acesta este deja un truism, sunt \u00een mod clar inferiori politicienilor de acum dou\u0103 decenii. Or, toat\u0103 lumea ar fi crezut c\u0103 va fi altfel.\u201d<\/p>\n

Tot a\u0219a cum politicienii secolului al XIX-lea \u201eerau superiori politicienilor de la \u00eenceputul secolului XX\u201d fie \u0219i numai dac\u0103 ne uit\u0103m la argumentele din dezbaterea parlamentar\u0103\u201d.<\/p>\n

Pe de alt\u0103 parte, aminte\u0219te P\u00eervulescu, acei politicieni care au f\u0103cut Revolu\u021bia de la 1848, Unirea din 1859, Constitu\u021bia din 1866 \u201e\u0219i care au contribuit la o dezvoltare a Rom\u00e2niei cum n-a cunoscut niciodat\u0103 \u00een istorie, erau o minoritate rupt\u0103 de restul societ\u0103\u021bii\u201d, societate care, atunci c\u00e2nd a avut posibilitatea, a organizat r\u0103scoala din 1907, a folosit violen\u021ba cu toat\u0103 energia pentru a-\u0219i exprima nemul\u021bumirile \u0219i furia. \u201eHolera\u201d de care vorbesc jurnali\u0219tii francezi c\u00e2nd justific\u0103 manifest\u0103rile de protest publice.<\/p>\n

Solu\u021bia, \u00een cazul acesta, este o reconciliere, care s\u0103 vin\u0103 din ambele p\u0103r\u021bi: \u0219i din partea politicienilor \u0219i din partea societ\u0103\u021bii, laolalt\u0103 cu reconcilierea \u00eentre grupurile sociale care sunt diferite, misiune deloc u\u0219oar\u0103 pentru c\u0103 modelul american de campanie electoral\u0103, urmat \u0219i la noi, este bazat pe crearea de falii, spune politologul.<\/p>\n

\u201e\u0218i vorbim despre agitatori care \u00eencearc\u0103 s\u0103 creeze falii. Modelul american de campanie electoral\u0103 se bazeaz\u0103 pe falii care favorizeaz\u0103 minorit\u0103\u021bile s\u0103 devin\u0103 majorit\u0103\u021bi artificiale, dar care pot s\u0103 influen\u021beze politica. Sunt minorit\u0103\u021bi care nu accept\u0103 verdictul urnelor spre exemplu \u0219i care \u00eencearc\u0103 s\u0103 schimbe istoria apel\u00e2nd la teorii ale conspira\u021biei.\u201d<\/p>\n

\u00cen aceste condi\u021bii, r\u00e2vnita reconciliere cu acea parte a societ\u0103\u021bii care a acumulat frustr\u0103ri nenum\u0103rate, care sunt frustr\u0103ri istorice venite \u0219i din perioada comunist\u0103 \u0219i din postcomunism, care se simt izola\u021bi \u0219i care prin aceast\u0103 agresivitate sau sus\u021binere a agresivit\u0103\u021bii \u00ee\u0219i manifest\u0103 nemul\u021bumirea fa\u021b\u0103 de sistem \u201enu este deloc u\u0219oar\u0103, tocmai pentru c\u0103 ei resimt via\u021ba de zi cu zi ca fiind o form\u0103 agresiv\u0103\u201d, spune politologul.<\/p>\n

De aici aplicarea termenului de jungl\u0103<\/em> pentru a descrie societatea \u00een toate formele ei: de la \u201ejungla urban\u0103\u201d, cu \u0219oferi care \u00eenjur\u0103 \u0219i care ies cu arme mai mult sau mai pu\u021bin letale \u00eendreptate \u00eempotriva celorlal\u021bi participan\u021bi la trafic, la situa\u021bia de la locul de munc\u0103, unde \u0219efii \u00eei violenteaz\u0103 psihic pe angaja\u021bi, toate sporesc spectacolul violen\u021bei zilnice, ca o form\u0103 de disperare.<\/p>\n

\u201eTrebuie s\u0103 ne \u00eentreb\u0103m de ce Mi\u0219carea Legionar\u0103 \u00een anii \u201920-\u201930, care de altfel au fost ani de prosperitate, a fost at\u00e2t de influent\u0103. Pentru c\u0103 oamenii care erau frustra\u021bi \u2013 \u0219i nu vorbim doar de oameni care puteau fi u\u0219or manipula\u021bi din zona rural\u0103, ci vorbim de o \u00eentreag\u0103 parte a intelighen\u021biei<\/em>, oameni care se vedeau \u00eendep\u0103rta\u021bi de la posturile publice; orice compara\u021bie cu zilele noastre se poate face – se reg\u0103seau \u00een acel limbaj, care era unul violent. S\u0103 nu uit\u0103m, Eliade f\u0103cea elogiul huliganului. Ast\u0103zi \u00eenc\u0103 nu avem un nou Eliade care s\u0103 fac\u0103 elogiul huliganului, dar vedem lideri actuali care sunt tenta\u021bi de huliganism.\u201d<\/p>\n

Pentru politologul Cristian P\u00eervulescu nu este totul pierdut, iar agresivitatea \u0219i violen\u021ba nu sunt specifice doar societ\u0103\u021bii \u0219i lumii politice rom\u00e2ne\u0219ti, chiar dac\u0103 sus\u021bin\u0103torii lor la noi sunt majoritari.<\/p>\n

\u201eS\u0103 ne raport\u0103m la \u021b\u0103rile din jurul nostru. Vedem c\u0103 situa\u021bia este aceea\u0219i, c\u0103 violen\u021ba exist\u0103 peste tot. Sigur c\u0103 la noi e mai complicat pentru c\u0103 ne am uitat la englezi \u0219i am v\u0103zut dintr-o dat\u0103 c\u0103 e vorba de o majoritate t\u0103cut\u0103, dar real\u0103 consistent\u0103 \u0219i vie. Pe c\u00e2t\u0103 vreme la noi s-ar putea s\u0103 nu mai fie majoritar\u0103, ci minoritar\u0103 aceast\u0103 parte a societ\u0103\u021bii, dar s\u0103 \u0219ti\u021bi c\u0103 ea exist\u0103.\u201d<\/p>\n

E drept c\u0103 cei mai mul\u021bi dintre ei, tocmai pentru c\u0103 refuz\u0103 violen\u021ba, \u201e\u00een fa\u021ba situa\u021biei absolut dramatice din Rom\u00e2nia prefer\u0103 s\u0103-\u0219i fac\u0103 bagajele \u0219i s\u0103 plece\u201d, chiar dac\u0103 nu au probleme materiale grave, atra\u0219i de respectarea regulilor \u00een societate \u0219i la locul de munc\u0103, de civiliza\u021bie \u0219i de civilitate, de polite\u021be \u0219i de transformarea ei \u00een canal de comunicare.<\/p>\n

Rom\u00e2nia, \u00eens\u0103, a ratat momentul integr\u0103rii \u00een Uniunea European\u0103, unul favorabil schimb\u0103rii \u00een bine. Ceea ce, \u00eens\u0103, a d\u0103unat au fost crizele succesive, mondiale \u0219i autohtone.<\/p>\n

\u201e\u00cen principiu, lucrurile ar fi trebuit s\u0103 evolueze bine dup\u0103 intrarea \u00een Uniunea European\u0103. Atunci era un tip de normalitate, dar crizele succesive care au continuat, pentru c\u0103 a\u0219a a fost norocul nostru, criza din 2008, la un an dup\u0103 ce un an \u0219i jum\u0103tate de la aderarea la UE. Apoi, iat\u0103, pandemia, apoi criza geopolitic\u0103. Toate lucrurile astea trezesc frustr\u0103ri suplimentare care pot s\u0103 stea la baza unor manifest\u0103ri violente care s\u0103 aib\u0103 sus\u021binerea social\u201d, spune P\u00eervulescu.<\/p>\n

El crede c\u0103, odat\u0103 cu \u00eencheierea acestor crize \u201elucrurile vor intra \u00een normalitate\u201d, dar \u201eacum, \u00een criz\u0103, vedem cum fricile sunt cele care domin\u0103 \u0219i unii oameni devin violen\u021bi pur \u0219i simplu pentru c\u0103 sunt invada\u021bi de fric\u0103, cople\u0219i\u021bi de fric\u0103.\u201d<\/p>\n

Sociologul Gelu Duminic\u0103 spune c\u0103 exact acestor demoni se adreseaz\u0103 oamenii politici care aleg s\u0103-\u0219i manipuleze electoratul pentru a-l putea transforma \u00een masa de manevr\u0103.<\/p>\n

Pentru sociologul Gelu Duminic\u0103 schimbarea trebuie s\u0103 vin\u0103 de la clasa politic\u0103, chiar dac\u0103 aceasta nu este altfel dec\u00e2t societatea care-i livreaz\u0103, prin vot, func\u021bii de putere \u00een stat. Dar adev\u0103rata schimbare, spun el, va veni de la noua genera\u021bie, prima genera\u021bie liber\u0103 cu adev\u0103rat.<\/p>\n

Pe de alt\u0103 parte, spune el, exist\u0103 o responsabilitate a liderilor politici, civici \u0219i religio\u0219i, pentru c\u0103 societatea nu se schimb\u0103 dec\u00e2t dac\u0103 liderii, la un moment dat, vin cu modele care s\u0103 provoace schimbarea.<\/p>\n

Cu toate acestea, el nu crede c\u0103 exist\u0103 un vinovat mai mare dec\u00e2t cel\u0103lalt, societate sau clas\u0103 politic\u0103, \u0219i c\u0103 schimbarea este bidirec\u021bional\u0103.<\/p>\n

\u201eEste \u0219i de la lider c\u0103tre societate, dar \u0219i societatea care schimb\u0103 liderii. \u00cens\u0103, ceea ce este axiom\u0103 este c\u0103 liderii sunt cei care vin cu viziuni. Dar, pentru asta, liderii trebuie s\u0103 fie credibili \u0219i s\u0103 se transforme \u00een modele pentru a avea sus\u021binere din partea popula\u021biei. Iar sus\u021binerea nu se c\u00e2\u0219tig\u0103 dec\u00e2t prin credibilitate\u201d, spune sociologul.<\/p>\n

Aceea\u0219i credibilitate \u0219i legitimitate care a dat substan\u021b\u0103 monarhiei britanice \u0219i care a fost at\u00e2t de bine pus\u0103 \u00een valoare la funeraliile de stat ale reginei sale.<\/p>\n

\u201eDin p\u0103cate, la noi \u00een Rom\u00e2nia nu prea avem lideri: nici civici, nici religio\u0219i, nici politici. \u0218i, uite, numai ce am v\u0103zut ce s-a \u00eent\u00e2mplat cu unul dintre liderii spirituali, extrem de cunoscut \u00een spa\u021biul rom\u00e2nesc \u00een ultimii ani, care s-a dovedit a fi un pr\u0103d\u0103tor sexual\u201d, spune Gelu Duminic\u0103 referindu-se la cazul preotului Visarion Alexa<\/a>.<\/p>\n

Din p\u0103cate, spune Duminic\u0103, \u0219i societatea rom\u00e2neasc\u0103 este una la \u00eenceputurile ei de democra\u021bie.<\/p>\n

Poate, \u0219i de aceea mesajele sale sunt de multe ori disonante, dup\u0103 cum nici liderii nu dau n\u0103val\u0103 pentru a o ajuta s\u0103-\u0219i dep\u0103\u0219easc\u0103 traumele \u0219i paradoxurile.<\/p>\n

\u201eLeadershipul autentic \u00eenc\u0103 se las\u0103 a\u0219teptat, nu avem lideri, dar nici societatea care s\u0103 cear\u0103 lideri. Pentru c\u0103 societatea noastr\u0103 este de foarte multe ori disonant\u0103: cere una, dar alege altceva. Cerem anticorup\u021bie dar noi d\u0103m \u0219pag\u0103. Vrem respectarea regulilor, dar noi nu le respect\u0103m. Vrem ca politicienii s\u0103 fie cura\u021bi, s\u0103 nu fure, dar vot\u0103m ni\u0219te ho\u021bi s\u0103 ne reprezinte, \u0219tiind clar c\u0103 sunt ho\u021bi. Au furat, dar ne-au dat \u0219i nou\u0103<\/em>\u201d, spune sociologul f\u0103c\u00e2nd o parafraz\u0103 dup\u0103 g\u00e2ndirea votan\u021bilor care aleg primari condamna\u021bi sau ancheta\u021bi pentru corup\u021bie.<\/p>\n

El spune, \u00eens\u0103, c\u0103 toate aceste paradoxuri sunt normale \u00eentr-o \u201esocietate \u00een facere\u201d, iar optimismul s\u0103u e fundamentat pe speran\u021ba pe care \u0219i-o pune \u00een noua genera\u021bie.<\/p>\n

\u201eEu m\u0103 uit cu optimism la ceea ce va urma, pentru c\u0103 am mare \u00eencredere \u00een genera\u021bia asta care cre\u0219te \u0219i care devine din ce \u00een ce mai prezent\u0103, din ce \u00een ce mai promotoare a principiilor. Pentru c\u0103, de fapt, noi pervertim principiile. Noi am fost obi\u0219nuit cu \u201ecapul ce se pleac\u0103 sabia nu-l taie\u201d, cu m\u00e2nu\u021bele la spate. Dac\u0103 puneam prea multe \u00eentreb\u0103ri eram considera\u021bi impertinen\u021bi. Genera\u021bia asta care vine acum e prima genera\u021bie liber\u0103 cu adev\u0103rat. Trebuie s\u0103-i cre\u0219tem bine astfel \u00eenc\u00e2t s\u0103 provoace saltul de care Rom\u00e2nia are nevoie, bine\u00een\u021beles dac\u0103 \u0219i contextul ne va ajuta destul de mult.\u201d<\/p>\n

Speran\u021ba, a\u0219adar, este \u00een genera\u021biile care vin din urm\u0103, dar, spune Duminic\u0103, nu este onest s\u0103 \u201earunc\u0103m toat\u0103 speran\u021ba \u00een bra\u021bele copiilor care vin\u201d, fie \u0219i pentru c\u0103 \u201eschimbarea lor \u021bine de fiecare dintre noi\u201d.<\/p>\n

Dac\u0103 \u201efiecare ne con\u0219tientiz\u0103m traumele, rupturile mentale pe care noi \u00eentre noi le avem \u0219i lucr\u0103m cu ele (\u2026) vom \u00een\u021belege mult mai bine ce avem de f\u0103cut\u201d.<\/p>\n

\u00cens\u0103, spune el, \u201emul\u021bi vrem schimbare dar schimbarea s\u0103 nu \u00eenceap\u0103 cu mine. Mul\u021bi a\u0219tept\u0103m ca societatea s\u0103 se schimbe noi f\u0103c\u00e2nd acelea\u0219i lucruri. Mul\u021bi a\u0219tept\u0103m ca politicianul s\u0103 nu fure \u00eens\u0103 noi s\u0103 ne descurc\u0103m.<\/em> Mul\u021bi ne a\u0219tept\u0103m ca preotul s\u0103 promoveze \u0219i \u00een viata lui real\u0103 ceea ce predic\u0103, dar noi nu facem lucrul \u0103sta. \u0218i atunci tr\u0103im \u00eentr-un fariseism civic, care este extrem de bine folosit de liderii actuali pentru c\u0103 ei de foarte multe ori \u00een mesajele lor se adreseaz\u0103 demonilor care exist\u0103 \u00een noi. \u00cen momentul acela este foarte u\u0219or s\u0103 fim manipula\u021bi.\u201d<\/p>\n

A\u0219a se produc eternele manipul\u0103ri despre migran\u021bii care vin \u00een Rom\u00e2nia pentru a lua locurile de munc\u0103 ale rom\u00e2nilor, \u201euit\u00e2nd c\u0103 fratele meu, sora mea, mama mea, copilul meu lucreaz\u0103 \u0219i fac acela\u0219i lucru \u00een alt\u0103 \u021bar\u0103. De fapt, marea b\u0103t\u0103lie este b\u0103t\u0103lia cu noi \u00een\u0219ine. Dar pentru asta trebuie s\u0103 fim ajuta\u021bi s\u0103 \u00een\u021belegem, s\u0103 avem \u00eendoieli. Totul porne\u0219te de la \u00eendoial\u0103. Totul porne\u0219te de la capacitatea noastr\u0103 de a ne chestiona. Iar \u00een momentul \u00een care noi \u00een\u0219ine ne vom schimba, vom cere schimbare \u0219i celor din jur. P\u00e2n\u0103 atunci, va fi foarte complicat.\u201d<\/p>\n

Cristian P\u00eervulescu crede c\u0103 cel mai greu de reformat este clasa politic\u0103. Pentru c\u0103 nu exist\u0103 p\u00e2rghii care s\u0103 o oblige la reformare, pentru c\u0103 \u00eei profit\u0103 situa\u021bia actual\u0103, pentru c\u0103 are asigurat bazinul s\u0103u electoral \u0219i pentru c\u0103, \u00een modul \u00een care este organizat\u0103 activitatea partidelor \u0219i a\u0219a cum func\u021bioneaz\u0103 raportul lor cu societatea, nimic nu poate duce la reformarea ei.<\/p>\n

\u201eClasa politic\u0103 este cel mai greu de reformat. Societatea s-ar putea s\u0103 mearg\u0103 pe drumul ei \u0219i clasa politic\u0103 s\u0103 nu o \u00een\u021beleag\u0103. Clasa politic\u0103 e de multe ori blocat\u0103 \u00eentr-o organizare anchilozat\u0103, pietrificat\u0103, de partid \u0219i nu poate s\u0103 fac\u0103 pa\u0219i. Din nefericire, nu avem un sistem politic suficient de flexibil care s\u0103 permit\u0103 \u00eennoirea. \u0218i, atunci c\u00e2nd \u00eendoielile apar, cum este cazul USR \u0219i chiar AUR, ele sunt repede izolate de sistem, ceea ce cre\u0219te \u00een mare m\u0103sur\u0103 frustrarea social\u0103, pentru c\u0103 votul pentru USR, pe de o parte, \u0219i AUR, pe de alt\u0103 parte, este un vot al frustr\u0103rii; evident al unei frustr\u0103ri diferite.\u201d<\/p>\n

Electoratul celor dou\u0103 partide, \u00eens\u0103, a fost unul comun \u00eenainte ca ele s\u0103 apar\u0103, spune politologul.<\/p>\n

\u201eCei care erau nemul\u021bumi\u021bi votau cu USR, dar limbajul violent, frust, agresiv al AUR este mult mai adecvat pentru a exprima sentimentele lor de de revolt\u0103. Sigur c\u0103 asta nu este o scuz\u0103. A\u0219a cum nu putem s\u0103-i scuz\u0103m pe germanii care l-au votat pe Hitler sau pe italienii care au sus\u021binut statul lui Mussolini. Nu este o scuz\u0103, dar poate fi o \u00eencercare de a \u00een\u021belege \u0219i de a explica.\u201d<\/p>\n

Partidele din Rom\u00e2nia, spune politologul nu se vor \u00eennoi pornind din interior \u0219i au demonstrat \u00een peste trei decenii c\u0103 nu sunt capabile s\u0103 o fac\u0103 \u0219i c\u0103, de fapt, refuz\u0103 s\u0103 o fac\u0103. Mai mult, blocheaz\u0103 orice carier\u0103 politic\u0103 a celor care vin din afara sistemului sau, mai grav, se folosesc de cei din afara sistemului tocmai pentru a-\u0219i salva structura pietrificat\u0103. Motivul? Nivelul extrem de sc\u0103zut al clasei politice.<\/p>\n

\u201eN-au f\u0103cut-o \u00een cele trei decenii, din contra. Au blocat orice carier\u0103 politic\u0103 a unor persoane care veneau din afara sistemului sau au folosit, precum Klaus Johannis \u00een 2014, o personalitate care era oarecum \u00een afara sistemului, pentru a se salva. Dar nu au evoluat \u0219i refuz\u0103 s\u0103 evolueze. \u0218i asta pentru c\u0103 nivelul politicienilor este at\u00e2t de sc\u0103zut \u00eenc\u00e2t ace\u0219tia nu mai pot fi conving\u0103tori. Pur \u0219i simplu.\u201d<\/p>\n

Cum se poate \u00eentrerupe cercul vicios al suficien\u021bei clasei politice? Cum poate fi aceasta obligat\u0103 s\u0103 evolueze, s\u0103 se schimbe, s\u0103 se reformeze, pentru ca sistemul politic s\u0103 fie unul mult mai flexibil, capabil s\u0103 atrag\u0103 \u0219i s\u0103 include valori?<\/p>\n

\u201ePartidele s\u0103 nu mai fie sigure c\u0103 vor c\u00e2\u0219tiga alegerile pentru c\u0103 au ale\u0219ii locali\u201d care asigur\u0103 controlul partidului \u00een teritoriu \u0219i care, la r\u00e2ndu-le \u201edepind \u00een mare m\u0103sur\u0103 de partide\u201d, spune P\u00eervulescu.<\/p>\n

\u201ePentru c\u0103 noi nu avem o dezbatere politic\u0103, de aici \u0219i at\u00e2ta violen\u021b\u0103 \u0219i frustrare. Nu avem o dezbatere politic\u0103, nu avem ideologii, avem partide clientelare care au clientel\u0103 puternic\u0103 la nivel local \u0219i care c\u00e2\u0219tig\u0103 alegerile orice s-ar \u00eent\u00e2mpla, pentru c\u0103 acea clientel\u0103 le r\u0103m\u00e2ne fidel\u0103, iar restul oamenilor, sup\u0103ra\u021bi, furio\u0219i, de cele mai multe ori, refuz\u0103 s\u0103 mai mearg\u0103 la vot.\u201d<\/p>\n

Pentru teologul Paul Palencsar, violen\u021ba \u0219i agresivitatea din societate apar pentru c\u0103 omul nu interiorizeaz\u0103 mesajul biblic pe care-l bifeaz\u0103 doar formal, prin prezen\u021ba la biseric\u0103 \u0219i doar prin respectarea ritualurilor biserice\u0219ti, f\u0103r\u0103 s\u0103 aproprieze taina lor.<\/p>\n

\u00cen ciuda faptul c\u0103 duminica bisericile sunt pline, la ie\u0219ire p\u0103rem a veni din iad, nu din Casa Domnului, spune teologul.<\/p>\n

\u201e\u00centr-adev\u0103r, Rom\u00e2nia \u00een care tr\u0103im – \u0219i vedem asta cu to\u021bii – este o \u021bar\u0103 \u00een prezent agresiv\u0103 de multe ori nociv\u0103, chiar otr\u0103vitoare. Un paradox la acele biserici pline duminic\u0103 de duminic\u0103, din care oamenii atunci c\u00e2nd ies, mul\u021bi dintre ei nu par s\u0103 fi ie\u0219it din biseric\u0103 ci de-a dreptul din iad, prin modul \u00een care se comport\u0103 unii cu ceilal\u021bi.\u201d<\/p>\n

Pe de alt\u0103 parte, spune el, p\u0103catul m\u00e2niei, al violen\u021bei, al agresivit\u0103\u021bii, al hulei, al invidiei vin din timpuri biblice \u0219i face un excurs pe subiect, \u00een care asem\u0103narea cu realitatea prezentului nostru nu este deloc \u00eent\u00e2mpl\u0103toare.<\/p>\n

\u201eIstoria omenirii \u00eencepe cu o crim\u0103. Cain \u00eel ucide pe Abel de\u0219i erau fra\u021bi \u0219i am\u00e2ndoi pretindeau c\u0103 \u00eel ador\u0103 \u0219i \u00eei slujesc lui Dumnezeu c\u0103ruia i se rugau. Unul era agricultor cel\u0103lalt p\u0103stor. Cain \u00eel pizmuia pe Abel. I se p\u0103rea c\u0103 rug\u0103ciunile sale sunt trecute cu vederea de Dumnezeu iar ale fratelui s\u0103u bine primite. Ura a crescut \u00een Cain. Cu timpul, acesta \u0219i-a imaginat o lume f\u0103r\u0103 Abel \u00een care Dumnezeu este doar al lui. \u00cen lipsa lui Abel, rug\u0103ciunea lui Cain – credea el – ar fi putut zbura spre cer nestingherit\u0103. Abia atunci Dumnezeu l-ar fi iubit doar pe el cu adev\u0103rat. Singura stavil\u0103 spre Dumnezeu era fratele s\u0103u. A\u0219adar, Cain l-a ucis pe Abel.<\/p>\n

Abia dup\u0103 acest fratricid, Cain a \u00een\u021beles c\u0103 nu va ajunge niciodat\u0103 la Dumnezeu, \u0219i-a privit m\u00e2inile m\u00e2njite cu s\u00e2nge \u0219i a \u0219tiut c\u0103 stavila spre cer a fost mereu el \u00eensu\u0219i \u0219i nimeni altcineva \u0219i lipsa de iubire pentru fratele s\u0103u. Dumnezeu \u00eel a\u0219teptase mereu \u0219i pe el \u00een egal\u0103 m\u0103sur\u0103, doar c\u0103 el nu \u0219tia \u0219i singura cale de a-L tr\u0103i pe Dumnezeu era tocmai Abel, fratele s\u0103u, acum mort, pe care chiar el \u00eel omor\u00e2se.\u201d<\/p>\n

Paul Palencsar spune c\u0103 falsa toleran\u021b\u0103, \u00eeng\u0103duin\u021ba fa\u021b\u0103 de r\u0103u nu sunt semne de iubire cre\u0219tineasc\u0103, ci de complicitate cu r\u0103ul \u0219i c\u0103 acesta trebuie sanc\u021bionat din r\u0103d\u0103cin\u0103, ca s\u0103 nu apuce s\u0103 creasc\u0103 \u00een sufletul aproapelui sau \u00een al s\u0103u. Iar solu\u021bia, spune el, este intransigen\u021ba oglinzii pe care s\u0103 i-o pun\u0103 \u00een fa\u021b\u0103, pentru a-i \u201espune r\u0103ului pe nume\u201d, pentru a-l ru\u0219ina, putere la care un om poate ajunge doar prin bl\u00e2nde\u021be, smerenie \u0219i iubire de aproape.<\/p>\n

\u201e\u00centr-adev\u0103r tr\u0103im vremuri neguroase: \u00eengustimea spiritului, violen\u021ba, invidia, prostia, egoismul \u00ee\u0219i url\u0103 prezen\u021ba. \u0218i v\u0103 mai spun un lucru: la crim\u0103 nu se ajunge \u00eentr-o zi. Lui Cain i-a luat o vreme. Nici legionarii n-au scos pistolul din prima sau comuni\u0219tii. Ura se dospe\u0219te ca aluatul: cre\u0219te \u00een om, apoi d\u0103 pe-afar\u0103. A tolera grosol\u0103nia, prostia, agresivitatea nu este iubire de oameni, ci este nep\u0103sare. Nu face bine nim\u0103nui. Nu are nicio leg\u0103tur\u0103 cu iubirea lui Cristos care, atunci c\u00e2nd a trebuit, ne spune Scriptura, a luat biciul \u0219i a cur\u0103\u021bat templul. Dac\u0103 ne iubim \u021bara \u0219i semenii, trebuie s\u0103 a\u0219ez\u0103m oglinzi \u0219i s\u0103 ne privim \u00een ele. S\u0103 spunem r\u0103ului pe nume, p\u00e2n\u0103 Cain nu \u00eel ucide din nou pe Abel.\u201d<\/p>\n

Teologul aminte\u0219te \u0219i solu\u021bia pe care Dumnezeu Fiul a oferit-o oamenilor ispiti\u021bi de demonul invidiei, al ur\u00e2tului de semeni.<\/p>\n

\u201eCristos \u00eensu\u0219i ne arat\u0103, nu doar ne spune, a\u0219a cum fac ipocri\u021bii \u0219i demagogii, dar ne \u0219i arat\u0103 cum se face. \u00cen Sf\u00e2nta Evanghelie Isus Cristos \u00eensu\u0219i – Dumnezeu \u00eentrupat \u00een om – ne spune ce s\u0103 facem \u00een situa\u021bii \u00een care credem noi, avem sentimentul c\u0103 nu-l mai putem r\u0103bda pe cel din fa\u021ba noastr\u0103. \u0218i Cristos ne spune: \u00eenv\u0103\u021ba\u021bi de la mine c\u0103ci sunt bl\u00e2nd \u0219i smerit cu inima. Adic\u0103, bl\u00e2nde\u021bea, smerenia, a te pune sau m\u0103car a \u00eencerca a te pune \u00een locul fratelui t\u0103u, s\u0103 \u00een\u021belegi ce simte el, c\u00e2t de foame \u00eei este, c\u00e2t de sete \u00eei este, c\u00e2t de greu \u00eei este, ar mai tempera \u00een fiecare dintre noi aceast\u0103 agresivitate, aceast\u0103 ur\u0103 prin care Cain l-a ucis pe Abel.\u201d<\/p>\n

Sacrificiul christic cap\u0103t\u0103, astfel, valoare de \u00eendreptar \u00een vremuri care par s\u0103 le reediteze pe cele biblice las\u0103 s\u0103 se \u00een\u021beleag\u0103 Paul Palencsar. \u201eEl \u00eensu\u0219i spune: c\u00e2nd cineva \u00ee\u021bi d\u0103 o palm\u0103 \u00eentoarce cel\u0103lalt obraz. \u0218i se las\u0103 r\u0103stignit pe cruce. Da, Dumnezeu care a creat cerul \u0219i p\u0103m\u00e2ntul \u00ee\u0219i las\u0103 creatura sa s\u0103-l bat\u0103, s\u0103-l ucid\u0103 chiar pentru c\u0103 ne iube\u0219te. Doar a\u0219a Cristos a ajuns la \u00cenviere prin faptul c\u0103 a practicat non-combatul, a\u0219a a ajuns la victorie. \u0218i, iat\u0103, dup\u0103 dou\u0103 mii de ani \u00eentreaga planet\u0103, numele s\u0103u este cunoscut pe tot P\u0103m\u00e2ntul.\u201d<\/p>\n

Un alt exemplu de victorie asupra violen\u021bei, contemporan cu noi, este chiar Mahatma Gandhi, \u201ecel care a redat Indiei libertatea \u0219i demnitatea \u0219i a sc\u0103pat poporul de sub jugul \u0219i domina\u021bia britanic\u0103 prin pacifism, prin noncombat\u201d, spune teologul. \u201e\u00cen acele itinerante pelerinaje ale sale prin India, el \u00eensu\u0219i a luat de mult ori b\u0103taie \u0219i a\u0219a a ajuns s\u0103 r\u0103zbeasc\u0103 la lumin\u0103.\u201d<\/p>\n

\u201eRevenind la Rom\u00e2nia de ast\u0103zi, \u00eentr-adev\u0103r este o societate bolnav\u0103. Nu trebuie s\u0103 fii vreun sociolog sau psiholog pentru a-\u021bi da seama de asta. Cre\u0219tinismul nu a ajuns p\u00e2n\u0103 la sufletele oamenilor, nu a penetrat \u00een poporul rom\u00e2n \u0219i o spun cu mare triste\u021be c\u0103 cre\u0219tinismul a acoperit doar o suprafa\u021b\u0103 la fel ca o piatr\u0103 de r\u00e2u care pe dinafar\u0103 este umed\u0103, este ud\u0103, dar c\u00e2nd o spargi \u00een\u0103untru este uscat\u0103 de\u0219i st\u0103 pe fundul r\u00e2ului poate de mii de ani. Mai avem mult p\u00e2n\u0103 via\u021ba noastr\u0103 va fi \u00een acord, va fi \u00een armonie cu ceea ce \u00eensu\u0219i Isus Hristos Dumnezeu ne \u00eendeamn\u0103 \u00een Evanghelii.\u201d<\/p>\n

Despre schimbare de sine vorbe\u0219te \u0219i influencerul Bob R\u0103dulescu, om de teatru \u0219i televiziune, comediant, cu o prodigioas\u0103 activitate \u00een online, personaj cu o intens\u0103 activitate civic\u0103.<\/p>\n

Dar \u0219i despre \u201eoglinda luminoas\u0103\u201d la care l-a obligat s\u0103 devin\u0103 interac\u021biunea cu fanii s\u0103i, cu semenii.<\/p>\n

Oglinda care aduce cu modelul biblic de care ne-a povestit teologul Paul Palencsar.<\/p>\n

Bogdan Bob R\u0103dulescu spune c\u0103 a con\u0219tientizat nevoia schimb\u0103rii de sine sub presiunea fanilor, mai corect spus a interac\u021biunii pe viu cu ei: \u00een trafic, spa\u021biul celor mai spontane violen\u021be.<\/p>\n

\u201eAm remarcat o schimbare \u00een propriul meu comportament atunci c\u00e2nd am devenit tot mai cunoscut. Mi s-a \u00eent\u00e2mplat \u00een trafic. Aveam tot dreptul s\u0103 fiu sup\u0103rat pe comportamentul celuilalt, dar, c\u00e2nd am dat geamul jos preg\u0103tit s\u0103 urlu \u0219i s\u0103-l \u00eenjur, \u00eenainte sa deschid gura furios, omul m-a recunoscut \u0219i, instant, i s-a luminat fa\u021ba, s-a bucurat c\u0103 m\u0103 vede, iar eu nu am putut s\u0103 mai fiu agresiv \u0219i furios \u0219i l-am oglindit. Adic\u0103 am transformat furia \u0219i agresivitatea \u00eentr-o form\u0103 de repro\u0219 civilizat totu\u0219i, iar reac\u021bia lui a fost, de asemenea, foarte civilizat\u0103: \u0219i-a recunoscut vina, ne-am salutat \u0219i am mers am\u00e2ndoi mai departe.\u201d<\/p>\n

Dup\u0103 momentul cu pricina, echivalent al unei veritabile revela\u021bii, \u201esitua\u021bia a \u00eenceput s\u0103 se repete \u0219i \u00een alte contexte\u201d, poveste\u0219te Bob R\u0103dulescu.<\/p>\n

\u201eApoi am mers mai departe cu aceast\u0103 con\u0219tientizare a faptului c\u0103, fiind c\u00e2t de c\u00e2t cunoscut, devin \u0219i pentru ceilal\u021bi un exemplu. Am \u00eenceput s\u0103 fiu mai atent la ce zic, cum zic, ce fac, cum fac, cum m\u0103 comport. Lumea m\u0103 vede, eu v\u0103d c\u0103 m\u0103 vede \u0219i m\u0103 g\u00e2ndesc c\u0103, dac\u0103 m\u0103 ia exemplu, m\u0103car s\u0103 fiu un exemplu bun.\u201d<\/p>\n

De aici, p\u00e2n\u0103 la un mic \u00eendreptar de sine, care poate fi de folos oric\u0103ruia dintre noi, a fost un pas. Tem\u0103 de medita\u021bie pentru oamenii politici care aleg urletul \u00eenaintea dialogului, agresiunea \u00eenaintea amabilit\u0103\u021bii, injuria \u00eenaintea polite\u021bii \u0219i pierd orice d\u00e2r\u0103 de responsabilitate cu fiecare treapt\u0103 cu care ascensioneaz\u0103 \u00een politic\u0103.<\/p>\n

\u201eS\u0103 comunic asertiv. <\/em><\/p>\n

S\u0103 nu atac persoana, ci s\u0103 m\u0103 limitez la a vorbi despre ac\u021biunea care e subiectul discu\u021biei, nu s\u0103 generalizez.<\/em><\/p>\n

Am \u00eenv\u0103\u021bat s\u0103 nu mai iau nimic personal. <\/em><\/p>\n

Am \u00eenv\u0103\u021bat ca lumea e \u00een mare parte nefericit\u0103. Nemul\u021bumit\u0103 de propria ei via\u021b\u0103. <\/em><\/p>\n

Am \u00eenv\u0103\u021bat ca oamenii sunt tri\u0219ti, deprima\u021bi \u0219i f\u0103r\u0103 perspective.<\/em><\/p>\n

Sunt at\u00e2t de r\u0103u pe interior, \u00eenc\u00e2t nu pot fi dec\u00e2t r\u0103u \u0219i pe exterior. Deci r\u0103i. <\/em><\/p>\n

Mi-e cel mai u\u0219or sa fiu oglind\u0103 \u0219i s\u0103 r\u0103spund r\u0103ului cu r\u0103u, e un principiu al reciprocit\u0103\u021bii. Dar e mai greu \u0219i mai satisf\u0103c\u0103tor s\u0103 r\u0103spund r\u0103ului cu bine. Cu z\u00e2mbet. Cu \u00een\u021belegere, cu toleran\u021b\u0103, cu iubire. <\/em><\/p>\n

Asta pune fr\u00e2n\u0103 r\u0103ului \u0219i \u00eel opre\u0219te din drum. \u00cel destabilizeaz\u0103. \u00cel face s\u0103 vad\u0103 c\u0103 exist\u0103 \u0219i altceva. \u00cel pune pe g\u00e2nduri, \u00eel ru\u0219ineaz\u0103. \u00cel face s\u0103 se \u00eentrebe… \u0218i \u00eentr-un final fericit, \u00eencepe s\u0103-l schimbe.<\/em><\/p>\n

C\u00e2nd \u00eentunericului i se \u00eent\u00e2mpl\u0103 \u0219i cea mai mic\u0103 gaur\u0103, pe acolo \u00eencepe sa \u00eentre lumina…<\/em>\u201d<\/em><\/strong><\/p>\n

O postare<\/a> a lui Bogdan-Bob R\u0103dulescu despre atletul spaniol care l-a \u00eempins peste linia de sosire pe atletul somalez care, derutat de semnaliz\u0103rile organizatorilor, credea c\u0103 a trecut deja de ea, risc\u00e2nd s\u0103 piard\u0103 cursa, a primit 44.000 de like-uri \u0219i a avut 23.000 de distribuiri.<\/p>\n

A\u0219adar, \u0219i binele face trafic. F\u0103r\u0103 violen\u021b\u0103, f\u0103r\u0103 agresivitate, f\u0103r\u0103 imagini care s\u0103 agreseze retina.<\/p>\n

Este o postare despre onoare, despre victorie \u00een condi\u021bii oneste \u0219i despre a nu ezita s\u0103 fii om atunci c\u00e2nd \u021bi se ive\u0219te ocazia. \u0218i despre bunul sim\u021b de-acas\u0103.<\/p>\n

Succesul uria\u0219 al post\u0103rii sale de pe Facebook, deloc singura cu un asemenea succes, \u00eentr-unul din spa\u021biile \u00een care violen\u021ba are aceea\u0219i amploare, cel pu\u021bin verbal\u0103, ca \u0219i \u00een trafic, arat\u0103 nevoia societ\u0103\u021bii de modele pozitive, credin\u021ba \u00een bine, \u00een oameni.<\/p>\n

R\u0103m\u00e2ne ca \u0219i cei care ne conduc s\u0103 o con\u0219tientizeze \u0219i s\u0103 decid\u0103 s\u0103 se schimbe.<\/p>\n

Source URL: https:\/\/romania.europalibera.org\/a\/violen%C8%9Ba-sap%C4%83-tran%C8%99ee-nu-rezolv%C4%83-probleme-unde-duce-agresivitatea-din-politica-%C8%99i-societatea-rom%C3%A2neasc%C4%83-\/32059639.html<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Dup\u0103 zeci de ani de comunism impus cu for\u021ba tancurilor sovietice, 33 de ani de deriv\u0103 pe plaja democra\u021biei nu sunt suficien\u021bi pentru a instaura normalitatea, spun speciali\u0219tii consulta\u021bi de Europa Liber\u0103 pentru a g\u0103si, \u00eempreun\u0103, explica\u021bii pentru violen\u021ba \u0219i agresivitatea din politic\u0103 \u0219i societate. Recent, politica rom\u00e2neasc\u0103 a fost scena unor noi violen\u021be, de […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":333489,"comment_status":"open","ping_status":"","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[2],"tags":[23],"class_list":["post-333488","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-politics","tag-romania-europalibera-org"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/333488","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=333488"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/333488\/revisions"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/333489"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=333488"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=333488"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=333488"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}