R\u0103zboiul din Ucraina a avut un impact major asupra marilor dosare de
\npolitic\u0103 extern\u0103 ale Rom\u00e2niei, \u0163ara noastr\u0103 avans\u00e2nd at\u00e2t pe teme economice,
\ndar fiind gata de readaptare la cerin\u0163ele NATO, precum \u015fi de un efort
\ndiplomatic intens, cu vizite ale marilor lideri mondiali.<\/p>\n
Ultimele \u015fase luni au reprezentat o piatr\u0103 de \u00eencercare \u015fi pentru autorit\u0103\u0163ile rom\u00e2ne, care s-au v\u0103zut confruntate nu doar cu \u00eencercarea de a-\u015fi \u00eendeplini obiectivele pe termen mediu \u015fi scurt, ci \u015fi cu o criz\u0103 umanitar\u0103 la grani\u0163\u0103, dup\u0103 ce, pe 24 februarie, Federa\u0163ia Rus\u0103 a atacat Ucraina, \u00eentr-un r\u0103zboi care continu\u0103 \u015fi \u00een prezent. \u00cenr\u0103ut\u0103\u0163irea situa\u0163iei din proximitatea \u0163\u0103rii a dus \u015fi la o presiune mai mare, dar constructiv\u0103, pe factorul politic pentru a urgenta dialogul extern \u015fi la o vitez\u0103 mai bun\u0103 de reac\u0163ie. Astfel, efectele pozitive, fie ca r\u0103spuns cert la atitudinea Rom\u00e2niei, fie pentru c\u0103 e parte a mai multor alian\u0163e \u015fi organiza\u0163ii, nu au \u00eencetat s\u0103 apar\u0103.<\/p>\n
Promisiuni pentru Schengen<\/strong><\/p>\n \u00cen urma numeroaselor dialoguri la nivel diplomatic, liderii politici rom\u00e2ni vorbesc, \u00een primul r\u00e2nd, despre faptul c\u0103 Rom\u00e2nia reu\u015fe\u015fte s\u0103 ob\u0163in\u0103 tot mai mult\u0103 sus\u0163inere \u00een ceea ce prive\u015fte aderarea la Spa\u0163iul Schengen. \u015ei nu doar ei sunt optimi\u015fti. \u00cen vizita sa \u00een Rom\u00e2nia, Emmanuel Macron, pre\u015fedintele Fran\u0163ei, stat care tradi\u0163ional a temporizat demersul \u0163\u0103rii noastre de aderare la Schengen, al\u0103turi de Olanda, a subliniat c\u0103 dore\u015fte ca \u201edosarul Rom\u00e2niei s\u0103 avanseze\u201d. \u201eFran\u0163a e al\u0103turi de Rom\u00e2nia\u201d, a punctat Macron.<\/p>\n Tot \u00een plan european \u015fi cu rol \u00een ceea ce prive\u015fte viitorul economic, chiar \u00eenainte de izbucnirea r\u0103zboiului, Rom\u00e2nia \u00eencepea oficial procesul de aderare la Organiza\u0163ia pentru Cooperare \u015fi Dezvoltare Economic\u0103, \u00eens\u0103 \u00een iunie, \u00eentr-un timp destul de rapid, dat fiind c\u0103 procesele sunt de durat\u0103, \u0163ara noastr\u0103 deja a primit foaia de parcurs pentru a \u015fti ce reforme trebuie s\u0103 fac\u0103. Tot din punct de vedere economic, Rom\u00e2nia a devenit un actor important \u00een sprijinirea Ucrainei \u00een exportul de cereale, \u00een condi\u0163iile \u00een care acestea tranziteaz\u0103 \u0163ara noastr\u0103 fie pe calea ferat\u0103, fie prin Portul Constan\u0163a \u015fi prin cel din Sulina.<\/p>\n Izbucnirea r\u0103zboiului a dus la reg\u00e2ndirea strategiei de ap\u0103rare a NATO. Rom\u00e2nia este una dintre cele patru \u0163\u0103ri beneficiare de unit\u0103\u0163i de lupt\u0103 cu reac\u0163ie rapid\u0103, al\u0103turi de Bulgaria, Ungaria \u015fi Slovacia, fiind deta\u015fase for\u0163e la nivel de brigad\u0103 de lupt\u0103 (deci aproximativ 5.000 de militari), nu batalion ( circa 1.000). De asemenea, americanii au promis c\u0103 vor reloca o brigad\u0103 de lupt\u0103 (circa 5.000 de militari) din Germania \u00een Rom\u00e2nia, care s\u0103 completeze batalionul de lupt\u0103 existent. Tot din punct de vedere militar, Rusia a devenit inamicul num\u0103rul unu al Alian\u0163ei, iar Marea Neagr\u0103 a primit statut de zon\u0103 cu interes strategic. Rolul de na\u0163iune-cadru pentru batalionul de lupt\u0103 din Rom\u00e2nia \u00eel va avea Fran\u0163a, care imediat dup\u0103 declan\u015farea r\u0103zboiului din Ucraina a r\u0103spuns \u015fi a trimis trupe \u00een Rom\u00e2nia.<\/p>\n Primirea de refugia\u0163i \u015fi pelerinajul liderilor importan\u0163i<\/strong><\/p>\n \u00cen cadrul gestion\u0103rii pericolului imediat, dar \u015fi al ajutorului oferit Ucrainei, liderii politici rom\u00e2ni s-au afirmat printre cei mai importan\u0163i actori. Autorit\u0103\u0163ile rom\u00e2ne \u015fi organiza\u0163iile non-guvernamentale au ridicat rapid tabere pentru refugia\u0163i \u015fi au reu\u015fit redirec\u0163ionarea c\u0103tre diferite locuri din \u0163ar\u0103 ale celor fugi\u0163i din calea r\u0103zboiului. Una dintre urm\u0103rile situa\u0163iei a fost venirea \u00een Rom\u00e2nia a unora dintre cei mai importan\u0163i lideri politici \u015fi de alian\u0163\u0103 militar\u0103. Primul mare lider care a vizitat Rom\u00e2nia a fost Kamala Harris, vicepre\u015fedinta Statelor Unite, apoi pre\u015fedintele Fran\u0163ei, Emmanuel Macron. Ambii au avut cuvinte de apreciere fa\u0163\u0103 de gestionarea efectelor crizei. \u015ei Pedro Sanchez, premierul spaniol, dar \u015fi mai mul\u0163i lideri de la Var\u015fovia au vizitat Rom\u00e2nia. Nu \u00een ultimul r\u00e2nd, Jens Stoltenberg, secretarul general al NATO, a venit s\u0103 reafirme sprijinul Alian\u0163ei \u00een caz de agresiune.<\/p>\n Rom\u00e2nia, \u00een ochii presei interna\u0163ionale<\/strong><\/p>\n Reac\u0163ia statului este apreciat\u0103 \u015fi \u00een comentariile presei occidentale. Publica\u0163ia francez\u0103 \u201eLe Monde\u201d, citat\u0103 de Rador, scrie despre o \u00eenzestrare \u015fi o \u00eent\u0103rire a trupelor. Jurnali\u015ftii francezi descriu aici \u201eo Mecca a informa\u0163iilor militare NATO\u201d, ar\u0103t\u00e2nd c\u0103 Rom\u00e2nia g\u0103zduie\u015fte din 2010 centrul de preg\u0103tire Humint (Human Intelligence), specializat \u00een informa\u0163ii militare, care este prezentat drept un tablou al tehnologiei de ultim\u0103 genera\u0163ie.<\/p>\n Presa francez\u0103 a mai ar\u0103tat c\u0103 autorit\u0103\u0163ile de la Bucure\u015fti doresc extinderea \u015fi modernizarea bazei Mihail Kog\u0103lniceanu, unde sunt a\u015ftepta\u0163i aproximativ 10.000 de solda\u0163i americani \u00een urm\u0103torii ani, scopul pe viitor fiind acela ca baza din or\u0103\u015felul situat la aproximativ 20 de kilometri de Marea Neagr\u0103 s\u0103 devin\u0103 un echivalent al bazei americane Ramstein din Germania.<\/p>\n Cuvinte de apreciere au venit \u015fi din alte publica\u0163ii externe, cum este cazul \u201eBloomberg\u201d, care a apreciat modul cum autorit\u0103\u0163ile din Rom\u00e2nia au ac\u0163ionat disciplinat, fiind conduse \u201ecu o m\u00e2n\u0103 de fier\u201d de generalul \u00een rezerv\u0103 Nicolae Ciuc\u0103.<\/p>\n Ce spun exper\u0163ii<\/strong><\/p>\n Analistul Valeriu Turcan, fost consilier preziden\u0163ial, a subliniat pentru \u201eAdev\u0103rul\u201d c\u0103 Rom\u00e2nia s-a mi\u015fcat bine \u00een aceste luni, dar statul trebuie s\u0103 creeze facilit\u0103\u0163ile pentru a sus\u0163ine mediul privat, cel care a capabil s\u0103 duc\u0103 pe umeri povara unor schimb\u0103ri a\u015fteptate. \u201ePeste noapte, toat\u0103 aten\u0163ia s-a mutat asupra zonei \u015fi implicit asupra statelor de frontiera NATO si UE care \u00een mod tradi\u0163ional aveau o expertiz\u0103 pe spa\u0163iul estic p\u00e2n\u0103 recent aproape ignorat\u0103 \u015fi prin care acum se deruleaz\u0103 o bun\u0103 parte din ajutorul acordat Ucrainei. A fost si este nevoie de sprijinul \u015fi implicarea Rom\u00e2niei, care s-a dovedit un partener loial si predictibil \u00een cadrul NATO si UE, spre deosebire de Ungaria, care a jucat \u00een cel mai f\u0103\u0163i\u015f mod cu putin\u0163\u0103 cartea ruseasca. Deci exist\u0103, dintr-un cumul de motive, o deschidere maxim\u0103 fa\u0163\u0103 de Rom\u00e2nia. Dovad\u0103 c\u0103 mul\u0163i lideri occidentali au venit \u00een Romania, au vizitat baza de la Mihail Kog\u0103lniceanu \u015fi inclusiv prin aceast\u0103 prezen\u0163a la fa\u0163a locului au pus la r\u00e2ndul lor Romania, Flancul Estic, pe agenda interna\u0163ional\u0103.<\/p>\n Ce ob\u0163ine Romania dincolo de o deschidere total\u0103, de recunoa\u015ftere \u015fi laude? Ni\u015fte oportunit\u0103\u0163i teoretice p\u00e2n\u0103 acum. Pentru ca la noi este o fractur\u0103 sistemic\u0103 \u00eentre stat \u015fi privat. Ori, doar companiile sunt cele care pot transforma deschiderile politice, oportunit\u0103\u0163ile diplomatice, \u00een prosperitate pentru cet\u0103\u0163eni. OECD era o chestiune \u00een mare parte deja rezolvat\u0103. Iar rela\u0163iile bilaterale la nivel de servicii erau oricum foarte bune. Acum vor fi si mai bune. Mi-e team\u0103 c\u0103 sunt foarte pu\u0163ini cei care \u00eenteleg c\u0103 daca noua situa\u0163ie de la estul Rom\u00e2niei reclam\u0103 aloc\u0103ri bugetare suplimentare, ace\u015fti bani nu pot veni dec\u00e2t dac\u0103 mediul privat este ajutat s\u0103 produc\u0103 mai mult. Dac\u0103 la \u00eenceputul conflictului multe capitaluri au fugit din Romania, acum statul s-ar putea lupta sa aduc\u0103 multe investi\u0163ii, din toate \u0163\u0103rile pentru care acum am devenit mai importan\u0163i ca niciodat\u0103. S\u0103 aducem \u00eenapoi Exxon Mobile, de exemplu. Sau s\u0103 relocam din Asia fabrici c\u0103tre Romania. Sau, daca suntem foarte importan\u0163i pentru Fran\u0163a, s\u0103 facem \u00eempreun\u0103 un tren de mare vitez\u0103 in Romania. Dac\u0103 suntem importan\u0163i pentru Germania, s\u0103 facem o fabric\u0103 de ma\u015fini pentru un constructor german. Sau de altceva, dar sa dezvoltam capacita\u0163i industriale importante. Ar fi cel mai important c\u00e2\u015ftig pentru Romania. Unul real, care s\u0103 pl\u0103teasc\u0103 \u015fi noile achizi\u0163ii pe care le vrea armata, pentru c\u0103 dac\u0103 razboiul dureaz\u0103, factura o s\u0103 tot creasca\u201d, a precizat Turcan.<\/p>\n Accelerarea obiectivelor<\/strong><\/p>\n La r\u00e2ndul s\u0103u, consultantul Radu Magdin a punctat faptul c\u0103 Rom\u00e2nia a putut s\u0103-\u015fi urm\u0103reasc\u0103 interesele \u00een unele dosare. \u201eR\u0103zboiul din Ucraina \u015fi consecin\u0163elor sale au readus regiunea M\u0103rii Negre \u00een primul plan al dezbaterii globale, iar Rom\u00e2nia, \u00een ciuda efectelor pe care le resimte direct (amenin\u0163\u0103ri de securitate, presiunea valurilor de refugia\u0163i ucraineni, problema etnicilor rom\u00e2ni din Ucraina), a ac\u0163ionat inspirat pentru a accelera \u00eendeplinirea unor obiective de politic\u0103 extern\u0103 \u015fi de securitate pe care le avea de mul\u0163i ani pe agenda sa. \u00cen primul r\u00e2nd, cre\u015fterea num\u0103rului de trupe NATO pe teritoriul \u0163\u0103rii noastre \u015fi reflectarea clar\u0103 a importan\u0163ei Flancului Estic \u00een planificarea \u015fi ac\u0163iunea pe termen lung la nivelul NATO reprezint\u0103 c\u00e2\u015ftiguri importante – s\u0103 ne amintim c\u0103 \u0163ara noastr\u0103 militeaz\u0103 de ani de zile pentru consolidarea prezen\u0163ei NATO \u00een regiune sau pentru evaluarea la rece a pericolului real reprezentat de Rusia \u00een regiune \u015fi \u00een plan global. \u00cen al doilea r\u00e2nd, primirea Rom\u00e2niei \u00een Schengen ar fi trebuit s\u0103 se \u00eent\u00e2mple demult, dar putem fi siguri c\u0103 modul \u00een care \u0163ara noastr\u0103 a gestionat criza refugia\u0163ilor ucraineni este un argument \u00een plus. Aderarea la OCDE intr\u0103 \u00eentr-un alt registru, \u00eens\u0103 este evident c\u0103 orice efort de cooperare interna\u0163ional\u0103 \u00een condi\u0163ii de criz\u0103, dublat de \u00eendeplinirea pa\u015filor interni necesari pentru a debloca unele procese, aduce, pe termen mediu \u015fi lung, o credibilitate de care Rom\u00e2nia are nevoie\u201d.<\/p>\n Valeriu Turcan este de p\u0103rere c\u0103 Rom\u00e2nia beneficiaz\u0103 de o imagine pozitiv\u0103, dar de acest lucru trebuie s\u0103 profite pentru \u00eendeplinirea obiectivelor sale. \u201eImaginea este indiscutabil pozitiv\u0103. La nivel de stat, dar si la nivel uman.\u00a0 Problema cu imaginea, \u00een general, este faptul ca e conjunctural\u0103, nu dureaz\u0103 la infinit. Dac\u0103 m\u00e2ine se ajunge la pace \u00een Ucraina, toata aten\u0163ia se mut\u0103 \u00een alt\u0103 parte. Deci noi trebuie s\u0103 realizam c\u0103 avem o fereastr\u0103 poten\u0163ial foarte \u00eengust\u0103, pe care trebuie s\u0103 o exploat\u0103m la maxim. Aici intervine arta omului de stat, care imagineaz\u0103 proiecte \u015fi care \u00eempinge birocra\u0163ia de stat s\u0103 le duc\u0103 la \u00eendeplinire\u201d, a afirmat fostul consilier preziden\u0163ial.<\/p>\n Radu Magdin subliniaz\u0103 c\u0103 Rom\u00e2nia iese cu o imagine pozitiv\u0103, f\u0103r\u0103 discu\u0163ie, per total, \u00een urma ultimelor \u015fase luni. \u201eF\u0103r\u0103 doar \u015fi poate – ajutorul oferit de Rom\u00e2nia Ucrainei, pe diverse planuri \u015fi \u00een ciuda unor rela\u0163ii bilaterale care nu au fost \u00eentotdeauna din cele mai bune, contribuie la imaginea pozitiv\u0103 a Rom\u00e2niei \u00een Europa \u015fi \u00een lume. Multiplele vizite ale unor \u00eenal\u0163i oficiali str\u0103ini \u00een \u0163ara noastr\u0103, de la \u00eenceputul r\u0103zboiului \u015fi p\u00e2n\u0103 \u00een prezent (de exemplu, Pre\u015fedintele Macron, Vice-pre\u015fedintele SUA, Kamala Harris, printre mul\u0163i al\u0163ii), demonstreaz\u0103 aceast\u0103 tendin\u0163\u0103 pozitiv\u0103. \u00cen acela\u015fi timp, Rom\u00e2nia trebuie s\u0103 aib\u0103 o viziune clar\u0103 pentru etapele urm\u0103toare, at\u00e2t \u00een materie de combatere a crizelor, mai ales acolo unde exist\u0103 resurse (de exemplu, \u00een cazul crizei alimentare), c\u00e2t \u015fi \u00een materie de construc\u0163ie pentru viitor, inclusiv atunci c\u00e2nd se va pune mai aplicat problema reconstruc\u0163iei Ucrainei.<\/p>\n Source URL: https:\/\/adevarul.ro\/politica\/analiza-sase-luni-de-razboi-la-granita-marile-2195638.html<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":" R\u0103zboiul din Ucraina a avut un impact major asupra marilor dosare de politic\u0103 extern\u0103 ale Rom\u00e2niei, \u0163ara noastr\u0103 avans\u00e2nd at\u00e2t pe teme economice, dar fiind gata de readaptare la cerin\u0163ele NATO, precum \u015fi de un efort diplomatic intens, cu vizite ale marilor lideri mondiali. Ultimele \u015fase luni au reprezentat o piatr\u0103 de \u00eencercare \u015fi pentru […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":331943,"comment_status":"open","ping_status":"","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[2],"tags":[19],"class_list":["post-331942","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-politics","tag-adevarul"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/331942","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=331942"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/331942\/revisions"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/331943"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=331942"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=331942"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=331942"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}