{"id":331181,"date":"2018-08-01T19:17:00","date_gmt":"2018-08-01T16:17:00","guid":{"rendered":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=331181"},"modified":"2018-08-01T19:17:00","modified_gmt":"2018-08-01T16:17:00","slug":"motivarea-ccr-privind-neconstitutionalitatea-legii-de-infiintare-a-fondului-suveran-de-investitii","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=331181","title":{"rendered":"Motivarea CCR privind neconstitu\u0163ionalitatea legii de \u00eenfiin\u0163are a Fondului Suveran de Investi\u0163ii"},"content":{"rendered":"
Curtea Constitu\u0163ional\u0103 a dat publicit\u0103\u021bii motivarea deciziei privind neconstitu\u0163ionalitatea legii de \u00eenfiin\u0163are a Fondului Suveran de Investi\u0163ii.<\/div>\n
Curtea Constitu\u0163ional\u0103 a dat publicit\u0103\u021bii motivarea deciziei privind neconstitu\u0163ionalitatea legii de \u00eenfiin\u0163are a Fondului Suveran de Investi\u0163ii.<\/p>\n

Potrivit CCR, actul normativ privind \u00eenfiin\u0163area Fondului Suveran de Investi\u0163ii a fost adoptat\u0103 cu \u00eenc\u0103lcarea principiului separa\u0163iei puterilor \u00een stat \u015fi cu \u00eenc\u0103lcarea principiului din Constitu\u0163ie potrivit c\u0103ruia \u201dnimeni nu este mai presus de lege\u201d.<\/p>\n

CCR spune, de asemenea, c\u0103 viciile de neconstitu\u0163ionalitate afecteaz\u0103 \u00eentregul act normativ, iar Fondul Suveran de Investi\u0163ii putea fi \u00eenfiin\u0163at doar printr-o Hot\u0103r\u00e2re de Guvernu, nu prin procedur\u0103 parlamentar\u0103.<\/p>\n

Legea\u00a0privind \u00eenfiin\u0163area Fondului Suveran de Dezvoltare \u015fi Investi\u0163ii (FSDI)\u00a0a fost atacat\u0103 la Curtea Constitu\u0163ional\u0103 at\u00e2t de c\u0103tre PNL, USR \u015fi PMP, c\u00e2t \u015fi de c\u0103tre pre\u015fedintele Klaus Iohanniss, iar \u00een 18 iulie\u00a0CCR a decis c\u0103 actul normativ este neconstitu\u0163ional.<\/p>\n

\u00cen motivarea deciziei, care a fost publicat\u0103 miercuri, CCR arat\u0103 c\u0103 au fost formulate dou\u0103 categorii de critici de neconstitu\u0163ionalitate – pe de o parte, cele care privesc competen\u0163a Parlamentului de a adopta legi \u00een ceea ce prive\u015fte \u00eenfiin\u0163area unor societ\u0103\u0163i pe ac\u0163iuni, \u015fi, pe de alt\u0103 parte, cele care privesc respectarea principiului bicameralismului.\u00a0De asemenea, autorii sesiz\u0103rilor au formulat o serie de critici de neconstitu\u0163ionalitate care vizeaz\u0103 con\u0163inutul legii.<\/p>\n

“(…) Prin jurispruden\u0163a mai sus citat\u0103, Curtea a mai ar\u0103tat c\u0103 Parlamentul, arog\u00e2ndu-\u015fi competen\u0163a de legiferare, \u00een condi\u0163iile, domeniul \u015fi cu finalitatea urm\u0103rite, a \u00eenc\u0103lcat principiul separa\u0163iei \u015fi echilibrului puterilor \u00een stat, consacrat de art.1 alin.(4) din Constitu\u0163ie, viciu care afecteaz\u0103 legea \u00een ansamblu. O lege adoptat\u0103 \u00een condi\u0163iile de mai sus contravine principiului constitu\u0163ional prev\u0103zut de art.16 alin.(2) din Legea fundamental\u0103, av\u00e2nd caracter discriminatoriu \u015fi, ca atare, este sub acest aspect \u00een totalitate neconstitu\u0163ional\u0103. \u00centr-adev\u0103r, \u00een m\u0103sura \u00een care un anumit subiect de drept este sustras, prin efectul unei dispozi\u0163ii legale adoptate exclusiv \u00een considerarea lui \u015fi aplicabile numai \u00een ceea ce \u00eel prive\u015fte, inciden\u0163ei unei reglement\u0103ri legale constituind dreptul comun \u00een materie, dispozi\u0163iile legale \u00een cauz\u0103 nesocotesc principiul constitu\u0163ional potrivit c\u0103ruia <<nimeni nu este mai presus de lege>>”, arat\u0103 CCR \u00een motivare.\u00a0<\/p>\n

Curtea mai spune c\u0103 acceptarea ideii potrivit c\u0103reia Parlamentul \u00ee\u015fi poate exercita competen\u0163a de autoritate legiuitoare \u00een mod discre\u0163ionar, oric\u00e2nd \u015fi \u00een orice condi\u0163ii, adopt\u00e2nd legi \u00een domenii care apar\u0163in \u00een exclusivitate actelor cu caracter infralegal, administrativ, ar echivala cu o abatere de la prerogativele constitu\u0163ionale.<\/p>\n

“(…) O astfel de interpretare este contrar\u0103 celor statuate de Curtea Constitu\u0163ional\u0103 \u00een jurispruden\u0163a sa \u015fi, prin urmare, \u00een contradic\u0163ie cu prevederile art. 147 alin. (4) din Constitu\u0163ie, care consacr\u0103 obligativitatea erga omnes a deciziilor Cur\u0163ii Constitu\u0163ionale. 57. Cu privire la caracterul normativ al legii, instan\u0163a constitu\u0163ional\u0103 a re\u0163inut, prin Decizia nr. 600 din 9 noiembrie 2005, precitat\u0103, c\u0103 \u201d\u00een absen\u0163a unei prevederi prohibitive exprese, este de principiu c\u0103 legea are, de regul\u0103, caracter normativ, natura primar\u0103 a reglement\u0103rilor pe care le con\u0163ine fiind dificil de conciliat cu aplicarea acestora la un caz sau la cazuri individuale\u201d. Av\u00e2nd \u00een vedere cele anterior expuse, Curtea constat\u0103 c\u0103 \u00eenfiin\u0163area Fondului Suveran de Dezvoltare \u015fi Investi\u0163ii – S.A. d\u0103 expresie unei opera\u0163iuni juridice cu caracter individual, aplicabile, prin defini\u0163ie, numai unui singur caz expres determinat, cre\u00e2nd o societate cu un singur ac\u0163ionar supus\u0103 regulilor 26 prev\u0103zute de Legea societ\u0103\u0163ilor nr.31\/1990, republicat\u0103 \u00een Monitorul Oficial al Rom\u00e2niei, Partea I, nr.1066 din 17 noiembrie 2004. 60”, se mai men\u0163ioneaz\u0103 \u00een motivarea Cur\u0163ii Constitu\u0163ionale.<\/p>\n

De asemenea, Curtea arat\u0103 c\u0103, potrivit art.13 din Legea nr.15\/1990 privind reorganizarea unit\u0103\u0163ilor economice de stat ca regii autonome \u015fi societ\u0103\u0163i comerciale, \u201dunit\u0103\u0163ile economice de stat, cu excep\u0163ia celor care se constituie ca regii autonome, vor fi organizate sub form\u0103 de societ\u0103\u0163i pe ac\u0163iuni sau societ\u0103\u0163i cu r\u0103spundere limitat\u0103, \u00een condi\u0163iile prev\u0103zute de lege\u201d. Societ\u0103\u0163ile pe ac\u0163iuni sunt persoane juridice \u015fi func\u0163ioneaz\u0103 pe baz\u0103 de gestiune economic\u0103 \u015fi autonomie financiar\u0103. Potrivit art.17 din lege, \u201dunit\u0103\u0163ile economice de interes republican se organizeaz\u0103 ca societ\u0103\u0163i comerciale prin Hot\u0103r\u00e2re a Guvernului, iar cele de interes local, prin decizia organului administra\u0163iei locale de stat\u201d, iar, \u00een temeiul art.18 din lege, prin actul de \u00eenfiin\u0163are a societ\u0103\u0163ii se aprob\u0103 statutul \u015fi se stabile\u015fte forma juridic\u0103, obiectul de activitate, denumirea \u015fi sediul principal al societ\u0103\u0163ii, capitalul social subscris, structura \u015fi modalitatea de constituire a acestuia, precum \u015fi modalitatea de prelucrare a activului \u015fi pasivului unit\u0103\u0163ii economice de stat care se constituie. \u00cen baza actului de \u00eenfiin\u0163are, societatea se \u00eenscrie \u00een registrul camerelor de comer\u0163 \u015fi industrie, iar actul de \u00eenfiin\u0163are se public\u0103 \u00een Monitorul Oficial al Rom\u00e2niei, mai spune CCR.<\/p>\n

“Pe de alt\u0103 parte, Curtea observ\u0103 c\u0103, potrivit art.191 din Codul civil, persoanele juridice de drept public se \u00eenfiin\u0163eaz\u0103 prin lege [alin.(1)], iar, prin excep\u0163ie de la dispozi\u0163iile alin.(1), \u00een cazurile anume prev\u0103zute de lege, persoanele juridice de drept public se pot \u00eenfiin\u0163a prin acte ale autorit\u0103\u0163ilor administra\u0163iei publice centrale sau locale ori prin alte moduri prev\u0103zute de lege [alin.(2)]. \u00cen privin\u0163a cauzei de fa\u0163\u0103, Curtea constat\u0103 c\u0103 societatea constituit\u0103, de\u015fi nu dispune de prerogative de putere public\u0103, presteaz\u0103 un serviciu public, situa\u0163ie \u00een care \u00eei sunt aplicabile prevederile art.191 alin.(2) din Codul civil, ceea ce o calific\u0103 drept o persoan\u0103 juridic\u0103 de drept public.\u00a0\u00cen acest sens, Curtea constat\u0103 c\u0103 art.191 alin.(1) din Codul civil se refer\u0103 la autorit\u0103\u0163ile \u015fi institu\u0163iile statului [\u00eenfiin\u0163area Guvernului, ministerelor, autorit\u0103\u0163ilor administrative autonome (spre exemplu, Consiliul Concuren\u0163ei), Consiliul Legislativ, Curtea Constitu\u0163ional\u0103 etc.], la unit\u0103\u0163ile administrativ-teritoriale, toate acestea exercit\u00e2nd prerogativele puterii publice, \u00een timp ce alineatul (2) al aceluia\u015fi text legal se refer\u0103 la operatorii economici, partidele politice etc., respectiv la persoane juridice care sunt calificate de drept public prin prisma scopului \u015fi obiectului lor de activitate, prest\u00e2nd, spre exemplu, un serviciu de interes public\/ general, administr\u00e2nd bunuri proprietate public\u0103 etc. \u00cen sensul c\u0103 societatea nou creat\u0103 este o persoan\u0103 juridic\u0103 de drept public conform art.191 alin.(2) din Codul civil, Curtea re\u0163ine faptul c\u0103 aceasta este de\u0163inut\u0103 \u00een \u00eentregime pe toat\u0103 durata sa de func\u0163ionare de c\u0103tre statul rom\u00e2n [art.1 alin.(2) din lege], are ca scop dezvoltarea \u015fi finan\u0163area de proiecte de investi\u0163ii rentabile \u015fi sustenabile \u00een diverse sectoare economice [art.5 din actul constitutiv], statul rom\u00e2n are calitatea de ac\u0163ionar unic pe toat\u0103 durata existen\u0163ei Fondului Suveran de Dezvoltare \u015fi Investi\u0163ii – S.A. [art.7 alin.(4) din actul constitutiv], ac\u0163iunile sale sunt de\u0163inute numai de stat [art.6 din ordonan\u0163a de urgen\u0163\u0103], drepturile \u015fi obliga\u0163iile izvor\u00e2te din calitatea de ac\u0163ionar sunt exercitate de c\u0103tre Ministerul Finan\u0163elor Publice [art.1 alin.(2) din lege], strategia investi\u0163ional\u0103 a Fondului se aprob\u0103 de c\u0103tre Guvern [art.4 alin.(1) din lege] etc. 64. Prin urmare, av\u00e2nd \u00een vedere \u015fi dispozi\u0163iile art.17 din Legea nr.15\/1990, \u00eenfiin\u0163area unei societ\u0103\u0163i, precum cea de fa\u0163\u0103, se dispune printr-un act de reglementare secundar\u0103, care se subsumeaz\u0103 competen\u0163ei autorit\u0103\u0163ii administra\u0163iei publice centrale. Opera\u0163iunea juridic\u0103 se circumscrie domeniului de reglementare a actelor cu caracter infralegal, administrativ \u015fi nu corespunde finalit\u0103\u0163ii 28 constitu\u0163ionale a activit\u0103\u0163ii de legiferare, care presupune reglementarea unei sfere c\u00e2t mai largi de rela\u0163ii sociale generale, \u00een cadrul \u015fi \u00een interesul societ\u0103\u0163ii”, mai spune CCR \u00een motivare.\u00a0<\/p>\n

Curtea Constitu\u0163ional\u0103 mai arat\u0103 c\u0103 actul normativ \u00eencalc\u0103 principiul separa\u0163iei \u015fi echilibrului puterilor \u00een stat, Parlamentul intr\u00e2nd \u00een sfera de competen\u0163\u0103 a autorit\u0103\u0163ii executive, singura autoritate public\u0103 cu atribu\u0163ii \u00een organizarea execut\u0103rii legilor, prin adoptarea actelor cu caracter administrativ.<\/p>\n

“Mai mult, Curtea constat\u0103 c\u0103 \u00eenfiin\u0163area unei societ\u0103\u0163i este o opera\u0163iune cu caracter individual care vizeaz\u0103 un singur raport juridic. Or, concretizarea actului juridic al \u00eenfiin\u0163\u0103rii, \u00een sens de negotium juris, se realizeaz\u0103 doar printr-un act administrativ individual, respectiv hot\u0103r\u00e2rea de Guvern, \u00een sens de instrumentum. A\u015fadar, potrivit cadrului normativ \u00een vigoare, respectiv dispozi\u0163iile Legii nr.15\/1990, \u00eenfiin\u0163area Fondului Suveran de Dezvoltare \u015fi Investi\u0163ii, ca societate pe ac\u0163iuni, se poate realiza doar prin hot\u0103r\u00e2re a Guvernului, act cu caracter administrativ prin care se aprob\u0103 \u015fi actul constitutiv al societ\u0103\u0163ii”, mai precizez\u0103 CCR.<\/p>\n

Curtea Constitu\u0163ional\u0103 concluzioneaz\u0103 c\u0103 legea a fost adoptat\u0103 cu \u00eenc\u0103lcarea principiului separa\u0163iei puterilor \u00een stat, precum \u015fi cu \u00eenc\u0103lcarea principiului din Constitu\u0163ie potrivit c\u0103ruia \u201dnimeni nu este mai presus de lege\u201d.\u00a0<\/p>\n

“(…) \u00cen concluzie, av\u00e2nd \u00een vedere c\u0103 solu\u0163iile legislative privind \u00eenfiin\u0163area Fondului Suveran de Dezvoltare \u015fi Investi\u0163ii, a c\u0103ror neconstitu\u0163ionalitate a fost re\u0163inut\u0103, constituie elemente esen\u0163iale ale reglement\u0103rii actului normativ, Curtea constat\u0103 c\u0103 viciile de neconstitu\u0163ionalitate afecteaz\u0103 actul normativ, \u00een \u00eentregul s\u0103u\u0162, mai arat\u0103 CCR \u00een decizia privind neconstitu\u0163ionalitatea legii de\u00a0\u00eenfiin\u0163are a Fondului Suveran de Dezvoltare \u015fi Investi\u0163ii.<\/p>\n

Proiectul de lege privind \u00eenfiin\u0163area Fondului Suveran de Dezvoltare \u015fi Investi\u0163ii (FSDI), care se va ocupa at\u00e2t de dezvoltarea \u015fi finan\u0163area din fonduri proprii \u015fi din fonduri atrase, c\u00e2t \u015fi de administrarea activelor financiare proprii, \u00een vederea ob\u0163inerii de profit, a fost adoptat de Parlament \u00een 6 iulie.<\/p>\n

Fondul Suveran de Dezvoltare \u015fi Investi\u0163ii are ca scop at\u00e2t dezvoltarea \u015fi finan\u0163area din fonduri proprii \u015fi din fonduri atrase, de proiecte de investi\u0163ii rentabile \u015fi sustenabile, \u00een diverse sectoare economice, prin participare direct\u0103 ori prin intermediul altor fonduri de investi\u0163ii sau al unor societ\u0103\u0163i de investi\u0163ii, singur sau \u00eempreun\u0103 cu al\u0163i investitori institu\u0163ionali sau priva\u0163i, inclusiv prin participarea \u00een parteneriate public-private, c\u00e2t \u015fi administrarea activelor financiare proprii, \u00een vederea ob\u0163inerii de profit.\u00a0\u00a0<\/p>\n

Potrivit unui amendament al PSD adoptat de Comisia de politic\u0103 economic\u0103, strategia investi\u0163ional\u0103 a FSDI se aprob\u0103 de c\u0103tre Guvern \u015fi este corelat\u0103 cu un set de indicatori de performan\u0163\u0103 pe termen scurt, mediu \u015fi lung care vizeaz\u0103, far\u0103 a se limita, la urm\u0103toarele: a) dezvoltarea infrastructurii \u00een Rom\u00e2nia; b) crearea de locuri de munc\u0103; c) stimularea inova\u0163iei \u015fi a noilor tehnologii; d) cre\u015fterea capitalului uman pe termen lung; e) cre\u015fterea competitivit\u0103\u0163ii economiei rom\u00e2ne\u015fti. \u00a0<\/p>\n

De asemenea, sunt propuse 33 de companii de stat care vor face parte din Fondul Suveran de Investi\u0163ii, printre care: Engie Rom\u00e2nia S.A., Societatea de Distribu\u0163ie \u015fi Furnizare a Energiei Electrice \u2013 Elecrtica S.A., E.ON Energie Rom\u00e2nia S.A., OMV Petrom S.A, Telekom Rom\u00e2nia Communication S.A., Compania Na\u0163ional\u0103 Aeroporturi Bucure\u015fti S.A., Societatea Na\u0163ional\u0103 de Gaze Naturale Romgaz S.A. Chimcomplex S.A., Antibiotice S.A., Compania Na\u0163ional\u0103 pentru Controlul Cazanelor, Instala\u0163iilor de Ridiciat \u015fi Recipientelor sub Presiune S.A., Compania Na\u0163ional\u0103 Loteria Rom\u00e2n\u0103 S.A., IAR S.A. \u015fi Compania Na\u0163ional\u0103 Unifarm S.A.<\/p>\n

Potrivit Eurostat, companiile care ar trebui s\u0103 fac\u0103 parte din FSDI trebuie s\u0103 nu fie \u00een insolven\u0163\u0103. Fa\u0163\u0103 de forma adoptat\u0103 de Senat, Comisia de politic\u0103 economic\u0103 a Camerei Deputa\u0163ilor a introdus \u00een list\u0103 \u00eenc\u0103 zece companii care nu produc profit: S.C. Complexul Energetic Oltenia S.A., Compania Na\u0163ional\u0103 de C\u0103i Ferate C.F. R S.A., Societatea de Radiocomunica\u0163ii S.A., Po\u015fta Rom\u00e2n\u0103, Aeroportul Timi\u015foara Traian Vuia, Uzina Termoelectric\u0103 Midia S.A., Compania Na\u0163ional\u0103 Adinistra\u0163ia Canalelor Navigabile S.A. \u015fi Administra\u0163ia Porturilor Dun\u0103rii Fluviale S.A.\u00a0\u00a0<\/p>\n

Un alt articol spune c\u0103 “pachetele de ac\u0163iuni aduse aport la capitalul social al FSDI \u00een condi\u0163iile prezentei legi se transfer\u0103 din proprietatea privat\u0103 a statului rom\u00e2n \u00een proprietatea privat\u0103 a FSDI, acesta put\u00e2nd dispune liber de respectivele ac\u0163iuni, \u00een calitate de bunuri proprii”. \u00a0\u00a0<\/p>\n

Totodat\u0103, potrivit proiectului de \u00eenfiin\u0163are a Fondului, acesta este administrat \u00eentr-un sistem dualist, de c\u0103tre un Directorat format din \u015fapte membri, sub supravegherea unui Consiliu de Supraveghere format din nou\u0103 membri. \u00a0 \u00cen 22 iulie, liderul PSD, Liviu Dragnea, spune ca\u00a0printre priorit\u0103\u0163ile coali\u0163iei de guvernare se afl\u0103 \u015fi legea privind \u00eenfiin\u0163area Fondului suveran de investi\u0163ii, el preciz\u00e2nd c\u0103 a\u015fteapt\u0103 “cu foarte mare aten\u0163ie” motivarea Cur\u0163ii Constitu\u0163ionale, care a decis c\u0103 actul normativ este neconstitu\u0163ional.\u00a0 \u00a0\u00a0<\/p>\n

“Dup\u0103 decizia CCR privind Fondul suveran de investi\u0163ii, a\u015ftept\u0103m motivarea cu foarte mare aten\u0163ie \u015fi noi nu o s\u0103 o citim o lun\u0103, o s\u0103 o citim c\u00e2t de repede se poate pentru a vedea ce ne spune CCR s\u0103 facem, s\u0103 vedem care este calea de urmat. Trebuie s\u0103 citim cu aten\u0163ie”, a afirmat liderul PSD.<\/p>\n

Sursa: News.ro\n<\/p><\/div>\n

Source URL: https:\/\/observatornews.ro\/politic\/motivare-ccr-fondul-suveran-de-investitii-263185.html<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Curtea Constitu\u0163ional\u0103 a dat publicit\u0103\u021bii motivarea deciziei privind neconstitu\u0163ionalitatea legii de \u00eenfiin\u0163are a Fondului Suveran de Investi\u0163ii. Curtea Constitu\u0163ional\u0103 a dat publicit\u0103\u021bii motivarea deciziei privind neconstitu\u0163ionalitatea legii de \u00eenfiin\u0163are a Fondului Suveran de Investi\u0163ii. Potrivit CCR, actul normativ privind \u00eenfiin\u0163area Fondului Suveran de Investi\u0163ii a fost adoptat\u0103 cu \u00eenc\u0103lcarea principiului separa\u0163iei puterilor \u00een stat \u015fi […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":331182,"comment_status":"open","ping_status":"","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[2],"tags":[30],"class_list":["post-331181","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-politics","tag-observatornews-ro"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/331181","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=331181"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/331181\/revisions"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/331182"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=331181"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=331181"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=331181"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}