{"id":330031,"date":"2023-07-31T05:05:06","date_gmt":"2023-07-31T02:05:06","guid":{"rendered":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=330031"},"modified":"2023-07-31T05:05:06","modified_gmt":"2023-07-31T02:05:06","slug":"verdictul-istoricilor-pentru-judecatorii-din-dosarul-ursu-analfabetism-istoric-sau-ticalosie-cinci-probleme-grave-ale-motivarii","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=330031","title":{"rendered":"Verdictul istoricilor pentru judec\u0103torii din dosarul Ursu: \u201eanalfabetism istoric\u201d sau tic\u0103lo\u0219ie? Cinci probleme grave ale motiv\u0103rii"},"content":{"rendered":"
\n

Achitarea asasinilor disidentului Gheorghe Ursu ridic\u0103 semne de \u00eentrebare asupra judec\u0103torilor de la Curtea Suprem\u0103 care au redactat motivarea. Sunt ei ni\u0219te \u201eanalfabe\u021bi \u00een istorie\u201d, de rea-credin\u021b\u0103 sau manipula\u021bi de propaganda securistic\u0103, a\u0219a cum spun istoricii consulta\u021bi de Europa Liber\u0103?<\/p>\n<\/div>\n

Motivarea <\/a>completului de trei judec\u0103tori de la \u00cenalta Curte de Casa\u021bie \u0219i Justi\u021bie (\u00ceCCJ), de achitare a asasinilor disidentului Gheorghe Ursu, a st\u00e2rnit furie \u0219i uluire \u00een societate, \u00een special printre istorici \u0219i oameni de cultur\u0103.<\/p>\n

Dincolo de explica\u021biile juridice, documentul neag\u0103 at\u00e2t represiunea din perioada ceau\u0219ist\u0103 – spun\u00e2nd c\u0103 popula\u021bia nu s-a aflat \u00eentr-o \u201estare de adversitate\u201d cu sistemul comunist \u0219i Securitatea – c\u00e2t \u0219i disiden\u021ba lui Gheorghe Ursu.<\/p>\n

Mai mult, metodele Securit\u0103\u021bii sunt puse \u00eentr-o lumin\u0103 de normalitate, fiind comparate cu procedurile judiciare actuale.<\/p>\n

O falsificare a istoriei, o ne\u00een\u021belegere abisal\u0103 a comunismului \u0219i reluare a unor discursuri promovate \u0219i \u00eenainte de 1989, spun istoricii consulta\u021bi de Europa Liber\u0103.<\/p>\n

Esen\u021ba deciziei este sp\u0103larea de p\u0103cate, la 33 de ani de la Revolu\u021bie, a celor doi \u201esecuri\u0219ti\u201d, Marin P\u00e2rvulescu \u0219i Vasile Hodi\u0219, ofi\u021beri \u00een cadrul Direc\u021biei a VI Cercet\u0103ri penale din Departamentul Securit\u0103\u021bii Statului.<\/p>\n

Procesul dureaz\u0103 de ani de zile, timp \u00een care dosarul a fost emasculat de probe, a\u0219a cum a declarat \u00eentr-un interviu pentru Europa Liber\u0103 Germina Nag\u00e2\u021b<\/a>, membr\u0103 \u00een Colegiul Consiliului Na\u021bionael de Studiere a Arhivelor Statului.<\/p>\n

\u00cen acest timp, au fost schimbate \u00eencadr\u0103rile din crime \u00eempotriva umanit\u0103\u021bii \u00een tratamente neomenoase, ceea ce i-a avantajat \u00een cele din urm\u0103 pe cei doi ofi\u021beri.<\/p>\n

\u00centrebarea este cum trei judec\u0103tori, Valerica Voica, Constantin Epure \u0219i Alin Sorin Nicolescu<\/a>, relativ tineri, cu facult\u0103\u021bi de Drept terminate dup\u0103 1989, absolven\u021bi ai Institutului Na\u021bional de Magistratur\u0103 (INM), afla\u021bi la apogeul carierei – Curtea Suprem\u0103 – ajung s\u0103 vehiculeze astfel de teze?<\/p>\n

Motivarea arat\u0103 c\u0103 ei \u00een\u021beleg prea pu\u021bin din sistemul comunist, din mijloacele de represiune folosite de Securitate \u0219i regim pentru a \u021bine popula\u021bia sub control. Un control bazat pe fric\u0103 \u0219i \u00eenc\u0103lcarea tuturor drepturilor individului, care erau cu toate acestea stipulate \u00een constitu\u021bie \u0219i legisla\u021bie.<\/p>\n

Care este explica\u021bia: ignoran\u021ba, reaua-credin\u021b\u0103, asimilarea propagandei securistice ante \u0219i post revolu\u021bionare?<\/p>\n

Judec\u0103torii aveau posibilitatea s\u0103 se informeze despre crimele comise \u00een timpul comunismului din foarte multe surse, una dintre acestea, la \u00eendem\u00e2n\u0103, fiind Raportul Tism\u0103neanu<\/a> al Comisiei Preziden\u021biale pentru Analiza Dictaturii Comuniste din Rom\u00e2nia.<\/p>\n

Opiniile istoricilor consulta\u021bi de Europa Liber\u0103 sunt dure.<\/p>\n

\u201eCred c\u0103 avem de-a face cu convingeri ale judec\u0103torilor care rezult\u0103 din ignoran\u021b\u0103. Cred c\u0103 oamenii ace\u0219tia sunt pur \u0219i simplu analfabe\u021bi \u00een istorie, nu citesc nimic, au o cultur\u0103 precar\u0103. Nu discut chestiunile tehnice, discut din punct de vedere al unei justi\u021bii care vrea s\u0103 transmit\u0103 ideea de dreptate \u0219i modul \u00een care au imaginat motivarea este scandalos.<\/p>\n

Ei nu au competen\u021be istorice, dar emit judec\u0103\u021bi de tip istoric. Or, asta este inacceptabil – profesional \u0219i moral. Dac\u0103 nu ai niciun fel de competen\u021b\u0103 istoric\u0103 \u0219i nici n-ai citit nimic, atunci r\u0103m\u00e2i \u00een limitele literei legii\u201d.<\/p>\n

Dorin Dobrincu este istoric \u0219i cercet\u0103tor la Institutul de Istorie \u201eA.D. Xenopol\u201d din Ia\u0219i.<\/p>\n

\u201eUnde au fost cei trei judec\u0103tori, cu pensii speciale, ai Cur\u021bii Supreme care au semnat achitarea tor\u021bionarilor din procesul Gh. Ursu \u00een cei 25 de ani c\u00e2nd s-au scris sute de articole, apeluri, proteste \u0219i s-au organizat zeci de dezbateri prin care societatea civil\u0103 rom\u00e2neasc\u0103 n-a obosit s\u0103 cear\u0103 \u0219i s\u0103 argumenteze dreptatea \u00een acest caz, devenit simbolic nu doar prin crima care pedepsea un delict de opinie, ci \u0219i prin tergivers\u0103rile care dovedeau solidarizarea mecanismului judiciar cu vechile structuri ale Securit\u0103\u021bii?\u201d<\/p>\n

Ana Blandiana este scriitoare \u0219i lupt\u0103toare pentru libertate civic\u0103.<\/p>\n

\u201ePractic, instan\u021ba valideaz\u0103 o istorie paralel\u0103 a comunismului lui Ceau\u0219escu, care este contrazis\u0103 de \u00eentreaga arhiv\u0103 a CNSAS \u0219i de expertiza istoric\u0103 vast\u0103 care e pe pia\u021b\u0103 \u00een momenul acesta, pe care instan\u021ba o putea g\u0103si, dac\u0103 voia, cu u\u0219urin\u021b\u0103 \u00een c\u0103r\u021bi, \u00een documentele din anexa de la rechizitoriu. Se vede c\u0103 judec\u0103torii nu sunt informa\u021bi, c\u0103 nu au citit, probabil nu au vrut.<\/p>\n

Cum po\u021bi dup\u0103 trei decenii de democra\u021bie \u0219i de acces la informa\u021bia istoric\u0103 autentic\u0103, de acces la documente \u0219i m\u0103rturii s\u0103 descrii epoca Ceau\u0219escu \u0219i rela\u021bia Securit\u0103\u021bii cu popula\u021bia a\u0219a cum o face motivarea acestei sentin\u021be\u201d.<\/p>\n

Germina Nag\u00e2\u021b este membr\u0103 \u00een Colegiul Consiliului na\u021bional pentru Studierea Arhivelor Securit\u0103\u021bii( CNSAS).<\/p>\n

\u201eSunt ignoran\u021bi, tic\u0103lo\u0219i \u0219i supu\u0219i. Toate trei merg foarte bine \u00eempreun\u0103. Ei dau semnalul c\u0103 sunt mai presus de lege, c\u0103 pot s\u0103 decid\u0103 absolut orice, pentru c\u0103 multe dintre afirma\u021biile din motivare nu au leg\u0103tur\u0103 cu vreun articol de lege, sunt opiniile lor.<\/p>\n

Este o mare de documente despre aceast\u0103 adversitate fa\u021b\u0103 de regimul comunist. Deci, pe ce informa\u021bii se bazeaz\u0103 afirma\u021bia aceasta, care nu are are leg\u0103tur\u0103 cu legea?\u201d<\/p>\n

Doina Jela este scriitoare \u0219i a tradus Cartea neagr\u0103 a comunismului de Stephane Courtois.<\/p>\n

Dezam\u0103girea fa\u021b\u0103 de verdictul \u00cenaltei Cur\u021bi este legat\u0103 de argumenta\u021bia judec\u0103torilor pentru achitarea celor doi tor\u021bionari.<\/p>\n

\u00cen primul r\u00e2nd, motivarea \u00eemparte perioada comunist\u0103 \u00een dou\u0103, cea de p\u00e2n\u0103 \u00een 1964, care era una represiv\u0103, \u00een care opozan\u021bii regimului erau arunca\u021bi \u00een \u00eenchisori, trimi\u0219i la Canal, omor\u00e2\u021bi \u0219i tortura\u021bi, \u0219i cea de dup\u0103, considerat\u0103 una bl\u00e2nd\u0103.<\/p>\n

\u00cens\u0103, spre deosebire de anii 1948-1964, \u00een care s-au produs acele atrocit\u0103\u021bi \u00eempotriva poporului rom\u00e2n, re\u021binute \u0219i \u00een hot\u0103r\u00e2rile anterior men\u021bionate, <\/strong>la nivelul anului 1985 nu se mai poate considera c\u0103 exist\u0103 o inten\u021bie clar\u0103 de exterminare sistematic\u0103 a oric\u0103rui opozant din partea autorit\u0103\u021bilor statului, prin acte materiale ce s-ar circumscrie infrac\u021biunii analizate \u0219i care s\u0103 permit\u0103 \u00eencadrarea oric\u0103rui comportament nelegal fa\u021b\u0103de persoanele aflate \u00een deten\u021bie \u00een acest tip de infrac\u021biune.<\/p>\n

Aceast\u0103 afirma\u021bie este un fals istoric, spune pentru Europa Liber\u0103 istoricul Dorin Dobincu.<\/p>\n

\u201eE clar c\u0103 avem de-a face pur \u0219i simplu cu realuarea unei teze care circula \u0219i \u00eenainte de 1989, afirmat\u0103 cu putere \u0219i \u00een postcomunism \u0219i anume c\u0103 a existat o Securitate rea \u00een prima parte a regimului comunist, dar dup\u0103 aceea a fost o Securitate bun\u0103, patriotic\u0103, care nu utiliza instrumentele criminale de dinainte.<\/p>\n

Este \u0219i inexact \u0219i scandalos din punct de vedere moral. Cred c\u0103 pur \u0219i simplu e o victorie a sistemului de g\u00e2ndire imaginat \u00eenainte de 1989 \u0219i perpetuat dup\u0103 aceea de serviciile de informa\u021bii. Asta vedem acum \u00een justi\u021bie\u201d, sus\u021bine istoricul Dorin Dobrincu.<\/p>\n

De\u021binu\u021bi politici au existat p\u00e2n\u0103 \u00een 1989, Aiudul avea o sec\u021bie special\u0103 pentru politici, iar violen\u021ba se practica pe scar\u0103 larg\u0103.<\/p>\n

Exist\u0103 numeroase cazuri de \u00eencarcer\u0103ri \u0219i violen\u021be, unele celebre, cum este cel al lui Vasile Paraschiv, de exemplu, sau cel al lui Radu Filipescu, b\u0103tut cu s\u0103lb\u0103ticie \u00een \u00eenchisoare, dar \u0219i multe altele, mai pu\u021bin cunoscute, dar consemnate de numeroasele cercet\u0103ri f\u0103cute de istorici \u0219i de CNSAS.<\/p>\n

S\u0103 nu fi avut habar judec\u0103torii Valerica Voica, Constantin Epure si Alin Sorin Nicolescu de toat\u0103 aceast\u0103 istoriografie?<\/p>\n

Cei trei par s\u0103 nu \u00een\u021beleag\u0103 cum func\u021biona represiunea \u00een sistemul comunist, care erau mijloacele folosite de Securitate \u0219i cum se exercita teroarea asupra popula\u021biei.<\/p>\n

Pentru a demonstra inexisten\u021ba tratametrelor neomenoase, cei trei judec\u0103tori de la \u00cenalta Curte sus\u021bin \u00een motivare c\u0103 era obligatoriu, conform defini\u021biei, s\u0103 existe o stare de \u201econflict\u201d, de adversitate \u00eentre organele statului \u0219i popula\u021bie.<\/p>\n

Ceea ce, sus\u021bin judec\u0103torii, f\u0103r\u0103 a aduce vreo dovad\u0103 istoric\u0103 \u00een acest sens, nu ar fi existat.<\/p>\n

\u201e\u00cenalta Curte, \u00een acord cu prima instan\u021b\u0103, re\u021bine c\u0103 nu este \u00eendeplinit\u0103 situa\u021bia premis\u0103, aceea a existen\u021bei unui conflict (adversit\u0103\u021bi) \u00eentre organele statului, pe de o parte, \u0219i popula\u021bia civil\u0103 sau o colectivitate, pe de alt\u0103 parte, \u00een cadrul c\u0103ruia s\u0103 se recurg\u0103 la supunerea acestora la tratamente neomenoase\u201d.<\/p>\n

Cu alte cuvinte, \u00een perioada ceau\u0219ist\u0103 popula\u021bia era fericit\u0103, nu avea nici un motiv de nemul\u021bumire (\u201eadversitate\u201d) \u0219i \u201econflicte\u201d precum revolta muncitorilor de la Bra\u0219ov din 1987.<\/p>\n

Miile de dosare de urm\u0103rire informativ\u0103 instrumentate de Securitate, sutele de arest\u0103ri \u0219i teama general\u0103 care domnea \u00een societate nu sunt de natur\u0103 a le ridica \u00eentreb\u0103ri judec\u0103torilor de la Suprem\u0103.<\/p>\n

Este o lovitur\u0103 dat\u0103 cunoa\u0219terii despre istoria recent\u0103, spune pentru Europa Liber\u0103 Germina Nag\u00e2\u021b, membr\u0103 \u00een Consiliul CNSAS.<\/p>\n

\u201eEste sfid\u0103tor la adresa tuturor celor care am tr\u0103it \u00een epoca aceea \u0219i la adresa celor care am ie\u0219it pe strad\u0103 la Revolu\u021bie, care este apogeul st\u0103rii de adversitate dintre popula\u021bie \u0219i Securitate, autorit\u0103\u021bi, stare pe care aceast\u0103 sentin\u021b\u0103 o neag\u0103 f\u0103r\u0103 niciun argument valabil. Practic este o lovitur\u0103 dat\u0103 cunoa\u0219terii despre istoria noastr\u0103 recent\u0103. Este o fic\u021biune grotesc\u0103 pe alocuri\u201d, ne spune doamna Nag\u00e2\u021b.<\/p>\n

Judec\u0103torii sus\u021bin \u00een motivare c\u0103 ac\u021biunile \u0219i metodele pe care le folosea Securitatea \u00eempotriva cet\u0103\u021benilor \u00een perioada ceau\u0219ist\u0103 – filaje, ascultarea telefoanelor \u0219i deschiderea corespondentei, montarea de tehnic\u0103 \u00een case, interogatorii \u0219i amenin\u021b\u0103ri etc. – sunt pur si simplu \u201eprocedee probatorii folosite \u00een anchetarea infrac\u021biunilor\u201d \u0219i nu au leg\u0103tur\u0103 cu \u201ea\u0219a-zisele ac\u021biuni de reprimare \u0219i intimidare invocate de parchet\u201d.<\/p>\n

\u201e\u0218i \u00een prezent sunt folosite astfel de metode speciale de supraveghere sau cercetare (art. 138 \u0219i urm. din Codul de procedur\u0103 penal\u0103) \u0219i procedee probatorii prin care se ob\u021bin mijloacele de prob\u0103 (audierea suspectului sau inculpatului, perchezi\u021bia domiciliar\u0103). A accepta ideea c\u0103 aceste metode de cercetare \u0219i procedee probatorii ar putea constitui \u201efapte inumane\u201d, a\u0219a cum consider\u0103 parchetul, ar \u00eensemna ca organele judiciare care le folosesc s\u0103 fie pasibile de tragere la r\u0103spundere penal\u0103 pentru s\u0103v\u00e2r\u0219irea infrac\u021biunii contra umanit\u0103\u021bii, ceea ce este de neconceput\u201d.<\/p>\n

A pune semnul egal \u00eentre mijloacele Securit\u0103\u021bii \u0219i cele folosite \u00een prezent de parchete, ca \u0219i cum Securitatea ar fi fost o institu\u021bie democratic\u0103, care nu f\u0103cea dec\u00e2t s\u0103 aplice legea, este o \u201emanipulare\u201d, sus\u021bin istoricii consulta\u021bi de Europa Liber\u0103, care \u201enu face dec\u00e2t s\u0103 genereze confuzie \u0219i s\u0103 acrediteze ideea c\u0103 securitatea ceau\u0219ist\u0103 nu era chiar a\u0219a de rea\u201d.<\/p>\n

Gheorghe Ursu, sus\u021bin judec\u0103torii, nu a fost arestat pentru opiniile sale politice, ci pentru c\u0103 la perchezi\u021bie a fost g\u0103sit\u0103 valut\u0103 – 17 dolari – \u00een cas\u0103.<\/p>\n

Judec\u0103torii de la Curtea Suprem\u0103 consider\u0103 acest lucru normal, din moment ce legea de la vremea respectiv\u0103 interzicea \u0219i pedepsea de\u021binerea de valut\u0103.<\/p>\n

\u201eArestarea lui Gheorghe Ursu nu a fost dispus\u0103 de organele statului pentru opiniile pe care le-a consemnat \u00een jurnalul s\u0103u intim (a\u0219a cum s-a re\u021binut anterior, victima a fost cercetat\u0103 \u00een stare de libertate pentru infrac\u021biunea de propagand\u0103 \u00eempotriva or\u00e2nduirii socialiste, prev\u0103zut\u0103 de art. 166 din Codul penal), ci pentru o infrac\u021biune de drept comun, respectiv opera\u021biuni interzise cu mijloace de plat\u0103 str\u0103ine, infrac\u021biune recunoscut\u0103 de victim\u0103, \u00een condi\u021biile \u00een care, la perchezi\u021bia domiciliar\u0103, au fost g\u0103site la domiciliul s\u0103u mijloace de plat\u0103 str\u0103ine, care erau interzise la de\u021binere\u201d.<\/p>\n

Greu de spus dac\u0103 din ignoran\u021b\u0103 sau din rea-inten\u021bie, dar magistra\u021bii supremi crediteaz\u0103 una dintre cele mai r\u0103sp\u00e2ndite \u0219i \u00eengrozitoare practici ale sistemului: \u00eenscenarea unor infrac\u021biuni de drept comun pentru a putea aresta oamenii pentru criticile aduse regimului.<\/p>\n

Este de notorietate \u0219i exist\u0103 numeroase c\u0103r\u021bi, studii, documente, fie \u0219i dac\u0103 ne referim doar la Raportul Tism\u0103neanu, care arat\u0103 c\u0103 pentru a demonstra Occidentului c\u0103 \u00een Rom\u00e2nia nu exist\u0103 de\u021binu\u021bi politici \u0219i sunt respectate drepturile omului, Securitatea se folosea de infrac\u021biuni de drept comun – de\u021binerea de valut\u0103 fiind cea mai utilizat\u0103 – \u00eempotriva oponen\u021bilor regimului.<\/p>\n

Pentru a-\u0219i justifica teoria c\u0103 Gheorghe Ursu nu a fost ucis \u00een \u00eenchisoare pentru opiniile sale politice \u0219i nici nu a fost supus unor tratamente neomenoase, sau s-a aflat sub \u201eputerea adversarului\u201d, judec\u0103torii fac o \u00eentreag\u0103 demonstra\u021bie c\u0103 acesta nu ar fi fost un veritabil disident.<\/p>\n

Principalul argument folosit este c\u0103 opiniile sale critice la adresa regimului nu au fost f\u0103cute publice ( scrisorile trimise Radio Europa Liber\u0103 erau nesemnate \u0219i jurnalul nu fusese descoperit \u00eenc\u0103 de Securitate) \u0219i a putut pleca \u00een Occident, ceea ce \u00eel face ab initio suspect \u0219i un favorit al sistemului.<\/p>\n

Germina Nag\u00e2\u021b, membr\u0103 \u00een consiliul CNSAS, explic\u0103 pentru Europa Liber\u0103 c\u0103 este \u201einsult\u0103tor \u0219i dezonorant\u201d s\u0103 faci astfel de afirma\u021bii.<\/p>\n

Este de notorietate c\u0103 pentru a primi pa\u0219aport \u00ee\u0219i trebuia acordul Securita\u021bii, \u201edar asta nu \u00eenseamn\u0103 c\u0103 to\u021bi cei care aveau pa\u0219aport erau colaboratori sau profitori ai regimului\u201d, explic\u0103 Nag\u00e2\u021b.<\/p>\n

\u201e\u00cen situa\u021bia lui Gheorghe Ursu au fost mii de rom\u00e2ni, ca s\u0103 nu mai spun c\u00e2\u021bi disiden\u021bi au fost, pe care nicio instan\u021b\u0103 nu a \u00eendr\u0103znit s\u0103-i conteste, cum ar fi Doina Cornea, care \u0219i ea avea o fiic\u0103 plecat\u0103, c\u0103s\u0103torit\u0103 legal \u00een Fran\u021ba, Paul Goma, c\u0103ruia Securitatea i-a dat pa\u0219aport ca s\u0103 scape de el din \u021bar\u0103, Vasile Paraschiv, care \u0219i el a fost \u00een Fran\u021ba \u0219i s-a \u00eentors, Ana Blandiana. Ce facem cu oamenii ace\u0219tia, \u00eei transform\u0103m pe to\u021bi \u00een complicii lui Ceau\u0219escu? Cum po\u021bi s\u0103 denaturezi lucrurile \u00een asemenea hal?\u201d, se \u00eentreab\u0103 revoltat\u0103 Germina Nag\u00e2\u021b.<\/p>\n

VIDEO. Fiul disidentului Gheorghe Ursu explic\u0103, dup\u0103 proiec\u021bia documentarului \u201eCazul inginerului Ursu\u201d, care au fost motivele pentru care a pornit un r\u0103zboi \u00een justi\u021bie, lupt\u0103 care dureaz\u0103 de 33 de ani, pentru a demonstra vinov\u0103\u021bia celor care i-au ucis tat\u0103l.<\/small><\/strong><\/p>\n

Nici o surs\u0103 media<\/p>\n

\u00cen ultim\u0103 instan\u021b\u0103, procesul nu era despre calitatea de disident a lui Gheorghe Ursu, ci despre omor\u00e2rea acestuia \u00een anchet\u0103. Iar calitatea de disident a lui Ursu \u00een timpul anchetei nu poate fi pus\u0103 la \u00eendoial\u0103, doar de aceea l-au arestat \u0219i omor\u00e2t, subliniaz\u0103 Nag\u00e2\u021b. <\/p>\n

\u201e\u00cenalta Curte de Casa\u021bie \u0219i Justi\u021bie reaminte\u0219te c\u0103 judec\u0103torii \u00eenvesti\u021bi cu solu\u021bionarea unei cauze au obliga\u021bia legal\u0103 de a se pronun\u021ba numai \u00een conformitate cudispozi\u021biile legii \u0219i \u00een raport cu faptele stabilite exclusiv pe baza probatoriului administrat \u00een cauz\u0103.<\/p>\n

\u00cemprejur\u0103rile c\u0103 nicio cauz\u0103 nu are o solu\u021bie dinainte stabilit\u0103, c\u0103 rezultatul procesului nu depinde de c\u00e2t de popular\u0103 sau impopular\u0103 ar fi el sub aspect social, \u0219i c\u0103 stabilirea adev\u0103rului judiciar se face exclusiv pe baza probelor administrate \u00een cauz\u0103, cu respectarea tuturor garan\u021biilor procedurale, nu pot fi considerate dec\u00e2t expresia func\u021bion\u0103rii statului de drept \u0219i constituie unul dintre aspectele care diferen\u021biaz\u0103 fundamental un regim democratic de orice form\u0103 de totalitarism.<\/p>\n

Dincolo de aceste aspecte, dezbaterea public\u0103 a oric\u0103ror chestiuni, inclusiv critica adus\u0103 institu\u021biilor publice sau deciziilor acestora este legitim\u0103 \u00eentr-o societate democratic\u0103, fiind \u00eens\u0103 important ca orice persoan\u0103 interesat\u0103 s\u0103 poat\u0103 avea acces, \u00een m\u0103sura \u00een care dore\u0219te, la datele necesare pentru a-\u0219i face propria apreciere. Este totu\u0219i esen\u021bial ca formatorii de opinie, \u00een special oamenii politici sau reprezentan\u021bii diferitelor institu\u021bii sau organiza\u021bii publice, s\u0103 manifeste consecven\u021b\u0103 \u00een ceea ce prive\u0219te modul \u00een care se raporteaz\u0103 la aceste principii fundamentale de func\u021bionare a justi\u021biei \u00een cadrul comunic\u0103rii publice.\u201d<\/p>\n

Source URL: https:\/\/romania.europalibera.org\/a\/judec%C4%83tori-ursu-ignoranta-ticalosie-\/32526354.html<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Achitarea asasinilor disidentului Gheorghe Ursu ridic\u0103 semne de \u00eentrebare asupra judec\u0103torilor de la Curtea Suprem\u0103 care au redactat motivarea. Sunt ei ni\u0219te \u201eanalfabe\u021bi \u00een istorie\u201d, de rea-credin\u021b\u0103 sau manipula\u021bi de propaganda securistic\u0103, a\u0219a cum spun istoricii consulta\u021bi de Europa Liber\u0103? Motivarea completului de trei judec\u0103tori de la \u00cenalta Curte de Casa\u021bie \u0219i Justi\u021bie (\u00ceCCJ), de […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":330032,"comment_status":"open","ping_status":"","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[2],"tags":[23],"class_list":["post-330031","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-politics","tag-romania-europalibera-org"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/330031","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=330031"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/330031\/revisions"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/330032"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=330031"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=330031"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=330031"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}