{"id":328591,"date":"2021-05-04T04:44:34","date_gmt":"2021-05-04T01:44:34","guid":{"rendered":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=328591"},"modified":"2021-05-04T04:44:34","modified_gmt":"2021-05-04T01:44:34","slug":"editorial-tara-in-service-modelul-carol-i","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=328591","title":{"rendered":"Editorial | \u021aar\u0103 \u00een service. Modelul Carol I"},"content":{"rendered":"
\n

Politica rom\u00e2neasc\u0103 este dominat\u0103 \u00een aceste zile de controversa legat\u0103 de folosirea a 30 de miliarde de euro, bani europeni din fondul de refacere dup\u0103 pandemie. Interesele sunt multe, nevoile nenum\u0103rate, iar priorit\u0103\u021bile neclare. Europa Liber\u0103 \u0219i-a propus s\u0103 ofere o imbatabil\u0103 surs\u0103 de inspira\u021bie. <\/p>\n<\/div>\n

Fie c\u0103 ne uit\u0103m la maniera infantil\u0103 a ministrului Ghinea care a cerut la Bruxelles cu 10% mai mul\u021bi bani dec\u00e2t se cuvenea, fie c\u0103 vedem clar cum premierul C\u00ee\u021bu \u00eenchide ochii la cererile nerealiste ale baronilor PNL, fie c\u0103 identific\u0103m \u00een conflicte mocnite insisten\u021bele debusolate ale Palatului Cotroceni, numitorul comun este o teribil\u0103 lips\u0103 de viziune.<\/strong><\/p>\n

Rom\u00e2nia are acum \u0219ansa unei moderniz\u0103ri accelerate. \u00cen viziunea Comisiei Europene, finalul pandemiei ar trebui s\u0103 \u00eensemne un ritm mai rapid de aplicare a politicilor verzi, a digitaliz\u0103rii, a unei mobilit\u0103\u021bi \u0219i mai mari a for\u021bei de munc\u0103.<\/strong> Autorit\u0103\u021bile de la Bucure\u0219ti au \u00eens\u0103 restan\u021be mari din anii ’90. Nu vorbim numai de lucr\u0103ri de infrastructur\u0103 a\u0219teptate de decenii – de la iriga\u021bii, \u00eendiguiri \u0219i managementul de\u0219eurilor la poduri \u0219i autostr\u0103zi. Vorbim mai ales despre modul de a g\u00e2ndi al unei elite politico-administrative blocate de sindromul \u0219efiei, surde la tensiunile sociale \u0219i incapabile s\u0103 foloseasc\u0103 inteligent oportunit\u0103\u021bile financiare ale bugetului european. \u00cen plus, structurile de partid \u00eensele sunt nemodernizate. Partidele rom\u00e2ne\u0219ti, inclusiv cele pro-occidentale, sunt prea puternic personalizate. <\/strong>Nu sunt institu\u021bii, ignor\u0103 criteriile obiective de selec\u021bie, nu se raporteaz\u0103 la proiect, ci exclusiv la personajele din fruntea lor. De aceea conflictele sunt permanente \u0219i aprinse, solu\u021biile \u00eent\u00e2rzie, iar mul\u021bi aleg\u0103tori se g\u00e2ndesc s\u0103 plece din \u021bar\u0103, dac\u0103 nu cumva se felicit\u0103 c\u0103 au f\u0103cut-o deja.<\/p>\n

Dar nu e neap\u0103rat nevoie s\u0103 fie a\u0219a. <\/strong>Rom\u00e2nia nu e damnat\u0103 s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 \u201euna dintre cele mai s\u0103race state din Europa\u201d. Istoria nu e tragedie greac\u0103 cu destin \u00e0 la carte.<\/em> \u00cen urm\u0103 cu un secol \u0219i jum\u0103tate, Rom\u00e2nia se afla \u00eentr-o situa\u021bie infinit mai grav\u0103 dec\u00e2t acum: nici m\u0103car nu se afla pe hart\u0103. Figura \u00een componen\u021ba Imperiului Otoman. Cu toate acestea, \u00een mai pu\u021bin timp dec\u00e2t a trecut de la Revolu\u021bia din 1989 p\u00e2n\u0103 acum, <\/strong>politicienii de atunci au reu\u0219it s\u0103-\u0219i vad\u0103 recunoscut\u0103 Unirea Principatelor, s\u0103 duc\u0103 R\u0103zboiul de Independen\u021b\u0103 \u0219i s\u0103 le fie recunoscut\u0103 \u021bara ca stat suveran. Faptul s-a petrecut acum exact 140 de ani, prin Proclamarea Regatului, la 10 Mai 1881. <\/strong>Au reu\u0219it mai ales ca \u021bara lor s\u0103 \u00eenceap\u0103 s\u0103 arate ca o \u021bar\u0103 – cu \u0219coli, spitale, drumuri, banc\u0103 central\u0103, teatre \u0219i s\u0103li de concerte, biblioteci \u0219i parcuri.Cum de au reu\u0219it?<\/p>\n

\u00cen primul r\u00e2nd, erau st\u0103p\u00e2nii dintotdeauna ai p\u0103m\u00e2ntului.<\/strong> Erau legitimi. Nu furau de la stat, erau statul. \u00cen construc\u021bie, e adev\u0103rat. Neagu Djuvara \u00eei men\u021biona obsesiv pe boierii Gole\u0219ti, pa\u0219opti\u0219ti exila\u021bi, care \u0219i-au v\u00e2ndut mo\u0219ii \u00een \u021bar\u0103 ca s\u0103 fac\u0103 lobby pentru Rom\u00e2nia \u00eenc\u0103 nen\u0103scut\u0103 la Paris. C\u00e2nd trece\u021bi pe la Gara de Nord arunca\u021bi m\u0103car o privire spre statuia lor. Flori, nu \u0219tiu; m\u0103 tem c\u0103 nu s-ar asorta cu gunoaiele din jur…<\/p>\n

\u00cen al doilea r\u00e2nd, \u0219tiau carte.<\/strong> Juri\u0219ti, ingineri sau arhitec\u021bi, vorbeau fran\u021buze\u0219te cu naturale\u021be (franceza era pe atunci lingua franca), erau conecta\u021bi prin rela\u021bii de familie \u0219i politice cu personaje influente din Fran\u021ba, Anglia sau Austria. \u0218tiau jocurile, \u00een\u021belegeau din\u0103untru ecua\u021bia politic\u0103 a momentului pe continent, a\u0219teptau preg\u0103ti\u021bi momentul cheie. Nu erau complexa\u021bi, nu se comportau ca ni\u0219te slugi frustrate, servili cu mai-marii \u0219i abuzivi cu subalternii. Erau oameni \u00eencrez\u0103tori \u00een misiunea genera\u021biei lor. Nu erau chibi\u021bi, \u00ee\u0219i asumau riscul de a ac\u021biona. \u00cen multe familii, f\u0103ceau asta din tat\u0103 \u00een fiu.<\/p>\n

\u00cen al treilea r\u00e2nd, erau reali\u0219ti. <\/strong>Au \u00een\u021beles c\u0103 ceea ce au ei de f\u0103cut nu pot face singuri. Au admis c\u0103 sunt prea slabi \u0219i au f\u0103cut un pas \u00een spate. Au \u00een\u021beles c\u0103 e imposibil s\u0103 recuperezi o \u00eenapoiere de secole dac\u0103 nu a\u0219ezi la temelia proiectului t\u0103u de \u021bar\u0103 alian\u021ba cu cei mai puternici dintre puternici. Acum, din fericire, Rom\u00e2nia face parte din Uniunea European\u0103 \u0219i din NATO. Atunci era vorba de Europa monarhic\u0103. Le trebuia un cap \u00eencoronat conectat by default<\/em> la Occident.<\/p>\n

De aceea, atunci c\u00e2nd pentru prima dat\u0103 \u00een istorie, rom\u00e2nii au fost \u00eentreba\u021bi gra\u021bie aceluia\u0219i Occident, cum ar dori s\u0103 tr\u0103iasc\u0103, ei au cerut \u00een Adun\u0103rile Ad-Hoc din 1857: neutralitate, principe str\u0103in dintr-o familie domnitoare european\u0103<\/strong>, unire \u0219i reforme. E relevant c\u0103 cerin\u021bele au putut fi formulate \u00eentr-un moment de recul al Rusiei, dup\u0103 \u00eenfr\u00e2ngerea ei \u00een R\u0103zboiul Crimeei, de c\u0103tre Anglia \u0219i Fran\u021ba.<\/p>\n

Ei bine, vi s-a spus vreodat\u0103 la \u0219coal\u0103 c\u0103 prezen\u021ba lui Alexandru Ioan Cuza \u00een fruntea \u021b\u0103rii a fost doar o chestiune de oportunitate? C\u0103 agenda na\u021bional\u0103 cerea un principe occidental, dar c\u0103 numai prioritatea acordat\u0103 cu prezen\u021b\u0103 de spirit Unirii Principatelor, a f\u0103cut ca liberalii \u0219i conservatorii s\u0103 am\u00e2ne pe moment instaurarea la Bucure\u0219ti a unei dinastii europene? Nu vi s-a spus. Nici mie.<\/p>\n

\u00cen vremea comunismului, la \u0219coal\u0103 nu vi s-a spus nimic din ce v-ar fi dat \u00eencredere c\u0103 Rom\u00e2nia este cu adev\u0103rat \u0219i p\u00e2n\u0103 \u00een str\u0103fundurile ei o \u021bar\u0103 european\u0103. <\/strong>Ne-au \u00eenv\u0103\u021bat s\u0103 fim daci, nu \u201eginta latin\u0103\u201d a \u0218colii Ardelene, ca \u0219i c\u00e2nd ar exista vreo tensiune factual\u0103 \u00eentre cele dou\u0103. Dar nu orice fel de daci, ci daci lega\u021bi de glie \u00een spatele Cortinei de Fier. Ne-au rupt sufletul \u0219i ne-au \u00eencurcat min\u021bile separ\u00e2ndu-ne de Europa.<\/p>\n

Copil, am fost \u0219ocat\u0103 s\u0103 constat la lec\u021biile de istorie c\u0103 dup\u0103 Mircea cel B\u0103tr\u00e2n, \u0218tefan cel Mare, Mihai Viteazul, Alexandru Ioan Cuza, exact \u00een timpul R\u0103zboiului de Independen\u021b\u0103 fa\u021b\u0103 de Turcia, Rom\u00e2nia NU mai avea conduc\u0103tor, ci numai ministru de externe. Nici m\u0103car nu am \u00eendr\u0103znit s\u0103 \u00eentreb…<\/p>\n

A\u0219 fi aflat c\u0103 domnia lui Carol I de Hohenzollern, \u00eenceput\u0103 la 10 Mai 1866 a fost cea mai lung\u0103 domnie din istoria rom\u00e2nilor, 48 de ani. Cu un an mai mult dec\u00e2t \u0218tefan cel Mare.<\/strong> Am aflat mult mai t\u00e2rziu c\u0103 \u00een vremea lui s-au construit de la zero mii de km de cale ferat\u0103 – aprox. 3.000 de km \u00een exact at\u00e2\u021bia ani c\u00e2t au trecut de la Revolu\u021bia Rom\u00e2n\u0103 p\u00e2n\u0103 acum, 3900 la jubileul de 40 de ani de domnie. S-au construit \u0219coli, licee, a \u00eenflorit Academia, s-au dezvoltat universit\u0103\u021bile. Rom\u00e2nia a devenit o putere regional\u0103. Regatul se preg\u0103tea s\u0103 ob\u021bin\u0103 astfel Unirea cu Transilvania.<\/p>\n

Crede\u021bi c\u0103 ast\u0103zi copiilor li se spun toate acestea la \u0219coal\u0103? \u00cen opinia mea, exist\u0103 un singur manual coerent de istorie modern\u0103 a Rom\u00e2niei, \u00een care Regele Independen\u021bei, Carol I <\/strong>\u0219i Regele Unirii, Ferdinand I <\/strong>sunt prezentan\u021bi cu profesionalism, nu ideologic, iar acest manual poart\u0103 numele impropriu de \u201eIstoria Dinastiei\u201d. Dar \u0219i acesta op\u021bional, \u0219i ap\u0103rut abia \u00een anul mor\u021bii Regelui Mihai, \u00een 2017. \u0218ti\u021bi c\u0103 \u00een manualele obi\u0219nuite de istorie, Regina Maria <\/strong>– f\u0103r\u0103 de care nu am fi avut Transilvania – nu e nici m\u0103car men\u021bionat\u0103?<\/p>\n

A\u0219a c\u0103 atunci c\u00e2nd ne \u00eentreb\u0103m de ce Rom\u00e2nia nu d\u0103 \u00eenainte, de ce discut\u0103m de 30 de ani despre acelea\u0219i lipsuri, poate ar fi timpul s\u0103 ne \u00eentreb\u0103m dac\u0103 nu cumva reconstruc\u021bia a pornit gre\u0219it. Poate c\u0103 reconstruc\u021bia nu este despre autostr\u0103zi, nu este despre \u201ereforma statului\u201d, nu este nici m\u0103car despre spitale regionale. Poate c\u0103 reconstruc\u021bia trebuie s\u0103 \u00eenceap\u0103 cu oamenii \u0219i cu r\u0103spunsul la \u00eentrebarea implicit\u0103: \u201eCine suntem?\u201d. <\/strong><\/p>\n

Cum poate progresa o \u021bar\u0103 care nu \u0219tie care \u00eei e Ziua Independen\u021bei? Nu e nevoie s\u0103 denumim capitala dup\u0103 Carol I, cum au procedat p\u0103rin\u021bii fondatori ai Statelor Unite<\/strong> \u00een memoria lui George Washington. Dar am putea totu\u0219i s\u0103 s\u0103rb\u0103torim 10 Mai, ziua care a fost s\u0103rb\u0103toare na\u021bional\u0103 vreme de opt decenii,<\/strong> \u00eenainte de ocupa\u021bia sovietic\u0103, \u00een acela\u0219i spirit \u00een care au s\u0103rb\u0103torit-o cei care au ob\u021binut Independen\u021ba \u0219i cei care au f\u0103cut Marea Unire. Or, p\u0103rin\u021bii fondatori ai Rom\u00e2niei au s\u0103rb\u0103torit Ziua Independen\u021bei pe 10 Mai. <\/strong><\/p>\n

Nu e nevoie s\u0103 schimb\u0103m din nou Ziua Na\u021bional\u0103. Ziua de 1 Decembrie 1918 era celebrat\u0103 \u0219i \u00eenainte de comunism, este o s\u0103rb\u0103toare pe deplin legitim\u0103. Contrar a ceea ce a l\u0103sat s\u0103 se \u00een\u021beleag\u0103 regimul Iliescu-Roman, 10 Mai nu se opune lui 1 Decembrie, ci este originea lui 1 Decembrie. Unirea cu Basarabia, Bucovina \u0219i Transilvania din 1918 nu ar fi fost posibil\u0103 f\u0103r\u0103 Independen\u021ba din 1877-1878.<\/p>\n

Dac\u0103 reu\u0219im s\u0103 \u00een\u021belegem acest lucru, dac\u0103 \u00een\u021belegem c\u0103 istoria factual\u0103 nu are leg\u0103tur\u0103 cu op\u021biunea monarhie\/republic\u0103, ci cu adev\u0103rul, dac\u0103 am \u0219ti \u00een propor\u021bii de mas\u0103 cine a fost Carol I, Regele Independen\u021bei, <\/strong>cine a fost Ferdinand I, Regele Unirii, <\/strong>dac\u0103 am avea habar c\u0103 at\u00e2t de blamatul Carol al II -lea i-a \u021binut piept lui Hitler p\u00e2n\u0103 \u00een ultima clip\u0103<\/strong>, adic\u0103 a cedat dup\u0103 compromisul Occidentului la Munchen, \u00een 1938, dac\u0103 ne-am g\u00e2ndi cum e s\u0103 fii Regele Mihai \u0219i s\u0103 \u00eei \u00eenfrun\u021bi \u0219i pe Hitler, \u0219i pe Stalin \u0219i s\u0103 nu fi \u00eemplinit \u00eenc\u0103 26 de ani, <\/strong>atunci am \u00een\u021belege rapid \u0219i care sunt priorit\u0103\u021bile pentru cele 30 de miliarde de euro din Planul Na\u021bional de Refacere \u0219i Rezilien\u021b\u0103.<\/p>\n

Cum a\u0219a? Simplu. Dac\u0103 am \u0219ti toate acestea, am fi o na\u021biune educat\u0103. Am fi oameni care \u0219tiu cine sunt, nu sunt complexa\u021bi, sunt exigen\u021bi cu ei \u00een\u0219i\u0219i \u0219i cu ceilal\u021bi, am fi oameni \u00eencrez\u0103tori \u00een misiunea lor, nu chibi\u021bi, ci oameni care iau decizii, \u00ee\u0219i asum\u0103 riscuri \u0219i ac\u021bioneaz\u0103. Nu ne-ar mai fi fric\u0103. Am fi liberi. Cu alte cuvinte, am \u00eencepe s\u0103 sem\u0103n\u0103m cu cei care \u00een c\u00e2teva decenii, acum 150 de ani, au \u00eenceput s\u0103 fac\u0103 mii de km de cale ferat\u0103, drumuri, poduri, spitale, \u0219coli, licee, teatre, academii… Nu \u00eei idealiz\u0103m, punem pe mas\u0103 faptele. Ca s\u0103 nu mai \u00eencurc\u0103m punctele cardinale.<\/p>\n

Prin urmare, Europa Liber\u0103 a decis s\u0103 publice \u00een zilele urm\u0103toare o serie de articole, reportaje \u0219i galerii foto legate de prima mare modernizare a Rom\u00e2niei, cea din vremea Regelui Carol I. Cu ajutorul istoricilor, profesorilor, arhitec\u021bilor \u0219i inginerilor intervieva\u021bi, sper\u0103m s\u0103 v\u0103 arat\u0103m c\u0103 dac\u0103 ai o \u021bar\u0103 care nu merge bine, trebuie s\u0103 o duci la reparat. Dar nu oriunde, ci direct la reprezentan\u021b\u0103.<\/p>\n

A\u0219a c\u0103 v\u0103 invit\u0103m s\u0103 urm\u0103ri\u021bi campania jurnalistic\u0103 \u201e\u021aar\u0103 \u00een Service. Modelul Carol I\u201d. De ast\u0103zi, la Europa Liber\u0103.<\/p>\n

Source URL: https:\/\/romania.europalibera.org\/a\/editorial-%C8%9Bar%C4%83-%C3%AEn-service-modelul-carol-i-\/31236797.html<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Politica rom\u00e2neasc\u0103 este dominat\u0103 \u00een aceste zile de controversa legat\u0103 de folosirea a 30 de miliarde de euro, bani europeni din fondul de refacere dup\u0103 pandemie. Interesele sunt multe, nevoile nenum\u0103rate, iar priorit\u0103\u021bile neclare. Europa Liber\u0103 \u0219i-a propus s\u0103 ofere o imbatabil\u0103 surs\u0103 de inspira\u021bie. Fie c\u0103 ne uit\u0103m la maniera infantil\u0103 a ministrului Ghinea […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":328592,"comment_status":"open","ping_status":"","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[2],"tags":[23],"class_list":["post-328591","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-politics","tag-romania-europalibera-org"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/328591","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=328591"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/328591\/revisions"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/328592"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=328591"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=328591"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=328591"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}