{"id":328503,"date":"2021-05-08T15:20:22","date_gmt":"2021-05-08T12:20:22","guid":{"rendered":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=328503"},"modified":"2021-05-08T15:20:22","modified_gmt":"2021-05-08T12:20:22","slug":"tara-in-service-de-ce-nu-are-romania-o-sala-de-concerte-pentru-marile-filarmonici-protesteaza-barenboim-mehta-pappano-gergiev","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=328503","title":{"rendered":"\u021aar\u0103 \u00een service | De ce nu are Rom\u00e2nia o sal\u0103 de concerte pentru marile filarmonici? Protesteaz\u0103: Barenboim, Mehta, Pappano, Gergiev"},"content":{"rendered":"

La 32 de ani de la c\u0103derea comunismului, Rom\u00e2nia nu are \u00eenc\u0103 o sal\u0103 de spectacol adecvat\u0103 marilor concerte simfonice, de\u0219i se afl\u0103 la a 25-a edi\u021bie a Festivalului George Enescu. <\/strong><\/p>\n

Rom\u00e2nia continu\u0103 s\u0103 fie gazda celor mai valoroase filarmonici din lume, conduse de cei mai mari dirijori, \u00eentr-o sal\u0103 construit\u0103 pentru congresele \u0219i \u0219edin\u021bele Comitetului Central al Partidului Comunist Rom\u00e2n, cu o acustic\u0103 la jum\u0103tate din parametrii tehnici necesari.<\/p>\n

Sala Palatului a fost ridicat\u0103 \u201epentru vorb\u0103rie\u201d<\/em>, dup\u0103 cum spune cu umor amar unul din creatorii construc\u021biei, arhitectul Romeo Belea, singurul r\u0103mas \u00een via\u021b\u0103 din echipa care i-a dat chip.<\/p>\n

Inten\u021bia sa de a adapta Sala Palatului prezentului \u0219i noului, dup\u0103 modelul marilor centre din lume, este respins\u0103 sistematic de autorit\u0103\u021bi. Sau este acceptat\u0103 la nivel de promisiune. \u00cen plus, nu exist\u0103 nici un plan concret de a se construi o mare sal\u0103 de concerte, potrivit\u0103 pentru orchestrele simfonice \u0219i diverse alte tipuri de spectacole de mare amploare, \u00een alt amplasament, nu exist\u0103. <\/strong><\/p>\n

Singura sal\u0103 de concerte care st\u0103 \u00een picioare de 135 de ani este Ateneul Rom\u00e2n, construit pe vremea lui Carol I, \u00eentre 1886 \u0219i 1888, dup\u0103 planurile arhitectului francez Albert Galleron. Sala Ateneului r\u0103m\u00e2ne, \u00een timpul Festivalului Enescu, al\u0103turi de mai \u00eendep\u0103rtata Sal\u0103 Radio, o contraofert\u0103 la cea a S\u0103lii Palatului.<\/p>\n

Sala Ateneului e chiar locul \u00een care a c\u00e2ntat t\u00e2n\u0103rul George Enescu, sub ochii \u0219i protec\u021bia reginei Elisabeta. \u00cen prezent, Ateneul ad\u0103poste\u0219te \u0219i sediul Filarmonicii \u201eGeorge Enescu\u201d. Dar spa\u021biul s\u0103u este insuficient pentru presta\u021bia marilor orchestre simfonice.<\/p>\n

Paradoxal, ideea construirii unei cl\u0103diri pentru Ateneul Rom\u00e2n nu a pornit de la muzic\u0103, ci de la \u201efacerea \u00eentru aceast\u0103 capital\u0103 a unei biblioteci publice\u201d<\/em>, dup\u0103 cum spunea ini\u021biatorul Societ\u0103\u021bii Ateneul Rom\u00e2n (\u00eenfiin\u021bate \u00een 1865), boierul \u0219i c\u0103rturarul Constantin Esarcu.<\/p>\n

Prin testamentul, el l\u0103sat Societ\u0103\u021bii 200.000 de lei aur, o adev\u0103rat\u0103 avere, dar totu\u0219i insuficient\u0103 ridic\u0103rii \u201eunui edificiu dedicat Artei \u0219i \u0218tiin\u021bei care s\u0103 fie monumental\u201d<\/em>.<\/p>\n

Pentru ob\u021binerea celor 500.000 de lei \u00een plus, s-a organizat o loterie public\u0103, 12.300 de bilete a c\u00e2te un leu.<\/p>\n

Societatea \u201eAteneul Rom\u00e2n\u201d a cump\u0103rat terenul din strada Episcopiei pe 21 iunie 1886, cl\u0103direa a fost dat\u0103 \u00een folosin\u021b\u0103 la 14 februarie 1888, cu alte cuvinte a fost gata \u00een aproximativ 20 de luni. <\/strong><\/p>\n

\u00cen plus, calitatea edificiului se dovede\u0219te p\u00e2n\u0103 ast\u0103zi una excep\u021bional\u0103.<\/p>\n

Proiectul \u0219i construc\u021bia au fost realizate de compania Beuchelt din Grunberg\/Germania specializat\u0103 \u00een poduri \u0219i construc\u021bii metalice.<\/p>\n

Sala, remarcabil\u0103 prin simplitatea arhiutecturii \u0219i elegan\u021b\u0103 se sprijin\u0103 pe tiran\u021bi de o\u021bel \u0219i, de\u0219i nu concertele, ci conferin\u021bele \u0219tiin\u021bifice, erau principala sa destina\u021bie, acustica este de cea mai bun\u0103 calitate. Acoperi\u0219ul de zinc ce acoper\u0103 cupola central\u0103 a r\u0103mas cel original, de\u0219i a fost avariat \u0219i restaurat dup\u0103 bombardamentele naziste din august 1944.<\/p>\n

Majoritatea statelor civilizate \u0219i-au adaptat spa\u021biile la nou, la interac\u021biune social\u0103 \u0219i virtual\u0103, f\u0103c\u00e2nd din s\u0103lile de spectacol mai mult dec\u00e2t sunt, transform\u00e2ndu-le \u00een veritabile centre culturale sau de recreere.<\/p>\n

Rom\u00e2nia nu putut aplica nici m\u0103car s\u0103 pun\u0103 \u00een aplicare proiectul arhitectului Romeo Belea<\/strong>, un simbol al domeniului, singurul arhitect rom\u00e2n \u00een via\u021b\u0103 ale c\u0103rui crea\u021bii arhitecturale au fost declarate piese de patrimoniu, cel dispus s\u0103 fac\u0103 din Sala Palatului un centru cultural.<\/p>\n

Ce ar fi de schimbat? \u00cen primul r\u00e2nd, este vorba de acustica s\u0103lii, adic\u0103 de perceperea sunetului de c\u0103tre arti\u0219tii interpre\u021bi \u0219i de publicul spectator, apoi de minimum de condi\u021bii pentru arti\u0219ti, care nu au nici acum cabine \u00een care s\u0103 se schimbe \u00eenainte \u0219i dup\u0103 concert, de un minimum de respect pentru publicul spectator care \u00een pauze trebuie s\u0103 stea la coad\u0103 pentru o sticl\u0103 de ap\u0103 plat\u0103, dup\u0103 ce ini\u021bial a a\u0219teptat pe sc\u0103ri ca s\u0103 intre \u00een foaier, fie ploaie, fie canicul\u0103. Pe scurt, de toat\u0103 investi\u021bia necesar\u0103 pentru ca Sala Palatului s\u0103 devin\u0103 \u00een sf\u00e2r\u0219it un spa\u021biu prietenos, cu muzica \u0219i cu oamenii.<\/p>\n

Dac\u0103 nu de dragul muzicii, m\u0103car pentru a estompa trista menire a acestui punct aflat chiar \u00een inima Bucure\u0219tiului: aceea de sal\u0103 de congrese pentru Comitetul Central al Partidului Comunist Rom\u00e2n.<\/p>\n

Totu\u0219i, Sala Palatului a fost creat\u0103 de o m\u00e2n\u0103 de profesioni\u0219ti, profesori da\u021bi afar\u0103 de la Arhitectur\u0103 sau absolven\u021bi \u00eempiedica\u021bi s\u0103-\u0219i sus\u021bin\u0103 examenul de diplom\u0103 pe motiv de cosmopolitism – adic\u0103 \u00eenclina\u021bi spre cultura occidental\u0103. Au fost aduna\u021bi \u00een Palatul Regal de al\u0103turi pentru a concepe chiar din Sala Tronului, de la plan\u0219et\u0103, ceea ce trebuia s\u0103 fie replica istoric\u0103 a comunismului chiar fa\u021b\u0103 de Palatul Regal.<\/strong><\/p>\n

Ironia face ca nici m\u0103car comuni\u0219tii nu au izbutit s\u0103 elimine din imaginarul spa\u021biului marcat de Carol I o trimitere la regalitate. Sala vreme de decenii s-au \u021binut discursurile comuniste cele mai promovate s-a numit f\u0103r\u0103 \u00eentrerupere Sala Palatului… <\/strong><\/p>\n

Dac\u0103 \u00een urm\u0103 cu 130 sau 90 de ani, autorit\u0103\u021bile rom\u00e2ne erau capabile s\u0103 coordoneze cl\u0103diri \u0219i lucr\u0103ri de infrastructur\u0103 durabile, de ce acum nu sunt?<\/strong> Birocra\u021bie, interese de partid sau de grup, lipsa respectului minim pentru public, ne\u00een\u021belegerea fenomenului muzical, timp \u00een care Sala Palatului se degradeaz\u0103, nerenovat\u0103 \u0219i f\u0103r\u0103 direc\u021bie.<\/p>\n

Despre promisiuni \u0219i chinurile facerii \u0219i prefacerii S\u0103lii Palatului, pe scurt:<\/strong><\/p>\n

S\u0103tui de lipsa de responsabilitate a autorit\u0103\u021bilor rom\u00e2ne, patru mari dirijori ai lumii le-au \u00eenm\u00e2nat \u00een 2011 un protest \u00een care au cerut o sal\u0103 de concert potrivit\u0103, amenin\u021b\u00e2nd c\u0103 nu vor mai veni \u00een Rom\u00e2nia s\u0103 concerteze \u00een aceste condi\u021bii. \u201eE trist c\u0103 un astfel de eveniment \u015fi o audien\u0163\u0103 at\u00e2t de doritoare de cultur\u0103 duc lipsa unei s\u0103li de concerte potrivite\u201d,<\/em> scria dirijorul Zubin Mehta \u00een 2011, \u00eentr-o scrisoare deschis\u0103 adresat\u0103 autorit\u0103\u0163ilor rom\u00e2ne.<\/p>\n

\u201eEste nevoie ca urgent s\u0103 se g\u0103seasc\u0103 o solu\u0163ie pentru ca aceast\u0103 sal\u0103 de concerte s\u0103 fie demn\u0103 de un asemenea eveniment\u201d,<\/em> continu\u0103 scrisoarea sus\u0163inut\u0103 \u015fi de Daniel Barenboim, dirijorul Staatskapelle din Berlin \u015fi de Valery Gergiev, dirijorul London Simphony Orchestra.<\/p>\n

Ioan Holender, fostul director al Operei din Viena \u015fi p\u00e2n\u0103 de cur\u00e2nd director al Festivalului Enescu, a repro\u0219at an de an, p\u00e2n\u0103 la retragerea sa de la conducerea Festivalului, prim\u0103riei Bucure\u015ftiului \u015fi Ministerului Culturii incapacitatea de a construi \u00een Bucure\u015fti o sal\u0103 de concerte adecvat\u0103 presta\u021biei celor mai mari filarmonici din lume. Demersul celor trei dirijori a fost sus\u021binut de unul individual al lui Antonio Pappano, alt mare dirijor al lumii.<\/p>\n

\u201ePu\u021bini au v\u0103zut \u00eenceputul S\u0103lii Palatului. Mie, Sala Palatului mi-a schimbat complet destinul. Eu am fost tr\u00e2ntit la diplom\u0103 \u00eempreun\u0103 cu ni\u0219te colegi de-ai mei, pentru cosmopolitism \u00een proiectare. Pe vremea aceea nu se putea face dec\u00e2t arhitectur\u0103 socialist\u0103. Eu l-am avut profesor pe Tiberiu Ricci \u0219i \u00eemi permitea s\u0103 fac tot felul de chestii. A fost un proiect la care am primit 10 pentru func\u021biune \u0219i 0 pentru expresie. Prin anul 5. Dar nu numai eu. A fost un an extraordinar. 7-8 am fost. Mi s-a spus c\u0103 nici nu se mai \u0219tie dac\u0103 mai primesc dreptul s\u0103-mi sus\u021bin diploma. Am sus\u021binut-o, dar cu o comisie care nu mai era a facult\u0103\u021bii, nici rectorul nu a mai \u00eenc\u0103put, a fost f\u0103cut\u0103 cu fo\u0219ti ilegali\u0219ti comuni\u0219ti, totu\u0219i ni\u0219te oameni extrem de cultiva\u021bi. Macovei \u0219i al\u021bii. Printre care \u0219i arhitectul \u0219ef de atunci Maicu\u201d,<\/em> deap\u0103n\u0103 arhitectul Romeo Belea, 90 de ani, \u00eenceputurile sale premerg\u0103toare implic\u0103rii \u00een construc\u021bia S\u0103lii Palatului.<\/p>\n

Rectorul de la acea vreme al facult\u0103\u021bii de Arhitectur\u0103, Ascanio Damian, i-a propus imediat dup\u0103 sus\u021binerea examenului de diplom\u0103 s\u0103 vin\u0103 s\u0103 lucreze pentru el, la t\u00e2rguri \u0219i expozi\u021bii. \u00centr-una din plimb\u0103rile sale prin Bucure\u0219ti s-a \u00eent\u00e2lnit, \u00eens\u0103, cu mentorul s\u0103u, cel despre care \u0219i acum, la 90 de ani, vorbe\u0219te cu smerenie \u0219i emo\u021bia ciracului de odinioar\u0103 care admira personalitatea profesorului Tiberiu Ricci.<\/p>\n

\u201eNu-i de tine placajul \u0219i h\u00e2rtia (de la t\u00e2rguri \u0219i expozi\u021bii \u2013 n.r.)\u201d,<\/em> \u00ee\u0219i aminte\u0219te studentul de odinioar\u0103 discu\u021bia cu mentorul s\u0103u care avea s\u0103-i schimbe \u0219i cariera \u0219i destinul. \u201eTu e\u0219ti f\u0103cut pentru…\u201d,<\/em> i-a spus profesorul Ricci d\u00e2nd demonstrativ cu piciorul \u00een piatra cl\u0103dirii l\u00e2ng\u0103 care, profesor \u0219i fost student, s-au retras pentru a discuta. \u201eC\u00e2nd o s\u0103 vrei \u0219i dac\u0103 o s\u0103 vrei, oric\u00e2nd ai un loc la mine \u00een institut<\/em>\u201d, i-a spus Ricci.<\/p>\n

\u0218i s-a dus. Dac\u0103 diminea\u021ba conducea un institut de proiectare, seara, Ricci lucra la propriile sale proiecte, a\u0219a c\u0103 l-a invitat fostul student s\u0103-l asiste. Al\u0103turi de arhitectul \u0219ef, Horia Maicu, urma s\u0103-\u0219i prezinte schi\u021bele temutului dictator, Gheorghe Gheorghiu-Dej: \u201eProfesorul Ricci f\u0103cea solu\u021biile, iar eu i le puneam mai pe curat, am stat p\u00e2n\u0103 noaptea t\u00e2rziu. <\/em><\/p>\n

Gheorghiu Dej \u0219i-a dat acordul asupra proiectului, orgolios s\u0103 fie ctitorul s\u0103lii de congrese a noilor conduc\u0103tori. Era momentul \u00een care noul regim se folosea de arhitectur\u0103 ca s\u0103 se impun\u0103 \u00een inima tuturor marilor ora\u0219e:<\/p>\n

\u201eA\u0219a a \u00eenceput proiectarea S\u0103lii Palatului \u0219i acolo am lucrat: \u00een Sala Tronului, ca s\u0103 fie l\u00e2ng\u0103 \u0219antier.<\/strong> \u0218i, pentru c\u0103 era lucrarea Comitetului Central erau numai unul \u0219i unul din toate disciplinele proiect\u0103rii. Ricci era de departe cel mai t\u00e2n\u0103r. To\u021bi erau ni\u0219te celebrit\u0103\u021bi interbelice. Fiecare dintre ei \u0219i-a adus c\u00e2te un cirac. Ciraci cu care am r\u0103mas p\u00e2n\u0103 \u00een ziua de ast\u0103zi prieteni de familie, nu doar c\u0103 mai lucr\u0103m \u00eempreun\u0103 cei care am mai r\u0103mas. Ei veneau \u00een fiecare zi acolo, dar trasul tare de tot c\u0103dea pe m\u00e2inile noastre.<\/em><\/p>\n

Perioada a r\u0103mas memorabil\u0103. \u0218i pentru arhitec\u021bi, \u0219i pentru bucure\u0219teni. Sala Palatului a fost inaugurat\u0103 \u00een 1960, \u00een acela\u0219i an cu statuia lui Lenin, cea demolat\u0103 \u00een martie 1990. Regimul ar\u0103ta c\u0103 prinde r\u0103d\u0103cini. Din interiorul proiectului, situa\u021bia \u00eensemna \u00eens\u0103, \u00een primul r\u00e2nd, foarte mult\u0103 munc\u0103. \u0218i contrar a ceea ce se crede, conexiunea \u00eenc\u0103 existent\u0103 cu marea cultur\u0103 european\u0103 \u00een materie de arhitectur\u0103:<\/p>\n

\u201ePentru mine, Sala Palatului \u2013 c\u00e2t a durat, pentru c\u0103 din noaptea aia p\u00e2n\u0103 s-a dat \u00een folosin\u021b\u0103, proiectare \u0219i execu\u021bie a durat 13 luni, nici ast\u0103zi nu-mi vine s\u0103 cred \u2013 a fost a doua \u0219coal\u0103. Pentru c\u0103 Ricci mi-a pus o plan\u0219et\u0103 lipit\u0103 de plan\u0219eta lui \u0219i a\u0219a am lucrat cele 13 luni. De Sala Palatului m\u0103 leag\u0103 mult mai mult dec\u00e2t a doua \u0219coal\u0103, pentru c\u0103 am avut \u0219ansa \u2013 de asta sunt foarte fericit c\u0103 am prins v\u00e2rsta asta \u2013 c\u0103 am prins \u00een \u0219coal\u0103, profesori \u0219i asisten\u021bi, genera\u021bia interbelic\u0103, celebr\u0103. Din bulevardul Magheru f\u0103cuser\u0103 cea mai contemporan\u0103 arhitectur\u0103 interbelic\u0103 din Europa\u201d,<\/em> \u00ee\u0219i aminte\u0219te fostul student.<\/p>\n

Era o lucrare a Comitetului Central pentru c\u0103 Palatul Regal fusese transformat \u00een Consiliul de Stat al Republicii Populare Rom\u00e2nia.<\/p>\n

\u201eEi aveau acolo ni\u0219te birouri \u00een aripa Kretzulescu \u0219i foloseau Salonul Albastru care este sub Sala Tronului, unde st\u0103team noi ca s\u0103 avem leg\u0103tur\u0103 direct\u0103 cu ce se construie\u0219te \u00een spate\u201d, <\/em>\u00ee\u0219i aminte\u0219te fostul absolvent.<\/p>\n

\u201eAdic\u0103 era lucrarea num\u0103rul 1 din \u021bar\u0103. De asta i s-a dat at\u00e2ta importan\u021b\u0103. Iar tema era a\u0219a: sal\u0103 de congrese \u0219i conferin\u021be pentru partid. Deci, ea a fost conceput\u0103 ca sal\u0103 destinat\u0103 vorbei. La vorb\u0103, durata de reverbera\u021bie este 0,8\u20140,9\u201d, <\/em><\/strong>explic\u0103 arhitectul motivele pentru care Sala Mare a Palatului, f\u0103r\u0103 o transformare din temelii, nu este adecvat\u0103 marilor concerte simfonice.<\/p>\n

Tradi\u021bia organiz\u0103rii Festivalului Enescu la Sala Palatului vine exact din acele vremuri. Prima edi\u021bie a festivalului a avut loc \u00een septembrie 1958, Sala Palatului a fost construit\u0103 \u00eentre 1959-1960, iar doua edi\u021bie a festivalului a avut loc \u00een 1961.<\/strong><\/p>\n

\u201eNu \u0219tiu cum s-au descurcat, dar entuziasmul era a\u0219a de mare. Eram o \u021bar\u0103 socialist\u0103. Veniser\u0103 \u0219i celebrii ru\u0219i, violoni\u0219ti\u201d,<\/em> \u00ee\u0219i aminte\u0219te arhitectul Romeo Belea, el \u00eensu\u0219i un mare iubitor de muzic\u0103, al\u0103turi de so\u021bia sa, arhitecta Liliana Belea.<\/p>\n

Iar Festivalul Enescu nu a fost singurul moment de respiro cosmopolit care s-a desf\u0103\u0219urat la Sala Palatului:<\/p>\n

\u201ePerioade lungi din existen\u021ba ei, S\u0103lii Palatului i s-a permis s\u0103 fie cinematograf, unde cel pu\u021bin o dat\u0103 pe s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103 rulau ni\u0219te filme extraordinare, care nu rulau \u00een alt\u0103 parte, \u0219i ne \u00eent\u00e2lneam acolo 4.000 de oameni, ajunsesem s\u0103 ne cunoa\u0219tem \u00eentre noi. Dar la cinematograf nu conteaz\u0103, pentru c\u0103 este o emisie prin electroacustic\u0103, nu este un sunet natural\u201d, \u00ee\u0219i aminte\u0219te arhitectul. <\/em><\/p>\n

Anii ’80 au \u00eensemnat \u00eens\u0103 o involu\u021bie de la r\u0103u la foarte r\u0103u. Concurat \u00een Occident de adev\u0103ratul reformator, Mihail Gorbaciov, Nicolae Ceau\u0219escu pierde simpatia finan\u021batorilor din Vest, iar economia hiper-centralizat\u0103 intr\u0103 pe avarii. Ca s\u0103 \u00ee\u0219i men\u021bin\u0103 puterea, revine la maniera stalinist\u0103 \u00een care \u00ee\u0219i f\u0103cuse ucenia politic\u0103. Cenzura revine \u00een for\u021b\u0103 \u0219i, de aceast\u0103 dat\u0103, na\u021bionalismul, nu amici\u021bia cu URSS, este cuv\u00e2ntul de ordine. Festivalul Enescu, prea cosmopolit, e suspendat.<\/p>\n

Dar dup\u0103 Revolu\u021bia Rom\u00e2n\u0103 din 1989, festivalul a fost reluat, iar anul acesta evenimentul se afl\u0103 la a 25-a edi\u021bie.<\/p>\n

\u201eAm vrut s\u0103 fac ceva pentru domnul Constantinescu (Mihai Constantinescu, directorul Artexim, organizator de 30 de ani al festivalului \u2013 n.r.)\u201d, <\/em>relateaz\u0103 arhitectul, a\u0219a c\u0103 \u00een prim\u0103vara anului trecut i-a propus actualului ministru al Culturii, Bogdan Gheorghiu, \u201eo solu\u021bie \u00een a\u0219a fel \u00eenc\u00e2t s\u0103 ias\u0103 sal\u0103 de concerte\u201d<\/em>, pentru c\u0103 sala de concerte are nevoie de o reverbera\u021bie de 1,5.<\/strong><\/p>\n

\u201eAdic\u0103 dublu. La vorb\u0103 toate suprafe\u021bele sunt absorbante, \u00een timp ce la muzic\u0103, mai ales la simfonic\u0103, toate suprafe\u021bele sunt reflectante. Pere\u021bii sunt reflectan\u021bi. <\/strong>P\u00e2n\u0103 \u0219i scaunul este cu totul \u0219i cu totul special. N-are plu\u0219 sau materie textil\u0103 dec\u00e2t \u00een zona \u00een care corpul uman ia leg\u0103tur\u0103 cu scaunul. Restul e lemn de rezonan\u021b\u0103. \u00cen loc de mochet\u0103 pe jos, cum este acum, c\u0103 trebuia s\u0103 fie totul absorbant, trebuie s\u0103 fie parchet, deci cu totul altceva. Oricum, se pare c\u0103 sunt bani, iar ce propun eu nu este foarte scump\u201d<\/em>, explic\u0103 arhitectul.<\/p>\n

Primele solu\u021bii sunt \u0219ocant de simple. Arhitectul a propus cump\u0103rarea a 4.000 de scaune, demontarea celor care dateaz\u0103 din 1982 – cel mai probabil un \u201erecord mondial absolut<\/em>\u201d, constat\u0103 cu umor arhitectul \u2013 montarea unor scaune care s\u0103 nu fie absorbante de sunet, smulgerea mochetei groase \u0219i vechi \u0219i montarea unor scuturi rezonante pe lojele laterale de pe pere\u021bi.<\/p>\n

\u201eDeci, nu se cheltuie\u0219te niciun ban \u00een plus, pentru c\u0103 toate acestea sunt recuperabile. C\u00e2nd se termin\u0103 festivalul din 2021, scaunele se iau \u0219i se depoziteaz\u0103, scuturile la fel, iar parchetul se protejeaz\u0103. Exist\u0103 solu\u021bii extraordinar de facile <\/strong>s\u0103 protejezi un parchet\u201d. <\/em><\/p>\n

Alte probleme sunt mai dificil de rezolvat, dar sunt urgente:<\/p>\n

\u201eS\u0103 se deschid\u0103 \u0219antierul, s\u0103 modific\u0103m tavanul care, nu \u0219tiu dac\u0103 \u0219ti\u021bi, dar el tot cade \u2013 de aici a \u00eenceput problema S\u0103lii Palatului. Tavanul are ni\u0219te saci albi dedesubt \u00een care cad buc\u0103\u021bi din ipsosul din tavan. Asta se \u00eent\u00e2mpl\u0103 din 1995<\/strong><\/em>\u201d<\/strong>, spune arhitectul.<\/p>\n

Ministrul a fost entuziasmat, dar, contactat de arhitect, directorul Unit\u0103\u021bii de Management a Proiectului din Ministerul Culturii, care acceseaz\u0103 fondurile europene, Bogdan Tr\u00e2mbaciu, i-a spus c\u0103 nu se poate, \u00een ciuda ofertei arhitectului de a face \u00eentreaga lucrare de proiectare pe gratis.<\/strong><\/p>\n

\u201eNu se poate pentru c\u0103 noi trebuie s\u0103 scoatem la licita\u021bie aceste lucr\u0103ri\u201d,<\/em> i-a spus Tr\u00e2mbaciu. Or, pentru Teatrul Na\u021bional licita\u021bia a durat un an, \u00ee\u0219i aminte\u0219te arhitectul.\u201eN-avem cum. Dumneavoastr\u0103 pute\u021bi s\u0103 face\u021bi, s\u0103 desena\u021bi scaune, s\u0103 desena\u021bi scuturile, dar ce fac cu ele?\u201d<\/em><\/p>\n

Regulile europene sunt \u00eentr-adev\u0103r foarte stricte. Licita\u021bia este obligatorie. Din p\u0103cate, procedurile nici nu au \u00eenceput. A venit pandemia.<\/p>\n

Destinat\u0103 \u201evorbei\u201d cum puncteaz\u0103 permanent arhitectul, Sala Palatului a \u00eenceput s\u0103 se degradeze de-a lungul timpului, buc\u0103\u021bi din tavan cad amenin\u021b\u0103tor.<\/p>\n

A\u0219a a ajuns arhitectul s\u0103 fie chemat de Adrian Iorgulescu (ministru al Culturii \u00eentre august 2005 \u2013 decembrie 2008), care i-a cerut transformarea s\u0103lii \u00eentr-una adecvat\u0103 pentru concerte.<\/p>\n

\u201eC\u00e2nd au \u00eenceput s\u0103 cad\u0103 buc\u0103\u021bi de tavan, directorul S\u0103lii Palatului m-a chemat s\u0103 m\u0103 \u00eentrebe de ce cad. I-am spus ce cred eu, era un fenomen fizic pe care noi nu-l cuno\u0219team \u00een anii \u201950-\u201960. \u0218i tavanul nici nu fusese \u00eentre\u021binut, de fapt. Ministru era Adrian Iorgulescu. I-am cerut o audien\u021b\u0103, duc\u00e2ndu-m\u0103 cu ni\u0219te fotografii ale tavanului. \u0218i mi-a spus: \u2019nu numai c\u0103 refacem tavanul, dar n-a\u021bi putea s\u0103 transforma\u021bi sala asta \u00een sal\u0103 de concerte?\u2019 \u201d ,<\/em> \u0219i i-a cerut arhitectului un set de schi\u021be.<\/p>\n

\u201e\u0218i i-am f\u0103cut ni\u0219te schi\u021be \u0219i cred c\u0103 de cel pu\u021bin 2-3 ori pe s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103 m\u0103 ruga s\u0103 trec pe la el s\u0103-i mai ar\u0103t schi\u021bele\u201d,<\/em> spune arhitectul.<\/p>\n

Dup\u0103 noul proiect, prezentat ministrului Iorgulescu, num\u0103rul de locuri ar fi urmat s\u0103 fie redus de la 5.000 la 2.900 pentru a putea transforma sala \u00eentr-una de concerte cu posibilitatea limit\u0103rii num\u0103rului de spectatori, pentru c\u0103 sunt orchestre care nu vor s\u0103 c\u00e2nte pentru mai mult de 2.500-2.600 de spectatori.<\/p>\n

O sal\u0103 de concerte nu poate dep\u0103\u0219i 2000 -2.900 de locuri.<\/p>\n

\u201e\u00cei puneam un perete \u00een spate care ap\u0103rea \u0219i disp\u0103rea. La un moment dat s-a cerut, aproape de Revolu\u021bie, limitarea capacit\u0103\u021bii s\u0103lii \u0219i atunci am at\u00e2rnat o draperie de plu\u0219 grea, \u00een a\u0219a fel \u00eenc\u00e2t sala s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 nu de 5.000, c\u00e2t o f\u0103cusem, ci de 2.800 \u2013 2.900 de locuri\u201d, <\/em>\u00ee\u0219i aminte\u0219te arhitectul.<\/p>\n

Ini\u021bial, sala avea o capacitate de 3.100 de locuri, dar cu timpul, dictatorul Ceau\u0219escu i-a tot cerut sporirea num\u0103rului de locuri, d\u00e2nd frisoane arhitectului care se temea pentru siguran\u021ba celor din sal\u0103.<\/p>\n

\u00cen 1983, la un an dup\u0103 ce a fost dat afar\u0103 de la refacerea Teatrului Na\u021bional, unde avusese loc un incendiu \u00een 1978, episod c\u00e2nd \u00eentre arhitect \u0219i Elena Ceau\u0219escu a avut loc un schimb de replici, Ceau\u0219escu l-a c\u0103utat pe arhitect pentru a-i cere s\u0103 sporeasc\u0103 num\u0103rul de locuri din Sala Palatului de la 3.100 la 4.000.<\/p>\n

\u201eI-am spus c\u0103 \u00een construc\u021bii se poate orice. Dar nu mai r\u0103m\u00e2nea mare lucru din construc\u021bia S\u0103lii Palatului. \u0218i el atunci s-a uitat la mine \u0219i a spus \u2019dac\u0103 m\u0103 iei iar\u0103\u0219i a\u0219a, f\u0103 cum te taie capul, dar eu nu calc pe \u0219antier \u0219i nu vreau s\u0103 v\u0103d proiectul. C\u00e2nd e gata, vin, dar vreau s\u0103 fie gata \u00een 9 luni\u2019,<\/strong> c\u0103 urma nu \u0219tiu ce congres \u0219i a cerut s\u0103-l chem\u0103m doar la final s\u0103 o vad\u0103\u201d. <\/em>Arhitectul trebuia s\u0103 mai adauge 900 de locuri.<\/p>\n

\u201eAm f\u0103cut-o de 4000 (de locuri – n.r.) \u0219i am fost atent ce se poate \u00eent\u00e2mpla \u00een cazul unei panici. Nu doar la incendiu, ci \u0219i din alte motive. Nici la 3.100 de locuri c\u00e2nd am f\u0103cut-o \u00een 1959 nu erau norme foarte precise de securitate la incendii \u0219i ne-am sf\u0103tuit cu un arhitect \u0219i un inginer de la pompieri, care au f\u0103cut toat\u0103 legisla\u021bia \u00een domeniu de atunci \u0219i cred c\u0103 p\u00e2n\u0103 \u00een ziua de ast\u0103zi. Teama mea a fost c\u0103 nu am suficiente c\u0103i de evacuare pentru \u00eenc\u0103 900 de persoane \u0219i atunci am mai spart ni\u0219te pere\u021bi \u00een fa\u021bada principal\u0103 \u0219i lateral\u0103 \u0219i am mai dat ni\u0219te u\u0219i de evacuare, c\u0103 at\u00e2t puteam s\u0103 fac.<\/strong> Am tras balconul \u00een consol\u0103 peste loja oficial\u0103 \u0219i am pus primul r\u00e2nd de loje pe pere\u021bi. Ca s\u0103 pot s\u0103 scot consola balconului peste loja oficial\u0103, \u00eensemna c\u0103 trag un cozoroc peste loja oficial\u0103. \u0218i atunci am f\u0103cut pentru prima dat\u0103 \u00een lume, nici nu \u0219tiu cum am avut curajul, gradenele curbate \u2013<\/strong> \u00eentotdeauna gradenele sunt curbe \u00een plan, dar perfect orizontale \u00een sec\u021biune, deci o graden\u0103 are aceea\u0219i cot\u0103 de nivel dintr-o parte \u00eentr-alta \u2013 de la st\u00e2nga la dreapta trec\u00e2nd peste loja oficial\u0103. \u0218i le pierdeam spre fundul s\u0103lii. Am \u00eenlocuit plu\u0219ul verde cu plu\u0219 galben-auriu. \u00cen fiecare zi primeam vizita celor trei membri ai Comitetului Central: Gere (Mihai)-Banc (Iosif) \u0219i Dinc\u0103 (Ion). Nu se b\u0103gau, veneau doar s\u0103 vad\u0103. La final a venit cuplul. El m-a \u00eentrebat at\u00e2t: \u2019c\u00e2te locuri ai pus?\u2019 A\u021bi spus 4.000, at\u00e2t are.\u201d<\/em><\/p>\n

\u201e\u0218i ce ai mai f\u0103cut?\u201d,<\/em> l-a \u00eentrebat Ceau\u0219escu. \u00centreb\u0103rile sale mascau \u00eens\u0103 o nemul\u021bumire cu privire la amplasarea lojei principale, care nu permitea ca audien\u021ba s\u0103 vad\u0103 intrarea \u00een sal\u0103 a cuplului Ceau\u0219escu, pentru a-l putea aplauda.<\/p>\n

\u201eAcesta era un lucru care pe el l-a deranjat. C\u00e2nd intra el \u00een loja oficial\u0103, aproape jum\u0103tate din audien\u021b\u0103 nu-l vedea, nu-l putea aplauda. Cei de la balcon se ridicau c\u00e2nd o f\u0103ceau cei de la parter\u201d<\/em>, explic\u0103 arhitectul.<\/p>\n

\u201eSpune-mi, m-a \u00eentrebat, \u00eentotdeauna loja principal\u0103 se punea acolo?<\/p>\n

-Nu, asta a ap\u0103rut t\u00e2rziu, i-am r\u0103spuns.<\/p>\n

-Dar unde se pune o loj\u0103?<\/p>\n

\u201e\u00centotdeauna se puneau \u00een st\u00e2nga sau \u00een dreapta scenei, erau a\u0219a-numitele loje regale. E adev\u0103rat c\u0103 pe urm\u0103 loja regal\u0103 de l\u00e2ng\u0103 cortin\u0103 s-a mutat \u00een fundul s\u0103lii \u00een ax, dar \u00een s\u0103li potcoav\u0103, iar toat\u0103 lumea vedea loja oficial\u0103. I-am zis: acesta a fost mersul lojelor regale, imperiale. ‘\u0218i noi nu putem s\u0103 facem una din lojele alea?’ P\u0103i, zic: prima, c\u0103 oricum a ie\u0219it mai mare dec\u00e2t celelalte din motive structurale. \u0218i aia a devenit loja oficial\u0103 \u00een care el a \u0219i venit pe urm\u0103\u201d,<\/em> relateaz\u0103 arhitectul.<\/p>\n

Numai c\u0103, mul\u021bumi\u021bi de rezultat, cei doi au cerut ca pentru viitorul congres sala s\u0103 aib\u0103 nu doar 4.000 de scaune, ci 5.000.<\/p>\n

\u201e\u0218i am f\u0103cut-o de 5.005 c\u0103 a\u0219a mi-a ie\u0219it \u0219i am pus al doilea r\u00e2nd de loji, cinci sau \u0219ase care sunt peste primul r\u00e2nd de loji laterale, dar am apelat la 600-700 de strapontine. Eu nu am putut niciodat\u0103 s\u0103 suport strapontinele \u00eentr-o sal\u0103 \u00een care urmeaz\u0103 s\u0103 te concentrezi, \u00een care urmeaz\u0103 catarsisul. \u0218i am f\u0103cut strapontine pentru prima oar\u0103 care aveau \u0219i \u0219ezut \u0219i sp\u0103tar, adic\u0103 era un scaun obi\u0219nuit numai c\u0103 nu avea unul din cotiere. N-am dormit lini\u0219tit mult timp, pentru c\u0103 nu am mai putut s\u0103 adaug dec\u00e2t c\u00e2teva u\u0219i <\/strong>(de evacuare -n.r.). \u00cen plus, 5.000 era o cifr\u0103.\u201d<\/em><\/p>\n

Dup\u0103 Revolu\u021bie, arhitectul a fost la directorul S\u0103lii Palatului \u0219i i-a cerut s\u0103 scoat\u0103 strapontinele \u0219i s\u0103 le arunce. \u201eS-a dus la Ple\u0219u (ministrul de atunci al Culturii, Andrei Ple\u0219u \u2013 n.r.), a scos strapontinele \u0219i am r\u0103mas cu 4.300 de locuri, c\u00e2t are \u0219i acum. N-a avut 5.005 dec\u00e2t p\u00e2n\u0103 la Revolu\u021bie. Asta se \u00eent\u00e2mpla \u00een 84. \u00cen 82 a fost de 4.000 \u0219i \u00een 84 de 5.000. \u0218i n-am mai ad\u0103ugat dec\u00e2t 100 de scaune. Deci, scaunele de acum sunt din 82<\/em>\u201d, spune arhitectul.<\/p>\n

\u00cen schi\u021bele f\u0103cute la cererea ministrului Culturii Adrian Iorgulescu, arhitectul a cuprins ideea care-i este lui pe plac, potrivit c\u0103reia \u201eo sal\u0103 de spectacol trebuie s\u0103 aib\u0103 \u0219i altceva dec\u00e2t spectacolul \u00een sine.\u201d<\/em><\/p>\n

Cum vede arhitectul complexul cultural Sala Palatului.<\/p>\n

\u201eSingurul lucru de care m\u0103 izbeam de c\u00e2te ori m\u0103 duceam la teatru \u0219i pur \u0219i simplu m\u0103 \u00eengrozea era c\u0103 trebuia s\u0103 st\u0103m pe-afar\u0103 \u0219i de obicei sezonul e \u00een mare m\u0103sur\u0103 pe timp prost. Se st\u0103 afar\u0103 cu jum\u0103tate de or\u0103 p\u00e2n\u0103 \u00eencepea spectacolul, c\u00e2nd se deschideau u\u0219ile. \u0218i am spus, nu se poate, \u00eel fac loc public, s\u0103 stea deschis ca loc public. \u00centre 10 diminea\u021ba \u0219i 11 noaptea s\u0103 intre toat\u0103 lumea \u00een\u0103untru cum a devenit cu timpul Teatrul Na\u021bional de la Londra, Royal Festival Hall, \u00eentr-o m\u0103sur\u0103 Filarmonica din Lincoln Center (New York \u2013 n.r.), Kennedy Center de la Washington, de pe r\u00e2ul Potomac. Pe acestea le \u0219i v\u0103zusem, c\u00e2t am fost acolo s\u0103 facem consulta\u021bii pentru Teatrul Na\u021bional, Americanii aveau cei mai buni speciali\u0219ti pe vremea aceea, consultan\u021bi la tot ce se construia. C\u0103 \u00een anii 50-60 \u00een lume s-a construit enorm. Nem\u021bii \u00ee\u0219i ref\u0103ceau vechile teatre \u0219i construiau altele noi. Americanii \u00ee\u0219i f\u0103ceau la r\u00e2ndul lor, c\u0103 a fost \u201eepidemia\u201d aceea de bun augur a teatrelor universitare; la dou\u0103 dintre ele Ciulei a fost director. Care au tot felul de chestii: veneai mai devreme, intrai, beai o cafea. Ce nu suportam eu pe vremea aceea era foaierul. Ie\u0219eam \u00een pauza de la spectacol ca s\u0103 ce? S\u0103 beau un cico sau s\u0103 m\u0103n\u00e2nc o ciocolat\u0103. Mi se p\u0103rea ceva \u00eengrozitor\u201d<\/em>, relateaz\u0103 arhitectul Romeo Belea.<\/p>\n

Reprezentarea aceasta a avut-o \u00eenc\u0103 din anii 70, spune el, de la proiectarea Teatrului Na\u021bional, c\u00e2nd a comandat cele trei tapiserii enorme \u0219i o sculptur\u0103 a lui Maitec, pentru ca atunci \u201ec\u00e2nd ie\u0219i din emo\u021bia spectacolului de teatru s\u0103 dai de emo\u021bia spectacolului plastic. \u0218i atunci am spus \u201ehai s\u0103 facem din foaiere s\u0103li de expozi\u021bii \u0219i fiecare foaier s\u0103 nu poarte numele uneia din cele \u0219apte s\u0103li (de la Na\u021bional -n.r.) ci s\u0103 poarte numele artistului expus. \u0218i la Sala Palatului, la fel. Cum birourile la Sala Palatului sunt la parter, lucru care pe mine m-a oripilat \u00eentotdeauna (cum, vin dintr-un parc la un concert \u0219i la parter sunt birouri luminate \u00een care sunt func\u021bionari?) \u0219i atunci am propus \u00een proiect ca \u00een locul lor s\u0103 fie c\u00e2te o cafenea \u0219i \u00eentr-o parte \u0219i \u00eentr-alta, mai ales c\u0103 terasa din sud este \u00een continuu \u00een soare, cea dinspre Kretzulescu. La interior am propus o libr\u0103rie cu nuan\u021b\u0103 muzical\u0103.<\/em>\u201d<\/p>\n

La libr\u0103ria de la Teatrul Na\u021bional din Londra sunt c\u0103r\u021bi editate de teatrul na\u021bional, care se refer\u0103 \u00een majoritate la actual teatral. Acolo se pot cump\u0103ra \u0219i produse cu sigla teatrului.<\/p>\n

O libr\u0103rie de acest fel exist\u0103 acum la Teatrul Na\u021bional, concesionat\u0103 unor tineri \u201ecare au \u00een\u021beles proiectul, te a\u0219ezi \u00een fotoliu \u0219i cite\u0219ti. Acela\u0219i lucru am vrut s\u0103-l fac \u0219i la Sala Palatului. Iar \u00een foaierul de la etajul II s\u0103 fac un restaurant \u201ebefore \u0219i after show\u201d pentru c\u0103, de exemplu, la Covent Garden s-a f\u0103cut \u00een urm\u0103 cu 20 \u0219i ceva de ani o arip\u0103 nou\u0103 care nu con\u021bine dec\u00e2t dou\u0103 lucruri: un restaurant \u201ebefore\u201d \u0219i unul \u201eafter show\u201d. Primul e pentru cei care, dac\u0103 vin mai devreme de la lucru s\u0103 m\u0103n\u00e2nce ceva \u00eenainte de spectacol. Cel de dup\u0103 are un regim special \u00een care locul cost\u0103 cam c\u00e2t biletul iar acolo te duci ca s\u0103 iei o gustare, s\u0103 ciocne\u0219ti un pahar de \u0219ampanie cu actorii. Cum s\u0103 nu dai bani ca s\u0103 socializezi cu primadona?\u201d,<\/em> se \u00eentreab\u0103 arhitectul \u00een sprijinul viziunii sale despre sala de concerte interactiv\u0103.<\/p>\n

Pentru c\u0103 prezidiul s\u0103lii de congrese este spre Palatul Regal, \u00een corpul acela de leg\u0103tur\u0103 exist\u0103 o scar\u0103 monumental\u0103 din care membrii prezidiului veneau fie din Salonul Albastru, fie din Sala Tronului.<\/p>\n

\u201eAcum totul e z\u0103vor\u00e2t acolo, pentru c\u0103 e tot tezaurul muzeului, iar scara a devenit inutil\u0103 \u0219i atunci trebuie demolat\u0103 \u0219i acolo s\u0103 pun cabine pentru la ora actual\u0103 sala nu are cabine. Am mai proiectat un tavan care s\u0103 nu fie 70% absorbant, ci reflectant \u0219i altele. C\u00e2nd am trecut la 4000 de locuri mi-am dat seama c\u0103 nu am suficient\u0103 garderob\u0103, dar a fost o intui\u021bie, nu \u0219tiam c\u0103 o s\u0103-mi cear\u0103 s\u0103 fie de 5.000 de locuri. \u0218i atunci i-am pus s\u0103 scoat\u0103 p\u0103m\u00e2ntul de sub holul principal de intrare p\u00e2n\u0103 la funda\u021bie \u0219i acolo am f\u0103cut un foaier cu garderob\u0103, cu grupuri sanitare, care putea s\u0103 fie \u0219i o mic\u0103 sal\u0103 de spectacol \u0219i \u00een care mult timp a func\u021bionat un casino\u201d,<\/em> relateaz\u0103 arhitectul despre proiectul care ar face din Sala Palatului \u0219i o sal\u0103 de concerte valid\u0103, adaptat\u0103 circuitului de mari filarmonici venite la Festivalul Enescu dar \u0219i \u00een beneficiul publicului consumator de cultur\u0103.<\/p>\n

Despre zbaterile politice \u0219i culisele care au f\u0103cut imposibil\u0103 transformarea S\u0103lii Palatului \u00eentr-una de concerte sau construirea alteia noi a relatat pentru Europa Liber\u0103 directorul Artexim, Mihai Constantinescu, cel care organizeaz\u0103 festivalul de 31 de ani.<\/p>\n

La ini\u021biativa directorului artistic al Festivalului, Laurence Foster, festivalul a fost organizat \u0219i la Sala Palatului.<\/p>\n

\u201eNoi, \u00een 1991 am f\u0103cut deschiderea festivalului, \u00eens\u0103 a fost un mare e\u0219ec pentru c\u0103 sonorizarea a fost proast\u0103 \u0219i n-a fost ce trebuie.<\/strong> \u00cen 1995 nu a mai fost folosit\u0103 Sala Palatului, ci cea de la Parlament, iar la ini\u021biativa lui Laurence Foster, care a propus folosirea S\u0103lii Palatului pentru orchestrele care veneau prima oar\u0103, era un lucru deosebit, pentru c\u0103 li se d\u0103dea posibilitatea doritorilor s\u0103 vad\u0103 aceste orchestre \u00een num\u0103r c\u00e2t mai mare, pentru c\u0103 noi am folosit atunci sala la capacitate maxim\u0103, patru mii \u0219i ceva de locuri. Atunci, \u00een 1998, a fost f\u0103cut\u0103 aceast\u0103 scoic\u0103 acustic\u0103, f\u0103cut\u0103 de domnul Mario Smighelschi, pe care noi am mai folosit-o \u00eenc\u0103 vreo trei edi\u021bii\u201d,<\/em> relateaz\u0103 Mihai Constantinescu.<\/p>\n

Scoica – o solu\u021bie tehnic\u0103 ce presupune montarea unor elemente speciale – ajuta mai mult orchestra s\u0103 se aud\u0103, nu era o amplificare pentru sal\u0103, cea pentru sal\u0103 a fost f\u0103cut\u0103 electronic \u201e\u0219i atunci am avut, pe l\u00e2ng\u0103 scoic\u0103, amplificarea acustic\u0103 f\u0103cut\u0103 de Paul Enig\u0103rescu, cu care am mers p\u00e2n\u0103 \u00een 2009. Amplificarea acustic\u0103 a fost destul de puternic\u0103. Scoica, f\u0103cut\u0103 \u00een 1998, a fost folosit\u0103 \u00een 2001, 2003, foarte pu\u021bin \u00een 2005, ce mai r\u0103m\u0103sese din ea, pentru c\u0103 scoica a avut ni\u0219te p\u0103rin\u021bi adoptivi care au \u00eencercat s\u0103 scape de ea.\u201d<\/em><\/p>\n

Dat\u0103 \u00een custodia Filarmonicii George Enescu, scoica nu a fost \u00eengrijit\u0103, a\u0219a c\u0103 a r\u0103mas s\u0103 se degradeze la Sala Palatului.<\/p>\n

\u201eChiar dac\u0103, din punct de vedere al imaginii, era o chestie interesant\u0103 \u0219i s-au p\u0103strat ni\u0219te elemente \u0219i \u00een scoica f\u0103cut\u0103 \u0219i dup\u0103 aceea, era extraordinar de greu de montat. Ea se monta cam \u00een cinci-\u0219ase zile\u201d,<\/em> \u00ee\u0219i aminte\u0219te directorul Artexim.<\/p>\n

Scoica const\u0103 \u00een montarea unor panouri foarte \u00eenalte, cam c\u00e2t e deschiderea din fa\u021b\u0103 a s\u0103lii, de 13-14 metri, panouri foarte grele, tapetate cu un material special<\/strong>, care, odat\u0103 demontate, se degradau.<\/p>\n

Nu era f\u0103cut\u0103 de speciali\u0219ti, ci de ni\u0219te muncitori, care aveau sau nu mai mult\u0103 grij\u0103 de ea \u0219i tot pun\u00e2nd-sco\u021b\u00e2nd, s-a degradat.<\/p>\n

Acela a fost momentul \u00een care ministrul Adrian Iorgulescu a veni \u00een 2007 cu ideea ca aceste panouri s\u0103 fie fixe \u0219i s\u0103 nu mai fie arlechini din p\u00e2nz\u0103, din catifea \u0219i s\u0103 fie ni\u0219te panouri modulare, care s\u0103 poat\u0103 fi mi\u0219cate \u00een func\u021bie de necesitate.<\/p>\n

\u201eAtunci c\u00e2nd noi \u00eenchideam scena, pentru ceilal\u021bi deveneau ni\u0219te arlechini, depinde cum voia fiecare s\u0103-i foloseasc\u0103, idee care s-a dovedit bun\u0103 \u0219i pe care o folosim \u0219i acum. La asta s-au ad\u0103ugat de-a lungul anilor \u0219i amplific\u0103rile acustice care, din 2011, au fost f\u0103cute cu ajutorul unor sponsori \u0219i a unui specialist din Olanda, care a f\u0103cut mai multe s\u0103li \u00een Europa. Acest expert ne-a spus c\u0103 sala, a\u0219a cum este acum, nu mai poate s\u0103 fie folosit\u0103 pentru c\u0103 nu poate s\u0103 existe o amplificare corect\u0103, o amplificare minim\u0103 electronic\u0103. <\/strong>\u0218i, atunci am t\u0103iat sala, am r\u0103mas la vreo 3000 de locuri, 2900, f\u0103c\u00e2nd acel paravan \u00een spatele scenei, \u0219i am reu\u0219it s\u0103 avem o amplificare electro acustic\u0103 de maximum 10%, 7-8% cu un sumum de sunet pe care cele patru microfoane din acoperi\u0219ul scenei \u00eel preiau, iar ceea ce se aude pe scen\u0103 se transmite \u0219i \u00een sal\u0103\u201d,<\/em> spune Constantinescu.<\/p>\n

Directorul Artexim spune c\u0103 nu exista posibilitatea de a face mixaj de sunet sau de a diferen\u021bia instrumentele, ca pentru un sunet de \u00eenregistrare.<\/p>\n

\u201eEra un sunet fals p\u00e2n\u0103 la urm\u0103 pe care \u00eel aveam noi, pentru c\u0103 \u00een func\u021bie de fiecare orchestr\u0103 vedeam: ridic\u0103m viorile sau d\u0103m mai jos sufl\u0103torii sau d\u0103m sufl\u0103torii mai puternic. Era un sunet nenatural. Acum mergem pe un sunet natural, cu acel 7-8% pe care p\u00e2n\u0103 la urm\u0103 a fost acceptat de orchestre \u0219i am scos acea p\u0103dure de microfoane\u201d.<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00cen 2003 a avut loc prima discu\u021bie la nivel de premier, cu Adrian N\u0103stase, dar abia \u00een 2007 a fost prezentat proiectul arhitectului Belea.<\/p>\n

\u201e\u00cemi aduc aminte de o discu\u021bie la minister, cu mare pomp\u0103, despre cum vom face o sal\u0103 extraordinar\u0103, de fapt un complex cultural care va cuprinde, \u00een afar\u0103 de Sala Mare a Palatului, ni\u0219te s\u0103li, voia s\u0103 fac\u0103 o sal\u0103 modular\u0103, \u00eentre 600 \u0219i 1000 de locuri, alte dou\u0103 s\u0103li de 300 de locuri, libr\u0103rii. Proiectul domnului arhitect Belea era extraordinar. Totul s-a poticnit de la faptul c\u0103 se a\u0219teptau ni\u0219te fonduri europene. S-a f\u0103cut solicitarea la una dintre b\u0103ncile interna\u021bionale \u0219i s-a spus \u2013 pe atunci \u00eenc\u0103 depindea de Ministerul Culturii \u2013 c\u0103 nu se vor cere bani de la b\u0103ncile europene pentru sal\u0103, pentru c\u0103 ei vor face singuri bani, nu \u0219tiu cum,<\/strong> \u0219i vor cere bani doar pentru Biblioteca Na\u021bional\u0103, Teatrul Na\u021bional, Sala Odeon \u0219i \u00eenc\u0103 vreo dou\u0103-trei obiective culturale pentru care s-au solicitat bani.\u201d<\/em><\/p>\n

Cel care a luat decizia ca Sala Palatului s\u0103 nu fie ref\u0103cut\u0103 cu bani europeni a fost chiar ministrul Culturii, Adrian Iorgulescu.<\/p>\n

\u201eMinistrul de atunci (a decis \u2013 n.r.), domnul Adrian Iorgulescu. \u0218i atunci s-a pierdut. Pentru c\u0103, dup\u0103 aceea a venit 2008-2009 cu criza. Dup\u0103 criz\u0103 sala a fost dat\u0103 pur \u0219i simplu degeaba celor de la RA-APPS<\/strong> (fosta gospod\u0103rie de partid a PCR -n.r.). Atunci c\u00e2nd s-a pierdut acea finan\u021bare european\u0103, eu am spus c\u0103 nu cred c\u0103 mai apuc s\u0103 v\u0103d sala ref\u0103cut\u0103. \u0218i, iat\u0103, m\u0103 pensionez anul acesta \u0219i nu mai apuc, poate, cei de dup\u0103 mine. \u00cen 2012, domnul Ha\u0219otti, \u00een timpul guvern\u0103rii PNL cu PSD, a vrut s\u0103 scape de Sala Palatului \u0219i a dat-o pe degeaba la RA-APPS.<\/strong> S-a f\u0103cut un document \u00eentre Ministerul Culturii \u0219i Secretariatul General \u00een care se specifica faptul c\u0103 \u201eFestivalul Enescu\u201d va beneficia de Sala Palatului ori de c\u00e2te ori este nevoie \u0219i c\u0103 va pl\u0103ti doar utilit\u0103\u021bile. Dup\u0103 aceea, Secretariatul General a semnat un document cu RA-APPS care nu a \u021binut deloc cont de ceea ce s-a stabilit \u00eentre minister \u0219i Secretariatul General, iar \u00een momentul \u00een care noi ne-am dus s\u0103 facem contractul cu RA-APPS ne-am trezit cu o chirie \u00een 2011 de aproximativ 130.000 de lei iar, \u00een 2013 chiria ajunsese la 900.000 de lei. C\u00e2nd ne-am dus la Secretariatul General cu documentul respectiv \u0219i i-am ar\u0103tat c\u0103 altceva prevedea documentul semnat cu Ministerul ni s-a spus \u201eb\u0103i, b\u0103iete, dac\u0103 vrei, d\u0103-ne \u00een judecat\u0103 \u0219i las\u0103-m\u0103 \u00een pace\u201d. <\/strong><\/em><\/p>\n

Autorul \u00eendemnului, spune Mihai Constantinescu, era secretarul general al guvernului din acea perioad\u0103, Ion Moraru (PSD), iar director al RA-APPS era Gabriel Georgian Surdu (PNL), condamnat \u00eentre timp la trei ani de \u00eenchisoare. Era guvernarea USL (PSD+PNL).<\/p>\n

Ion Moraru<\/strong> a fost senator PSD \u0219i fost \u0219ef de cabinet al lui Nicu Ceau\u0219escu, al\u0103turi de care participa la chermezele organizate<\/a> de fiul fostului dictator comunist. Din acest motiv a fost marginalizat de Elena Ceau\u0219escu, care-l acuza, pe el \u0219i pe Ioan Hidegcuti, fost \u0219ef al BTT, de coruperea fiului s\u0103u.<\/p>\n

Georgian Gabriel Surdu<\/strong>, care a debutat \u00een lumea politicii ca \u0219ofer al so\u021bului fostei senatoare PNL Doina Tudor<\/a>, a fost condamnat pentru cump\u0103rare de influen\u021b\u0103 dup\u0103 ce a intermediat acordarea unei \u0219p\u0103gi de 1 milion de euro pentru Dorin Coco\u0219, lucru relatat chiar de el \u00een fa\u021ba Instan\u021bei Supreme.<\/p>\n

El a fost numit de C\u0103lin Popescu T\u0103riceanu \u0219ef al RA-APPS, regia de stat care administreaz\u0103 cl\u0103dirile de protocol ale statului, \u0219i a r\u0103mas \u00een func\u021bie \u0219i \u00een mandatele de premier ale lui Emil Boc, R\u0103zvan Mihai Ungureanu \u015fi Victor Ponta.<\/p>\n

\u015eeful RA-APPS este numit sau schimbat de primul ministru. Cariera lui Surdu s-a \u00eencheiat \u00een aprilie 2015 odat\u0103 cu re\u021binerea sa<\/a> de c\u0103tre procurorii DNA.<\/p>\n

Patrimoniul RA-APPS nu a fost niciodat evaluat oficial.<\/p>\n

So\u0163ia lui, Raluca Surdu, a fost aleas\u0103 deputat \u00een Parlamentul Rom\u00e2niei, \u00een legislatura 2012-2016, pe listele PNL.<\/p>\n

Cel care a provocat, \u00eens\u0103, discu\u021bia a fost Gabriel Surdu, spune directorul Artexim, \u201epentru c\u0103 noi ne-am dus \u0219i ne-am pl\u00e2ns. El ne-a chemat \u00een biroul lui de director \u00een\u0103l\u021bat pe un piedestal, eu m-am dus cu colega mea, secretar general al Ministerului Culturii de la acea vreme \u0219i cu \u00eenc\u0103 un coleg. Iar fotoliile noastre erau b\u0103gate \u00een p\u0103m\u00e2nt cumva, st\u0103team cu b\u0103rbia \u00een genunchi. Iar el avea biroul \u00een\u0103l\u021bat pe un piedestal. <\/strong>Iar directorul RA-APPS ne-a spus a\u0219a:<\/em> \u201eB\u0103i, b\u0103ie\u021bi, voi veni\u021bi la mine dup\u0103 ce m\u0103 reclama\u021bi la ministere? P\u0103i, voi nu \u0219ti\u021bi cine sunt eu, m\u0103? P\u0103i, uite, pe locurile \u0103lea pe care sta\u021bi voi st\u0103 nea Nicu V\u0103c\u0103roiu \u0219i bea cafea. Pe locul cel\u0103lalt st\u0103 Nelu Moraru, secretarul general al Guvernului \u0219i bea \u0219i el cafea. P\u0103i, \u0103\u0219tia vin la mine s\u0103-mi cear\u0103: case, catering, restaurante, tot felul de chestii. \u0218i voi \u0103lora m\u0103 reclama\u021bi, m\u0103?<\/strong>\u201d<\/em><\/p>\n

Dup\u0103 discu\u021bia cu Surdu, ministerul a pl\u0103tit RA-APPS chiria pentru Sala Palatului, chiar dac\u0103 \u00een materie de amenajare administratorii ei nu au f\u0103cut mare lucru pentru ca Festivalul Enescu s\u0103 se desf\u0103\u0219oare \u00een condi\u021bii mai umane.<\/p>\n

\u201eAsta a fost discu\u021bia la care noi nu am mai avut ce face, a trebuit s\u0103 pl\u0103tim banii pentru chiria S\u0103lii Palatului, pentru care \u00eentre timp nu se mai f\u0103cuse mare lucru. Acolo nu ai practic ce s\u0103 faci: acolo ori o faci, ori nu o faci. Tot ce vrei s\u0103 faci ca micu\u021be lucruri sunt c\u00e2rpeli. Adic\u0103, au mai vopsit b\u0103ile \u0219i, la un moment dat, erau wc-urile din spatele scenei vopsite \u00een bordo sau veneau cu tot felul de aparate s\u0103 lustruiasc\u0103 marmura<\/strong>. Acestea erau lucrurile pe care ei le f\u0103ceau\u201d,<\/em> spune Constantinescu.<\/p>\n

\u00centre timp, majoritatea serviciilor au fost externalizate, \u201enu mai aveau plasatoare, nu mai aveau tehnic dec\u00e2t vreo doi b\u0103ie\u021bi, vai de capul lor \u0219i nu puteai s\u0103 faci nimic, trebuia s\u0103 vii cu toat\u0103 aparatura ta. Acolo trebuie s\u0103 ceri acordul pentru folosirea scenei, a devenit foarte complicat de f\u0103cut ceva. Singurul care a mers cu mine de m\u00e2n\u0103 – \u0219i m-a ajutat dup\u0103 ce am reclamat c\u0103 chiria tot cre\u0219tea la fiecare edi\u021bie \u2013 \u0219i care m-a luat \u0219i am discutat cu noul director, nu mai era Surdu, a fost ministrul (PSD al Culturii \u2013 n.r.), Lucian Roma\u0219canu. \u00centotdeauna am spus c\u0103, din punct de vedere al managerului, a fost cel mai bun ministru pe care l-a avut Ministerul Culturii. Era omul care, dac\u0103 te duceai la el \u0219i vedea c\u0103 e\u0219ti pe felie \u0219i ai dreptate, punea m\u00e2na pe telefon \u0219i rezolva problema. El a fost cel care, \u00eenainte de a pleca (el a plecat \u00een ianuarie),<\/em>a vrut s\u0103 preia Sala Palatului din nou la minister. B\u0103t\u0103lia e foarte mare acolo \u0219i nu cred c\u0103 cineva va putea s\u0103 ia \u00eenapoi sala respectiv\u0103\u201d,<\/em> spune Constantinescu.<\/p>\n

Directorul Artexim are \u0219i o explica\u021bie: Sala Palatului este o \u201efabric\u0103 de bani\u201d.<\/p>\n

\u201ePentru c\u0103 acolo este o fabric\u0103 de bani mul\u021bi. Acolo, la fiecare spectacol se opresc 300 de bilete pentru Sala Palatului. C\u0103 le vinde, c\u0103 le d\u0103 la protocol, e problema ei. Dar aceste bilete se iau din \u201ere\u021beta\u201d respectiv\u0103. Acela\u0219i lucru au \u00eencercat s\u0103 fac\u0103 \u0219i cu mine \u0219i am ajuns s\u0103 ne cert\u0103m foarte tare cu ei, pentru c\u0103 erau exact locurile de protocol pe care noi le foloseam: r\u00e2ndurile 9 \u0219i 10, lojele zero. Se \u0219i vindeau bilete la negru. Deci, noi am luat \u00een 2013 sau 2015, nu mai \u021bin bine minte, am vorbit cu o televiziune care a venit cu ni\u0219te camere nasture \u0219i au folosit ni\u0219te parole care se foloseau pentru cump\u0103rarea acestor bilete. Am dat acest filmule\u021b la Ministerul de Interne. Nici p\u00e2n\u0103 acum nu s-a \u00eent\u00e2mplat nimic.\u201d<\/em><\/p>\n

Ministrul Roma\u0219canu a \u00eencercat s\u0103 preia Sala Palatului \u0219i a fost b\u0103t\u0103lia \u00eentre RAAPPS care nu voia s\u0103 o dea la minister \u0219i Ministerul Culturii.<\/p>\n

\u201eEra Mihai Tudose prim-ministru \u0219i Tudose a zis: \u201eB\u0103i, eu \u021bi-o dau, dar nu m\u0103 las\u0103 s\u0103 o <\/strong><\/em>dau Dragnea\u201d.<\/strong><\/p>\n

Pentru c\u0103 interven\u021biile SGG \u0219i ale RA-APPS erau la nivelul lui Dragnea, Roma\u0219canu i-a relatat directorului Artexim c\u0103 s-a dus \u201e cu dou\u0103 pagini de avantaje \u0219i motive de a prelua Sala Palatului la Ministerul Culturii \u0219i o pagin\u0103 alb\u0103 pe care i-am dat-o domnului Dragnea pentru a-mi scrie acolo care ar fi avantajele pentru a o p\u0103stra \u00een subordinea RA-APPS.\u201d \u0218i, dup\u0103 ce a fost aceast\u0103 \u00eent\u00e2lnire, mi-a spus \u201egata, domnule, \u021bi-o d\u0103m la minister\u201d. Asta se \u00eent\u00e2mpla \u00een decembrie, iar \u00een ianuarie a fost dat afar\u0103. A fost sunat \u00een data de 30 de Dragnea \u0219i n-a r\u0103spuns la telefon. C\u00e2nd a revenit, dup\u0103 s\u0103rb\u0103tori, l-a chemat Dragnea \u0219i i-a spus \u201ealt\u0103dat\u0103 s\u0103 r\u0103spunzi la telefon, la revedere\u201d \u0219i l-a dat afar\u0103. Deci, n-avea niciun motiv, el era cu proiectele, avea multe planuri de f\u0103cut.\u201d<\/em><\/p>\n

Discu\u021bia privind re-preluarea S\u0103lii Palatului la minister a fost reluat\u0103 \u00een mai- iunie anul trecut, tot atunci c\u00e2nd arhitectul Belea, 90 de ani, a fost reintrodus pe u\u0219a ministrului pentru proiectul s\u0103u pe care e dispus s\u0103-l fac\u0103 \u0219i gratuit, numai s\u0103 se urneasc\u0103 lucrurile.<\/p>\n

\u201eDup\u0103 aceea s-a reluat discu\u021bia \u00een mai-iunie anul trecut s\u0103 fie preluat\u0103 de minister. Ce am reu\u0219it atunci a fost s\u0103-i fac intrare domnului arhitect Belea. Pentru c\u0103 Belea are proiectul, pe care l-a prezentat \u0219i cu ani \u00een urm\u0103 de refacere a S\u0103lii Palatului \u00een 18 luni. A S\u0103lii Palatului, nu a \u00eentregului complex. Deci Sala Palatului poate fi ref\u0103cut\u0103 \u00een 18 luni.<\/strong> I-am f\u0103cut intrare la ministru. Am primit ni\u0219te documente, pe care i le-am dat doamnei viceprim-ministru Turcan, care a spus \u201evai, grozav, avem fonduri, o s\u0103 fi\u021bi contacta\u021bi de ministrul Fondurilor Europene.\u201d Asta se \u00eent\u00e2mpla anul trecut, \u00een mai. Cum v-a contactat pe dvs, a\u0219a m-am contactat \u0219i pe mine. A murit toat\u0103 treaba, din acelea\u0219i motive: c\u0103 nu se dore\u0219te preluarea s\u0103lii, de\u0219i s-a pl\u0103tit proiectul, chiar din banii lor \u0219i trebuia s\u0103 fie da\u021bi banii de la minister s\u0103 acopere cheltuiala RA-APPS. RA-APPS nu poate s\u0103 fac\u0103 \u00eemprumut la nicio banc\u0103 interna\u021bional\u0103. Singura posibilitate era s\u0103 fie preluat\u0103 de minister. Sunt multe lucruri pentru care aceast\u0103 repreluare de c\u0103tre minister este foarte grea pentru c\u0103 ei revin la alt statut \u0219i atunci era vorba de diminuare de salarii. Foarte mul\u021bi dintre cei care lucreaz\u0103 acolo nu au vrut.<\/strong> Problema nu e dac\u0103 vrea sau nu Grivei. Problema este mult mai sus, la nivelul primului ministru.\u201d<\/em><\/p>\n

\u00cen 2016 a fost ministru Vlad Alexandrescu \u0219i a avut \u0219i el o propunere: s\u0103 fac\u0103 o sal\u0103 nou\u0103 \u0219i s\u0103-\u0219i fac\u0103 un nume care s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 \u00een istorie.<\/p>\n

\u201eM-a chemat la el \u0219i mi-a spus \u201edom\u2019le, nu vreau s\u0103 mai continui sus\u021binerea proiectului de refacere a S\u0103lii Palatului. Eu vreau o sal\u0103 nou\u0103 care s\u0103 fie f\u0103cut\u0103 \u0219i s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 sala Festivalului Enescu \u0219i s-au c\u0103utat mai multe terenuri \u00een Bucure\u0219ti.’ <\/strong>Evident c\u0103 nu sunt. Eu le-am f\u0103cut un necesar de vreo \u0219ase sau opt pagini \u00een care le-am spus de ce am nevoie pentru a sal\u0103 de concerte \u0219i, dac\u0103 acestea pot fi puse \u00eentr-un proiect arhitectural, e perfect. Printre care, cea mai grea cerin\u021b\u0103 pe care o avea acest program era posibilitatea ca un camion de 18 metri lungime ca s\u0103 poat\u0103 intra \u0219i ie\u0219i ca s\u0103 duc\u0103 instrumentele \u00een zona respectiv\u0103, a\u0219a cum avem la Sala Palatului. S-a g\u0103sit pe ultima sut\u0103 de metri Garajul Guvernului, cl\u0103direa Leonida, care apar\u021bine RA-APPS, care este monument istoric, iar l\u00e2ng\u0103 este o cl\u0103dire veche, ur\u00e2t\u0103, despre care nimeni nu \u0219tie ce este acolo. Este o cl\u0103dire a Securit\u0103\u021bii, unde au fost b\u0103ga\u021bi sute de mii de euro pentru echipamente. Acolo este o sta\u021bie a Securit\u0103\u021bii care are grij\u0103 \u0219i de guvern, este un tunel care iese din guvern direct la ei \u00een curte. <\/strong>Noi am \u00eencercat odat\u0103 s\u0103 ne ducem acolo, \u00een timp c\u0103 c\u0103utam un teren \u0219i ‘b\u0103ie\u021bii’ numai c\u0103 nu au dat drumul la c\u00e2ini. Au spus, \u201epleca\u021bi de aici\u201d. Iar domnul ministru Alexandrescu a spus \u201eeu aici vreau s\u0103 fac sala nou\u0103\u201d. \u00cen spatele guvernului este un depou de tramvaie, vreo 54.000 de metri p\u0103tra\u021bi acolo care ar fi fost extraordinari pentru a\u0219a ceva. Eu am insistat, dar nu s-a dorit, era altcineva la prim\u0103rie \u0219i au spus c\u0103 nu se \u00een\u021beleg ei cu prim\u0103ria ca s\u0103 ia terenul respectiv. \u0218i am spus c\u0103 noi aici vrem s\u0103 facem noua sal\u0103\u201d,<\/em> relateaz\u0103 Constantinescu.<\/p>\n

Cu trei zile \u00eenainte de demisia lui Alexandrescu, directorul Artexim a fost chemat de ministru.<\/p>\n

\u201eMergem clar pentru acest teren\u201d. Erau \u0219i ni\u0219te doamne de fa\u021b\u0103 \u0219i mi-am cerut scuze \u0219i l-am \u00eentrebat \u201dave\u021bi dvs coaiele necesare s\u0103 v\u0103 lupta\u021bi cu domnul Tob\u0103?\u201d, care era ministrul de Interne atunci. \u201dNu, c\u0103 am s\u0103 fac, c\u0103 vreau ca sala s\u0103 fie f\u0103cut\u0103 s\u0103-mi pun eu numele c\u0103 a fost f\u0103cut\u0103 \u00een vremea mea\u201d,<\/em> \u00ee\u0219i aminte\u0219te Constantinescu.<\/p>\n

Alexandrescu \u0219i-a dat demisia.<\/p>\n

\u201eBine\u00een\u021beles c\u0103 a murit totul, c\u0103, dac\u0103 mergem pe idei de \u0103stea, cu pusul numelor pe pl\u0103cu\u021be, nu iese nimic. Evident c\u0103 nu avea niciun viitor aceast\u0103 propunere. Mai erau \u00eenc\u0103 patru-cinci propuneri, dar nu au stat \u00een picioare, iar dup\u0103 ce a plecat Alexandrescu a murit \u0219i ideea aceasta de a se face o alt\u0103 sal\u0103, lucru pe care eu nu-l \u00een\u021beleg. Eu \u00eentotdeauna am sus\u021binut necondi\u021bionat Sala Palatului, pentru c\u0103 din punctul meu de vedere \u0219i al arti\u0219tilor care vin acolo \u0219i a publicului este cea mai bun\u0103 loca\u021bie pe care poate s\u0103 o aib\u0103 o sal\u0103 de concerte.\u201d<\/strong><\/em><\/p>\n

C\u00e2t prive\u0219te acustica, aceasta poate fi ref\u0103cut\u0103, spune Constantinescu.<\/p>\n

\u201eDa, pentru c\u0103 este aproape \u0219i de Ateneu, de Sala Radio (s\u0103li \u00een care au loc concertele complementare celor de la Sala Palatului \u00een timpul Festivalului Enescu \u2013 n.r.), de toate hotelurile, eu \u00eei duc pe arti\u0219ti pe jos, se plimb\u0103 p\u00e2n\u0103 la Sal\u0103. Plus c\u0103 exist\u0103 metrou, exist\u0103 autobuze. Exist\u0103 parcare subteran\u0103 care se putea face. E Pia\u021ba Festivalului, Biblioteca Universitar\u0103, Sala Mic\u0103 a Palatului. Zona e superb\u0103.\u201d<\/em><\/p>\n

Directorul Artexim \u00ee\u0219i aminte\u0219te \u0219i un moment \u00een care a fost implicat fostul premier Victor Ponta, care ar fi vrut la un moment dat s\u0103 se renun\u021be la festival sau cel pu\u021bin s\u0103 se reduc\u0103 drastic num\u0103rul filarmonicilor str\u0103ine care s\u0103 vin\u0103 la festival. Motivul invocat: nu c\u00e2nt\u0103 nimeni mai bine Enescu dec\u00e2t rom\u00e2nii. Omi\u021b\u00e2nd c\u0103 prezen\u021ba filarmonicilor str\u0103ine \u00een festival, dincolo de omagiul formal adus compozitorului, nu reprezenta neap\u0103rat o presta\u021bie din opera lui Enescu, introdus\u0103 recent \u00een festival, c\u00e2t o bucurie f\u0103cut\u0103 publicului de festival, de o condi\u021bie financiar\u0103 modest\u0103, care nu \u0219i-ar fi permis \u00eentr-o via\u021b\u0103 de om s\u0103 mearg\u0103 \u00eentr-una din marile s\u0103li de concerte ale lumii. Dar\u0103mite s\u0103 vad\u0103 multe din filarmonicile lumii la un pre\u021b subven\u021bionat, la c\u00e2teva sta\u021bii de metrou de acas\u0103.<\/p>\n

\u201eSuntem at\u00e2t de mici pentru acest r\u0103zboi, dar \u00eemi dau seama c\u0103, \u0219i dac\u0103 vom dezv\u0103lui \u0219i dezgoli lucruri, lumea va da din umeri \u0219i va spune \u201eei, \u0219i?\u201d Cum ziceam noi la un moment dat \u00een 2013, c\u00e2nd era o discu\u021bie c\u0103 Ponta era atunci prim-ministru \u0219i voia s\u0103 anuleze Festivalul \u201eGeorge Enescu\u201d \u0219i am avut o discu\u021bie la el \u00een birou, la care a participat el, ministrul Barbu, secretarul de stat \u0219i Oprescu. Nu au fost bani pentru organizare. Trebuia s\u0103 vin\u0103 Filarmonica din Berlin, totul era organizat numai c\u0103 nu au mai fost bani. Nu s-au dat bani. Discu\u021bia a fost destul de lung\u0103 \u0219i, la un moment dat, zice \u201eia mai termina\u021bi cu festivalul \u0103sta. O s\u0103 face\u021bi acum, o s\u0103 vedem ce bani o s\u0103 v\u0103 d\u0103m \u0219i o s\u0103 chema\u021bi \u0219i voi o singur\u0103 orchestr\u0103 interna\u021bional\u0103 \u0219i restul o facem cu forma\u021bii rom\u00e2ne\u0219ti c\u0103 noi c\u00e2nt\u0103m cel mai bine Enescu \u0219i asta o s\u0103 fie, ce mare scofal\u0103? O s\u0103 apar \u00een pres\u0103. \u0218i, ce? Asta e prima \u0219i ultima oar\u0103 c\u00e2nd o s\u0103 apar \u00een pres\u0103? <\/strong>Eu st\u0103team l\u00e2ng\u0103 el \u0219i i-am spus, \u201edomnule prim-ministru, ierta\u021bi-m\u0103, a mai zis cineva \u00eenainte de 89 chestia cu \u2019noi c\u00e2nt\u0103m cel mai bine Enescu\u2019 \u0219i a murit \u00eempu\u0219cat\u201d. <\/strong>\u00cen momentul \u0103la, i-au s\u0103rit ochelarii lui Barbu, \u0103\u0219tia nu mai \u0219tiau ce s\u0103 fac\u0103. Ponta a \u00eenghi\u021bit-o, n-a avut ce s\u0103 fac\u0103\u201d. <\/em><\/p>\n

Europa Liber\u0103 a \u00eencercat s\u0103 ob\u021bin\u0103 un punct de vedere de la Victor Ponta cu privire la cele relatate de directorul Artexim, dar fostul premier a refuzat s\u0103 ofere unul.<\/p>\n

L-am \u00eentrebat pe directorul Artexim care e, totu\u0219i, miza men\u021binerii controlului asupra S\u0103lii Palatului. S\u0103 fie doar cele 300 de bilete?<\/p>\n

\u201eV\u0103 da\u021bi seama c\u0103 acolo se organizeaz\u0103 \u0219i congresele. La congrese, pl\u0103te\u0219ti sau nu pl\u0103te\u0219ti chiria. Se mai fac \u0219i alte lucruri acolo. Eu am zis \u00eentotdeauna c\u0103 acolo e… am v\u0103zut un documentar la Discovery la un moment dat, era \u00een jungl\u0103 \u0219i era o podea f\u0103cut\u0103 \u0219i \u00een momentul \u00een care a ridicat-o dedesubt era \u0219erp\u0103rie. Ei, exact acela\u0219i lucru e \u0219i cu Sala Palatului. Tot \u0219erp\u0103rie \u00ee\u021bi d\u0103 senza\u021bia c\u0103 este. Pentru c\u0103 e ceva acolo care nu merge, care nu e normal. Acolo lucrurile trebuie s\u0103 mearg\u0103 normal.\u201d<\/strong><\/em><\/p>\n

C\u00e2t prive\u0219te voin\u021ba politic\u0103 de a face lucrurile s\u0103 mearg\u0103, de a oferi publicului \u0219i arti\u0219tilor sala pe care o merit\u0103, Constantinescu crede c\u0103 dac\u0103 va fi cineva care s\u0103 hot\u0103rasc\u0103, atunci acela va fi politicul.<\/p>\n

\u201eP\u0103i, e posibil ca <\/em>printre primii oameni schimba\u021bi de guverne, de toate guvernele, s\u0103 fie directorul de la Sala Palatului? Fiecare guvern a venit cu omul lui. N-a fost unul care s\u0103 fi trecut.\u201d<\/em><\/strong><\/p>\n

C\u00e2t prive\u0219te calitatea celor care ajung s\u0103 decid\u0103 destinul festivalului \u0219i, implicit, al S\u0103lii Palatului, Constantinescu spune c\u0103 \u201efestivalul a avut mult de suferit. Nu am avut politicieni la concerte. Politicienii au spus, \u201edom\u2019le s\u0103 nu ne vad\u0103, ca s\u0103 nu cread\u0103 publicul c\u0103 ne facem propagand\u0103\u201d. Bine, pentru unii dintre ei, \u00eentr-adev\u0103r, e greu s\u0103 vii la concert.\u201d<\/em><\/p>\n

Vin frecvent pre\u0219edin\u021bii Ion Iliescu \u0219i Emil Constantinescu. Dar nici unul, nici cel\u0103lalt nu mai au putere practic\u0103 de decizie. \u00cen 2009, c\u00e2nd festivalul a fost deschis cu opera \u201dOedip\u201d, de George Enescu, \u00een montarea Operei din Toulouse, ministrul de atunci al Culturii, Theodor Paleologu, l-a invitat pe pre\u0219edintele Traian B\u0103sescu la oper\u0103.<\/p>\n

\u201eA venit B\u0103sescu \u00eempreun\u0103 cu so\u021bia, s-au a\u0219ezat \u00een loja oficial\u0103 \u0219i au stat trei ore \u0219i jum\u0103tate s\u0103 asculte \u201eOedip\u201d, de George Enescu. Cu tot respectul, \u0219tim cu to\u021bii c\u0103 trebuie s\u0103 ai o anumit\u0103 tragere ca s\u0103 rezi\u0219ti. Dup\u0103 ce s-a terminat, a\u0219a h\u00e2tru cum \u00eel \u0219tim, l-a luat deoparte pe Holender \u0219i i-a spus \u201eb\u0103i, de-acum \u00eencolo, \u00eencepe\u021bi festivalul cu Oedip \u0219i chema\u021bi-i pe to\u021bi politicienii s\u0103-i culturaliza\u021bi aici \u0219i s\u0103 vede\u021bi cine iese din sal\u0103.\u201d<\/em><\/p>\n

Source URL: https:\/\/romania.europalibera.org\/a\/tara-in-service-de-ce-nu-are-romania-sala-de-concerte-pentru-marile-filarmonici-protesteaza-barenboim-mehta-pappano-gergiev\/31244361.html<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

La 32 de ani de la c\u0103derea comunismului, Rom\u00e2nia nu are \u00eenc\u0103 o sal\u0103 de spectacol adecvat\u0103 marilor concerte simfonice, de\u0219i se afl\u0103 la a 25-a edi\u021bie a Festivalului George Enescu. Rom\u00e2nia continu\u0103 s\u0103 fie gazda celor mai valoroase filarmonici din lume, conduse de cei mai mari dirijori, \u00eentr-o sal\u0103 construit\u0103 pentru congresele \u0219i \u0219edin\u021bele […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":328504,"comment_status":"open","ping_status":"","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[2],"tags":[23],"class_list":["post-328503","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-politics","tag-romania-europalibera-org"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/328503","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=328503"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/328503\/revisions"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/328504"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=328503"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=328503"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=328503"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}