{"id":328402,"date":"2021-05-10T08:30:26","date_gmt":"2021-05-10T05:30:26","guid":{"rendered":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=328402"},"modified":"2021-05-10T08:30:26","modified_gmt":"2021-05-10T05:30:26","slug":"tara-in-service-ce-nu-mai-stiu-romanii-despre-10-mai","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=328402","title":{"rendered":"\u021aar\u0103 \u00een service | Ce nu (mai) \u0219tiu rom\u00e2nii despre 10 Mai"},"content":{"rendered":"
\n

Ziua de 10 Mai a fost Ziua Na\u021bional\u0103 a Rom\u00e2niei \u00eenainte de comunism. Aceast\u0103 s\u0103rb\u0103toare are trei semnifica\u021bii, toate legate de Regele Carol I. Acesta a domnit \u00eentre 1866 \u0219i 1914 \u0219i a avut cea mai lung\u0103 domnie din istoria rom\u00e2nilor, 48 de ani Care sunt aceste trei semnifica\u021bii? <\/p>\n<\/div>\n

\u00cen ordine cronologic\u0103, prima semnifica\u021bie a zilei de 10 Mai este intrarea domnitorului Carol I de Hohenzollern \u00een Bucure\u0219ti.<\/strong> Venea de la Dusseldorf, al doilea loc de re\u0219edin\u021b\u0103 al familiei princiare prusace Hohenzollern-Sigmaringen, \u00eenrudit\u0103 cu familia regal\u0103 de Hohenzollern a Prusiei \u0219i cu cea imperial\u0103 francez\u0103. Din cauza r\u0103zboiului \u00een desf\u0103\u0219urare \u00eentre Prusia \u0219i Austrio-Ungaria, prin\u021bul a fost nevoit s\u0103 fac\u0103 drumul incognito, sub numele de Karl Hettingen. Ultima parte a c\u0103l\u0103toriei a str\u0103b\u0103tut-o cu un vapor comercial, pe Dun\u0103re. A debarcat la Turnu Severin la 7 mai 1866. Aici a fost \u00eent\u00e2mpinat de trimisul guvernului, Ion C. Br\u0103tianu, cel care cu o lun\u0103 \u00eenainte dusese, \u00een Germania, cea mai mare parte a negocierilor politice pentru instalarea unei dinastii occidentale la Bucure\u0219ti. Carol de Hollenzollern, prin\u021b catolic \u0219i ofi\u021ber prusac \u00een v\u00e2rst\u0103 de 27 de ani urma s\u0103 devin\u0103 domnitorul Principatelor Unite, un stat care figura pe hart\u0103 \u00een componen\u021ba Imperiului Otoman.<\/p>\n

De la Turnu Severin, dup\u0103 trei zile de mers cu tr\u0103sura sau c\u0103lare, uneori de-a dreptul pe c\u00e2mp – Rom\u00e2nia nu avea nici m\u0103car un kilometru de cale ferat\u0103, iar majoritatea drumurilor erau nepietruite – noul domnitor a ajuns la Bucure\u0219ti. Este primul domnitor, \u00een sute de ani, neconfirmat de \u00cenalta Poart\u0103, adic\u0103 de guvernul Turciei, puterea suzeran\u0103 asupra Principatelor Rom\u00e2ne. Nu \u00eent\u00e2mpl\u0103tor, instaurarea unui principe occidental era una din solicit\u0103rile rom\u00e2nilor exprimate la Adun\u0103rile Ad-Hoc din 1857-1858, al\u0103turi de Unirea Principatelor, neutralitate \u0219i reforme sociale.<\/strong><\/p>\n

Dar Carol I nu a fost confirmat domnitor nici de puterile occidentale. \u00cen aprilie, \u00een timp ce Ion C. Br\u0103tianu deschisese negocierile cu familia de Hohenzollern, Marile Puteri se pronun\u021baser\u0103 cu patru voturi la trei \u00eempotriva deciziei. Dar, la fel ca \u0219i \u00een cazul dublei alegeri a lui Alexandru Ioan Cuza, cu \u0219apte ani \u00eenainte (Cuza devenise \u00eentre timp mult prea autoritar), politicienii rom\u00e2ni \u0219i-au asumat un alt fait accompli<\/em>, adic\u0103 politica faptului \u00eemplinit \u0219i au ac\u021bionat. Din fericire, au g\u0103sit \u00een Carol I un partener curajos, dispus s\u0103 \u00ee\u0219i asume riscul. <\/strong>Cu o \u0219ase s\u0103pt\u0103m\u00e2ni \u00eenainte, prin\u021bul Philip de Flandra, prima op\u021biune a negociatorilor rom\u00e2ni, decisese c\u0103 Principatele Rom\u00e2ne au o situa\u021bie prea complicat\u0103 ca s\u0103 se implice.<\/p>\n

Refuzul Marilor Puteri de a accepta ideea unui principe occidental la Bucure\u0219ti este motivul pentru care \u00eens\u0103\u0219i depunerea jur\u0103m\u00e2ntului de c\u0103tre Carol I la Bucure\u0219ti a fost un act de Independen\u021b\u0103. O lun\u0103 mai t\u00e2rziu, noua Constitu\u021bie nici m\u0103car nu f\u0103cea referire la puterea suzeran\u0103 \u0219i folosea pentru prima dat\u0103, oficial, numele de Rom\u00e2nia.<\/strong><\/p>\n

\u00cen al doilea r\u00e2nd, ziua de 10 Mai este Ziua Independen\u021bei. <\/strong>Exist\u0103 \u00eenc\u0103 o disput\u0103 politic\u0103 \u00een privin\u021ba acestei aser\u021biuni, dar printre exper\u021bi \u0219i istorici nu exist\u0103 dubii. R\u0103zboiul de Independen\u021b\u0103 al Rom\u00e2niei a fost parte a r\u0103zboiului ruso-turc dintre 1877-1878. Interven\u021bia Rusiei \u00een Balcani a fost provocat\u0103 de violen\u021ba cu care turcii au \u00eencercat s\u0103 \u00een\u0103bu\u0219e revoltele bulgarilor \u0219i s\u00e2rbilor \u00eempotriva corup\u021biei \u0219i agresiunilor st\u0103p\u00e2nitorilor otomani; masacrul de la Batak (Bulgaria) a indignat opinia public\u0103 european\u0103. La aceast\u0103 incursiune a Imperiului \u021aarist contra Turciei s-a asociat Rom\u00e2nia.<\/p>\n

Mica armat\u0103 rom\u00e2n\u0103 nu ar fi f\u0103cut fa\u021b\u0103 uria\u0219ei armate turce\u0219ti. Aici \u00eens\u0103 prezen\u021ba domnitorului Carol I la Bucure\u0219ti a fost decisiv\u0103 tocmai datorit\u0103 faptului c\u0103 era un prin\u021b de Hohenzollern \u0219i avea o educa\u021bie militar\u0103 excep\u021bional\u0103. <\/strong>Prestigiul s\u0103u a f\u0103cut ca \u00een timpul deplas\u0103rii trupelor ruse\u0219ti la sud de Dun\u0103re, Rom\u00e2nia s\u0103 NU fie ocupat\u0103 de ru\u0219i. A ob\u021binut chiar cazarea Marelui Duce Nicolae, conduc\u0103torul armatelor ruse\u0219ti \u00een afara Bucure\u0219tiului, un semnal foarte puternic pentru o \u021bar\u0103 calcat\u0103 sistematic de armate de ocupa\u021bie \u00een precedenta sut\u0103 de ani. \u00cen aceea\u0219i m\u0103sur\u0103, a fost important\u0103 insisten\u021ba domnitorului Carol I, a premierului Br\u0103tianu \u0219i a celorlal\u021bi deciden\u021bi ca r\u0103zboiul s\u0103 NU se poarte pe teritoriul Rom\u00e2niei, ci la sud de Dun\u0103re.<\/p>\n

Trecerea Dun\u0103rii de c\u0103tre trupele ruse\u0219ti a avut loc \u00eencep\u00e2nd din luna aprilie. Autorit\u0103\u021bile rom\u00e2ne au a\u0219teptat momentul potrivit s\u0103 declare r\u0103zboi Turciei \u00eenc\u0103 suzerane. Puteau s\u0103 o fac\u0103 oric\u00e2nd, \u00eencep\u00e2nd din martie, dar c\u00e2nd au f\u0103cut-o, au ales ziua \u00een a\u0219a fel \u00eenc\u00e2t ea s\u0103 se potriveasc\u0103 cu Ziua Dinastiei, 10 Mai 1866 \u0219i s\u0103 devin\u0103 o singur\u0103 s\u0103rb\u0103toare.<\/strong> Atunci c\u00e2nd ministrul de Externe a citit \u00een fa\u021ba parlamentarilor Declara\u021bia de Independen\u021b\u0103 pe 9 mai, Mihail Kog\u0103lniceanu \u0219i to\u021bi ceilal\u021bi \u0219tiau c\u0103 domnitorul o va semna – a\u0219a cum pre\u0219edintele promulg\u0103 ast\u0103zi legile ca s\u0103 le fac\u0103 s\u0103 intre \u00een vigoarep – pe 10 Mai, ceea ce \u0219i s-a \u00eent\u00e2mplat. \u201eZiua Independen\u021bei este 10 Mai!\u201d<\/strong>, mi-a strigat realmente Neagu Djuvara la un moment dat c\u00e2nd am avut impertinen\u021ba s\u0103 fac pe avocatului diavolului \u0219i s\u0103 \u00eei spun c\u0103 discursul lui Kog\u0103lniceanu a fost pe 9. \u201eComuni\u0219tii au inventat 9 mai\u201d, preciza el mereu.<\/p>\n

Dar dincolo de propaganda comunist\u0103 care insista s\u0103 \u0219tearg\u0103 orice urm\u0103 a regalit\u0103\u021bii moderne, \u00een contextul mai larg al \u00eentreruperii brutale \u0219i totale a leg\u0103turilor cu Occidentul, leg\u0103turi devenite intrinseci \u00een 80 de ani de monarhie constitu\u021bional\u0103, r\u0103m\u00e2n dou\u0103 argumente majore \u00een favoarea zilei de 10 Mai – Zi a Independen\u021bei:<\/strong><\/p>\n

C\u00e2t despre contribu\u021bia personal\u0103 a lui Carol I la efortul Rom\u00e2niei de a deveni stat independent, ea a fost esen\u021bial\u0103, direct\u0103 \u0219i practic\u0103. <\/strong>\u00cen ciuda num\u0103rului mare de solda\u021bi, ru\u0219ii au fost \u00eenfr\u00e2n\u021bi la sudul Dun\u0103rii, iar \u00een iulie, Marele Duce Nicolae l-a rugat expres pe Hohenzollern-ul de la Bucure\u0219ti s\u0103 \u00eei vin\u0103 \u00een ajutor. L\u0103s\u00e2nd orgoliul na\u021bional la o parte, a\u0219a cum au f\u0103cut-o politicienii \u00een\u021belep\u021bi din secolul XIX, v\u0103 pute\u021bi imagina c\u0103 o astfel de rug\u0103minte ar fi fost adresat\u0103 unui domnitor rom\u00e2n c\u00e2nd func\u021bia respectiv\u0103 era de vasal \u0219i era astfel de secole? Telegrama Marelui Duce era aur curat pentru interesele Bucure\u0219tiului: documentul justifica interven\u021bia rom\u00e2neasc\u0103 la sud de Dun\u0103re \u0219i permitea tinerei Armate Rom\u00e2ne s\u0103 se bat\u0103 ea \u00eens\u0103\u0219i pentru Independen\u021ba Rom\u00e2niei<\/strong>, nu s\u0103 o c\u00e2\u0219tige din negocierile Marilor Puteri.<\/p>\n

Dar acesta a fost numai \u00eenceputul. \u00cen august 1877, a venit pe linia frontului \u00eensu\u0219i \u021barul Alexandru al II-lea. El a insistat \u00een mod eronat pentru asediul redutei Grivi\u021ba, una dintre cele mai puternice prin care armata otoman\u0103 proteja ora\u0219ul bulg\u0103nesc Plevna. Ei bine, dup\u0103 e\u0219ecul primului asalt asupra Grivi\u021bei, domnitorul Rom\u00e2niei, Carol I devine \u0219eful Cartierului General<\/strong> de la sud de Dun\u0103re, este comandant al armatelor ruso-rom\u00e2ne, deci inclusiv al trupelor ruse\u0219ti. Carol I a c\u00e2\u0219tigat Plevna \u0219i lui i s-a predat Osman Pa\u0219a.<\/strong> Demnitarul turc fost \u021binut prizonier \u00eentr-o cl\u0103dire de pe Calea Victoriei. Apropos, fostul Pod al Mogo\u0219oaiei \u00een 1878 \u00ee\u0219i schimb\u0103 numele \u00een Calea Victoriei, \u00een cinstea solda\u021bilor din R\u0103zboiul de Independen\u021b\u0103. Urmeaz\u0103 Congresul de la Berlin unde gazda, cancelarul Otto von Bismark, a jucat clar \u00een favoarea mai vechii sale cuno\u0219tin\u021be, acum cu domiciliul la Bucure\u0219ti. Carol I se afla \u00eentr-adev\u0103r \u00eentr-o situa\u021bie absurd\u0103: c\u00e2\u0219tigase r\u0103zboiul, dar alia\u021bii ru\u0219i nu voiau s\u0103 mai plece din Rom\u00e2nia. Au c\u0103p\u0103tat p\u00e2n\u0103 la urm\u0103 cele trei jude\u021be din sudul Basarabiei, dar prin\u021bul de Hohenzollern a c\u00e2\u0219tigat Dobrogea, cu portul Constan\u021ba modernizat deja de englezi.<\/strong> Ca to\u021bi strategii germani ai epocii, era marcat de ideea \u201epl\u0103m\u00e2nului maritim\u201d necesar dezvolt\u0103rii economiei.<\/p>\n

Cea de-a treia semnifica\u021bie a zilei de 10 Mai este cea mai pu\u021bin cunoscut\u0103, dar probabil pe termen lung cea mai important\u0103. Dup\u0103 ce toate statele europene \u0219i parlamentele lor ratificaser\u0103 actele de recunoa\u0219tere a independen\u021bei Rom\u00e2niei, la 10 Mai 1881, Rom\u00e2nia a fost proclamat\u0103 Regat, iar Carol I a fost \u00eencoronat Rege. <\/strong>Nu era un act de orgoliu din partea domnitorului, ci ridicarea Rom\u00e2niei \u00eens\u0103\u0219i la statutul de stat suveran. <\/strong>A fost, de fapt, prima mare integrare european\u0103 a \u021b\u0103rii. Europa era atunci clubul monarhiilor constitu\u021bionale, iar la 10 Mai 1881, Rom\u00e2nia a devenit stat membru. La 10 Mai 1881, se \u00eencheie efortul pentru Independen\u021b\u0103.<\/p>\n

Semnificativ, Regele Carol I a fost \u00eencoronat la 10 Mai 1881 cu o coroan\u0103 cu totul \u0219i cu totul special\u0103, f\u0103cut\u0103 din o\u021belul unui tun capturat de la turci la Plevna. Regina Elisabeta a primit o coroan\u0103 simpl\u0103 de aur. Demnitarii rom\u00e2ni ar fi preferat coroane mai sofisticate. Iat\u0103 care au fost contra-argumentele Regelui Carol I, expuse chiar de el \u00een \u201eMemoriile Regelui Carol I al Rom\u00e2niei de un martor ocular\u201d (au fost recent republicate).<\/p>\n

\u201eGuvernul este de p\u0103rere: coroanele s\u0103 fie scumpe \u0219i pompoase. Regele se declar\u0103 cu hot\u0103r\u00e2re contra acestei idei deoarece \u00eensemne regale scumpe nu corespund tradi\u021biilor \u021b\u0103rii \u0219i se potrivesc numai acolo unde ele au o valoare istoric\u0103, fiind r\u0103mase ca mo\u0219tenire a secolelor trecute. Regele r\u0103m\u00e2ne nestr\u0103mutat \u00een aceast\u0103 p\u0103rere, chiar dup\u0103 obiec\u021biunea mini\u0219trilor c\u0103 pentru coroana rom\u00e2n\u0103 seculii nu sunt \u00een trecut, ci \u00een viitor. D\u00e2nsul propune, la urm\u0103, ca pentru sine s\u0103 se fac\u0103 la Arsenal o coroan\u0103 de o\u021bel, din unul din tunurile cucerite de la Plevna, iar pentru Regina s\u0103 se fac\u0103 o coraon\u0103 simpl\u0103 de aur, dac\u0103 se poate de unul din giuvaergii din Bucure\u0219ti\u201d.<\/strong><\/em><\/p>\n

S\u0103rb\u0103toarea de 10 Mai<\/strong> a fost interzis\u0103 pe teritoriul Rom\u00e2niei de dou\u0103 ori. Prima dat\u0103 \u00een timpul ocupa\u021biei germane a Bucure\u0219tiului din primul r\u0103zboi mondial, pentru doi ani. Mare\u0219alul Anton von Mackensen voia s\u0103-i umileasc\u0103 pe \u00eenfr\u00e2n\u021bi a\u0219a c\u0103 10 Mai a fost zi de lucru \u00een 1917 \u0219i 1918. \u00cen plus, Germania voia s\u0103 se r\u0103zbune pe dinastia de Rom\u00e2nia<\/strong> pentru c\u0103 se angajase \u00een r\u0103zboi al\u0103turi de Antanta pentru Transilvania. Este \u0219i motivul pentru care \u00een acel moment familia regal\u0103 rom\u00e2n\u0103 a pierdut numele de Hohenzollern. Regele de la Bucure\u0219ti era considerat la Berlin un tr\u0103d\u0103tor.<\/p>\n

A doua oar\u0103, s\u0103rb\u0103torirea zilei de 10 Mai a fost interzis\u0103 \u00een 1948, deci dup\u0103 abdicarea for\u021bat\u0103 a Regelui Mihai \u0219i instaurarea Republicii Populare. De data aceasta, interdic\u021bia a durat 41 de ani. Nu vorbim despre faptul c\u0103 10 Mai nu a mai fost Ziua Na\u021bional\u0103 a Rom\u00e2niei, cum s-a \u00eent\u00e2mplat c\u00e2nd 23 august nu a mai fost zi na\u021bional\u0103, dar r\u0103m\u00e2ne o zi marcat\u0103 prin conferin\u021be \u0219tiin\u021bifice, dezbateri TV \u0219i expozi\u021bii. \u00cen comunism, ziua de 10 Mai a fost interzis\u0103 \u00een sensul c\u0103 cine \u00ee\u0219i permitea s\u0103 o amintesc\u0103 public risca s\u0103 fie arestat. <\/strong>Men\u021bionarea ei \u00een manuale \u0219i c\u0103r\u021bi de popularizare a fost realmente prohibit\u0103. Numele lui Carol I a fost \u0219ters din orice program\u0103 \u0219colar\u0103. Genera\u021bii \u0219i genera\u021bii de elevi nu au aflat de la \u00eenv\u0103\u021b\u0103torii \u0219i profesorii lor cine era domnitorul Rom\u00e2niei \u00een timpul R\u0103zboiului de Independen\u021b\u0103, nici c\u0103 a domnit aproape jum\u0103tate de secol.<\/p>\n

Dup\u0103 c\u00e2te se vede din materialul video de mai sus, situa\u021bia nu s-a \u00eembun\u0103t\u0103\u021bit substan\u021bial nici la 30 de ani de la c\u0103derea comunismului. Progrese s-au f\u0103cut totu\u0219i. Lucr\u0103ri esen\u021biale \u0219i\/sau substan\u021biale despre Carol I exist\u0103 \u00een orice mare libr\u0103rie, iar statuia lui Regelui Independen\u021bei, demolat\u0103 de comuni\u0219ti \u00een noaptea de 30 spre 31 decembrie 1947, \u0219i-a reg\u0103sit locul \u00een inima Bucure\u0219tiului, \u00een fa\u021ba Funda\u021biilor Regale.<\/p>\n

Nici o surs\u0103 media<\/p>\n

Source URL: https:\/\/romania.europalibera.org\/a\/31247346.html<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Ziua de 10 Mai a fost Ziua Na\u021bional\u0103 a Rom\u00e2niei \u00eenainte de comunism. Aceast\u0103 s\u0103rb\u0103toare are trei semnifica\u021bii, toate legate de Regele Carol I. Acesta a domnit \u00eentre 1866 \u0219i 1914 \u0219i a avut cea mai lung\u0103 domnie din istoria rom\u00e2nilor, 48 de ani Care sunt aceste trei semnifica\u021bii? \u00cen ordine cronologic\u0103, prima semnifica\u021bie a […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":328403,"comment_status":"open","ping_status":"","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[2],"tags":[23],"class_list":["post-328402","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-politics","tag-romania-europalibera-org"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/328402","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=328402"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/328402\/revisions"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/328403"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=328402"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=328402"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=328402"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}