{"id":327552,"date":"2021-06-22T04:50:00","date_gmt":"2021-06-22T01:50:00","guid":{"rendered":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=327552"},"modified":"2021-06-22T04:50:00","modified_gmt":"2021-06-22T01:50:00","slug":"80-de-ani-cel-mai-controversat-moment-al-romaniei-in-cel-de-al-doilea-razboi-mondial","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=327552","title":{"rendered":"80 de ani | Cel mai controversat moment al Rom\u00e2niei \u00een cel de-al doilea r\u0103zboi mondial\u00a0"},"content":{"rendered":"

S-a spus despre geneneralul Ion Antonescu c\u0103 are scuza angaj\u0103rii Rom\u00e2niei \u00een cel de-al doilea r\u0103zboi mondial, pe 22 iunie 1941, de partea Germaniei naziste, pentru recuperarea teritoriilor pierdute \u00een urm\u0103 cu un an. Prin Pactul Ribbentrop-Molotov, Dictatul de la Viena, respectiv Acordul de la Craiova, Rom\u00e2nia pierduse Basarabia, Nordul Bucovinei, \u021binutul Her\u021ba, Transilvania de Nord \u0219i Cadrilaterul. Dar sunt trecute frecvent cu vederea participarea la Holocaust soldat\u0103 cu un num\u0103r \u00eentre 200.000 \u0219i 300.000 de victime, \u0219i preten\u021biile teritoriale legate de colonizarea Transnistriei, a\u0219a cum atest\u0103 coresponden\u021ba purtat\u0103 cu Marele Stat Major.<\/strong><\/p>\n

\u00cen logica r\u0103st\u0103lm\u0103cirii faptelor folosit\u0103 de regimurile totalitare de pretutindeni, istoria na\u021bional-comunist\u0103 din Rom\u00e2nia, cea scris\u0103 la ordinul lui Nicolae Ceau\u0219escu \u00een anii ’80, i-a f\u0103cut lui Ion Antonescu un portret de erou na\u021bional. Scopul era \u201ena\u021bionalizarea\u201d regimului comunist din Rom\u00e2nia, dup\u0103 etapa sovietic\u0103 din anii ’50, desf\u0103\u0219urat\u0103 cu Armata Ro\u0219ie de ocupa\u021bie \u00een \u021bar\u0103. Dac\u0103 la \u00eenceputul comunismului, Ion Antonescu era prezentat drept un criminal de r\u0103zboi, iar Rom\u00e2nia un stat imperialist care ar merita s\u0103 fie dezmembrat, iar pentru \u201eDe\u0219teapt\u0103-te, rom\u00e2ne\u201d \u0219i Imnul Regal, puteai face \u00eenchisoare, ulterior voievozii au fost recupera\u021bi, au reintrat \u00een circuit \u00een manuale, Marea Unire a re\u00eenceput s\u0103 fie s\u0103rb\u0103torit\u0103 cu fast, iar Ion Antonescu a fost reabilitat. Plas\u00e2ndu-l pe mare\u0219alul Ion Antonescu printre figurile necontestate ale istoriei rom\u00e2ne\u0219ti, dictatorul Nicolae Ceau\u0219escu d\u0103dea o replic\u0103 ideologic\u0103 Occidentului, care obosise s\u0103 \u00eel considere \u201edisidentul\u201d Blocului Est \u0219i s\u0103 \u00eel finan\u021beze, dar mai ales Moscovei, unde \u00eencepeau reforme. Obsedat de control cu orice pre\u021b, Nicolae Ceau\u0219escu a jucat o dat\u0103 \u00een plus cartea indepedenden\u021bei.<\/p>\n

Regimul de la Bucure\u0219ti va avea nevoie de un argument istoric anti-URSS mai ales dup\u0103 ce, \u00een 1985, la Kremlin venise la putere Mihail Gorbaciov. Acesta a dat tonul unor reforme pe care Nicolae Ceau\u0219escu nu era dispus s\u0103 le fac\u0103. \u201ePersonajul\u201d Ion Antonescu a fost transformat de propagand\u0103 \u00een marioneta perfect\u0103. Nicolae Ceau\u0219escu a fost prezentat \u00een termeni na\u021bionali, drept succesorul lui Ion Antonescu – regele Independen\u021bei, Carol I \u0219i Regele Unirii, Ferdinand, ca \u0219i Carol al II-lea \u0219i Mihai I erau \u00een continuare interzi\u0219i \u00een istoria de mase. Reversul politic al \u201ena\u021bionaliz\u0103rii\u201d trunchiate a istoriei a fost revenirea lui Ceau\u0219escu la stalinismul anilor ’50 \u00een care fusese format: a \u00eenchis complet regimul \u0219i c\u0103tre Est, \u0219i c\u0103tre Vest, bloc\u00e2nd orice reform\u0103, inclusiv dup\u0103 vizita lui Gorbaciov la Bucure\u0219ti \u00een mai 1987. Este una din explica\u021biile pentru care r\u0103sturnarea dictaturii \u00een Rom\u00e2nia a avut loc ultima \u0219i a \u00eensemnat uciderea a 1.066 de oameni.<\/p>\n

Utilizarea \u201epersonajului\u201d Ion Antonescu de c\u0103tre regimul Ceau\u0219escu nu pornea de la zero \u0219i mai avea un avantaj. La \u00eenceputul instaur\u0103rii comunismului, una din tacticile folosite de Securitate pentru a diviza orice posibil\u0103 mi\u0219care de rezisten\u021b\u0103 era aceea de a-l compromite pe Regele Mihai. Posibililor opozan\u021bi li se spunea c\u0103 Regele este tr\u0103d\u0103tor pentru c\u0103, arest\u00e2ndu-l pe Antonescu la 23 august 1944, a permis ocuparea Rom\u00e2niei de c\u0103tre armatele sovietice. Ce omiteau detractorii Regelui era c\u0103 Armata Ro\u0219ie se afla pe teritoriu rom\u00e2nesc din aprilie, c\u0103 odat\u0103 cu debarcarea din Normandia din iunie 1944, Alia\u021bii nu mai aveau at\u00e2t de mare nevoie de Rom\u00e2nia \u0219i c\u0103 lovitura de palat a Regelui a venit in extremis<\/em> \u0219i a reprezentat marele argument la Congresul de Pace de la Paris din 1946 pentru salvarea Transilvaniei.<\/p>\n

Aceste fapte, proaspete \u00een memoria contemporanilor, fie ei afla\u021bi \u00een \u00eenchisorile comuniste sau care reu\u0219iser\u0103 s\u0103 se refugieze \u00een Occident, s-au dovedit obstacole serioase \u00een fa\u021ba propagandei Securit\u0103\u021bii \u00een anii ’50. Credibilitatea Regelui – care \u00eenfiin\u021base Comitetul Na\u021bional Rom\u00e2n, un guvern al Rom\u00e2niei ocupate \u00een exil – a r\u0103mas ne\u0219tirbit\u0103. Sofismele regimului comunist au avut \u00eens\u0103 impact maxim dup\u0103 cele 40 de decenii de \u00eendoctrinare \u0219i educa\u021bie ideologizat\u0103. Apologia mare\u0219alului Antonescu ca erou al na\u021biunii, sacrificat de regele tr\u0103d\u0103tor \u0219i v\u00e2ndut Occidentului unde ar fi fugit, cu averi cu tot, <\/em>avea s\u0103 fac\u0103 ravagii \u00een anii ’80. Dar \u0219i dup\u0103 – mai ales prin Partidul Rom\u00e2nia Mare, mul\u021bi ani aliat la guvernare cu partidul mo\u0219tenitor al PCR, Frontul Salv\u0103rii Na\u021bionale. Cu urm\u0103ri incalculabile asupra ritmului \u00een care Rom\u00e2nia a revenit \u00een comunitatea na\u021biunilor libere ale Europei.<\/p>\n

Din nefericire, portretul real al lui Ion Antonescu nu este nici ast\u0103zi pe deplin cunoscut marelui public. Disciplinat \u0219i incoruptibil, dormea \u00een timpul r\u0103zboiului, c\u00e2nd nu se afla pe front, \u00een biroul s\u0103u de la Palatul Victoria. Era respectat. Dar, dup\u0103 cum remarc\u0103 unii istorici, coresponden\u021ba purtat\u0103 cu Hitler \u00eel arat\u0103, oportunist, purt\u0103tor al unui complex de inferioritate ca lider al unei \u021b\u0103ri mici \u0219i cu o armat\u0103 precar dotat\u0103, care al\u0103turi de vicepremierul \u0219i ministrul de externe Mihai Antonescu, a v\u0103zut – prin intrarea \u00een r\u0103zboi al\u0103turi de Germania nazist\u0103 – oportunitatea epur\u0103rii etnice a Rom\u00e2niei, cu scrieri doveditoare \u00een acest sens \u00eenc\u0103 din anii ’20. Mai grav, r\u0103m\u00e2ne refuzul categoric al mare\u0219alului de a asculta lideri politici, dar \u0219i militari mai pondera\u021bi, care au pledat categoric \u00eempotriva implic\u0103rii Rom\u00e2niei \u00een r\u0103zboiul de dincolo de Nistru, p\u00e2n\u0103 la Stalingrad. R\u0103m\u00e2ne neverosimil ast\u0103zi c\u0103 implicarea Rom\u00e2niei \u00een Holocaust cu circa 300.000 de victime, pierderea a 70.000 de solda\u021bi la Odesa \u0219i 158.000 de militari la Stalingrad \u00een iarna 1942-1943, mor\u021bi, r\u0103ni\u021bi \u0219i disp\u0103ru\u021bi, s-au f\u0103cut f\u0103r\u0103 ca \u00eentre Berlin \u0219i Bucure\u0219ti s\u0103 existe un acord scris \u0219i garan\u021bii. Ion Antonescu credea c\u0103 politica, inclusiv cea \u00een vreme de r\u0103zboi, se face pe cuv\u00e2nt de onoare. Iar regimul de dictatur\u0103 \u00een care func\u021biona i-a permis s\u0103 persiste \u00een eroare.<\/p>\n

Rom\u00e2nia a intrat \u00een cel de al doilea r\u0103zboi mondial contra URSS, al\u0103turi de Germania, \u00een noaptea de 21 spre 22 iunie 1941. Cu un an \u00eenainte, \u00een urma Pactului Ribbentrop-Molotov (\u00een\u021belegerea dintre Hitler \u0219i Stalin din 23 august 1939 prin care cei doi \u0219i-au \u00eemp\u0103r\u021bit Europa Central\u0103 \u0219i de Est), la Bucure\u0219ti c\u0103zuse ca un tr\u0103znet ultimatum-ul sovietic din seara de 26 iunie 1940: Rom\u00e2nia trebuie s\u0103 p\u0103r\u0103seasc\u0103 Basarabia, Bucovina \u0219i \u021ainutul Her\u021ba p\u00e2n\u0103 la 28 iunie, altfel va fi ocupat\u0103 de URSS. Moscova cerea astfel \u00eenapoi, \u00een contul fostului Imperiu \u021aarist, ex-gubernia Basarabia, iar celelalte teritorii, \u201edrept compensa\u021bie\u201d.<\/em><\/p>\n

La o lun\u0103, regele Carol al II -lea \u0219i mai-marii de la Bucure\u0219ti primesc lovitura catastrofal\u0103 a pierderii Transilvaniei de Nord. Sub arbitrajul ministrului de externe al Germaniei naziste, Ribbentrop, \u0219i cel al Italiei fasciste, Ciano, Ungaria prime\u0219te cadou prin Dictatul de la Viena, nord-vestul Transilvaniei, inclusiv Clujul.<\/p>\n

Carol al II-lea este nevoit s\u0103 renun\u021be la tron. Mihai I este uns rege \u00eentr-o ceremonie restr\u00e2ns\u0103, la v\u00e2rsta de 19 ani. Generalul Ion Antonescu preia puterea de facto \u0219i \u00eei asociaz\u0103 pe fasci\u0219tii rom\u00e2ni la putere. \u00cen septembrie, Rom\u00e2nia devine \u201estat na\u021bional legionar\u201d, cu Ion Antonescu \u00een postura de \u201eConduc\u0103tor al Statului\u201d \u0219i premier.<\/p>\n

Din fericire pentru Rom\u00e2nia, coabitarea dintre legionari \u0219i Ion Antonescu nu merge bine. Om al ordinii, militar educat \u00een Occident, Antonescu detest\u0103 \u201edezordinile\u201d provocate de legionari. \u00cenl\u0103turarea brutal\u0103 a evreilor din economie provoac\u0103 pagube uria\u0219e, haos. Miz\u00e2nd exact pe cartea ordinii, Antonescu ob\u021bine m\u00e2n\u0103 liber\u0103 la Bucure\u0219ti \u0219i dep\u0103\u0219e\u0219te cu ajutorul armatei rebeliunea legionar\u0103 din ianuarie 1941 \u0219i r\u0103m\u00e2ne la putere cu ajutorul unor cercuri de tehnocra\u021bi, mul\u021bi filo-germani \u0219i simpatizan\u021bi legionari.<\/p>\n

Ordinul generalului Ion Antonescu – \u201eOsta\u015fi, v\u0103 ordon, trece\u0163i Prutul\u201d<\/em> din 21 spre 22 iunie 1941 f\u0103cea parte din marea opera\u021biune Barbarosa prin care Hitler a pornit asaltul contra vechiului s\u0103u aliat, Stalin. Ordinul lui Ion Antonescu vorbea despre eliberarea Basarabiei \u015fi f\u0103cea trimitere la recuperarea Transilvaniei de Nord. R\u0103zboiul pornit de generalul Ion Antonescu era un r\u0103zboi de eliberare a teritoriului rom\u00e2nesc.<\/p>\n

Ce a \u00eensemnat acel moment pentru istoria Rom\u00e2niei \u0219i care au fost consecin\u021bele sale, am \u00eencercat s\u0103 afl\u0103m \u00een discu\u021bia cu doi istorici: Adrian Ciofl\u00e2nc\u0103 \u0219i Manuel St\u0103nescu.<\/p>\n

Adrian Ciofl\u00e2nc\u0103 este directorul Centrului pentru Studiul Istoriei Evreilor din Rom\u00e2nia, membru al Colegiului Consiliului Na\u021bional pentru Studierea Arhivelor Securit\u0103\u021bii. A fost membru \u00een Comisia Interna\u021bional\u0103 pentru Studierea Holocaustului din Rom\u00e2nia (2003-2004) \u0219i expert \u00een Comisia Preziden\u021bial\u0103 pentru Analiza Dictaturii Comuniste din Rom\u00e2nia (2006), contribuind la Rapoartele Finale ale celor dou\u0103 comisii. Din 2005 este membru \u00een delega\u021bia Rom\u00e2niei la International Holocaust Remembrance Alliance.<\/p>\n

Manuel St\u0103nescu este cercet\u0103tor la Institutul pentru Studii Politice de Ap\u0103rare \u0219i Istorie Militar\u0103, cu un doctorat \u00een istorie militar\u0103, autor al c\u0103r\u021bii \u201eOdessa. Gustul amar al victoriei\u201d.<\/em><\/p>\n

Contextul a fost unul extrem de complicat, spune cercet\u0103torul Manuel St\u0103nescu. Istoricul spune c\u0103 trebuie s\u0103 avem \u00eentotdeauna \u00een vedere c\u0103 Rom\u00e2nia a pierdut \u00een vara anului 1940 o mare parte din teritoriu. Rom\u00e2nia Mare, creat\u0103 \u00een 1918, s-a destr\u0103mat \u00een 1940.<\/p>\n

\u201eAm pierdut pe r\u00e2nd Basarabia, Nordul Bucovinei, \u021binutul Her\u021ba, apoi o parte din Transilvania, iar \u00een septembrie Cadrilaterul. F\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103 c\u0103 aceste pierderi teritoriale au afectat profund statul rom\u00e2n din toate punctele de vedere: din punct de vedere al capacit\u0103\u021bii de ap\u0103rare, al securit\u0103\u021bii, din punct de vedere psihologic. Drept dovad\u0103 c\u0103 regimul Carol al II-lea s-a \u0219i pr\u0103bu\u0219it imediat dup\u0103 cedarea Ardealului. Pe 6 septembrie 1940, el renun\u021b\u0103 la tron. Era imposibil s\u0103 mai conduc\u0103 \u021bara. F\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103 c\u0103 \u00een acest context, \u00een care chiar existenta statului rom\u00e2n era pus\u0103 \u00een balan\u021b\u0103, Rom\u00e2nia nu avea foarte multe op\u021biuni. \u00cen vara anului 1940 s\u0103 nu uit\u0103m c\u0103 Germania era \u00eenving\u0103toare \u00een fa\u021ba Fran\u021bei, domina continentul \u0219i \u00eempreun\u0103 cu Italia voiau s\u0103 pun\u0103 bazele acele noi ordini europene ce a decis \u00eentreg contextul regional de securitate \u00een vara \u0219i toamna anului 1940. \u00cen consecin\u021b\u0103, pentru Rom\u00e2nia, dup\u0103 abdicarea lui Carol al II-lea \u0219i venirea la putere a lui Antonescu, op\u021biunile nu erau foarte multe. A\u0219 preciza c\u0103 cel care a demarat apropierea fa\u021b\u0103 de Germania nu a fost Antonescu, ci chiar Carol al II-lea. Dup\u0103 pierderea Basarabiei a decis s\u0103 numeasc\u0103 un prim-ministru, Ion Gigurtu, care era germanofil \u0219i care a cerut o misiune german\u0103 militar\u0103 \u00een iulie 1940. La dou\u0103 zile dup\u0103 ce Antonescu a venit la putere, Carol al II-lea a plecat de pe tron \u0219i a venit Mihai. Aceast\u0103 apropiere de Germania a fost cumva demarat\u0103 de Carol al II-lea, \u00een ideea \u00een care, sub imperiul pierderii Basarabiei \u0219i al pericolului venit dinspre Est, op\u021biunea alian\u021bei cu Germania era singura posibil\u0103\u201d,<\/em> explic\u0103 istoricul militar Manuel St\u0103nescu.<\/p>\n

Chiar dac\u0103 refuz\u0103 punerea \u00een discu\u021bie a unei istorii contrafactuale \u2013 ce-ar fi fost dac\u0103 \u2013 istoricul spune c\u0103, \u00eentr-un exerci\u021biu de imagina\u021bie poate fi interesant de aflat ce s-ar fi \u00eent\u00e2mplat dac\u0103 Rom\u00e2nia ar fi putut avea o alt\u0103 op\u021biune, dac\u0103 se afirma mai ferm al\u0103turi de puterile occidentale. acestea au \u0219i garantat, de altfel, Rom\u00e2nia Mare \u00een 1918.<\/p>\n

Din nefericire, chiar \u0219i acest exerci\u021biu este imposibil deoarece Carol al II-lea a reu\u0219it s\u0103 \u021bin\u0103 piept presiunilor germane de acaparare a petrolului rom\u00e2nesc p\u00e2n\u0103 dup\u0103 Munchen 1938. \u00cen noiembrie 1938, Carol al II-lea \u00eei face o vizit\u0103 lui Hitler, venind \u00eempreun\u0103 cu fiul s\u0103u Mihai, de la Londra. Dup\u0103 ce Anglia \u0219i Fran\u021ba accept\u0103 raptul cehoslovac, cedarea regiunii sudete \u0219i alipierea Austriei la Reich-ul german, Rom\u00e2niei at\u00e2t de dependente de Paris \u0219i Londra, nu \u00eei r\u0103m\u00e2nea alt\u0103 \u0219ans\u0103 dec\u00e2t s\u0103-\u0219i \u00eembuneze (viitorii) c\u0103l\u0103i.<\/p>\n

\u201eContextul interna\u021bional din anii \u201930 – care s-a agravat pe m\u0103sur\u0103 ce Germania a \u00eenceput s\u0103-\u0219i redob\u00e2ndeasc\u0103 influen\u021ba \u0219i puterea at\u00e2t politic\u0103 c\u00e2t \u0219i militar\u0103 – a dus la o politic\u0103 duplicitar\u0103 a lui Carol al II-lea. Pe de o parte, nu a dorit s\u0103 renun\u021be la alian\u021bele tradi\u021bionale cu Fran\u021ba \u0219i cu Marea Britanie. \u00cen egal\u0103 m\u0103sur\u0103, mai ales din constr\u00e2ngeri de ordin economic, dar \u0219i geopolitic, a dorit o oarecare apropiere \u0219i fa\u021b\u0103 de Germania.<\/em>Cu alte cuvinte, aceast\u0103 politic\u0103 duplicitar\u0103 din p\u0103cate nu ne-a folosit foarte mult. Probabil, dac\u0103 am fi fost mai fermi fa\u021b\u0103 de democra\u021biile occidentale…\u201d, <\/em>reflecteaz\u0103 istoricul.<\/p>\n

S\u0103 ne amintim totu\u0219i c\u0103, \u00een 1939, Marea Britanie \u0219i Fran\u021ba au garantat at\u00e2t Poloniei, c\u00e2t \u0219i Rom\u00e2niei c\u0103 le vor veni \u00een ajutor \u00een cazul unei agresiuni.<\/p>\n

\u201eEra o declara\u021bie politic\u0103, dar, din punct de vedere strategic era destul de complicat \u0219i atunci, pe m\u0103sur\u0103 ce situa\u021bia interna\u021bional\u0103 s-a agravat, Rom\u00e2nia \u0219i-a pierdut pe r\u00e2nd to\u021bi alia\u021bii. S\u0103 nu uit\u0103m c\u0103 Rom\u00e2nia fusese parte a Micii \u00cen\u021belegeri \u00eempreun\u0103 cu Iugoslavia \u0219i Cehoslovacia, dar dup\u0103 pr\u0103bu\u0219irea Cehoslovaciei, dup\u0103 ce a fost, practic, \u00eemp\u0103r\u021bit\u0103 cu sprijinul puterilor occidentale, aceast\u0103 alian\u021b\u0103 s-a pr\u0103bu\u0219it. Nici alian\u021ba cu Polonia nu a func\u021bionat, Polonia fiind \u00eemp\u0103r\u021bit\u0103 prin Pactul Ribbentrop-Molotov din 23 august 1939. De altfel, Pactul Ribbentrop-Molotov este cel care pecetluie\u0219te soarta Europei Centrale \u0219i de Est \u0219i \u00een egal\u0103 m\u0103sur\u0103 declan\u0219eaz\u0103 r\u0103zboiul. Iar \u00een toamna anului 1939, Rom\u00e2nia r\u0103m\u0103sese singur\u0103. Pr\u0103bu\u0219irea Fran\u021bei \u00een vara lui 1940 a dus la ultimatumul sovietic, cel cu cedarea teritoriilor din est. Exist\u0103 o leg\u0103tur\u0103 direct\u0103 \u00eentre momentul \u00een care Fran\u021ba cere armisti\u021biu \u0219i capituleaz\u0103 \u00een fa\u021ba Germaniei, \u0219i cele dou\u0103 ultimatumuri sovietice, primul venind chiar la o zi dup\u0103 capitularea Fran\u021bei, pe 25 iunie 1940, adic\u0103 pe 26 iunie 1940, urm\u0103torul pe 28 iunie; nu a fost o \u00eent\u00e2mplare\u201d,<\/em> aminte\u0219te cercet\u0103torul Manuel St\u0103nescu.<\/p>\n

\u00cen aceste condi\u021bii, Rom\u00e2nia era singur\u0103 \u0219i a decis s\u0103 nu lupte. Oricum, consider\u0103 Manuel St\u0103nescu, ea nu ar fi putut rezista. \u201e\u00cen egal\u0103 m\u0103sur\u0103, trebuie precizat c\u0103 dup\u0103 ce Rom\u00e2nia a pierdut Ardealul, Germania \u0219i Italia au garantat ce mai r\u0103m\u0103sese din grani\u021bele Rom\u00e2niei. Dup\u0103 dictatul de la Viena, prin care o mare parte din Transilvania a fost pierdut\u0103, Rom\u00e2nia era practic f\u0103r\u0103 ap\u0103rare, ar fi putut fi atacat\u0103 simultan de Ungaria \u0219i Uniunea Sovietic\u0103 pe fondul unei sl\u0103biciuni evidente a statului rom\u00e2n, ceea ce ar fi dus la dispari\u021bia Rom\u00e2niei de pe hart\u0103. \u00cen aceste condi\u021bii, cea care a garantat grani\u021bele \u021b\u0103rii, at\u00e2tea c\u00e2te mai r\u0103m\u0103seser\u0103 \u0219i existen\u021ba statului rom\u00e2n, a fost \u00een primul r\u00e2nd Germania, al\u0103turi de Italia.\u201d<\/em><\/p>\n

E un punct important pentru a \u00een\u021belege care a fost motiva\u021bia pentru care Germania a devenit singura solu\u021bie, spune istoricul, iar intrarea \u00een r\u0103zboi al\u0103turi de Germania a fost oarecum inevitabil\u0103. \u201eParticiparea Rom\u00e2niei la r\u0103zboi, cel pu\u021bin \u00een viziunea lui Antonescu, a fost una prin care, dovedindu-se un aliat fidel Germaniei ar fi putut ulterior, dup\u0103 r\u0103zboi, s\u0103 cear\u0103 o revizuire a dictatului de la Viena prin care partea de nord a Ardealului a fost pierdut\u0103. Ungaria a intrat \u0219i ea \u00een r\u0103zboi al\u0103turi de Germania \u00eempotriva Uniunii Sovietice \u00een condi\u021biile \u00een care nu avea niciun diferend teritorial cu Uniunea Sovietic\u0103, iar premierul maghiar a \u0219i declarat c\u0103 singurul motiv pentru care a intrat \u00een r\u0103zboi \u00eempotriva Uniunii Sovietice a fost Rom\u00e2nia, mai precis ob\u021binerea Transilvaniei. Deci, iat\u0103 c\u0103 \u0219i Rom\u00e2nia \u0219i Ungaria au urm\u0103rit cumva acela\u0219i scop: au \u00eencercat s\u0103 intre \u00een gra\u021biile Germaniei printr-o alian\u021b\u0103 \u00een a\u0219a fel \u00eenc\u00e2t fiecare a sperat ca \u00een urma unui r\u0103zboi victorios pentru Germania va avea de c\u00e2\u0219tigat, deci cumva motiva\u021biile intr\u0103rii \u00een r\u0103zboi \u00eempotriva Uniunii Sovietice au fost legate \u0219i de rela\u021biile rom\u00e2no-ungare \u0219i de dorin\u021ba lui Antonescu de a re\u00eentregi grani\u021bele \u021b\u0103rii at\u00e2t la est, c\u00e2t \u0219i la vest.\u201d<\/em><\/p>\n

\u00cen noaptea de 21 spre 22 iunie 1941, la ora 02:00, Armata Rom\u00e2n\u0103 prime\u015fte, de la generalul Ion Antonescu, legendarul ordin: \u201eOsta\u015fi, v\u0103 ordon trece\u0163i Prutul!\u201c<\/em> . Momentul delimiteaz\u0103 dou\u0103 tragedii care au marcat definitiv istoria poporului rom\u00e2n: pierderile teritoriale nerecuperate nici p\u00e2n\u0103 ast\u0103zi (Basarabia, Bucovina de Nord \u0219i \u021binutul Her\u021ba) \u0219i participarea Rom\u00e2niei la Holocaust.<\/p>\n

Rom\u00e2nia a intrat astfel \u00een cel de-Al Doilea R\u0103zboi Mondial contra URSS, al\u0103turi de Germania, \u00een noaptea de 21 spre 22 iunie 1941. Ordinul generalului Ion Antonescu vorbea despre eliberarea Basarabiei \u015fi f\u0103cea trimitere la recuperarea Transilvaniei de Nord.<\/p>\n

Ofi\u021ber de carier\u0103, dar lipsit de experien\u021b\u0103 politic\u0103 \u0219i fine\u021be diplomatic\u0103, Ion Antonescu (1882-1946) a absolvit \u015ecoala Superioar\u0103 de R\u0103zboi de la Bucure\u015fti \u015fi un stagiu de preg\u0103tire la Academia Militar\u0103 de la Saint-Cyr din Fran\u0163a. \u00cen Primul R\u0103zboi Mondial a fost \u015fef al Biroului de Opera\u0163iuni al Marelui Stat Major, pentru ca \u00een anii \u201930 s\u0103 devin\u0103 ata\u015fat militar la Paris \u015fi Londra. \u00cen 1937 a devenit ministru al Ap\u0103r\u0103rii, pozi\u021bie pe care a p\u0103r\u0103sit-o dup\u0103 instaurarea dictaturii regale a lui Carol al II -lea \u00een februarie 1938.<\/p>\n

A revenit la putere \u00een septembrie 1940, chemat chiar de regele Carol al II-lea, de ast\u0103 dat\u0103 \u00een calitate de prim-ministru cu puteri depline.<\/p>\n

\u00cen prelungirea dictaturii regale a lui Carol al II-lea, Ion Antonescu a instaurat un regim de dictatur\u0103 militar\u0103 care a durat p\u00e2n\u0103 la 23 august 1944. Trebuie men\u021bionat c\u0103 liderii partidelor istorice, Iuliu Maniu (PN\u021a) \u0219i Dinu Br\u0103tianu (PNL) \u0219i-au putut face cunoscute punctele de vedere, chiar dac\u0103 avertismentele lor cu privire la r\u0103zboiul de dincolo de Nistru au fost ignorate de Ion Antonescu.<\/p>\n

S-a spus despre Antonescu, nu doar c\u0103 era lipsit de orice experien\u021b\u0103 politic\u0103 \u0219i inapt s\u0103 o acumuleze, dar c\u0103 avea inclusiv o form\u0103 de naivitate \u00een raport cu politicienii, de unde \u0219i o anumit\u0103 mitizare a datelor realit\u0103\u021bii, ceea ce ar fi de natur\u0103 s\u0103 explice oarecum decizia sa de a ataca Uniunea Sovietic\u0103 al\u0103turi de Germania.<\/p>\n

\u201eN-a\u0219 spune c\u0103 era naiv. Sigur c\u0103 Antonescu era departe de a fi un politician foarte abil. Avea o form\u0103 de romantism a\u0219 spune absurd \u00een a-\u0219i proiecta politica\u201d,<\/em> spune Manuel St\u0103nescu. Pe de alt\u0103 parte, intrarea Rom\u00e2niei \u00een r\u0103zboi s-a f\u0103cut f\u0103r\u0103 niciun fel de alian\u021b\u0103 militar\u0103 cu Germania, f\u0103r\u0103 absolut nimic scris, caz unic \u00een istorie, aminte\u0219te acesta.<\/p>\n

Concep\u021bia lui Ion Antonescu despre r\u0103zboi \u00eel nedumerea \u0219i pe Regele Mihai, care s-a ar\u0103tat cel pu\u021bin uimit de faptul c\u0103 generalul \u0219i-ar fi putut \u00eenchipui vreodat\u0103 c\u0103 va putea \u00eenvinge colosul sovietic.<\/p>\n

\u201eCe credea el despre r\u0103zboi e \u00eenc\u0103 o nedumerire pentru mine fiindc\u0103 era un militar bun. Chiar s\u0103 cread\u0103 proste\u015fte c\u0103 acest colos de Uniune Sovietic\u0103 va putea fi \u00eenfr\u00e2nt\u0103 de Germania singur\u0103 sau cu 2-3 alia\u0163i mi s-a p\u0103rut pu\u0163in straniu<\/strong>! N-am discutat cu el, pentru c\u0103 nu se puteau discuta lucrurile acestea. \u015ei avea el ideea, c\u0103 mi-a spus-o el mult mai t\u00e2rziu, c\u0103 el a f\u0103cut asta, un fel de alian\u0163\u0103 cu nem\u0163ii, \u00een scris n-a avut nimic, ca s\u0103 recapete Basarabia \u015fi Bucovina. De fapt \u015fi partidele politice, Maniu, Br\u0103tianu \u015fi al\u0163ii, ca \u015fi popula\u0163ia rom\u00e2neasc\u0103 \u015fi noi, am zis \u201eFoarte bine, ne lu\u0103m \u00eenapoi teritoriile noastre, dar nici un pas mai departe\u201d. <\/em><\/p>\n

\u015ei acolo a \u00eenceput (dezastrul n.n.). Ce mi-a spus el mai t\u00e2rziu este c\u0103 avea o promisiune, nu cred, dar c\u0103 el avea \u00een mintea lui, c\u0103 duce r\u0103zboiul acolo cu nem\u0163ii, c\u0103 \u0103sta o s\u0103 fie cadoul nostru pentru Hitler dup\u0103 aceea s\u0103 ne dea Transilvania \u00eenapoi. <\/em><\/p>\n

Nou\u0103 ni se p\u0103rea, nefiind nici strategi ca s\u0103 spunem a\u015fa, dar erau rela\u0163ii cusute cu fire albe! Cum o s\u0103 fie asta? \u015ei unde se termina Rusia? C\u0103 dac\u0103 e vorba de o strategie militar\u0103, exist\u0103 acest principiu c\u00e2nd te ba\u0163i cu un inamic trebuie s\u0103 mergi p\u00e2n\u0103 la sf\u00e2r\u015fit cu el, s\u0103 \u00eel distrugi. Or, \u00een cazul specific cu sovieticii, cu Rusia, un \u00eentreg continent, Asia, unde ajungeam noi ca s\u0103-i batem complet? Ajungi p\u00e2n\u0103 \u00een Pacific, pe partea cealalt\u0103? Astea sunt inep\u0163ii, nu se poate. Noi credeam, probabil, c\u0103 ocup\u00e2nd Moscova sau mai \u015ftiu eu ce, cu asta s-a terminat. Acum \u015ftim ce s-a \u00eent\u00e2mplat<\/em>\u201d, spune Regele Mihai \u00een interviul fluviu acordat lui Stelian T\u0103nase \u00een 2005 \u0219i r\u0103mas inedit p\u00e2n\u0103 dup\u0103 moartea suveranului, a\u0219a cum \u0219i-a dorit acesta. (Conversa\u021bii cu Regele Mihai<\/em>, Editura Corint, 2018).<\/strong><\/p>\n

C\u00e2nd a intrat \u00een Primul R\u0103zboi Mondial, \u00een 1916, Rom\u00e2nia, prin intermediul lui Ionel I. Br\u0103tianu, care era prim-ministru, a negociat intens Conven\u021bia Militar\u0103 timp de doi ani. Br\u0103tianu a ob\u021binut semn\u0103tura marilor puteri ale Antantei \u2013 Rusia, Marea Britanie, Fran\u021ba \u2013 care recuno\u0219teau dreptul Rom\u00e2niei de a se uni cu rom\u00e2nii de peste mun\u021bi. Iar acest efort era corelat cu altul mult mai \u00eendelungat purtat de regele Carol I, care a v\u00e2ndut scump taberei austro-germane neutralitatea Rom\u00e2niei la \u00eenceputul primului r\u0103zboi mondial.<\/p>\n

\u201eIat\u0103 o diferen\u021b\u0103 major\u0103. Nu po\u021bi s\u0103 intri \u00eentr-un r\u0103zboi de o asemenea factur\u0103 \u0219i s\u0103 ri\u0219ti destinul \u021b\u0103rii printr-o simpl\u0103 str\u00e2ngere de m\u00e2n\u0103, a\u0219a cum a f\u0103cut el, \u00eentr-o form\u0103 cavaleresc-absurd\u0103 \u0219i destul de naiv\u0103. Lucrurile au func\u021bionat c\u00e2t timp Germania a fost victorioas\u0103, dar mai ales dup\u0103 b\u0103t\u0103lia de la Stalingrad \u0219i \u00een anii 1943-1944 era clar c\u0103 pentru Rom\u00e2nia trebuie s\u0103 existe o op\u021biune de ie\u0219ire dintr-o alian\u021b\u0103 care nu exista de jure. Deci, nu exista o alian\u021b\u0103 cu termeni foarte clar preciza\u021bi, a\u0219a cum era \u00een Primul R\u0103zboi Mondial. A fost o decizie pe care Antonescu a luat-o de unul singur. I-a apar\u021binut \u00een totalitate \u0219i asumarea trebuie s\u0103-i apar\u021bin\u0103 \u00een egal\u0103 m\u0103sur\u0103. Inclusiv tot ce s-a \u00eent\u00e2mplat prin participarea Rom\u00e2niei pe Frontul de Est. Indiferent dac\u0103 exist\u0103 o vinov\u0103\u021bie direct\u0103 sau indirect\u0103, Antonescu este vinovat de toat\u0103 situa\u021bia prin faptul c\u0103 \u0219i-a asumat aceast\u0103 decizie de a intra \u00een r\u0103zboi al\u0103turi de Germania. Sigur c\u0103, poate, nu exista o alt\u0103 op\u021biune dec\u00e2t Germania, dar cu siguran\u021b\u0103 exista o alt\u0103 op\u021biune de a lupta\u201d,<\/em> afirm\u0103 cercet\u0103torul.<\/p>\n

El d\u0103 exemplul Finlandei care a intrat \u00een r\u0103zboi f\u0103r\u0103 a trece dincolo de grani\u021ba dintre Finlanda \u0219i Uniunea Sovietic\u0103. \u201e\u0218i-a recuperat teritoriile pierdute prin r\u0103zboiul declan\u0219at de Uniunea Sovietic\u0103 \u00een toamna anului 1940, dar nu a mai trecut dincolo de grani\u021b\u0103 \u0219i au existat chiar diferende cu Germania atunci c\u00e2nd Germania a vorbit de alian\u021be, iar Finlanda a spus c\u0103 nu exist\u0103 nicio alian\u021b\u0103, doar dorin\u021ba de a-\u0219i recupera teritoriile.\u201d<\/em><\/p>\n

Istoricul spune c\u0103 o analiz\u0103 post factum asupra evenimentelor face posibil\u0103 identificarea erorilor, spre uzul deciden\u021bilor de ast\u0103zi \u00een varii domenii, dar c\u0103 ignorarea contextului acelor vremuri e total neprofitabil\u0103 \u0219i nerealist\u0103.<\/p>\n

\u201eNoi consideram c\u0103 era just\u0103 recuperarea teritoriilor de la est: Bucovina \u0219i Basarabia \u0219i \u021ainutul Her\u021bei. Dar depinde \u0219i cu ce pre\u021b. Trebuie s\u0103 avem, \u00eens\u0103, \u00een vedere contextul perioadei. Exist\u0103 tendin\u021ba de a g\u00e2ndi post-factum. Dup\u0103 50-60-70 de ani e u\u0219or s\u0103 spui c\u0103 s-a gre\u0219it. A fost un context dramatic, cu lucruri teribile. Din p\u0103cate, Rom\u00e2nia a fost atras\u0103 \u00een acest conflict \u0219i prin pozi\u021bia geo-strategic\u0103 \u0219i prin ce reprezenta prin petrolul pe care-l avea. De altfel, motivul pentru care Germania a oferit garan\u021bii de securitate Rom\u00e2niei, dup\u0103 Dictatul de la Viena, a fost aceast\u0103 dorin\u021b\u0103 de a-\u0219i asigura petrolul rom\u00e2nesc absolut necesar ma\u0219inii de r\u0103zboi germane. Rom\u00e2nia, din p\u0103cate, prin pozi\u021bia sa \u0219i prin resursele de care dispunea era greu s\u0103 nu fie atras\u0103 \u00een acest conflict\u201d,<\/em> afirm\u0103 cercet\u0103torul Manuel St\u0103nescu.<\/p>\n

El atrage \u00eens\u0103 aten\u021bia c\u0103 exact de\u021binerea resurselor r\u00e2vnite de armata german\u0103, petrolul, ar fi putut deveni o pozi\u021bie de negociere, dar spune c\u0103 responsabilitatea apar\u021bine liderilor politici dinainte de Antonescu: Carol al II-lea \u0219i colaboratorii s\u0103i.<\/p>\n

\u201eClasa politic\u0103 rom\u00e2neasc\u0103 a fost incapabil\u0103 s\u0103 gestioneze o situa\u021bie de criz\u0103, au fost \u00een bun\u0103 m\u0103sur\u0103 incapabili s\u0103-\u0219i foloseasc\u0103 atuurile, \u00een primul r\u00e2nd pozi\u021bia geostrategic\u0103, c\u00e2t \u0219i resursa de petrol. Ar fi fost, f\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103, o metod\u0103 de a negocia \u0219i de a influen\u021ba lucrurile \u00eentr-o manier\u0103 pozitiv\u0103 pentru Rom\u00e2nia. Aici e vorba de capacitatea sau de incapacitatea liderilor politici de a lua decizii \u00eentr-o situa\u021bie de criz\u0103. Clasa noastr\u0103 politic\u0103 a e\u0219uat, poart\u0103 responsabilitatea pierderii Rom\u00e2niei Mari, nu putem da vina \u00eentotdeauna pe contextul interna\u021bional. El e a\u0219a cum e dar atunci c\u00e2nd \u00ee\u021bi asumi responsabilitatea conducerii unei \u021b\u0103ri trebuie s\u0103 ai \u00een vedere c\u0103 e\u0219ti dator fa\u021b\u0103 de destinul ei. Or, e\u0219ecul a fost evident \u0219i liderii politici militari ai vremii nu \u0219i-au f\u0103cut datoria \u0219i au e\u0219uat \u00een a asigura securitatea \u0219i integritatea teritorial\u0103 a Rom\u00e2niei.\u201d<\/em><\/p>\n

Istoricul Adrian Ciofl\u00e2nc\u0103, un cunosc\u0103tor al arhivelor vremii \u0219i al coresponden\u021bei purtate de Ion Antonescu, acesta nu era nici pe departe unul naiv. \u201eDac\u0103 ne uit\u0103m \u00een coresponden\u021ba dintre Hitler \u0219i Antonescu, mai ales din anii 1941- 1942, vedem mai multe lucruri importante \u00een explicarea implic\u0103rii Rom\u00e2niei \u00een r\u0103zboi \u0219i \u00een Holocaust. \u00cen primul r\u00e2nd, vedem admira\u021bie din partea lui Antonescu fa\u021b\u0103 de Hitler. Antonescu era un tip dictatorial, xenofob, antisemit, cu scrieri \u00een acest sens \u00eenc\u0103 din anii \u201920.<\/em><\/p>\n

\u00cen al doilea r\u00e2nd, ca militar, arat\u0103 admira\u021bie fa\u021b\u0103 de performan\u021bele militare ale Germaniei naziste. Din coresponden\u021ba cu cei din Marele Stat Major, a\u0219adar \u00een cercul puterii din Rom\u00e2nia, se vede oportunismul lui Antonescu, care consider\u0103 al\u0103turi de Mihai Antonescu – cel care-i \u021binea locul la conducerea guvernului at\u00e2ta timp c\u00e2t generalul, apoi mare\u0219alul Antonescu, se afla pe front \u2013 c\u0103 intrarea \u00een r\u0103zboi constituie o oportunitate istoric\u0103 pentru epurarea etnic\u0103 a Rom\u00e2niei \u0219i chiar pentru achizi\u021bii teritoriale. Acesta este un lucru mai pu\u021bin discutat. Exist\u0103 un discurs cvasicolonial la Ion Antonescu \u0219i la Mihai Antonescu: se fac planuri pentru colonizarea Transnistriei \u0219i chiar a altor teritorii \u00een raport de cum mergea r\u0103zboiul \u2013 cel pu\u021bin, acesta era optimismul ini\u021bial. <\/em><\/p>\n

\u00cen al treilea r\u00e2nd vedem, din coresponden\u021ba lui cu Hitler, complexul de inferioritate al unui lider \u0219i al unei \u021b\u0103ri mici cu armat\u0103 precar dotat\u0103, cu performan\u021b\u0103 mai degrab\u0103 slabe pe front.\u201d<\/em><\/p>\n

Comportamentul militar al rom\u00e2nilor este deseori criticat sau batjocorit de nazi\u0219ti \u0219i, spune Adrian Ciofl\u00e2nc\u0103, acest comportament este, la r\u00e2ndul lui, determinat de o serie de complexe – \u201eDin acest complex de admira\u021bie, complex de inferioritate \u0219i resentiment fa\u021b\u0103 de Germania \u0219i oportunism se na\u0219te un tip de chimie, atitudine care explic\u0103 o parte din deciziile luate de regimul Antonescu \u00een momentul intr\u0103rii \u00een r\u0103zboi, inclusiv angajarea furibund\u0103 \u00een asasinarea evreilor, copierea metodelor naziste de \u201erezolvarea problemei evreie\u0219ti\u201d prin folosirea ghetourilor, a lag\u0103relor de tranzit, a deport\u0103rilor, a \u00eenfomet\u0103rii, a uciderii prin folosirea plutoanelor de execu\u021bie a celor considera\u021bi suspec\u021bi sau care erau greu de gestionat. Uneori, comunit\u0103\u021bi mari de evrei sunt exterminate doar pentru c\u0103 trupele aflate \u00een \u00eenaintare nu aveau personal care s\u0103 asigure paza sau infrastructur\u0103 care s\u0103 ajute la gestionarea unor mari mase de oameni. Vedem ravagiile pe care le face un regim discre\u021bionar \u0219i ravagiile pe care le face o ideologie care suspend\u0103 ideea drepturilor omului pentru o categorie etnic\u0103\u201d,<\/em> spune istoricul.<\/p>\n

Basarabia a fost recuperat\u0103 la o lun\u0103 de campanie militar\u0103. Drept represalii, sovieticii \u00een retragere au aruncat \u00een aer Catedrala din Chi\u0219in\u0103u \u0219i alte cl\u0103diri iconice \u0219i au mai aranjat c\u00e2teva transporturi de localnici spre Siberia \u0219i Kazahstan. \u00cen toamna lui 1941 \u0219i \u00eenceputul lui 1942, \u00eentre Antonescu \u0219i mai mul\u021bi ofi\u021beri de la conducerea armatei izbucnesc tensiuni. Hitler \u00eel anun\u021base pe general despre inten\u021bia de a merge mai departe, spre Stalingrad, Crimeea \u0219i Urali, iar acesta era convins c\u0103 r\u0103zboiul al\u0103turi de Germania nazist\u0103, Italia \u0219i Ungaria, e singurul mod de a recupera Transilvania de la aceasta din urm\u0103.<\/p>\n

Ne\u00een\u021belegerile duc la demisia \u0219efului Marelui Stat Major, gen. Iosif Iacobici. \u00centr-un memoriu dat\u00e2nd din 8 ianuarie 1942, acesta a \u00eencercat s\u0103 \u00eel conving\u0103 pe Conduc\u0103torul Statului, Ion Antonescu, ca trupele rom\u00e2ne\u0219ti angajate la Cotul Donului s\u0103 fie c\u00e2t mai mici cu putin\u021b\u0103 dat fiind \u201enepopularitatea acestui r\u0103zboi, departe de grani\u0163ele \u0163\u0103rii \u015fi prin problema nesiguran\u0163ei militare fa\u0163\u0103 de Ungaria\u201d. <\/em>Dar cum Antonescu nici nu a vrut s\u0103 discute, Iacobici a preferat s\u0103 demisioneze. P\u00e2n\u0103 la urm\u0103, Ion Antonescu \u00eel va trece \u00een rezerv\u0103.<\/p>\n

\u201eA\u0219adar, la nivelul elitei militare rom\u00e2ne, a ap\u0103rut aceast\u0103 rezisten\u021b\u0103. Ca \u0219i \u00een cazul Wehrmacht-ului, probabil c\u0103 ofi\u021berii ar fi putut face mai multe pentru a rezista voin\u021bei dictatorului. \u0218i \u00een cazul ofi\u021berilor rom\u00e2ni, probabil, era nevoie de mai mult dec\u00e2t de a scrie ni\u0219te scrisori de protest \u0219i de a comenta \u00een cercuri restr\u00e2nse nemul\u021bumirea fa\u021b\u0103 de decizia lui Antonescu, care e \u0219i o form\u0103 de slug\u0103rnicie. Evident c\u0103 e \u0219i un tip de g\u00e2ndire militar\u0103. Hitler, c\u00e2nd s-a decis s\u0103 foloseasc\u0103 Rom\u00e2nia \u00een aceast\u0103 campanie nu lua \u00een calcul s\u0103 opreasc\u0103 angajarea trupelor rom\u00e2ne la c\u00e2teva s\u0103pt\u0103m\u00e2ni de confruntare, mai ales c\u0103 pe m\u0103sur\u0103 ce trupele naziste \u00eenainteaz\u0103 \u00een Uniunea Sovietic\u0103 devine clar c\u0103 victoria nu va fi rapid\u0103, triumfal\u0103, a\u0219a cum fabulau mai mul\u021bi lideri nazi\u0219ti la \u00eenceputul campaniei \u0219i cum spera Hitler \u00eensu\u0219i. Iar cu timpul orice resurs\u0103 militar\u0103 devine necesar\u0103 \u00een efortul de r\u0103zboi al Germaniei \u00eempotriva colosului sovietic<\/em>\u201d, relateaz\u0103 istoricul Adrian Ciof\u00e2nc\u0103.<\/p>\n

\u00cen Rom\u00e2nia, a existat \u0219i alt timp de rezisten\u021b\u0103 contra particip\u0103rii Rom\u00e2niei la r\u0103zboi al\u0103turi de nazi\u0219ti. \u00cen toiul r\u0103zboiului, Regina-Mam\u0103 Elena s-a aflat \u00een fruntea celor care s-ar opus deport\u0103rii evreilor \u00een Transnistria \u0219i care au \u00eencercat cu orice risc s\u0103 \u00eei ajute pe cei care ajunseser\u0103 deja acolo. Se vedea frecvent cu rabinul \u0218afran \u0219i cu Patriarhul Nifon, \u0219i \u00eempreun\u0103 cu ei, a \u00eencercat s\u0103 ob\u021bin\u0103 sprijin ca s\u0103 \u00eel determine pe Ion Antonescu s\u0103 opreasc\u0103 deport\u0103rile. Nu a reu\u0219it, dar a izbutit s\u0103 trimit\u0103 un tren cu alimente \u0219i medicamente deporta\u021bilor de dincolo de Nistru \u0219i s\u0103 deschid\u0103 discu\u021bii cu Ion Antonescu pentru repatrierea copiilor orfani de acolo.<\/p>\n

Din nefericire, manevrele Reginei nu au trecut neobservate de spionii nazi\u0219ti de la Bucure\u0219ti \u0219i au ajuns la cuno\u0219tin\u021ba lui Adolf Eichmann, resposabilul nazist cu \u201esolu\u021bia final\u0103\u201d \u00een Europa. Antonescu a avertizat-o pe Elena s\u0103 renun\u021be la eforturile ei pentru c\u0103 \u00ee\u0219i risc\u0103 via\u021ba (sora ei se afla de altfel \u00eentr-un lag\u0103r de concentrare nazist). Regina nu a renun\u021bat, dar copiii nu au fost repatria\u021bi dec\u00e2t un an mai t\u00e2rziu \u00een 1943.<\/p>\n

Povestea excep\u021bional\u0103 a Reginei Elena este pu\u021bin cunoscut. La 11 martie 1983, post-mortem, statul Israel i-a recunoscut meritele oferindu-i titlul de \u201eDrept \u00een R\u00e2ndul Popoarelor\u201d, iar Regina Elena \u00ee\u0219i are piatra comemorativ\u0103 printre m\u0103slinii care \u00eenconjoar\u0103 Memorialul \u201eYad Vashem\u201d de la Ierusalim.<\/p>\n

C\u00e2nd i s-a \u00eenm\u00e2nat documentul de \u201eDrept \u00een r\u00e2ndul Popoarelor\u201d \u00een numele mamei sale, Regele Mihai a \u00eentrebat discret un influent diplomat israelian, de ce at\u00e2t de t\u00e2rziu: \u201eDin motive politice\u201d, i s-a r\u0103spuns. La finele celui de-al doilea r\u0103zboi mondial, \u00een Rom\u00e2nia ocupat\u0103 de trupele sovietice, vechii conduc\u0103tori ai \u021b\u0103rii erau demoniza\u021bi, iar cea mai la \u00eendem\u00e2n\u0103 etichet\u0103 era cea de colabora\u021bionism cu Germania nazist\u0103. Un gest major cum era \u00eempotrivirea Reginei Mam\u0103 la Holocast era imposibil de popularizat. Ulterior, regimul Ceau\u0219escu a devenit frecventabil at\u00e2t pentru Statele Unite, Marea Britanie sau Fran\u021ba, c\u00e2t \u0219i pentru Israel. Or, una din misiunile cele mai eficient \u00eendeplinite de Securitate era neantizarea familiei regale.<\/p>\n

Istoricul Adrian Ciofl\u00e2nc\u0103 relateaz\u0103 c\u0103 exact \u00een aceast\u0103 perioad\u0103 lucreaz\u0103 \u201e\u00eentr-o arhiv\u0103 care con\u021bine arhiva criminalilor de r\u0103zboi \u0219i acte incriminatoare mai mult dec\u00e2t evidente. Vorbesc de CNSAS, la fel cum la Arhivele Na\u021bionale sau la arhivele militare de la Pite\u0219ti sunt multe documente care arat\u0103 ordine directe de execu\u021bie, documente care arat\u0103 felul \u00een care au fost receptate ordine ale lui Antonescu de comandan\u021bi ai unor corpuri de armat\u0103, unit\u0103\u021bi, divizii, la nivel de regiment \u0219i batalioane. Pentru nimeni nu era un secret c\u0103 regimul Antonescu s-a decis s\u0103 utilizeze varianta cea mai dur\u0103 de politic\u0103 antisemit\u0103 la acel moment. Pe l\u00e2ng\u0103 ordinele dictate direct de Antonescu avem foarte multe ordine date la indica\u021bia lui de comandan\u021bi de mari unit\u0103\u021bi militare. A\u0219adar, sunt dovezi berechet ca ast\u0103zi s\u0103 nu ne mai facem iluzii asupra acestui personaj<\/em>\u201d, spune Adrian Ciofl\u00e2nc\u0103.<\/p>\n

Istoricul respinge cu des\u0103v\u00e2r\u0219ire teza victimiz\u0103rii Rom\u00e2niei, care ar fi devenit vinovatul de serviciu privind Holocaustul.<\/p>\n

\u201eNu cred c\u0103 exist\u0103 un destin excep\u021bional al Rom\u00e2niei \u00een compara\u021bie cu alte state care s-au aliat cu Germania nazist\u0103. Ideea este c\u0103 \u00een momentul \u00een care intri pe aceast\u0103 pant\u0103 a dictaturii \u0219i a ideologiei criminale, \u00eentotdeauna este un pre\u021b de pl\u0103tit. <\/em>Nimic \u00een istorie nu este implacabil, sus\u021bine Adrian Ciofl\u00e2nc\u0103. De aceea conteaz\u0103 liderii politici, sistemele politice, conteaz\u0103 cultura politic\u0103, atrage aten\u021bia istoricul.<\/p>\n

\u201e\u00centr-adev\u0103r, c\u00e2nd te la\u0219i pe m\u00e2na unui dictator, riscul este mai mare \u0219i evident c\u0103, pe l\u00e2ng\u0103 responsabilitatea lui Antonescu, vorbim \u0219i de o responsabilitate sistemic\u0103. \u00cen privin\u021ba lui Antonescu, \u00een documente nu exist\u0103 dubii. Problema mai mare este s\u0103 ne uit\u0103m \u0219i \u00een jurul lui: faptul c\u0103 oameni educa\u021bi, cu carier\u0103 militar\u0103 sau politic\u0103 sau \u00een aparatul poli\u021bienesc intr\u0103 \u00een aceast\u0103 conjunctur\u0103 \u00een care las\u0103 de-o parte valori, educa\u021bie \u0219i pun la lucru un tip de educa\u021bie necritic\u0103, nedemocratic\u0103, antisemit\u0103 \u0219i o transform\u0103 \u00een politic\u0103 de stat.\u201d<\/em><\/p>\n

Istoricul aminte\u0219te de Einsatzgruppe – grup\u0103ri paramilitare formate de Heinrich Himmler \u0219i operate de SS \u00eenainte de \u0219i \u00een timpul celui de-Al Doilea R\u0103zboi Mondial \u0219i de SS – \u0219i chiar de SS unde erau \u00een special oameni educa\u021bi. El vorbe\u0219te de necesitatea deconstruirii a\u0219a-zisei utilit\u0103\u021bi a violen\u021bei, un construct fals, \u0219i de pericolul manipul\u0103rii iluziei c\u0103 violen\u021ba ar fi justificat\u0103 de cauze \u00eenalte care pun poporul deasupra individului.<\/p>\n

\u201eUn procent \u00eensemnat de\u021bineau doctorate \u0219i erau absolven\u021bi de studii superioare. Deci, una nu o exclude pe cealalt\u0103. Violen\u021ba folosit\u0103 \u00een cel de Al Doilea R\u0103zboi Mondial este o violen\u021b\u0103 ra\u021bionalizat\u0103, cu un temei \u0219ubred, diabolic. Ra\u021biunea aceasta contorsionat\u0103 e pus\u0103 \u00een slujba unei ideologii, dar nu e ceva care a ap\u0103rut din neant, care s\u0103 fi p\u0103rut absurd contemporanilor. Dimpotriv\u0103, p\u0103rea articulat \u00eentr-o anumit\u0103 logic\u0103 politic\u0103 \u0219i social\u0103. Acest tip de pseudo-argumentare a utilit\u0103\u021bii violen\u021bei trebuie deconstruit\u0103, pentru c\u0103 mul\u021bi din cei care intr\u0103 \u00een acest v\u00e2rtej o fac con\u0219tient \u0219i av\u00e2nd convingerea c\u0103 servesc o cauz\u0103 \u00eenalt\u0103. Iar \u00een Rom\u00e2nia, \u00een felul \u00een care era proiectat idealul de stat dup\u0103 Marea Unire se afl\u0103 gre\u0219eala fundamental\u0103, pentru c\u0103 idealul a fost asociat cu un stat pur din punct de vedere etnic, \u00een care minorit\u0103\u021bile s\u0103 nu aib\u0103 vreun rol de jucat. Acest complex al societ\u0103\u021bii multietnice dup\u0103 Unirea din 1918 a dus la c\u0103utarea a tot felul de solu\u021bii, uneori sub forma politicii, alteori sub forma mi\u0219c\u0103rilor de strad\u0103 de intimidare, care c\u0103utau s\u0103 provoace dezangajarea social\u0103 a minorit\u0103\u021bilor. Din acest ideal al statului pur etnic s-a n\u0103scut \u0219i ideea c\u0103 poate fi folosit\u0103 violen\u021ba \u00eentr-o situa\u021bie excep\u021bional\u0103 cum e cea a r\u0103zboiului pentru a sc\u0103pa de o popula\u021bie considerat\u0103 indezirabil\u0103, m\u0103 refer la evrei \u0219i la popula\u021bia rom\u0103.\u201d <\/em><\/p>\n

A fost declan\u0219at pe 22 octombrie 1941, seara, ca pedeaps\u0103 pentru aruncarea \u00een aer a Comandamentului militar rom\u00e2n din Odessa de partizani sau militari sovietici.<\/strong><\/p>\n

\u00cen explozia de atunci au murit 16 ofi\u021beri rom\u00e2ni, inclusiv comandantul militar al ora\u0219ului, generalul Ion Glogojanu, 46 solda\u021bi \u0219i subofi\u021beri, mai mul\u021bi civili \u0219i 4 ofi\u021beri germani de marin\u0103.<\/p>\n

Militarii rom\u00e2ni nu au reu\u0219it s\u0103-i prind\u0103 pe autorii atentatului \u0219i s-au r\u0103zbunat pe popula\u021bia civil\u0103 local\u0103.<\/strong><\/p>\n

Armata rom\u00e2n\u0103 a ucis la \u00eent\u00e2mplare 5.000 de localnici civili, majoritatea evrei.<\/strong><\/p>\n

\u00cen aceea\u0219i noapte, generalul Iosif Iacobici, \u0219eful Marelui Stat Major \u0219i comandant al Armatei a 4-a rom\u00e2ne, \u00eens\u0103rcinat special de generalul Ion Antonescu cu opera\u021biunea de pedepsire a popula\u021biei civile a telegrafiat cabinetului militar al lui Antonescu c\u0103 a pornit ac\u021biunea ordonat\u0103. <\/p>\n

\u201eCa represalii \u0219i pentru a da un exemplu popula\u021biei, s-au luat m\u0103suri pentru a sp\u00e2nzura \u00een pie\u021bele publice un num\u0103r de evrei \u0219i comuni\u0219ti suspec\u021bi\u201d.<\/em><\/strong><\/p>\n

Pe 23 octombrie 1941, militarii rom\u00e2ni au ucis 19.000 evrei civili, femei, b\u0103tr\u00e2ni \u0219i copii, familii \u00eentregi din ora\u0219ul Odessa, \u00eempu\u0219ca\u021bi, sp\u00e2nzura\u021bi, exploda\u021bi, sau ar\u0219i de vii.<\/strong><\/p>\n

Al\u021bi aproximativ 45.000 de evrei au fost trimi\u0219i de la Odesa \u00een lag\u0103rul de concentrare Bogdanovka, unde au fost asasina\u021bi aproximativ dou\u0103 luni mai t\u00e2rziu.<\/strong><\/p>\n

Pogromul de la Ia\u0219i, lag\u0103rele din Transnistria \u0219i episodul Odesa, nu las\u0103 nici un dubiu \u00een privin\u021ba a ceea ce \u00eel a\u0219tepta pe Ion Antonescu, Mihai Antonescu \u0219i guvernatorul Transnistriei, Gheorghe Alexianu, la finele r\u0103zboiului.<\/p>\n

Judeca\u021bi de un Tribunal al Poporului, generat de ocupa\u021bia sovietic\u0103, to\u021bi ace\u0219tia au fost condamna\u021bi la moarte \u0219i executa\u021bi la \u00eenchisoarea Jilava la 2 iunie 1946. A fost unul din pu\u021binele procese desf\u0103\u0219urate \u00een acei ani, ale c\u0103rui dovezi ar fi putut fi citate ca atare \u0219i de Tribunalul de la Nurenberg, cu final similar.<\/p>\n

Source URL: https:\/\/romania.europalibera.org\/a\/romania-antonescu-in-razboiul-mondial\/31318090.html<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

S-a spus despre geneneralul Ion Antonescu c\u0103 are scuza angaj\u0103rii Rom\u00e2niei \u00een cel de-al doilea r\u0103zboi mondial, pe 22 iunie 1941, de partea Germaniei naziste, pentru recuperarea teritoriilor pierdute \u00een urm\u0103 cu un an. Prin Pactul Ribbentrop-Molotov, Dictatul de la Viena, respectiv Acordul de la Craiova, Rom\u00e2nia pierduse Basarabia, Nordul Bucovinei, \u021binutul Her\u021ba, Transilvania de […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":327553,"comment_status":"open","ping_status":"","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[2],"tags":[23],"class_list":["post-327552","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-politics","tag-romania-europalibera-org"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/327552","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=327552"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/327552\/revisions"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/327553"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=327552"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=327552"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=327552"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}