{"id":324839,"date":"2021-10-08T08:04:43","date_gmt":"2021-10-08T05:04:43","guid":{"rendered":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=324839"},"modified":"2021-10-08T08:04:43","modified_gmt":"2021-10-08T05:04:43","slug":"mostenitorii-politica-natalitatii-din-epoca-ceausescu-un-capitol-sangeros-traumele-nu-s-au-vindecat","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=324839","title":{"rendered":"Mo\u0219tenitorii | Politica natalit\u0103\u021bii din epoca Ceau\u0219escu, un capitol s\u00e2ngeros. Traumele nu s-au vindecat"},"content":{"rendered":"

C\u00e2teva luni dup\u0103 decembrie 1989, Ministerul S\u0103n\u0103t\u0103\u0163ii a continuat s\u0103 primeasc\u0103 fi\u015fe ale mamelor care muriser\u0103 \u00een urma \u00eentreruperilor ilegale de sarcin\u0103. Femeile \u00eenc\u0103 nu aflaser\u0103 c\u0103 sinistrul Decret 770 fusese abrogat. Politica ceau\u0219ist\u0103 de sporire for\u021bat\u0103 a popula\u021biei a f\u0103cut mii \u0219i mii de victime, femei \u0219i copii, a distrus familii. Drame pentru care cuvintele continu\u0103 s\u0103 fie insuficiente. <\/strong><\/p>\n

Pentru Nicolae Ceau\u0219escu \u0219i acoli\u021bii lui, \u201edu\u0219mani ai regimului\u201d erau to\u021bi cei care puteau avea copii dar alegeau s\u0103 nu-i fac\u0103. Bra\u021bele lungi ale unor legi draconice privind avortul, m\u00e2nuite de Securitate, Mili\u021bie, activi\u0219tii PCR \u0219i Procuratur\u0103 au l\u0103sat \u00een urm\u0103 familii destr\u0103mate, mii de copii ajun\u0219i \u00een orfelinatele-ghetou care au oripilat occidentul dup\u0103 revolu\u021bie. O revolu\u021bie f\u0103cut\u0103 \u0219i de \u201edecre\u021bei\u201d, cum erau numi\u021bi copiii n\u0103scu\u021bi dup\u0103 1966.<\/p>\n

Politica ceau\u0219ist\u0103 a natalit\u0103\u021bii a fost unic\u0103 chiar \u0219i \u00een spa\u021biul ex-sovietic. \u00cen 1989, de exemplu, s-au \u00eenregistrat 170 de decese materne la 100 000 de na\u015fteri, dintre care 87% erau cauzate de \u00eentreruperile de sarcin\u0103. Procentul era de zece ori mai mare dec\u00e2t tot ceea ce fusese \u00eenregistrat atunci \u00een Europa.<\/p>\n

Rom\u00e2nia s-a plasat \u201eal\u0103turi de China cu ale sale politici ale avortului silit \u015fi de Germania nazist\u0103 cu politicile sale pro \u015fi antinataliste bazate pe criterii rasiale\u201d. (Raportul de condamanare a regimului comunist)<\/p>\n

Rapoartele oficiale arat\u0103 c\u0103 9.452 de femei au fost \u00eenregistrate \u00een statisticile privind mortalitatea matern\u0103, dar cifrele sunt departe de realitate pentru c\u0103 ele nu includ miile de avorturi f\u0103cute clandestin. Nu exist\u0103 suficiente date despre adev\u0103rata dimensiune a fenomenului \u0219i nici despre cea a dramelor individuale provocate de dezumanizantul Decret 770\/1966.<\/p>\n

Disperate, femeile apelau la felceri sau moa\u0219e care foloseau metode barbare, \u00een urma c\u0103rora multe \u00ee\u0219i pierdeau via\u021ba \u00een chinuri greu de descris, lipsite de medicamente \u0219i orice asisten\u021b\u0103 medical\u0103 de specialitate, fie r\u0103m\u00e2neau sterile \u0219i traumatizate pe via\u021b\u0103.<\/p>\n

Ana Culcer, fost \u0219ef al Sec\u021biei de Neonatologie a Spitalului de Urgen\u021b\u0103 Universitar din Bucure\u0219ti, care din 1973 pin\u0103 \u00een 2013 a lucrat numai \u00een maternit\u0103\u021bi, a v\u0103zut cu ochii ei ororile regimului.<\/p>\n

\u201e<\/em><\/u>S\u0103racele \u00ee\u0219i provocau avorturi criminale. La trei ani realizam c\u00e2t la un cutremur ca cel din \u201877 la decese materne de femei tinere din avorturi provocate. Cele mai multe avorturi se f\u0103ceau acas\u0103, \u00ee\u0219i b\u0103gau alcool \u00een uter, leandru, se sondau, tot felul de porc\u0103rii. Multe mureau acas\u0103 sau \u00een spital. Num\u0103rul de decese era colosal.<\/p>\n

Eram intern, am f\u0103cut la Br\u00e2ncovenesc un stagiu \u0219i am mers \u00een gard\u0103 la ginecologie. Am avut un \u0219oc. Venea noaptea femeie dup\u0103 femeie cu s\u00e2nge pe ele, g\u0103le\u021bi \u00eentregi de s\u00e2nge, le urcau pe masa de \u00eentreruperi de sarcin\u0103 de la ginecologie, curgea s\u00e2ngele din ele ca de la robinet, iar doctorii nu aveau voie s\u0103 se ating\u0103 de ele p\u00e2n\u0103 nu venea mili\u021bianul s\u0103 le \u00eentrebe ce \u0219i-au f\u0103cut, cum \u0219i-au f\u0103cut. Puteau s\u0103 moar\u0103, s\u0103racele dac\u0103 refuzau s\u0103 spun\u0103. \u00cen ultima clip\u0103 le chiuretau. Era un sistem criminal. Numai femeie s\u0103 nu fii \u00eentr-un sistem ca \u0103la\u201d.<\/p>\n

Num\u0103rul sinuciderilor, al intern\u0103rilor \u00een ospicii, al familiilor destr\u0103mate sau al bebelu\u0219ilor r\u0103ma\u0219i cu sechele din cauza \u201eleacurilor\u201d pentru provocarea unei \u00eentreruperi de sarcin\u0103 au crescut exponen\u021bial \u00een cei de 24 ani de aplicare a politicii natalit\u0103\u021bii.<\/p>\n

Mortalitatea \u00een urma \u00eentreruperilor de sarcin\u0103 ajunsese, \u00een 1986, la 2,69 la mie, iar \u00een 1988 la 3, 45 la mie. \u00cen timp ce \u00een toat\u0103 Europa, inclusiv \u00een \u021b\u0103rile din fostul bloc comunist, ca Polonia sau Republica Democrat\u0103 German\u0103 (RDG), mortalitatea sc\u0103zuse, \u00een Rom\u00e2nia crescuse de cinci ori.<\/p>\n

Existau \u00eens\u0103 \u0219i cazuri fericite, femei care aveau noroc, care prin rela\u021bii aveau acces la c\u00e2te un doctor priceput, care risca \u0219i le f\u0103cea \u00eentreruperea de sarcin\u0103 acas\u0103. \u201eEra greu, foarte greu, riscul era enorm dac\u0103 ceva mergea r\u0103u. Nici nu vreau s\u0103-mi aduc aminte prin ce groaz\u0103 am trecut. Noroc c\u0103 eram foarte t\u00e2n\u0103r\u0103\u201d.<\/p>\n

Dana are acum 56 de ani, iar c\u00e2nd a f\u0103cut primul chiuretaj, \u00een 1986, era student\u0103.<\/p>\n

\u201e<\/strong>Aveam 21 de ani, eram student\u0103, so\u021bul meu la fel, eram colegi, nu voiam un copil, nu eram preg\u0103ti\u021bi pentru asta, ne g\u00e2ndeam s\u0103 a\u0219tept\u0103m s\u0103 ne termin\u0103m facult\u0103\u021bile, s\u0103 ne a\u0219ez\u0103m la casa noastr\u0103. St\u0103team la p\u0103rin\u021bii mei. Tata a g\u0103sit un doctor s\u0103-mi fac\u0103 avortul acas\u0103. Rela\u021biile erau totul la vremea aia. \u0218i banii. \u00cen spital era imposibil dac\u0103 nu aveai pile serioase, dar \u0219i a\u0219a era riscul s\u0103 te ia mili\u021bia la \u00eentreb\u0103ri \u0219i \u00eenfundai pu\u0219c\u0103ria.<\/p>\n

Norocul a fost c\u0103 aveam o cas\u0103 mare, urlam at\u00e2t de tare, c\u0103 mi-a f\u0103cut totul pe viu, de cred c\u0103 s-ar fi auzit p\u00e2n\u0103 la col\u021bul str\u0103zii, dar tata scosese boxele la fereastr\u0103. Doctorul striga la mine, taci, c\u0103 te las a\u0219a, \u00eenc\u0103 pu\u021bin, uite acum termin, mai rabd\u0103 ni\u021bel c\u0103-i gata. Eu ziceam \u201dda, da\u201d \u0219i \u00eel \u00eentrebam de ce nu poate s\u0103-mi fac\u0103 o injec\u021bie, ceva, s\u0103 nu mai doar\u0103 a\u0219a r\u0103u. \u021ain minte c\u0103 mi-am ros cureaua de la ceas de durere. Am m\u00e2ncat-o pe toat\u0103\u201d.<\/p>\n

Dana recunoa\u0219te c\u0103 a avut noroc, nu a r\u0103mas cu sechele, doctorul s-a dovedit priceput.<\/p>\n

\u201eM\u0103ritat\u0103, dar tot fata lu\u2019 tata eram, nu a vrut s\u0103-mi spun\u0103 nici cine era doctorul, nici c\u00e2t a dat. Nu a vrut s\u0103 \u0219tiu nimic, i se p\u0103rea periculos pentru mine. El s-a ocupat de tot. A murit imediat dup\u0103 revolu\u021bie, Dumnezeu s\u0103-l odihneasc\u0103. Existau filiere, informa\u021biile circulau, oamenii se ajutau, c\u0103 multe familii trecuser\u0103 prin a\u0219a ceva. Am avut la facultate o coleg\u0103 care a p\u0103\u021bit-o r\u0103u de tot dup\u0103 un avort, era s\u0103 moar\u0103. Ce s\u0103 v\u0103 zic, mi-era o fric\u0103 de tremura inima \u00een mine. Era teroare mare cu chestiile astea\u201d.<\/p>\n

Are doi copii mari acum, de so\u021b a divor\u021bat, p\u00e2n\u0103 la urm\u0103 nu s-au \u00een\u021beles. \u201eA\u0219a-i via\u021ba, nu dormi cum \u00ee\u021bi a\u0219terni\u201d.<\/p>\n

Femeile apelau la chiuretaje din cauz\u0103 c\u0103 nu exista niciun alt mijloc contraceptiv. Steriletele erau interzise, iar personalul medical care f\u0103cea astfel de interven\u021bii risca pu\u0219c\u0103ria. Anticoncep\u021bionale nu existau sau se procurau foarte greu, pe sub m\u00e2n\u0103, la pre\u021buri exorbitante.<\/p>\n

Ceau\u0219escu, Partidul Comunist \u0219i Securitatea voiau s\u0103 reteze orice posibilitate de a preveni o sarcin\u0103 nedorit\u0103.<\/p>\n

Dup\u0103 \u0219ocul din primii ani de la aparti\u021bia Decretului 770, a ap\u0103rut reac\u021bia de adaptare \u0219i femeile apelau la orice mijloc pentru a nu avea un copil nedorit, poveste\u0219te profesorul Gheorghe Peltecu, medic obstretician, cu o vast\u0103 experien\u021b\u0103 \u00een domeniu, fost director al spitalului Filantropia.<\/p>\n

\u201eS-au folosit mult mai atent de mijloacele de contracep\u021bie empirice, respectiv calendarul. Unele puteau s\u0103-\u0219i procure sterilete, \u00een special cele ce aveau c\u00e2t de c\u00e2t leg\u0103turi cu Occidentul – m\u0103 refer aici la personalul care lucra \u00een avia\u021bie. Pilulele de contracep\u021bie au devenit marf\u0103 de contraband\u0103 \u00een perioada respectiv\u0103, dar nu erau accesibile dec\u00e2t unui num\u0103r foarte restr\u00e2ns de femei.<\/p>\n

Ulterior, cele mai multe femei care nu \u00ee\u0219i doreau sarcina \u00een niciun chip recurgeau la \u00eentreruperi empirice, care, contrar a ceea ce se vorbea probabil atunci, nu erau f\u0103cute de doctori, ci de personal care nu avea nicio leg\u0103tur\u0103 cu preg\u0103tirea medical\u0103. \u00cemi amintesc c\u0103 unul dintre cazurile pe care le-am auzit era c\u0103 un lucr\u0103tor de la depoul de tramvaie a fost prins f\u0103c\u00e2nd a\u0219a ceva\u201d.<\/p>\n

Profesorul Peltecu spune c\u0103 femeile care ajungeau \u00een spitale \u00een urma unor astfel de avorturi erau, de regul\u0103, \u00een stare foarte grav\u0103, pentru c\u0103 teama de a nu fi chiuretate le f\u0103cea s\u0103 stea acas\u0103 p\u00e2n\u0103 \u00een ultima secund\u0103.<\/p>\n

\u201d<\/em>\u00cen momentul \u00een care o femeie ajungea \u00een spital era deja cu ni\u0219te complica\u021bii severe. Cele care au murit, cel pu\u021bin \u00een spitalele unde am lucrat eu, veneau \u00een stare de insuficien\u021b\u0103 renal\u0103, cu septicemie.<\/p>\n

Circula neoficial informa\u021bia c\u0103 dac\u0103 te duci \u00een spital prea devreme s-ar putea s\u0103 stai mult acolo p\u00e2n\u0103 te chiureteaz\u0103 \u0219i atunci ele a\u0219teptau acas\u0103 p\u00e2n\u0103 se declan\u0219a o hemoragie sau o infec\u021bie \u0219i veneau atunci crez\u00e2nd c\u0103 vor fi chiuretate c\u00e2t mai repede \u0219i vor pleca. Dar v\u0103 spun c\u0103 nu am \u00eent\u00e2lnit situa\u021bii \u00een care femeile s\u0103 fie l\u0103sate deliberat s\u0103 moar\u0103 f\u0103r\u0103 s\u0103 fie chiuretate din cauz\u0103 c\u0103 medicii se temeau s\u0103 nu sufere consecin\u021be de la organele de mili\u021bie\u201d.<\/p>\n

M\u0103surile draconice de supraveghere se \u00een\u0103spreau de la an la an, la fel \u0219i obsesia lui Ceau\u0219escu. De\u0219i medicii \u0219i-au ar\u0103tat reticen\u021ba, \u00een 1985 limita de v\u00e2rst\u0103 de la care se putea face un avort legal a fost ridicat\u0103 de la 40 la 45 de ani. ( Decretul 411\/1985). \u00cen acela\u0219i timp, num\u0103rul de copii pe care o femeie trebuia s\u0103 \u00eei aib\u0103 s-a m\u0103rit la cinci.<\/p>\n

Consecin\u021bele au fost dramatice, multe dintre femeile care \u0219i-au pierdut via\u021ba f\u0103c\u00e2nd \u00eentreruperi ilegale de sarcin\u0103 aveau deja mai mul\u021bi copii, unele fiind chiar \u201emame eroine\u201d.<\/p>\n

Decretul 770 nu a fost \u00eens\u0103 considerat suficient pentru m\u0103re\u021bul scop al cre\u0219terii natalit\u0103\u021bii, a\u0219a c\u0103 regimul a luat \u0219i alte m\u0103suri de control \u0219i pedepsire a eventualelor abateri.<\/p>\n

De exemplu, s-a interzis sterilizarea femeilor prin legarea trompelor sau folosirea dispozitivelor intrauterine, ca \u0219i preparea \u00een famacii a aneticoncep\u021bionalelor, ba chiar \u0219i sfaturile privind contraconcep\u021bia.<\/p>\n

\u201eNu era voie s\u0103 dai niciun sfat de contracep\u021bie c\u0103 intrai la pu\u0219c\u0103rie, condamnarea era \u00een jur de 2 ani. \u0218tiu un caz \u00een care o doctori\u021b\u0103 a dat sfaturi contraceptive unei tinere, era la masa de al\u0103turi un securist, s-a trezit legat\u0103 \u0219i vai de capul ei ce a tras\u201d, poveste\u0219te medicul Ana Culcer.<\/p>\n

\u00cen aceea\u0219i logic\u0103 str\u00e2mb\u0103, opera\u021biile de cezarian\u0103 erau permise doar \u00een cazuri strict prev\u0103zute de lege. O femeie avea dreptul la avorturi legale toat\u0103 via\u021ba dac\u0103 f\u0103cuse dou\u0103 opera\u021bii cezariene.<\/p>\n

Asta a f\u0103cut ca multe femei s\u0103 \u00eencerce s\u0103 nasc\u0103 prin cezarian\u0103, ceea ce, cu ajutorul tacit al medicilor, devenise posibil, dar nu la scar\u0103 larg\u0103, spune doctorul Gheorghe Peltecu<\/p>\n

\u201eEra unul din subterfugiile prin care medicii mai puteau s\u0103 ajute anumite femei pentru a nu ajunge \u00een situa\u021bia de a-\u0219i provoca sau solicita \u00eentreruperea ilegal\u0103 a sarcinii. Nu a fost un fenomen semnificativ. Bine\u00een\u021beles c\u0103 \u0219i acestea trebuiau s\u0103 fie persoane de \u00eencredere, ca s\u0103 nu spun\u0103 c\u0103 li s-au f\u0103cut cezariane de complezen\u021b\u0103\u201d.<\/p>\n

\u00cen anii 1980 rata cezarienelor \u00een Rom\u00e2nia era \u00een jur de 5-6%, \u00een prezent este de circa 50% \u00een majoritatea spitalelor.<\/p>\n

Cu toate acestea, nici supravegherea continu\u0103 a gravidelor, medicilor, moa\u0219elor, farmaci\u0219tilor \u0219i sec\u021biilor de obstretic\u0103- ginecologie din spitale, nici spectrul Securit\u0103\u021bii omiprezente \u0219i nici amenin\u021barea cu desfacerea contractelor de munc\u0103 sau cu \u00eenchisoarea nu au dat rezultatele scontate.<\/p>\n

66% din totalul \u00eentreruperilor de sarcini au fost avorturi spontane, majoritatea efectuate \u00een timpul g\u0103rzilor de noapte sau \u00een afara programului de lucru, c\u00e2nd supravegherea \u015fi controlul erau mai reduse, lucru care \u201ecreeaz\u0103 premisa concluziei c\u0103 o mare parte din avorturi au constituit cazurile provocate \u015fi nu cele fortuite\u201d. (\u201eSinteza inform\u0103rii \u00een leg\u0103tur\u0103 cu unele aspecte privind asigurarea asisten\u0163ei medicale a popula\u0163iei\u201d, 1970)<\/p>\n

A\u0219a c\u0103 regimul controla \u0219i verifica totul, de la trusele de chiuretaj, la dulapurile \u00een care erau acestea depozitate, la mi\u0219carea medicilor. Era o atmosfer\u0103 absolut terifiant\u0103, spune medicul Gheorghe Peltecu.<\/p>\n

\u201e\u00cen gard\u0103, chiuretajul trebuia s\u0103 fie semnat de cei doi membri care erau \u0219efii g\u0103rzii, respectiv medicul specialist \u0219i medicul primar. Niciodat\u0103 unul singur. Trusele de chiuretaj se \u021bineau \u00eentr-un fi\u0219et metalic care \u00een afar\u0103 de cheie mai avea \u0219i un drug metalic \u00een X care bloca \u00eenc\u0103 o dat\u0103 u\u0219a. Exista o cheie la medicul primar, o cheie la medicul specialist \u0219i o cheie la asistenta care gestiona aceste truse a c\u0103ror mi\u0219care era \u00eenregistrat\u0103 \u00eentr-un registru, c\u00e2nd au ie\u0219it, c\u00e2nd au intrat. Deci era o atmosfer\u0103 absolut terifiant\u0103, la care eram spectatori. Pe l\u00e2ng\u0103 teama de mili\u021bie exista \u0219i teama de conducerea politic\u0103 a spitalului care voia s\u0103 fie mai catolic\u0103 dec\u00e2t papa, a\u0219a c\u0103 aveam o dubl\u0103 supraveghere\u201d.<\/p>\n

Politica natalit\u0103\u021bii avea bra\u021bul lung, \u00een fiecare sec\u021bie de ginocologie era fie un mili\u021bian, fie un procuror arondat spitalului. Aproape nimic nu sc\u0103pa vigilen\u021bei acestora. Medicii, asistentele, moa\u0219ele \u0219i \u00een primul r\u00e2nd pacientele tremurau de team\u0103.<\/p>\n

\u201eNu se putea face nimic \u00een spital pentru c\u0103 mili\u021bianul era permanent la sec\u021bia de ginecologie. Nu se atingea nimeni de vreun caz care se interna p\u00e2n\u0103 nu venea mili\u021bianul. Noaptea, \u00een gard\u0103, dac\u0103 era o femeie pe moarte mili\u021bianul ap\u0103rea imediat, c\u0103 dormea \u00een spital\u201d, \u00ee\u0219i aminte\u0219te doctori\u021ba Ana Culcer.<\/p>\n

De regul\u0103, chiuretajul st\u0103tea \u00een pixul \u0219efului de sec\u021bie, care \u00eens\u0103 trebuia s\u0103 primeasc\u0103 und\u0103 verde de la procuror. Lucrurile se complicau atunci c\u00e2nd procurorul descindea \u00een persoan\u0103 la spital, se l\u0103sa cu anchet\u0103, spune doctorul Gheorghe Peltecu.<\/p>\n

\u201eOrice avort sau orice sarcin\u0103 cu suspiciunea de declan\u0219are de avort se anun\u021ba la procuratur\u0103. Deci acesta era protocolul din fiecare spital de obstretic\u0103-ginecologie. Era un procuror de serviciu care primea aceste telefoane \u0219i care putea s\u0103 decid\u0103 dac\u0103 se face chiuretaj sau se a\u0219teapt\u0103 o vizit\u0103 a procurorului.<\/p>\n

Dac\u0103 \u00een 30 de minute procurorul nu venea atunci se putea face chiuretajul. Dac\u0103 procurorul venea atunci se l\u0103sa cu o anchet\u0103, de obicei, cu un interogatoriu al femeii respective. Ironia sor\u021bii a fost c\u0103 \u00een una din g\u0103rzi a venit chiar una dintre procuroarele care primeau \u00een\u0219tiin\u021b\u0103ri din partea spitalului \u0219i ea se internase cu un avort. A venit umil\u0103 \u0219i a spus, \u201d\u0219ti\u021bi cu mine vorbea\u021bi adesea la telefon \u0219i am \u0219i eu o problem\u0103\u201d.<\/p>\n

Doar c\u0103 problemele mai marilor zilei se rezolvau la alt nivel. Pentru ele a face un chiuretaj \u00een spital, \u00een condi\u021bii de securitate medical\u0103, nu era o problem\u0103 de via\u021b\u0103 \u0219i de moarte cum era pentru femeile obi\u0219nuite.<\/p>\n

Codul Penal a fost \u0219i el modificat \u00een a\u0219a fel \u00eenc\u00e2t s\u0103 reflecte legisla\u021bia antiavort \u0219i men\u021biona c\u0103 \u201ePericolul social deosebit al avortului \u015fi consecin\u0163ele grave de ordin medical, demografic \u015fi social pe care le genereaz\u0103 impun ca instigatorii, complicii \u015fi favorizatorii s\u0103 fie pedepsi\u0163i la fel ca \u015fi autorii\u201d.<\/p>\n

Un bilan\u021b pe 12 jude\u021be \u0219i Municipiul Bucure\u0219ti al Ministerului de Interne din 1985 ar\u0103ta c\u0103 \u201e\u00een ultimii 4 ani au fost trimi\u015fi \u00een judecat\u0103 \u015fi condamna\u0163i pentru efectuarea ilegal\u0103 a avorturilor peste 220 de cadre medico-sanitare\u201d.<\/p>\n

Politica aberant\u0103 a regimului Ceau\u0219escu a transformat \u00eentregul personal medical \u00een \u021binte ale \u0219antajului Securit\u0103\u021bii, care specula cu abilitate frica de draconicele legi ale statului poli\u021bienesc.<\/p>\n

Absolut totul era supravegheat \u0219i orice indiciu c\u00e2t de mic c\u0103 ar putea fi vorba de o \u00eentrerupere de sarcin\u0103 era raportat la Direc\u021bia a VI-a Securit\u0103\u021bii \u0219i mai departe la procuratur\u0103, spune pentru Europa Liber\u0103 Germina Nag\u00e2\u021b, membru \u00een Colegiul Consiliului Na\u021bional pentru Studierea Arhivelor Securit\u0103\u021bii.<\/p>\n

\u201e\u00cen multe cazuri erau microfoane \u00een camerele de gard\u0103 ale maternit\u0103\u021bilor \u0219i chiar \u00een cabinetele de consulta\u021bii, pentru a-i surprinde pe medicii care nu denun\u021bau sau care ajutau pacientele pe furi\u0219, chiar \u0219i cu simple sfaturi. Foarte multe cazuri au fost descoperite a\u0219a, fie cu tehnica de la domiciliu. Oamenii mai riscau \u0219i vorbeau la telefon \u0219i f\u0103ceau aluzii la sarcini, la metode de a sc\u0103pa de o sarcin\u0103 nedorit\u0103 \u0219i imediat se anun\u021bau mili\u021bia \u0219i procuratura. A fost \u00eentr-adev\u0103r o monitorizare la s\u00e2nge, la propriu. Erau foarte supraveghea\u021bi medicii \u0219i asistentele de la \u021bar\u0103, care erau primii cu care intrau \u00een contact femeile. Orice indiciu c\u00e2t de mic era semnalat mai departe la Direc\u021bia a VI- a \u0219i pus \u00een oper\u0103 printr-o urm\u0103rire \u0219i documentare care merg \u00een direc\u021bie penal\u0103. De aici prezen\u021ba procurorului sau a mili\u021bianului \u00een spital\u201d.<\/p>\n

Acesta mi se pare un capitol s\u00e2ngeros, nu dramatic, ci s\u00e2ngeros din istoria regimului comunist. Este ceva atroce s\u0103 cite\u0219ti \u00een dosare cum \u00eencercau femeile s\u0103 scape \u0219i cum se soldau aceste episoade cu arest\u0103ri \u0219i condamn\u0103ri fie ale medicilor sau asistentelor care f\u0103ceau avorturi acas\u0103, fie ale femeilor \u00een cazul \u00een care nu mureau de septicemie\u201d.<\/p>\n

Num\u0103rul exact al condamn\u0103rilor pentru \u00eentreruperile ilegale de sarcin\u0103 nu este cunoscut pentru c\u0103 \u00een arhivele CNSAS exist\u0103 prea pu\u021bine dintre dosarele care au un substrat politic. Dosarele care privesc infrac\u021biunile de drept comun au r\u0103mas \u00een arhivele locale de poli\u021bie.<\/p>\n

\u201eEste o parte a represiunii politice deghizat\u0103 \u00een infrac\u021biuni de drept comun\u201d, spune Germina Nag\u00e2t.<\/p>\n

Studiul referitor la situa\u021bia natalit\u0103\u021bii, prezentat lui Ceau\u0219escu \u00een 1966, ar\u0103ta c\u0103 de la liberalizarea avorturilor prin decretul din 1957 rata natalit\u0103\u021bii \u00een mediul rural sc\u0103zuse de la 32,6% la 15%, iar num\u0103rul avoturilor la cerere ajunse la aproape 1 milion.<\/p>\n

Imediat dup\u0103 Decretul din 1966, num\u0103rul na\u0219terilor s-a dublat, dar p\u00e2n\u0103 la finele lui 1967 rata natalit\u0103\u021bii deja \u00eenregistra un u\u0219or declin, iar avorturile au crescut din nou.<\/p>\n

\u00cen 1983 rata natalit\u0103\u0163ii \u015fi rata total\u0103 a fertilit\u0103\u0163ii erau aproximativ acelea\u015fi ca \u00een 1966. De fapt, \u00een 1966 natalitatea era 14, 3 la mie, iar \u00een 1989 de 16 la mie, departe de 20 cum voia Ceau\u0219escu.<\/p>\n

Una dintre consecin\u021bele acestei politici criminale au fost zecile de mii de copii abandona\u021bi de femeile care nu-i mai puteau cre\u0219te. S\u0103r\u0103cia, priva\u021biunile devenite sistemice, lipsa m\u00e2nc\u0103rii, a curentului electric, frigul din case, teroarea instituit\u0103 de sistem sub masca \u201eumanismului profund\u201d au fost doar parte a fenomenului abandonului.<\/p>\n

Potrivit UNICEF, 700 de orfelinate ad\u0103posteau \u00een jur de 100.000 de copii. Peste 60 % dintre copiii interna\u021bi \u00een aceste adev\u0103rate ghetouri din care lipseau hrana, asisten\u021ba medical\u0103, medicamentele \u0219i elementara caldur\u0103 omeneasc\u0103 aveau handicapuri grave \u0219i mureau repede.<\/p>\n

Imaginea ofelinatelor \u0219i a suferin\u021belor copiilor piele \u0219i os care se d\u0103deau cu capul de pere\u021bi au impresionat lumea \u00eentreag\u0103 \u0219i au dat dimensiunea regimului represiv.<\/p>\n

* Imaginile din filmul \u201eN\u0103scu\u021bi la comand\u0103. Decre\u021beii\u201d au fost publicate cu acordul regizorului Florin Iepan.<\/p>\n

Source URL: https:\/\/romania.europalibera.org\/a\/politica-natalit%C4%83%C8%9Bii-ceau%C8%99iste-un-capital-s%C3%A2ngeros-al-comunismului\/31498326.html<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

C\u00e2teva luni dup\u0103 decembrie 1989, Ministerul S\u0103n\u0103t\u0103\u0163ii a continuat s\u0103 primeasc\u0103 fi\u015fe ale mamelor care muriser\u0103 \u00een urma \u00eentreruperilor ilegale de sarcin\u0103. Femeile \u00eenc\u0103 nu aflaser\u0103 c\u0103 sinistrul Decret 770 fusese abrogat. Politica ceau\u0219ist\u0103 de sporire for\u021bat\u0103 a popula\u021biei a f\u0103cut mii \u0219i mii de victime, femei \u0219i copii, a distrus familii. Drame pentru care […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":324840,"comment_status":"open","ping_status":"","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[2],"tags":[23],"class_list":["post-324839","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-politics","tag-romania-europalibera-org"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/324839","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=324839"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/324839\/revisions"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/324840"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=324839"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=324839"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=324839"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}