{"id":324406,"date":"2021-10-25T02:59:00","date_gmt":"2021-10-24T23:59:00","guid":{"rendered":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=324406"},"modified":"2021-10-25T02:59:00","modified_gmt":"2021-10-24T23:59:00","slug":"editorial-1921-2021-secolul-regelui-mihai","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=324406","title":{"rendered":"Editorial | 1921-2021. Secolul Regelui Mihai"},"content":{"rendered":"
\n

Mihai I s-a n\u0103scut la 25 octombrie 1921 la castelul Foi\u0219or\/Pele\u0219. Urma s\u0103 domneasc\u0103 peste o na\u021biune unificat\u0103 \u0219i conectat\u0103 la Occident. A murit \u00een exil, rege al unei na\u021biuni traumatizate, risipite \u00een toate col\u021burile lumii. \u0218i totu\u0219i… Europa Liber\u0103 dedic\u0103 aceast\u0103 s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103 Regelui Mihai. De ce?<\/p>\n<\/div>\n

Povestea spune c\u0103 atunci c\u00e2nd p\u0103rin\u021bii \u0219i bunicii i-au ales numele, arhitec\u021bii, inginerii \u0219i zidarii ridicau Catedrala \u00cencoron\u0103rii la Alba-Iulia, imediat dup\u0103 Unire.<\/p>\n

Cum Regele Ferdinand \u0219i Regina Maria mo\u0219teniser\u0103 domnia chiar \u00een timpul primului r\u0103zboi mondial, ei nu avuseser\u0103 parte de vreo ceremonie, iar dup\u0103 \u00eencheierea conflictului, Rom\u00e2nia avusese nevoi mai stringente.<\/p>\n

Acum \u021bara se ref\u0103cea accelerat, iar regele-soldat \u0219i regina sor\u0103-medical\u0103, cum apar ei \u00een medalioanele de pe Arcul de Triumf, aveau parte de primii ani de domnie \u00een vreme de pace. Nu putea exista un moment mai bun pentru venirea pe lume a unui nepot, fiul principelui mo\u0219tenitor Carol \u0219i al prin\u021besei Elena a Greciei \u0219i Danemarcei.<\/p>\n

Prima idee a fost ca micul prin\u021b s\u0103 devin\u0103 viitorul rege Carol al III-lea, dar a fost respins\u0103 imediat. C\u00e2nd te vezi des cu \u0219efii de lucr\u0103ri de la Alba Iulia, cetatea de scaun a Unirii lui Mihai Viteazul din 1600, iar toat\u0103 \u021bara celebreaz\u0103 ori discut\u0103 Unirea – numele nu putea fi dec\u00e2t Mihai I al Rom\u00e2niei.<\/p>\n

Z\u00e2nele bune de la na\u0219tere s-au risipit repede. Tat\u0103l \u0219i-a p\u0103r\u0103sit familia\/\u021bara \u0219i a preferat s\u0103 tr\u0103iasc\u0103 \u00een str\u0103in\u0103tate de dragul iubitei. Bunicul Ferdinand a murit de cancer, iar Mihai a devenit rege la v\u00e2rsta de cinci ani, sub o Regen\u021b\u0103.<\/p>\n

Lucrurile nu ar fi fost at\u00e2t de rele dac\u0103 Regen\u021ba n-ar fi func\u021bionat exact ca \u00een fabula \u201eRacul, broasca \u0219i \u0219tiuca\u201d \u00eentr-un moment \u00een care Rom\u00e2nia trebuia s\u0103 se reformeze ca s\u0103 poat\u0103 integra teritoriile care veneau din imperii at\u00e2t de diferite: Imperiul Habsburgic (Transilvania \u0219i Bucovina) \u0219i Imperiul \u021aarist (Basarabia).<\/p>\n

\u00cen plus, rom\u00e2nii se obi\u0219nuiser\u0103 s\u0103 aib\u0103 cui spune M\u0103ria-Ta de-adev\u0103ratelea. Vod\u0103 Cuza le adusese Unirea Principatelor. Regele Carol I func\u021bionase ceas 48 de ani – Independen\u021b\u0103, Dobrogea, integrare european\u0103, re\u021bea de c\u0103i ferate, alfabetizare accelerat\u0103, Bucure\u0219ti – micul Paris.<\/p>\n

Dup\u0103 el, Ferdinand fusese datoria \u00eentruchipat\u0103, luptase cu Germania natal\u0103 pentru Transilvania. \u00cen plus, avusese marele merit de a fi c\u0103s\u0103torit cu Maria, cea mai voluntar\u0103 nepoat\u0103 de \u00eemp\u0103r\u0103teas\u0103 britanic\u0103 \u0219i de \u021bar al Rusiei care a pus vreodat\u0103 piciorul \u00een Balcani. Standarde universitare \u00eenalte, poduri de o\u021bel armat, riviera rom\u00e2neasc\u0103, arte de f\u0103cut furori la Paris \u0219i New York.<\/p>\n

Or, dintr-o prejudecat\u0103 a epocii, Maria nu devenise regent\u0103. Era femeie… Iar \u00een forma dat\u0103, Regen\u021ba – Patriarh, Magistrat, prin\u021bul Nicolae (fratele celui fugit de-acas\u0103) – ar fi p\u0103rut comic\u0103 dac\u0103 n-ar fi fost periculos de slab\u0103.<\/p>\n

At\u00e2t de slab\u0103 \u00eenc\u00e2t \u00een iunie 1930, cu sprijinul Partidului Na\u021bional \u021a\u0103r\u0103nesc al ardeleanului Iuliu Maniu \u0219i al munteanului Ion Mihalache, fiul risipitor Carol se \u00eentoarce la Bucure\u0219ti, merge direct \u00een Parlament unde politicienii \u00eel aplaud\u0103 \u0219i \u00eel proclam\u0103 Rege.<\/p>\n

\u00cen v\u00e2rtejul evenimentelor, Constitu\u021bia a devenit un detaliu \u0219i a fost tratat\u0103 ca atare. Micului prin\u021b detronat i s-a oferit titlul de Mihai, Mare Voievod de Alba Iulia.<\/p>\n

Dar n-ar fi fost detronarea o problem\u0103 pentru un copil de nou\u0103 ani. Problema a fost absen\u021ba mamei, un efect colateral al Restaura\u021biei lui Carol al II-lea.<\/p>\n

Cum a\u0219a?<\/p>\n

Ei bine, cum rom\u00e2nii \u021bineau la tipic, iar cel mai influent politician al momentului, Iuliu Maniu, nu tolera ideea c\u0103 Regele avea o amant\u0103 \u00een v\u0103zul lumii, \u0219i nu era deloc singurul, presiunile ca p\u0103rin\u021bii lui Mihai s\u0103 se \u00eempace erau enorme. Dar Carol nu dorea s\u0103 o p\u0103r\u0103seasc\u0103 pe Magda Lupescu, iar prin\u021besa Elena nu accepta un menaje-a-trois<\/em>, a\u0219a c\u0103 tat\u0103l a g\u0103sit solu\u021bia menit\u0103 s\u0103 \u00eenchid\u0103 gura tuturor: \u0219i-a trimis fosta so\u021bie \u00een exil.<\/p>\n

Pe Mihai nu l-a \u00eentrebat nimeni nimic. \u00cen schimb atunci c\u00e2nd a v\u0103zut-o pe dna Lupescu \u00een casa unde locuia cu tat\u0103l s\u0103u, i s-a \u021binut o predic\u0103 despre cum s\u0103 \u00eei spun\u0103 \u201emam\u0103\u201d femeii cu care tocmai d\u0103duse m\u00e2na pentru prima dat\u0103 \u00een via\u021b\u0103.<\/p>\n

Dar nici acum lucrurile nu ar fi stat at\u00e2t de r\u0103u. Carol al II-lea \u0219i-a trimis copilul s\u0103 fac\u0103 \u0219coal\u0103 al\u0103turi de elevi ale\u0219i din toate straturile sociale, cu profesori exigen\u021bi \u0219i cu o program\u0103 care includea multe lec\u021bii de sintez\u0103 \u00een aer liber. \u00cenainte de majorat, Mihai \u0219tia toate cotloanele \u021b\u0103rii, o b\u0103tuse \u00een lung \u0219i-n lat.<\/p>\n

Tat\u0103l Regelui Mihai era un om extrem de cultivat. \u0218tia englez\u0103, francez\u0103, german\u0103, istorie, filozofie, era un pasionat de art\u0103 \u0219i sus\u021bin\u0103tor al Artelor. El inaugureaz\u0103 Arcul de Triumf, scoate nordul Bucure\u0219tiului din mla\u0219tini, lui i se datoreaz\u0103 cartierul Prim\u0103verii, Domenii, parcul Her\u0103str\u0103u.<\/p>\n

Rom\u00e2nia se urbanizeaz\u0103. Se \u00eendesesc liceele, universit\u0103\u021bile prosper\u0103, Regele pl\u0103te\u0219te substan\u021biale premii literare, burghezia merge la cinematograf, ascult\u0103 jazz, face plaj\u0103 \u0219i pictur\u0103 la Balcic sau v\u00e2neaz\u0103 \u00een Transilvania, tinerii avu\u021bi descoper\u0103 ma\u0219inile.<\/p>\n

Printre ei \u0219i Mihai, dar el nu prime\u0219te de la \u00eenceput una nou\u0103. I se d\u0103 spre folosin\u021b\u0103 cea mare \u0219i greoaie a Regelui Ferdinand. Cum ar primi azi un copil dintr-o familie bogat\u0103 un Nokia 3110. Nu-\u0219i bate capul. Ce \u00ee\u0219i dore\u0219te mai mult \u0219i mai mult este s\u0103 \u00ee\u0219i vad\u0103 mai des mama. Are voie s\u0103 o vad\u0103 la Floren\u021ba numai dou\u0103 luni pe an, \u00een vacan\u021be.<\/p>\n

\u0218i poate n-ar fi fost at\u00e2t de r\u0103u dac\u0103 \u00eentoarcerea Elenei \u00een \u021bar\u0103 nu s-ar fi petrecut pe fondul unei catastrofe na\u021bionale. La finele lui iunie 1940, URSS ocup\u0103 Basarabia \u0219i Bucovina de Nord, la 30 august Rom\u00e2nia pierde Transilvania de Nord prin Dictatul de la Viena, iar \u00een septembrie pierde Cadrilaterul \u00een favoarea Bulgariei.<\/p>\n

Carol al II-lea renun\u021b\u0103 la tron \u0219i p\u0103r\u0103se\u0219te \u021bara, conducerea este preluat\u0103 de generalul Ion Antonescu al\u0103turi de extrema dreapt\u0103. Mihai devine rege cu Garda de Fier sub ferestrele Palatului Regal, la 19 ani ne\u00eemplini\u021bi.<\/p>\n

\u201eAm avut multe divergen\u021be cu Antonescu, dar \u00eentr-o privin\u021b\u0103 \u00eei sunt profund recunosc\u0103tor. A adus-o \u00eenapoi pe mama\u201d, avea s\u0103 povesteasc\u0103 Regele Mihai mai t\u00e2rziu. Iar prezen\u021ba Elenei a f\u0103cut, se pare, diferen\u021ba.<\/p>\n

Conexiunile ei britanice \u0219i sinceritatea ortodoxiei \u00eenv\u0103\u021bate \u00een casa ei p\u0103rinteasc\u0103 de la Atena l-au ajutat s\u0103 \u021bin\u0103 corect nordul. \u0218i politic, \u0219i uman.<\/p>\n

La rug\u0103mintea ei, Regele a trimis un tren cu alimente \u0219i medicamente \u00een lag\u0103rele \u00een care se stingeau evrei din Transnistria, ea s-a sf\u0103tuit cu rabinul \u0218afran \u0219i cu Patriarhul Nicodim cum s\u0103 fac\u0103 presiuni asupra lui Antonescu pentru a opri deport\u0103rile celorlal\u021bi evrei din \u021bar\u0103, Regina Elena a \u021bipat la Mihai s\u0103 aib\u0103 grij\u0103 s\u0103 nu r\u0103m\u00e2n\u0103 \u00een istorie ca \u201ecel Groaznic\u201d. A \u021bipat destul de tare devreme ce s-a auzit \u00een rapoartele SS \u0219i la coordonatorul Solu\u021biei Finale \u00een Europa, Adolf Eichmann \u00eensu\u0219i, a\u0219a \u00eenc\u00e2t mare\u0219alul Antonescu a avertizat-o c\u0103 e bine s\u0103 opreasc\u0103.<\/p>\n

C\u0103 nu s-a oprit din salvat oameni se vede pe piatra de sub m\u0103slinii de la Yad Vashem de la Ierusalim, acolo unde este \u00eenscris s\u0103 nu piar\u0103 vreodat\u0103 numele Reginei Elena a Rom\u00e2niei. Dup\u0103 cum nu s-a oprit nici Mihai din a-i proteja pe militarii americani lua\u021bi prizonieri \u00een Rom\u00e2nia, sau pe cei englezi din opera\u021biunea Autonomus.<\/p>\n

Rolul Reginei Elena trebuie s\u0103 fi fost unul semnificativ \u0219i \u00een dirijarea negocierile cu Alia\u021bii. Era cel mai apropiat sf\u0103tuitor al regelui sub care se desf\u0103\u0219urau negocierile de ie\u0219ire din r\u0103zboi la Ankara, Cairo sau Stockholm, iar dac\u0103 mare\u0219alul Antonescu \u00eel ignora sau se pref\u0103cea c\u0103 \u00eel ignor\u0103.<\/p>\n

C\u00e2nd \u00een seara de 23 august 1944 a fost difuzat, \u00een sf\u00e2r\u0219it, anun\u021bul lui Mihai I c\u0103 Rom\u00e2nia se al\u0103tura anglo-americanilor, alia\u021bii fire\u0219ti ai \u021b\u0103rii, lumea s-a adunat \u00een fa\u021ba Palatului Regal \u00een culmea entuziasmului.<\/p>\n

Regele, la cei 23 de ani ai lui, \u00eel arestase pe Ion Antonescu, \u00eel trimisese pe ambasadorul nazist Killinger, care intuia ceva, la plimbare, \u00eei disperase pe comuni\u0219tii Dej \u0219i P\u0103tr\u0103\u0219canu pentru c\u0103 ac\u021bionase \u00eenaintea \u201eArmatei Ro\u0219ii eliberatoare\u201d \u0219i anun\u021base la radio ie\u0219irea Rom\u00e2niei din alian\u021ba cu Hitler. Totul \u00een interval de 12 ore.<\/p>\n

\u00cen mijlocul aclama\u021biilor, Mihai \u0219i-a adus aminte de prizonierii britanici \u0219i a pus s\u0103 fie adu\u0219i la Palat. \u201eC\u00e2nd a v\u0103zut uniforme engleze\u0219ti, lumea a \u00eennebunit de bucurie!\u201d, \u00ee\u0219i amintea el mai t\u00e2rziu.<\/p>\n

Dar bucuria a fost de scurt\u0103 durat\u0103. Au urmat bombardamentele germane. Iar la 26 august, armata sovietic\u0103 a intrat \u00een Bucure\u0219ti. \u201eUn prieten\u201d care a ignorat lovitura de palat a Regelui \u0219i lua prizonieri cu miile solda\u021bi rom\u00e2ni care opriser\u0103 focul, \u201eun prieten\u201d care a semnat un armisti\u021biu teribil abia la 12 septembrie \u0219i s-a comportat ulterior ca \u0219i cum nu l-ar fi semnat.<\/p>\n

Dar avea s\u0103 fie \u00eenc\u0103 \u0219i mai r\u0103u. \u00cen timp ce Armata Rom\u00e2n\u0103 lupta pe Frontul de Vest, \u00een Rom\u00e2nia erau p\u00e2n\u0103 la 700 de mii de solda\u021bi sovietici care se dedau la abuzuri, jafuri, violuri, tulbur\u0103ri \u0219i dezordini de toate felurile.<\/p>\n

Jandarmeria \u0219i Poli\u021bia nu mai f\u0103ceau fa\u021b\u0103 pl\u00e2ngerilor, Regina-Mam\u0103 z\u00e2mbea la dineurile Ambasadei Sovietice doar-doar o mai scoate medicamente \u0219i alimente de la rechizi\u021biile Armatei Ro\u0219ii m\u0103car pentru r\u0103ni\u021bi. Rom\u00e2nii nu suferiser\u0103 de foame \u00een timpul r\u0103zboiului, dar \u00een 1946, \u00een Rom\u00e2nia a fost foamete. A fost foamete cu mii \u0219i mii de mor\u021bi pe zi. Foamete indus\u0103 ca \u0219i \u00een Basarabia devenit\u0103 sovietic\u0103, dup\u0103 mai vechea re\u021bet\u0103 a Holodomorului din Ucraina, cu 7 milioane de mor\u021bi \u00een doi ani.<\/p>\n

Dar avea s\u0103 fie \u00eenc\u0103 \u0219i mai r\u0103u. Diversiunile, acuza\u021biile, minciunile repetate \u00een ceea ce am numi ast\u0103zi fake-news, au dus la \u00eenlocuirea din fruntea guvernului mai \u00eent\u00e2i a generalului S\u0103n\u0103tescu, apoi a generalului R\u0103descu, un anti-comunist convins, adic\u0103 acel tip de lider pe care ocupa\u021bii sovietici lipeau instant eticheta de \u201enazist\u201d, termenul cheie prin care semnalau Vestului \u201er\u0103ul\u201d.<\/p>\n

Presiunile Moscovei mergeau spre numirea unui guvern pro-sovietic, dar Regele rezista. Dup\u0103 s\u0103pt\u0103m\u00e2ni de insisten\u021be, trimisul Kremlinului V\u00ee\u0219inki \u00eei repet\u0103 lui Mihai imperativ s\u0103 \u00eel numeasc\u0103 premier pe avocatul Petru Groza. \u201eCine e, m\u0103 rog, Petru Groza?\u201d, l-a \u00eentrebat calm Regele, lu\u00e2ndu-l subtil peste picior. Dar V\u00ee\u0219inski nu era prost, necazul cu el era CV-ul de asasin \u00een mas\u0103, nu prostia. A plecat tr\u00e2ntind u\u0219a.<\/p>\n

Iar marja de manevr\u0103 a Regelui se \u00eengusta zi dup\u0103 zi. Tulbur\u0103rile deveneau \u00een \u021bar\u0103 din ce \u00een ce mai grave. Mihai \u0219i Elena apelaser\u0103 \u00een repetate r\u00e2nduri la diploma\u021bii americani \u0219i britanici de la Bucure\u0219ti. Respectivii, plini de compasiune, nu ridicaser\u0103 un deget.<\/p>\n

Instruc\u021biunile \u021bineau de \u00een\u021belegerile de la Casablanca & Teheran\/1943, Moscova\/octombrie 1944 \u0219i Yalta\/ianuarie 1945. Cortina de Fier c\u0103dea repede \u0219i f\u0103r\u0103 menajamente, iar occidentalii care \u0219tiau cum fusese pus\u0103 \u00een mi\u0219care preferau s\u0103 nu (se) \u0219tie exact detaliile. Erau c\u00e2nd macabre, c\u00e2nd sordide.<\/p>\n

Regina scria la dou\u0103 zile \u00een jurnal c\u00e2t de mult se teme pentru via\u021ba lui Mihai. Familia regal\u0103 bulgar\u0103 fusese ucis\u0103 \u00eenc\u0103 din septembrie 1944. Dar asta nu era tot. Transilvania de Nord nu intrase \u00eenc\u0103 sub administra\u021bie rom\u00e2neasc\u0103,<\/p>\n

Armata Rom\u00e2n\u0103 a eliberat Transilvania de Nord. Ofi\u021berii \u00ee\u0219i planificaser\u0103 opera\u021biunile \u00een a\u0219a fel \u00eenc\u00e2t teritoriul s\u0103 fie liber de Ziua Regelui, 25 octombrie 1944 \u0219i au reu\u0219it. Mihai era foarte iubit. De atunci, 25 octombrie este Ziua Armatei, chiar dac\u0103 de-a lungul deceniilor de propagand\u0103 comunist\u0103, semnifica\u021bia ini\u021bial\u0103 s-a pierdut.<\/p>\n

Numai c\u0103 \u00een octombrie 1944, administra\u021bia nu a fost preluat\u0103 de rom\u00e2ni, ci de Armata Ro\u0219ie. \u00cen plus, pe 5 martie 1945, sovieticii au scos tancurile pe str\u0103zi \u00een Bucure\u0219ti. Pe 6, Mihai l-a chemat pe Groza \u0219i i-a spus: \u201eTe fac prim-ministru\u201d.<\/p>\n

Dup\u0103 o s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103, sovieticii l-au invitat pe Rege la Cluj ca s\u0103 fie de fa\u021b\u0103 la predarea cheilor administra\u021biei Transilvaniei de Nord c\u0103tre autorit\u0103\u021bile de la Bucure\u0219ti.<\/p>\n

Mesajul Conferin\u021bei de la Potsdam din iulie-august 1945 potrivit c\u0103ruia Alia\u021bii nu recunoa\u0219teau dec\u00e2t guvernele legitime \u00een vederea tratativelor de pace a adus un strop de speran\u021b\u0103. Noul pre\u0219edinte american, Harry Truman, se ar\u0103ta mai ferm \u00een fa\u021ba sovieticilor. Mihai \u00eei cere lui Groza s\u0103 demisioneze ca nelegitim, acesta refuz\u0103, Regele intr\u0103 \u00een grev\u0103.<\/p>\n

Avea s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 \u00een grev\u0103 p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd rela\u021biile dintre URSS \u0219i Alia\u021bi s-au clarificat la \u00eenceputul lui ianuarie 1946. Reprezentan\u021bii american \u0219i britanic la Moscova au venit la Bucure\u0219ti, au mers la Pele\u0219, cu vechea noastr\u0103 cuno\u0219tin\u021b\u0103 Andrei V\u00ee\u0219inski cu tot, \u0219i au promis c\u0103 Rom\u00e2nia va avea alegeri libere. \u201e\u0218i cine garanteaz\u0103 asta?\u201d a \u00eentrebat Mihai. \u201eNoi\u201d, a r\u0103spuns reprezentantul URSS.<\/p>\n

Alegerile din noiembrie 1946 aveau s\u0103 fie falsificate \u00een propor\u021bie de 80%. Oficial, au fost c\u00e2\u0219tigate de comuni\u0219ti, \u00een realitate de \u021b\u0103r\u0103ni\u0219ti \u0219i liberali. \u00cen urm\u0103toarele \u0219ase luni, zeci de mii de de\u021binu\u021bi politici au umplut \u00eenchisorile, cei mai mul\u021bi f\u0103r\u0103 proces, sub cele mai fanteziste acuza\u021bii. \u00cen vara lui 1947, \u00eentr-o \u00eenscenare care a f\u0103cut istorie, este arestat \u00eensu\u0219i Iuliu Maniu, cel mai democrat \u00eentre democra\u021bi.<\/p>\n

\u00cen noiembrie 1947, Regele Mihai \u0219i mama sa merg la Londra la nunta viitoarei Regine Elisabeta cu v\u0103rul primar al Regelui Mihai, prin\u021bul Philip. Balurile \u0219i serb\u0103rile se \u021bin lan\u021b, Mihai se vede cu ambasadorul american, cu ministrul de externe britanic, schimb\u0103 c\u00e2teva vorbe cu Churchill care nu mai era premier din vara lui 1945, cu premierul \u00een func\u021bie, laburistul Atlee. To\u021bi \u00eei spun s\u0103 nu se \u00eentoarc\u0103 \u0219i nimic despre Rom\u00e2nia.<\/p>\n

\u00cen decembrie, Mihai este din nou \u00een \u021bar\u0103. Patriarhul Rom\u00e2niei murise \u0219i se c\u0103dea ca noul Patriarh s\u0103 fie \u00eentronizat, potrivit tradi\u021biei, de Rege. Poate i se p\u0103rea de bun augur, avea s\u0103 fie preotul care \u00eel va c\u0103s\u0103tori cu logodnica sa, Ana de Bourbon Parma.<\/p>\n

Dar Moscova se plictisise. Probabil c\u0103 Stalin fusese amuzat ini\u021bial de curajul acestui b\u0103iat de 23 de ani care arestase un dictator pro-nazist, cu nazi\u0219tii \u00een curte. \u00cei trimisese chiar \u0219i ordinul Victoria, acela\u0219i trimis \u0219i pre\u0219edintelui american Truman. \u00cei trimisese cadou chiar \u0219i dou\u0103 avioane de v\u00e2n\u0103toare, dar Mihai ridicase din umeri, erau modele vechi.<\/p>\n

Dar suntem deja \u00een 1947. Inclusiv Tito rezolvase problema regali\u0219tilor din Yugoslavia. Rom\u00e2nia r\u0103m\u0103sese ag\u0103\u021bat\u0103 inestetic de Occident.<\/p>\n

La 30 decembrie 1947, premierul Groza \u0219i \u0219eful partidului comunist, Gheorghe Gheorghiu Dej \u00eei pun \u00een fa\u021b\u0103 Regelui actul de abdicare. Nu avea de-a face cu na\u021biunea sau Constitu\u021bia, dar ce conta?<\/p>\n

\u00cel amenin\u021b\u0103 c\u0103 vor ucide tinerii care demonstraser\u0103 pentru Rege \u0219i pentru Europa la 8 noiembrie 1945 \u0219i dup\u0103. Erau mul\u021bi, nimeni nu \u0219tia c\u00e2\u021bi, dar nimeni nu se \u00eendoia c\u0103 ucenicii lui V\u00ee\u0219inski vor avea vreo ezitare. A\u0219a a devenit Rom\u00e2nia Republic\u0103.<\/p>\n

Dar mai-r\u0103ul abia \u00eencepea. La 3 ianuarie, Regele Mihai, Regina Elena \u0219i c\u00e2\u021biva apropia\u021bi urc\u0103 \u00een tren \u00een gara Sinaia. Bagajele au fost atent controlate, dar Mihai a putut lua trei ma\u0219ini. Diavolul lucra cu m\u0103nu\u0219i. La 6 ianuarie 1948, ajung la Lausanne. Nu pot denun\u021ba abdicarea for\u021bat\u0103 pentru c\u0103 Elve\u021bia e stat neutru.<\/p>\n

Regele Mihai va vorbi abia la Londra, \u00een prim\u0103var\u0103, denun\u021b\u00e2nd abdicarea ca neavenit\u0103 fiind ob\u021binut\u0103 prin for\u021b\u0103 \u0219i \u0219antaj. Pleac\u0103 apoi \u00een America unde este primit de pre\u0219edintele Truman. Acesta \u00ee\u0219i exprim\u0103 speran\u021ba c\u0103 Rom\u00e2nia va redeveni c\u00e2t de repede o \u021bar\u0103 liber\u0103. Speran\u021ba trece la Comitetul Na\u021bional Rom\u00e2n, guvernul Rom\u00e2niei \u00een exil.<\/p>\n

La 10 iunie 1948, Mihai al Rom\u00e2niei se c\u0103s\u0103tore\u0219te la Atena cu Ana de Bourbon Parma. Parisul, Londra, Amsterdam refuzaser\u0103 s\u0103 \u00eei g\u0103zduiasc\u0103. A doua zi, la Bucure\u0219ti intr\u0103 \u00een vigoare decretul de na\u021bionalizare care a distrus sute de mii de familii \u0219i a deschis calea totalitarismului comunist: statul avea s\u0103 devin\u0103 singurul angajator, control\u00e2nd toate resursele.<\/p>\n

Ia fiin\u021b\u0103 Securitatea Statului, Ministerul de Interne e condus de agen\u021bi NKVD, istoricii nu mai au demult \u00eendoieli \u00een aceast\u0103 privin\u021b\u0103. Ofi\u021berimea din fruntea Poli\u021biei \u0219i a Jandarmeriei e \u00eenchis\u0103, dar mul\u021bi sunt uci\u0219i \u00een cele mai bizare incidente, cu sau f\u0103r\u0103 glon\u021b \u00een cap.<\/p>\n

La \u00eenceput, \u00eentemni\u021b\u0103rile se f\u0103ceau cu o aparen\u021b\u0103 de proces \u0219i acuzare, fie \u0219i dup\u0103 ce victimele ajungeau \u00een pu\u0219c\u0103rii. Ulterior, sovieticii au renun\u021bat la \u201eartificii\u201d. \u00cen mai 1950, autorit\u0103\u021bile comuniste nu se jenau s\u0103 fac\u0103 arest\u0103ri dup\u0103 numirile din anii ’30 \u0219i ’40 publicate \u00een Monitorul Oficial.<\/p>\n

Este deceniul \u00een care elitelor vechiului regim li se adaug\u0103 \u021b\u0103ranii care refuzau colectivizarea, \u00een care sunt aresta\u021bi \u0219i \u00eenv\u0103\u021b\u0103tori, medici, arhitec\u021bi, profesori universitari, deceniul \u00een care oamenii riscau pu\u0219c\u0103ria dac\u0103 \u00eendr\u0103zneau s\u0103 c\u00e2nte Imnul Regal sau De\u0219teapt\u0103-te Rom\u00e2ne. Relicvele acestor curajo\u0219i, dosare de urm\u0103rire, scrisori de protest sau g\u00e2nduri scrise pe p\u00e2nza cearceafurilor din celule, se g\u0103sesc la CNSAS.<\/p>\n

Erau anii \u00een care copiii \u00eenv\u0103\u021bau la \u0219coal\u0103 c\u0103 Rom\u00e2nia a fost un stat imperialist care merita desfiin\u021bat, dar c\u0103 prietenia cu URSS salveaz\u0103 totul. \u00cen care \u00eenv\u0103\u021bau s\u0103 nu spun\u0103 ce g\u00e2ndesc \u0219i mai ales s\u0103 nu spun\u0103 ce se discut\u0103 acas\u0103 pentru c\u0103 altfel p\u0103rin\u021bii lor ar putea fi aresta\u021bi. Dedublarea, minciuna, frica a p\u0103truns \u00een toate capilarele.<\/p>\n

\u00cen str\u0103in\u0103tate, generalul R\u0103descu, cel r\u0103sturnat de la putere de sovietici, conduce pentru o vreme Comitetul Na\u021bional Rom\u00e2n, sub patronajul lui Mihai I. \u00cen principal ajut\u0103 refugia\u021bii din Rom\u00e2nia, \u00een colaborare cu Crucea Ro\u0219ie \u0219i \u00eencearc\u0103 s\u0103 \u021bin\u0103 la curent guvernele occidentale cu masacrul \u0219i nenorocirile din \u021bar\u0103.<\/p>\n

Lipsit de avere, Regele cre\u0219te g\u0103ini cu so\u021bia sa, la o ferm\u0103 din Anglia, nu departe de Londra. Dup\u0103 o vreme, se mut\u0103 \u00een Elve\u021bia, angajat ca pilot de \u00eencercare de compania comercial\u0103 american\u0103 Lear. C\u00e2nd aceasta se retrage din Europa, \u00eenfiin\u021beaz\u0103 o firm\u0103 de electronice, dar d\u0103 faliment. Devine agent de burs\u0103 la New York \u0219i Geneva. A\u0219a \u201el-a prins\u201d 1989.<\/p>\n

Ini\u021bial, activitatea politic\u0103 a Regelui a fost intens\u0103. \u00cen Anglia, depune m\u0103rturie \u00een leg\u0103tur\u0103 cu informa\u021biile am\u0103nun\u021bite pe care le avea din \u021bar\u0103, Comitetul Na\u021bional Rom\u00e2n func\u021bioneaz\u0103, Statele Unite sunt interesate de rezisten\u021ba rom\u00e2neasc\u0103.<\/p>\n

Dar activit\u0103\u021bile civice \u0219i politice nu sunt u\u0219or de organizat nici acas\u0103 c\u00e2nd te po\u021bi baza pe averea a zeci de mii de oameni, averi adunate \u00een genera\u021bii. Dar \u00een exil, pu\u021bini erau rom\u00e2nii cu succes \u00een afaceri \u0219i, \u00een acela\u0219i timp, interesa\u021bi de soarta \u021b\u0103rii. Unul dintre ei a fost Ion Ra\u021biu, diplomat \u0219i absolvent de economie la Cambridge \u00eenainte de comunism, fiul celui mai t\u00e2n\u0103r delegat la Marea Adunare Na\u021bional\u0103 de la Alba Iulia din 1918.<\/p>\n

\u00cen plus, Securitatea infiltreaz\u0103 treptat exilul rom\u00e2nesc care devine din ce \u00een ce mai greu de coagulat.<\/p>\n

Pe de alt\u0103 parte, c\u00e2nd Nikita Hru\u0219ciov, urma\u0219ul lui Stalin la Moscova pune pe masa verde a R\u0103zboiului Rece termenul de \u201ecoexisten\u021b\u0103 pa\u0219nic\u0103\u201d, lumea r\u0103sufl\u0103 u\u0219urat\u0103. Dar cu excep\u021bia notabil\u0103 a familiilor care \u00een\u021belegeau c\u0103 urmeaz\u0103 coabitarea cu c\u0103l\u0103ii \u0219i c\u0103 Rom\u00e2nia este condamnat\u0103 la comunism pe termen nedeterminat.<\/p>\n

Este momentul \u00een care Regelui Mihai i se spune c\u0103 nu mai e nevoie s\u0103 \u00ee\u0219i \u00eenregistreze mesajul de 10 Mai \u0219i de Cr\u0103ciun cu vocea sa, la Europa Liber\u0103. Ba chiar i se transmite pe canale diplomatice c\u0103 numele s\u0103u nu trebuie s\u0103 mai apar\u0103 \u00een media deloc, sub nici un motiv. Regele Rom\u00e2niei trebuie s\u0103 se fac\u0103 uitat, nev\u0103zut, s\u0103 dispar\u0103.<\/p>\n

P\u0103rea c\u0103 regimul de la Bucure\u0219ti c\u00e2\u0219tigase b\u0103t\u0103lia. Nicolae Ceau\u0219escu juca dup\u0103 august 1968, c\u00e2nd luase ap\u0103rarea Cehoslovaciei, rolul opozantului \u00een tab\u0103ra sovietic\u0103. Nu era unul real, avea nevoie de fonduri occidentale, economia socialist\u0103 cl\u0103dit\u0103 cu at\u00e2ta amar de vie\u021bi omene\u0219ti, era un dezastru.<\/p>\n

Ceau\u0219escu a primit fondurile, rom\u00e2nii ra\u021bia de liberalizare, dar c\u00e2nd s-a v\u0103zut c\u0103 nu e suficient s\u0103 cumperi echipament ca s\u0103 ai fabrici cu performan\u021be occidentale, iar Ceau\u0219escu a cerut din nou bani, a fost \u00eent\u00e2mpinat cu graficele de rambursare de la creditele anterioare.<\/p>\n

\u00cen 1982, Rom\u00e2nia a fost la un pas de a intra \u00een incapacitate de pl\u0103\u021bi, iar Occidentul miza de acum pe alte c\u0103r\u021bi \u00een rela\u021bia cu Moscova. C\u00e2nd reformistul Gorbaciov a ajuns \u00een sf\u00e2r\u0219it la Kremlin, Ceau\u0219escu \u0219i-a pierdut definitiv orice urm\u0103 de haz.<\/p>\n

Dar se poate \u0219i mai r\u0103u. \u00cen loc ca ai s\u0103i colegi de partid s\u0103 \u00eel \u00eenl\u0103ture de la putere, ei l-au reales \u00een func\u021bie de nu mai pu\u021bin de \u0219ase ori \u00een 24 de ani, inclusiv dup\u0103 ce \u00ee\u0219i rec\u0103p\u0103tase aplombul stalinist din anii 1950. Singura deosebire a fost c\u0103 \u00een Rom\u00e2nia anilor ’80, rom\u00e2nii nu mai erau aresta\u021bi sau condamna\u021bi la moarte sau uci\u0219i de-a dreptul pentru opiniile lor, ci pentru c\u0103 cereau m\u00e2ncare, medicamente \u0219i \u00eenc\u0103lzire decent\u0103 iarna.<\/p>\n

Dar pe m\u0103sur\u0103 ce reformele \u00eenaintau \u00een \u021b\u0103rile vecine, \u00eentrebarea simpl\u0103: \u201ecare este solu\u021bia pentru Rom\u00e2nia?\u201d a \u00eenceput s\u0103 refac\u0103 drumul spre Regele Mihai.<\/p>\n

Intervievat la emisiunea Panorama de la televiziune maghiar\u0103 \u00een vara lui 1989, Regele Mihai a vorbit rom\u00e2nilor despre libertate. Mesajul s\u0103u l-a scos din s\u0103rite pe Ceau\u0219escu, de\u0219i editarea interviului a dus la o variant\u0103 edulcorat\u0103, iar Securitatea a avut grij\u0103 s\u0103 \u00eempr\u0103\u0219tie \u00een \u021bar\u0103 zvonul c\u0103 Regele ar fi v\u00e2ndut Transilvania Ungariei (sic!).<\/p>\n

Cert este c\u0103 \u00een momentul izbucnirii Revolu\u021biei Rom\u00e2ne \u00een 1989, pre\u0219edintele Fran\u021bei, Francois Miterrand l-a sunat pe Mihai I s\u0103 \u00eel \u00eentrebe cum merg lucrurile, \u00een timp ce prin\u021bul Charles al Marii Britanii, voia s\u0103 \u0219tie ce are de g\u00e2nd. \u201eS\u0103 m\u0103 \u00eentorc imediat \u00een \u021bar\u0103\u201d, a fost r\u0103spunsul.<\/p>\n

Dar nu a fost posibil. Regele Mihai nu s-a \u00eentors \u00een \u021bar\u0103 imediat. C\u00e2nd a \u00eencercat s\u0103 \u00eei pun\u0103 pe post-comuni\u0219ti \u00een fa\u021ba faptului \u00eemplinit, a fost \u00eentors cu for\u021bele de ordine \u00eenapoi pe aeroport. Se \u00eendrepta spre Catedrala de la Curtea de Arge\u0219, acolo unde sunt \u00eengropa\u021bi bunicii lui, Ferdinand \u0219i Maria, cei cu numele de Mihai, suveranii Unirii.<\/p>\n

A reu\u0219it totu\u0219i s\u0103 ajung\u0103 la Bucure\u0219ti printr-un ingenios aranjament al Bisericii Ortodoxe Rom\u00e2ne. Sf\u00e2ntul Sinod a spus c\u0103 pentru a canoniza doi domnitori, pe \u0218tefan cel Mare \u0219i pe Constantin Br\u00e2ncoveanu, campioni ai credin\u021bei, e nevoie ca la mormintele lor s\u0103 \u00eengenuncheze un cap \u00eencoronat. Rom\u00e2nia nu avea altul dec\u00e2t pe Regele Mihai.<\/p>\n

Revederea din 25-27 aprilie 1992, de Pa\u0219ti, a \u00eenceput cu un tulbur\u0103tor \u201eS\u0103 tr\u0103ie\u0219ti, M\u0103ria Ta!\u201d la M\u0103n\u0103stirea Putna \u0219i a continuat cu unul zguduitor la Bucure\u0219ti.<\/p>\n

Ceea ce se anun\u021ba a fi pelerinajul discret al unei familii a devenit o uluitoare desf\u0103\u0219urare de sentimente la scar\u0103 na\u021bional\u0103.<\/p>\n

\u00cen Duminica Pa\u0219telui, 26 aprilie 1992, mul\u021bimea care l-a a\u0219teptat pe B-dul Kiseleff, pe traseul de la aeroport, l-a trecut pe Regele Mihai pe sub Arcul de Triumf. Drumul p\u00e2n\u0103 la Km 0 al Bucure\u0219tiului a fost parcurs \u00een \u0219ase ore, portierele ma\u0219inii s-au \u00eendoit de presiunea oamenilor care voiau s\u0103 \u00eel salute pe Rege.<\/p>\n

Dar Mihai I nu s-a putut \u00eentoarce \u00een Rom\u00e2nia nici de data aceasta. Regimul Iliescu\/Roman\/V\u0103c\u0103roiu nu avea nevoie de complica\u021bii. Aprilie 1992 fusese un experiment. C\u00e2\u0219tigat de rege, cu at\u00e2t mai r\u0103u pentru el.<\/p>\n

Regele Mihai a primit pa\u0219aport rom\u00e2nesc abia \u00een 1997. Pele\u0219ul i-a fost retrocedat par\u021bial peste 10 ani, \u00een 2007-2008, dar l-a l\u0103sat spre administrare Ministerului Culturii ca muzeu. A c\u0103l\u0103torit ani de zile prin \u021bar\u0103, aproape incognito pentru main-stream media<\/em>, supravegheat \u00eendeaproape de prieteni, dar mai ales de du\u0219mani.<\/p>\n

Se strecura diminea\u021ba devreme spre oamenii simpli care i-au povestit amarul lor, ca odinioar\u0103 Regelui Ferdinand pe linia frontului. A\u0219a a v\u0103zut Mihai I o na\u021biune care \u201etr\u0103ie\u0219te din firmituri\u201d, \u00eempiedicat\u0103 \u00een buc\u0103\u021bi \u00eenc\u00e2lcite de corup\u021bie \u0219i egoism. \u201eAproape c\u0103 nu mi-am recunoscut \u021bara\u201d. O p\u0103\u021biser\u0103 \u0219i al\u021bii, printre ei, boierul \u0219i istoricul Neagu Djuvara. Rom\u00e2nii se ur\u00e2\u021biser\u0103.<\/p>\n

Mihai I nu a putut locui \u00een Bucure\u0219ti dec\u00e2t pu\u021bin \u0219i temporar. Politicienii care l-au \u00eent\u00e2lnit au \u00eencercat s\u0103 \u00ee\u0219i fac\u0103 din asocierea cu Regele Mihai un nume mai bun. Ba chiar s\u0103 c\u00e2\u0219tige alegeri.<\/p>\n

De la enigmatica \u00eent\u00e2lnire cu Ion Iliescu din 2001, \u00eenapoi la promisiunile neonorate ale lui Emil Constantinescu, la vizita protocolar\u0103 a lui Klaus Iohannis la \u00eenceput de mandat preziden\u021bial. Singura excep\u021bie este declara\u021bia cu iz securistic a lui Traian B\u0103sescu care l-a f\u0103cut pe Rege tr\u0103d\u0103tor, vinovat de ocupa\u021bia sovietic\u0103, miz\u00e2nd pe ignoran\u021ba multora \u0219i pe t\u0103cerea interesat\u0103 a altora.<\/p>\n

Un moment luminos a fost discursul Regelui \u00een Parlament, la 25 octombrie 2011, exact acum 10 ani. A fost invitat \u00eentr-o str\u0103fulgerare de bun-sim\u021b, de \u0219efii grupurilor parlamentare, la \u00eemplinirea v\u00e2rstei de 90 de ani. A vorbit 12 minute \u00een care a definit Rom\u00e2nia exact cum este ea \u0219i rom\u00e2nii cu exact ce au de f\u0103cut ca s\u0103 le fie mai bine.<\/p>\n

\u021aara s-a emo\u021bionat. Lumea a dat apoi din cap \u0219i s-a \u00eentors searb\u0103d\u0103 la ale ei. Corup\u021bii la corup\u021bie, cei mai mul\u021bi la munc\u0103 f\u0103r\u0103 spor \u00een \u021bar\u0103, al\u021bii la f\u0103cut valize de plecat \u00een bejanie. P\u0103m\u00e2ntul s-a mai \u00eenv\u00e2rtit de c\u00e2teva ori, s-a tot \u00eenv\u00e2rtit, Regele a murit.<\/p>\n

Regele Mihai s-a stins pe 5 decembrie 2017, la Aubonne, \u00een Elve\u021bia. A fost \u00eenmorm\u00e2ntat peste 10 zile la Curtea de Arge\u0219, timp \u00een care a fost adus \u00een Rom\u00e2nia, transferat cu cortegiul militar la Pele\u0219, apoi la Bucure\u0219ti. Au fost zilele unui doliu profund, ca \u0219i c\u00e2nd rom\u00e2nii ar fi fost surprin\u0219i brusc de constatarea c\u0103 Regele Mihai este muritor.<\/p>\n

Zece zile a fost timp suficient ca marile televiziuni de \u0219tiri s\u0103 \u00eei prezinte \u00een sf\u00e2r\u0219it pe larg biografia. De 30 de ani, copiii nu \u00eenva\u021b\u0103 la \u0219coal\u0103 despre Regele Mihai, pentru mul\u021bi a fost o revela\u021bie. Jurnali\u0219ti, istorici, c\u0103rturari au povestit \u00een aceste 10 zile despre 23 august 1944, sau 30 decembrie 1947, sau 26 aprilie 1992, sau 25 octombrie 2011.<\/p>\n

Discursul Regelui Mihai de acum 10 ani a fost probabil cel mai citat:<\/p>\n

\u201eInstitu\u021biile democratice nu sunt guvernate doar de legi, ci \u0219i de etic\u0103, sim\u021b al datoriei. Iubirea de \u021bar\u0103 \u0219i competen\u021ba sunt criteriile principale ale vie\u021bii publice. Ave\u021bi \u00eencredere \u00een democra\u021bie, \u00een rostul institu\u021biilor \u0219i \u00een regulile lor! Lumea de m\u00e2ine nu poate exista f\u0103r\u0103 moral\u0103, f\u0103r\u0103 credin\u021b\u0103 \u0219i f\u0103r\u0103 memorie. Cinismul, interesul \u00eengust \u0219i la\u0219itatea nu trebuie s\u0103 ne ocupe via\u021ba\u201d. <\/strong><\/p>\n

Dintr-un motiv care \u00eemi scap\u0103, politicieni, lideri de opinie, jurnali\u0219ti, manageri de top sau mai m\u0103run\u021bi, oameni obi\u0219nui\u021bi sau miliardari insist\u0103 c\u0103 nu morala, nu grija fa\u021b\u0103 de semeni, nu adev\u0103rul sau m\u0103car preocuparea de a nu min\u021bi, nu \u00eencercarea sincer\u0103 de a \u00een\u021belege care \u00ee\u021bi sunt r\u0103d\u0103cinile \u0219i ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 \u00een jur trebuie s\u0103 le fie priorit\u0103\u021bile. Ci altceva, ceva ce \u0219tiu ei mai bine.<\/p>\n

Cu siguran\u021b\u0103, tr\u0103im \u00eentr-o \u021bar\u0103 liber\u0103. \u00cel putem contrazice pe Regele Mihai. Dar \u00eentrebarea e: chiar e nevoie ca rom\u00e2nii s\u0103 r\u0103t\u0103ceasc\u0103 ca Moise \u00een pustie 40 de ani? Treizeci de ani au trecut deja.<\/p>\n

N-ar fi util s\u0103 ascul\u021bi de unul care l-a \u00eenfruntat pe Hitler, l-a \u00eenfruntat pe Stalin, le-a supravie\u021buit, iar dup\u0103 decenii de calomnii, a fost primit acas\u0103 ca un sf\u00e2nt? Trebuie c\u0103 omul acesta a \u0219tiut mereu, \u00een suta lui de ani, unde este nordul.<\/p>\n

Source URL: https:\/\/romania.europalibera.org\/a\/31527227.html<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Mihai I s-a n\u0103scut la 25 octombrie 1921 la castelul Foi\u0219or\/Pele\u0219. Urma s\u0103 domneasc\u0103 peste o na\u021biune unificat\u0103 \u0219i conectat\u0103 la Occident. A murit \u00een exil, rege al unei na\u021biuni traumatizate, risipite \u00een toate col\u021burile lumii. \u0218i totu\u0219i… Europa Liber\u0103 dedic\u0103 aceast\u0103 s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103 Regelui Mihai. De ce? Povestea spune c\u0103 atunci c\u00e2nd p\u0103rin\u021bii \u0219i bunicii […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":324407,"comment_status":"open","ping_status":"","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[2],"tags":[23],"class_list":["post-324406","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-politics","tag-romania-europalibera-org"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/324406","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=324406"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/324406\/revisions"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/324407"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=324406"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=324406"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=324406"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}