{"id":323803,"date":"2021-11-12T17:02:09","date_gmt":"2021-11-12T14:02:09","guid":{"rendered":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=323803"},"modified":"2021-11-12T17:02:09","modified_gmt":"2021-11-12T14:02:09","slug":"romania-ultimul-loc-in-uniunea-europeana-la-competitivitate-digitala","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=323803","title":{"rendered":"Rom\u00e2nia, ultimul loc \u00een Uniunea European\u0103 la competitivitate digital\u0103"},"content":{"rendered":"
\n

Rom\u00e2nia se situeaz\u0103 pe locul 27 din cele 27 de state membre ale UE \u00een edi\u021bia din 2021 a Indicelui economiei \u0219i societ\u0103\u021bii digitale (DESI).<\/p>\n<\/div>\n

Comisia European\u0103 a publicat vineri rezultatele indicelui economiei \u0219i societ\u0103\u021bii digitale<\/a> (DESI) 2021, care urm\u0103re\u0219te progresele \u00eenregistrate \u00een statele membre ale UE \u00een ceea ce prive\u0219te competitivitatea digital\u0103 \u00een domenii precum capitalul uman, conectivitatea \u00een band\u0103 larg\u0103, integrarea tehnologiilor digitale de \u00eentreprinderi \u0219i serviciile publice digitale.<\/p>\n

\u00cen ceea ce prive\u0219te capitalul uman,<\/strong> Rom\u00e2nia se situeaz\u0103 pe locul 26, ob\u021bin\u00e2nd un punctaj sub medie pentru majoritatea indicatorilor, potrivit Raportului pentru Rom\u00e2nia<\/a> al Indicelui Economiei \u0219i Societ\u0103\u021bii Digitale, realizat de Comisia European\u0103.<\/p>\n

De\u0219i Rom\u00e2nia are un num\u0103r mare de absolven\u021bi \u00een domeniul TIC (tehnologia informa\u021biilor \u0219i comunica\u021biilor), situ\u00e2ndu-se pe locul 4, deficitul de speciali\u0219ti TIC limiteaz\u0103 capacitatea \u021b\u0103rii de a inova \u0219i de a profita de avantajele transform\u0103rii digitale, arat\u0103 raportul.<\/p>\n

\u00cen schimb, \u00een ceea ce prive\u0219te num\u0103rul femeilor specialiste \u00een domeniul TIC, Rom\u00e2nia se situeaz\u0103 pe locul 3.<\/p>\n

De asemenea, Rom\u00e2nia se situeaz\u0103 pe locul 10 \u00een privin\u021ba conectivit\u0103\u021bii \u0219i pe locul 25 \u00een UE \u00een ceea ce prive\u0219te integrarea tehnologiei digitale \u00een activit\u0103\u021bile \u00eentreprinderilor.<\/p>\n

\u00cen ceea ce prive\u0219te conectivitatea,<\/strong> s-au \u00eenregistrat \u00een continuare progrese \u00een 2020 \u00een ceea ce prive\u0219te acoperirea \u00een band\u0103 larg\u0103 fix\u0103, dar adoptarea serviciilor \u00een band\u0103 larg\u0103 a progresat \u00eentr-un ritm mai lent.<\/p>\n

Cu toate acestea, Rom\u00e2nia se situeaz\u0103 pe locul 7 datorit\u0103 nivelului ridicat de utilizare a benzii largi de cel pu\u021bin 100 Mbps (52 %).<\/p>\n

Conectivitatea \u00een Rom\u00e2nia ar putea fi \u00eembun\u0103t\u0103\u021bit\u0103 \u00een continuare prin punerea accentului pe eliminarea decalajului digital dintre zonele urbane \u0219i cele rurale, ra\u021bionalizarea procedurilor de acordare a autoriza\u021biilor, actualizarea strategiei privind banda larg\u0103 pentru a reflecta obiectivele pentru 2025 privind gigabi\u021bii \u0219i transpunerea cadrului de reglementare \u00een conformitate cu legisla\u021bia UE.<\/p>\n

\u00centreprinderile rom\u00e2ne nu profit\u0103 pe deplin de tehnologiile digitale (schimbul electronic de informa\u021bii, platformele de comunicare social\u0103, volumele mari de date \u0219i cloud), cu excep\u021bia inteligen\u021bei artificiale, arat\u0103 documentul citat.<\/p>\n

Planul de redresare \u0219i rezilien\u021b\u0103 al Rom\u00e2niei include m\u0103suri care sunt legate integral sau par\u021bial de competen\u021bele digitale. Bugetul total alocat \u00een mod specific dezvolt\u0103rii competen\u021belor digitale este de aproximativ 1.267 de milioane de euro.<\/p>\n

Reformele \u0219i investi\u021biile abordeaz\u0103 \u00een principal provoc\u0103rile legate de educa\u021bie \u0219i de formarea pentru dezvoltarea competen\u021belor digitale.<\/p>\n

Printre acestea se num\u0103r\u0103:<\/p>\n

La categoria servicii publice digitale,<\/strong> Rom\u00e2nia se situeaz\u0103 pe ultimul loc \u00een r\u00e2ndul statelor membre, pentru c\u0103 to\u021bi indicatorii sunt cu mult sub media UE.<\/p>\n

Astfel, Rom\u00e2nia se claseaz\u0103 pe ultimul loc \u00een ceea ce prive\u0219te indicatorii-cheie, cum ar fi serviciile publice digitale pentru cet\u0103\u021beni \u0219i \u00eentreprinderi, utilizatorii de servicii de e-guvernare \u0219i formularele precompletate.<\/p>\n

Proiectele care vizeaz\u0103 \u00eendeplinirea diferitelor priorit\u0103\u021bi digitale sunt incluse \u00een Planul Na\u021bional de Investi\u021bii \u0219i Relansare lansat de Guvernul Rom\u00e2niei \u00een iulie 2020, cu o alocare bugetar\u0103 de 100 de milioane EUR din fonduri UE \u0219i na\u021bionale, care acoper\u0103 perioada 2021-2030.<\/p>\n

Printre proiectele digitale din cadrul programului se num\u0103r\u0103:<\/strong><\/p>\n

Anul 2020 a fost un an dificil din cauza schimb\u0103rii guvernului de la sf\u00e2r\u0219itul anului \u0219i a pandemiei de Covid.<\/p>\n

Pandemia a declan\u0219at utilizarea tot mai frecvent\u0103 \u0219i cererea de servicii publice digitale \u0219i a accelerat transformarea digital\u0103 a Ministerului Afacerilor Interne, care a depus eforturi pentru a dezvolta \u0219i a implementa diverse sisteme TIC \u00eentr-un mod rapid \u0219i sigur.<\/p>\n

\u00cen decembrie 2020, noul guvern a \u00eenfiin\u021bat Ministerul Cercet\u0103rii, Inov\u0103rii \u0219i Digitaliz\u0103rii , care are \u00een subordine Autoritatea pentru Digitalizarea Rom\u00e2niei (ADR).<\/p>\n

Continuitatea \u00een ceea ce prive\u0219te dezvoltarea \u0219i punerea \u00een aplicare a m\u0103surilor de digitalizare ar contribui la o cre\u0219tere stabil\u0103 a performan\u021bei Rom\u00e2niei \u00een toate dimensiunile DESI. Acest lucru va implica reducerea deficitului de speciali\u0219ti TIC, stimularea digitaliz\u0103rii \u00eentreprinderilor \u0219i modernizarea administra\u021biei publice pentru a oferi servicii publice digitale mai numeroase \u0219i mai bune, care ar putea \u00eembun\u0103t\u0103\u021bi performan\u021ba Rom\u00e2niei, arat\u0103 raportul.<\/p>\n

Suma total\u0103 alocat\u0103 pentru Planul de redresare \u0219i rezilien\u021b\u0103 al Rom\u00e2niei este de 29,1 miliarde EUR, cu un sprijin financiar nerambursabil \u00een valoare de 14,2 miliarde de euro \u0219i \u00eemprumuturi de 14,9 miliarde de euro \u00een cadrul Mecanismului de redresare \u0219i rezilien\u021b\u0103.<\/p>\n

\u00cempreun\u0103, aceste sume reprezint\u0103 13,09 % din PIB-ul Rom\u00e2niei din 2019.<\/p>\n

Planul cuprinde 171 de m\u0103suri \u2013 64 de reforme \u0219i 107 investi\u021bii, structurate \u00een jurul a \u0219ase piloni \u0219i cincisprezece componente.<\/p>\n

Cinci dintre cele \u0219apte domenii de politic\u0103 digital\u0103 identificate \u00een anexa VII la Regulamentul privind Mecanismul de redresare \u0219i rezilien\u021b\u0103 fac obiectul unor m\u0103suri incluse \u00een PNRR:<\/p>\n

M\u0103surile vizeaz\u0103, de asemenea, cele patru ini\u021biative emblematice \u00een domeniul digital prezentate \u00een Strategia anual\u0103 pentru 2021 privind cre\u0219terea durabil\u0103: conectarea, modernizarea, dezvoltarea \u0219i recalificarea \u0219i perfec\u021bionarea.<\/p>\n

M\u0103surile care contribuie la obiectivele digitale reprezint\u0103 20,5 % din alocarea financiar\u0103, ceea ce reprezint\u0103 mai mult dec\u00e2t cerin\u021ba minim\u0103 de 20 % prev\u0103zut\u0103 de Regulamentul privind Mecanismul de redresare \u0219i rezilien\u021b\u0103.<\/p>\n

\u00cen timp ce reformele \u0219i investi\u021biile legate de tranzi\u021bia digital\u0103 se reg\u0103sesc \u00een \u00eentregul plan, componenta 7 – \u201eTransformarea digital\u0103\u201d – se axeaz\u0103 pe digitalizare.<\/p>\n

Suma alocat\u0103 componentei privind transformarea digital\u0103 este de 1 817 milioane de euro \u0219i include m\u0103suri \u00een mai multe domenii: serviciile publice digitale, conectivitatea digital\u0103, securitatea cibernetic\u0103, competen\u021bele digitale, capitalul uman \u0219i utilizarea internetului.<\/p>\n

Aceste m\u0103suri abordeaz\u0103 probleme \u0219i priorit\u0103\u021bi digitale importante \u00een Rom\u00e2nia, cum ar fi infrastructura de cloud guvernamental, \u00eembun\u0103t\u0103\u021birea interoperabilit\u0103\u021bii serviciilor publice digitale, investi\u021biile \u00een e-s\u0103n\u0103tate sau introducerea pe scar\u0103 larg\u0103 a c\u0103r\u021bilor de identitate electronice.<\/p>\n

O contribu\u021bie la fel de semnificativ\u0103 o are componenta 15, \u201eEduca\u021bie\u201d, care prevede reforme \u0219i investi\u021bii pentru digitalizarea procesului educa\u021bional, \u00een valoare de 1 129,5 milioane de euro.<\/p>\n

Se preconizeaz\u0103, de asemenea, c\u0103 investi\u021biile \u00een digitalizarea transportului rutier \u0219i feroviar vor contribui la tranzi\u021bia digital\u0103, datorit\u0103 sumei de 864 de milioane de euro care va fi alocat\u0103 pentru componenta de transport durabil.<\/p>\n

Pentru componenta 9 – \u201eSuport pentru sectorul privat, cercetare, dezvoltare \u0219i inovare\u201d – se aloc\u0103 suma de 1 064 de milioane de euro.<\/p>\n

Digitalizarea \u00eentreprinderilor joac\u0103 un rol important \u00een cadrul PNRR-ului Rom\u00e2niei \u0219i se preconizeaz\u0103 c\u0103 va spori competitivitatea \u0219i poten\u021bialul de inovare at\u00e2t al IMM-urilor, c\u00e2t \u0219i al \u00eentreprinderilor mari.<\/p>\n

Se preconizeaz\u0103 c\u0103 Rom\u00e2nia va contribui la dimensiunea transfrontalier\u0103 a transform\u0103rii digitale prin sprijinirea particip\u0103rii \u00eentreprinderilor la un proiect multina\u021bional privind microelectronica, aloc\u00e2nd 500 de milioane de euro pentru a sus\u021bine aceast\u0103 ini\u021biativ\u0103 planificat\u0103 a fi pus\u0103 \u00een aplicare ca proiect important de interes european comun (PIIEC), precum \u0219i dezvoltarea general\u0103 a microelectronicii \u00een Rom\u00e2nia.<\/p>\n

Toate statele membre ale UE au \u00eenregistrat progrese \u00een domeniul digitaliz\u0103rii, \u00eens\u0103 nu exist\u0103 o imagine de ansamblu omogen\u0103 \u00een r\u00e2ndul lor \u00een acest sens.<\/p>\n

\u00cen pofida unei anumite convergen\u021be, continu\u0103 s\u0103 existe un decalaj mare \u00eentre \u021b\u0103rile UE care de\u021bin pozi\u021bii frunta\u0219e \u0219i cele cu punctajele cele mai mici \u00een cadrul DESI.<\/p>\n

\u00cen ciuda acestor \u00eembun\u0103t\u0103\u021biri, toate statele membre vor trebui s\u0103 depun\u0103 eforturi concertate pentru a \u00eendeplini obiectivele pentru 2030 stabilite \u00een Deceniul digital al Europei<\/a>.<\/p>\n

Ca parte a Mecanismului de redresare \u0219i rezilien\u021b\u0103<\/a>, statele membre ale UE s-au angajat s\u0103 consacre sectorului digital cel pu\u021bin 20 % din aloc\u0103rile lor na\u021bionale din cadrul planului de redresare \u0219i rezilien\u021b\u0103.<\/p>\n

P\u00e2n\u0103 \u00een prezent, statele membre ating sau dep\u0103\u0219esc cu mult acest obiectiv.<\/p>\n

Rapoartele de \u021bar\u0103 DESI includ o sintez\u0103 a investi\u021biilor \u0219i a reformelor digitale prev\u0103zute \u00een planurile de redresare \u0219i rezilien\u021b\u0103 pentru cele 22 de planuri care au fost deja adoptate de Consiliu.<\/p>\n

\u00cencep\u00e2nd din 2014, Comisia European\u0103 a monitorizat progresele \u00eenregistrate de statele membre \u00een domeniul digital \u0219i a publicat rapoarte anuale privind Indicele economiei \u0219i societ\u0103\u021bii digitale (DESI).<\/p>\n

\u00cen fiecare an, rapoartele includ profiluri de \u021bar\u0103, care ajut\u0103 statele membre s\u0103 identifice domeniile de ac\u021biune prioritar\u0103, precum \u0219i capitole tematice care ofer\u0103 o analiz\u0103 la nivelul UE \u00een principalele domenii de politic\u0103 digital\u0103.<\/p>\n

\u00cen 2021, Comisia a ajustat DESI pentru a reflecta cele dou\u0103 ini\u021biative de politic\u0103 majore care vor avea un impact asupra transform\u0103rii digitale \u00een UE \u00een urm\u0103torii ani: Mecanismul de redresare \u0219i rezilien\u021b\u0103 \u0219i Busola pentru deceniul digital.<\/p>\n

Pentru a alinia DESI la cele patru puncte cardinale \u0219i la obiectivele din cadrul Busolei pentru dimensiunea digital\u0103, a \u00eembun\u0103t\u0103\u021bi metodologia \u0219i a \u021bine seama de cele mai recente evolu\u021bii tehnologice \u0219i de politic\u0103, Comisia a adus o serie de modific\u0103ri la edi\u021bia din 2021 a DESI.<\/p>\n

\u00cen prezent, indicatorii sunt structura\u021bi \u00een jurul celor patru domenii principale ale Busolei pentru dimensiunea digital\u0103<\/em>, \u00eenlocuind structura anterioar\u0103 cu cinci dimensiuni. 11 dintre indicatorii DESI 2021 m\u0103soar\u0103 obiectivele stabilite \u00een Busola pentru dimensiunea digital\u0103.<\/p>\n

\u00cen viitor, DESI va fi aliniat \u0219i mai \u00eendeaproape la Busola pentru dimensiunea digital\u0103, pentru a se asigura c\u0103 toate obiectivele sunt discutate \u00een rapoarte.<\/p>\n

\u00cen plus, DESI include \u00een prezent un indicator care m\u0103soar\u0103 nivelul de sprijin pe care tehnologiile TIC adoptate l-au oferit \u00eentreprinderilor \u00een luarea unor m\u0103suri mai ecologice (TIC pentru durabilitatea mediului) \u0219i \u00een adoptarea serviciilor gigabit, precum \u0219i, \u00een plus, procentul de \u00eentreprinderi care ofer\u0103 formare \u00een domeniul TIC \u0219i utilizeaz\u0103 facturarea electronic\u0103.<\/p>\n

Source URL: https:\/\/romania.europalibera.org\/a\/romania-competitivitate-digitala\/31558748.html<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Rom\u00e2nia se situeaz\u0103 pe locul 27 din cele 27 de state membre ale UE \u00een edi\u021bia din 2021 a Indicelui economiei \u0219i societ\u0103\u021bii digitale (DESI). Comisia European\u0103 a publicat vineri rezultatele indicelui economiei \u0219i societ\u0103\u021bii digitale (DESI) 2021, care urm\u0103re\u0219te progresele \u00eenregistrate \u00een statele membre ale UE \u00een ceea ce prive\u0219te competitivitatea digital\u0103 \u00een domenii […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":323804,"comment_status":"open","ping_status":"","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[2],"tags":[23],"class_list":["post-323803","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-politics","tag-romania-europalibera-org"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/323803","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=323803"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/323803\/revisions"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/323804"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=323803"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=323803"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=323803"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}