{"id":322824,"date":"2022-01-03T12:09:26","date_gmt":"2022-01-03T09:09:26","guid":{"rendered":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=322824"},"modified":"2022-01-03T12:09:26","modified_gmt":"2022-01-03T09:09:26","slug":"romania-pasilor-pierduti-marile-momente-de-rascruce-ale-ultimelor-trei-decenii","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=322824","title":{"rendered":"Rom\u00e2nia pa\u0219ilor pierdu\u021bi. Marile momente de r\u0103scruce ale ultimelor trei decenii"},"content":{"rendered":"

Necesitatea unor reforme fundamentale ale statului a fost scris\u0103 cu majuscule \u00een toate programele electorale ale partidelor, indiferent de coloratur\u0103, a devenit subiect de disput\u0103 \u0219i chiar de proteste \u00een societate. Nimic nu a folosit, fiecare pas \u00eenainte era fie contestat, fie urmat de al\u021bi c\u00e2\u021biva \u00eenapoi. O Rom\u00e2nie a pa\u0219ilor pierdu\u021bi.<\/strong><\/p>\n

De ani \u0219i ani de zile laitmotivul elitei intelectuale \u0219i politice este f\u0103r\u0103 echivoc: un popor f\u0103r\u0103 s\u0103n\u0103tate \u0219i educa\u021bie e unul bolnav la trup, suflet \u0219i minte. Pe cale de consecin\u021b\u0103, un astfel de popor va fi u\u0219or de manipulat, va vota str\u00e2mb sau va lua calea bejaniei.<\/p>\n

Pandemia de coronavirus a ar\u0103tat mai clar dec\u00e2t orice alt\u0103 perioad\u0103 din istoria acestor ultimi 35 de ani ce a \u00eensemnat pentru Rom\u00e2nia lipsa reformelor structurale \u00een zonele esen\u021biale ale statului.<\/p>\n

Educa\u021bia, o \u201eprioritate na\u021bional\u0103\u201d, a\u0219a cum nu precupe\u021besc s\u0103 o numeasc\u0103 politicienii, a \u00eent\u00e2mpinat o mare rezisten\u021b\u0103 din partea sistemului \u00eensu\u0219i, s-a \u00eempotmolit \u00een interese \u0219i lupte politice, pentru ca \u00een final s\u0103 fie aproape golit\u0103 de sens.<\/p>\n

Momentul – cheie a fost \u00een 1995, atunci c\u00e2nd, dup\u0103 venirea Conven\u021biei Democratice din Rom\u00e2nia (CDR) la putere, s-a elaborat prima lege a educa\u021biei sub egida lui Andrei Marga.<\/p>\n

Legea a fost o jum\u0103tate de m\u0103sur\u0103, ba chiar un sfert privind retrospectiv. S-a scos examenul de treapt\u0103 din clasa a X- a, mo\u0219tenire ceau\u0219ist\u0103, examenul de intrare la liceu a fost numit Capacitate, s-au introdus manualele alternative, dar noul curriculum na\u021bional a fost doar o cosmetizare.<\/p>\n

O lege lipsit\u0103 de viziune pe termen lung, care s-a ferit s\u0103 supere sindicatele \u0219i corpul profesoral, ca dovad\u0103 c\u0103 a fost modificat\u0103 de atunci \u0219i p\u00e2n\u0103 \u00een prezent de 61 de ori. A modificat-o chiar Andrei Marga, ajuns ministru al educa\u021biei doi ani mai t\u00e2rziu, func\u021bie \u00een care a rezistat trei ani sub trei guverne.<\/p>\n

A doua mare ocazie ratat\u0103 a fost \u00een 2008, atunci c\u00e2nd sub pre\u0219edin\u021bia lui Traian B\u0103sescu, a fost f\u0103cut\u0103 o ampl\u0103 radiografie a sistemului de educa\u021bie.<\/p>\n

Concluzia raportului comisiei preziden\u021biale coordonat\u0103 de Mircea Miclea: sistemul de educa\u021bie \u201eeste ineficient, nerelevant, inechitabil \u015fi de slab\u0103 calitate\u201d. Raportul a fost formal asumat de toate partidele parlamentare, inclusiv de PSD ( Mircea Geoan\u0103) \u0219i de PRM ( Corneliu Vadim Tudor), care au semnat Pactul pentru Educa\u021bie<\/a>.<\/p>\n

Pactul a fost \u00eens\u0103 contestat la scurt timp, \u201eprioritatea na\u021bional\u0103\u201d nerezist\u00e2nd \u00een fa\u021ba luptelor politice. Legea a fost adoptat\u0103 \u00een 2010, guvernul Emil Boc fiind obligat s\u0103-\u0219i asume r\u0103spunderea pentru a reu\u0219i s\u0103 o treac\u0103 prin Parlament.<\/p>\n

Numit\u0103 dup\u0103 numele ini\u021biatorului s\u0103u, legea Funeriu aducea o schimbare de viziune care punea accentul pe un \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2nt bazat pe cuno\u0219tin\u021be, aptitudini, atitudini \u0219i valori.<\/p>\n

Erau modific\u0103ri de substan\u021b\u0103: introducerea evalu\u0103rilor periodice, \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2ntul obligatoriu de zece ani, masteratul didactic pentru profesori, bacalaureat transdisciplinar, portofoliul educa\u021bional la admiterea la liceu, salarizarea \u0219i avansarea profesorilor \u00een func\u021bie de performan\u021b\u0103, evaluarea universit\u0103\u021bilor, sanc\u021bionarea aspr\u0103 a plagiatului.<\/p>\n

Dac\u0103 ar fi fost aplicat\u0103 \u00een integralitatea ei, legea ar fi putut produce acea schimbare de profunzime a infrastructurii mentale a societ\u0103\u021bii rom\u00e2ne\u0219ti.<\/p>\n

Nu s-a \u00eent\u00e2mplat a\u0219a, legea a fost schimbat\u0103 imediat dup\u0103 venirea PSD la putere, fie prin parlament, fie prin ordonan\u021be de urgen\u021b\u0103.<\/p>\n

Din lege a r\u0103mas doar scheletul, iar pr\u0103bu\u0219irea educa\u021biei a continuat. Ca dovad\u0103, rezultatele ob\u021binute de Rom\u00e2nia la testele PISA s-au \u00eenr\u0103ut\u0103\u021bit de la an la an- rata analfabetismului func\u021bional<\/a> ajung\u00e2nd \u00een prezent la 44%.<\/p>\n

O ratare pe toat\u0103 linia este \u0219i proiectul preziden\u021bial \u201eRom\u00e2nia educat\u0103\u201d<\/a>, re\u0219apat \u00een 2021 dup\u0103 \u0219ase ani de la lansare. \u00cen tot acest timp, speran\u021ba unei reforme a educa\u021biei, a\u0219a cum fusese ea anun\u021bat\u0103 de Klaus Iohannis, s-a ofilit din simplul motiv c\u0103 \u00een afar\u0103 de un mald\u0103r de h\u00e2rtii, grafice \u0219i vorbe me\u0219te\u0219ugite nu s-a v\u0103zut nimic concret.<\/p>\n

Chiar dac\u0103 proiectul a fost asumat de fostul cabinet C\u00ee\u021bu, nu s-a avansat niciun termen p\u00e2n\u0103 la care s-ar putea transforma \u00eentr-o lege.<\/p>\n

Oricum, proiectul nu aducea mari nout\u0103\u021bi, prelua idei din legea lui Daniel Funeriu, fixa ni\u0219te obiective, dar avea un caracter mult prea general pentru a fi socotit altceva dec\u00e2t o schi\u021b\u0103.<\/p>\n

Venirea PSD la guvernare, care a criticat proiectul \u201eRom\u00e2nia educat\u0103\u201d ori de c\u00e2te ori a avut ocazia, nu-l plaseaz\u0103 sub auspicii mai favorabile.<\/p>\n

Tentativele de reform\u0103 ale sistemului sanitar au demarat mult mai t\u00e2rziu, \u00een 2006, \u0219i s-au lovit de o rezisten\u021b\u0103 acerb\u0103 a sistemului \u0219i de o politizare pe m\u0103sur\u0103. Guvernul T\u0103riceanu, prin ministrul Eugen Nicol\u0103escu, \u0219i-a angajat r\u0103spunderea, dup\u0103 trei luni de negocieri, pentru un pachet legislativ care cuprindea nu mai pu\u021bin de 17 proiecte.<\/p>\n

Cel mai contestat – legea spitalelor – mergea pe linia desfiin\u021b\u0103rii cumulului de func\u021bii de\u021binut de directorii de spitale \u0219i \u00eenlocuirea acestora cu manageri. Directorii de spital \u015fi de sec\u0163ii spitalice\u015fti nu mai puteau de\u0163ine simultan \u015fi alte func\u0163ii \u00een sistemul sanitar, \u00een \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt sau \u00een Parlament.<\/p>\n

“Exist\u0103 obiceiul ca directorul de spital, care este \u015fi cadru didactic, sau continu\u0103 s\u0103 profeseze \u00een activitatea medical\u0103, s\u0103 stea \u00een biroul de director o or\u0103 pe zi, lucru ce nu mai poate fi tolerat”, spunea Eugen Nicol\u0103escu.<\/p>\n

Rezultatul? Noii manageri au fost numi\u021bi pe criterii politice, \u00een special de la PNL, \u00een prim\u0103 faz\u0103. Casa Na\u021bional\u0103 de S\u0103n\u0103tate \u0219i Direc\u021biile de S\u0103n\u0103tate au r\u0103mas nereformate, tributare \u0219i ele numirilor politice, sistem perpetuat p\u00e2n\u0103 \u00een zilele noastre \u0219i care \u0219i-a dovedit limitele \u00een timpul pandemiei. Legea 95\/2006 a fost modificat\u0103 de 74 de ori.<\/p>\n

A doua tentativ\u0103 de reformare a sistemului de s\u0103n\u0103tate a demarat \u00een 2008, Comisia preziden\u021bial\u0103 condus\u0103 de Cristian Vl\u0103descu a f\u0103cut o ampl\u0103 analiz\u0103<\/a> a sistemului, identific\u00e2nd racilele: \u201emonopolul statului, politizarea, conflictul de interese, incompatibilit\u0103\u021bile \u0219i deficien\u021ba managerial\u0103\u201d.<\/p>\n

Legea ar fi trebuit s\u0103 fie finalizat\u0103 p\u00e2n\u0103 \u00een 2011, a\u0219a cum ceruse FMI, motorul din spatele inten\u021biilor reformatoare, dar solu\u021biile propuse nu au fost pe placul gulerelor albe din sistem. Asta pentru c\u0103 era vorba de introducerea competi\u021biei, de deschiderea sistemului de urgen\u021b\u0103 c\u0103tre priva\u021bi, ba chiar de privatizarea unor spitale \u0219i a caselor de s\u0103n\u0103tate.<\/p>\n

Pus \u00een dezbatere public\u0103, proiectul de lege a produs un scandal uria\u0219. Unul dintre adversarii lui a fost Raed Arafat care \u0219i-a dat demisia<\/a> din func\u021bia de subsecretar de stat \u00een urma unui schimb de replici cu pre\u0219edintele Traian B\u0103sescu, care l-a acuzat<\/a> c\u0103 este \u201eun du\u0219man al apari\u021biei \u00eenc\u0103 unui sistem privat de s\u0103n\u0103tate\u201d.<\/p>\n

Au urmat violente proteste de strad\u0103 \u00een sus\u021binerea lui Arafat, legea a fost retras\u0103, iar peste o lun\u0103, \u00een 6 februarie 2012, Emil Boc \u0219i-a dat demisia din func\u021bia de premier. Legea a fost definitiv \u00eengropat\u0103.<\/p>\n

\u201eReforma\u201d \u00een s\u0103n\u0103tate a fost \u00eens\u0103 dezgropat\u0103 de acela\u0219i Eugen Nicol\u0103escu, ajuns ministru \u00een guvernul USL condus de Victor Ponta. Nicol\u0103escu a \u00eenceput prin a lupta \u00eempotriva spitalelor private, amenin\u021b\u00e2ndu-le c\u0103 le taie accesul la asigur\u0103rile publice, obiectiv la care a renun\u021bat \u00een final.<\/p>\n

Modific\u0103rile anun\u021bate de ministru au fost preluate par\u021bial din legea lui Vl\u0103descu \u0219i din cea elaborat\u0103 \u00een mandatul lui Vasile Cepoi ( care a fost \u00een dezbatere public\u0103 \u0219i pentru promovarea c\u0103reia s-au cheltuit 500.000 de euro, dar care a r\u0103mas \u00een sertarele de la minister pentru c\u0103 \u00een 2012 nimeni nu a mai vrut s\u0103 \u0219i-o asume.)<\/p>\n

Propunerile lui Nicol\u0103escu s-au transformat \u00eentr-o Ordonan\u021b\u0103 de Urgen\u021b\u0103, adoptat\u0103 de parlament \u00een octombrie 2014<\/a>, \u0219i au vizat \u00een principal reorganizarea CNAS \u0219i a Direc\u021biilor sanitare de s\u0103n\u0103tate, mai exact regionalizarea acestora prin unirea \u00een opt structuri jude\u021bene. Principala schimbare a fost introducerea copl\u0103\u021bii \u00een spitalele de stat pentru serviciile neprev\u0103zute \u00een pachetul de baz\u0103.<\/p>\n

Povestea neterminat\u0103 a reformei s\u0103n\u0103t\u0103\u021bii a continuat \u00een timpul pandemiei, c\u00e2nd sistemul a fost pus pe butuci, fiind la un pas de a claca \u0219i toate vechile hibe au ie\u0219it la suprafa\u021b\u0103. Discu\u021bia despre o nou\u0103 lege a fost repus\u0103 pe tapet.<\/p>\n

Fostul ministru al s\u0103n\u0103t\u0103\u021bii, Nelu T\u0103taru, vorbea \u00eentr-un interviu pentru Europa Liber\u0103<\/a> despre reforma \u0219i depolitizarea DSP-urilor, iar pre\u0219edintele Iohannis constata atunci c\u00e2nd mai ardea c\u00e2te un spital lipsa reformei.<\/p>\n

\u201eAici avem de-a face cu probleme structurale \u00een spitalele din Rom\u00e2nia \u0219i am solicitat noului ministrul al S\u0103n\u0103t\u0103\u021bii s\u0103 lucreze cu celeritate la un proiect de reform\u0103 pentru \u00eentregul sistem de s\u0103n\u0103tate din Rom\u00e2nia \u0219i a\u0219tept c\u00e2t de cur\u00e2nd primele idei pentru a putea demara aceast\u0103 reform\u0103\u201d( pre\u0219edintele Klaus Iohannis dup\u0103 incendiul de la Spitalul Matei Bal\u0219 din Bucure\u0219ti). Idei care se las\u0103 \u00eenc\u0103 a\u0219teptate.<\/p>\n

De fiecare dat\u0103 c\u00e2nd ceva merge prost \u00een politic\u0103- partidele \u00ee\u0219i tr\u0103deaz\u0103 electoratul ( cum a f\u0103cut PNL anul trecut prin alian\u021ba cu PSD) sau au \u00een r\u00e2ndul lor personaje certate cu legea \u0219i morala, c\u00e2nd parlamentul voteaz\u0103 legi str\u00e2mbe care pun sub semnul \u00eentreb\u0103rii statul drept ( cum s-a \u00eent\u00e2mplat \u00een timpul regimului Dragnea sau \u00een 2012), consensul este c\u0103 clasa politic\u0103 e nereformat\u0103. Adic\u0103 partidele sunt nereformate, c\u0103ci ele fac listele electorale \u0219i \u00ee\u0219i trimit reprezentan\u021bii \u00een parlament.<\/p>\n

Despre reforma clasei politice se vorbe\u0219te de 32 de ani f\u0103r\u0103 oprire \u0219i f\u0103r\u0103 succes. C\u00e2nd pierd alegerile partidele promit c\u0103 \u00een opozi\u021bie se vor reforma, vor renun\u021ba la corup\u021bi \u0219i la practici clientelare, vor introduce criterii de integritate pe care chiar le vor aplica. Ceea ce nu se \u00eent\u00e2mpl\u0103.<\/p>\n

Mimarea reformelor e deja loc comun- sunt adu\u0219i c\u00e2\u021biva oameni noi, cu imagine public\u0103 bun\u0103, sunt \u00eenl\u0103tura\u021bi de la v\u00e2rful deciziei cei prea controversa\u021bi. Listele electorale \u00eens\u0103 \u00eei cuprind pe to\u021bi de-a valma.<\/p>\n

Nu pu\u021bine au fost au fost \u00eencerc\u0103rile de a pune cap\u0103t acestor practici \u0219i de g\u0103sire a unor formule care s\u0103 duc\u0103 la reforma clasei politice. O ini\u021biativ\u0103 remarcabil\u0103 a venit din partea societ\u0103\u021bii civile sub forma \u201eCoali\u021biei pentru un parlament curat\u201d,<\/a> care a pus la aceea\u0219i mas\u0103 mai multe ONG-uri care au monitorizat listele electorale.<\/p>\n

Remarcabil\u0103, pentru c\u0103 a introdus prima oar\u0103 criterii de integritate pentru cei care figurau pe listele partidelor pentru parlament. Colaborarea cu Securitatea, func\u021biile de\u021binute \u00een aparatul comunist, corup\u021bia, traseismul, conflictele de interese \u0219i incompatibilit\u0103\u021bile, contractele cu statul au stat la baza alc\u0103tuirii a\u0219a numitelor \u201eliste negre\u201d cu acei candida\u021bi care nu corespundeau setului de criterii.<\/p>\n

Lansat\u0103 prima oar\u0103 la alegerile parlamentare din 2004, \u201eCoali\u021bia pentru un parlament curat\u201d a avut un impact major. Pe listele partidelor<\/a> au fost depista\u021bi 95 de candida\u021bi de la PSD \u0219i PUR, 46 de la PRM, 9 de la Alian\u021ba DA \u0219i 3 de la UDMR. \u00cen urma presiunii publice, bun\u0103 parte din ace\u0219ti candida\u021bi \u201ep\u0103ta\u021bi\u201d au fost retra\u0219i de pe liste. Monitorizarea a continuat \u00een anii urm\u0103tori, dar impactul \u0219i interesul public au sc\u0103zut \u00een timp.<\/p>\n

Cel mai la \u00eendem\u00e2n\u0103 instrument pentru reformarea clasei politice a fost considerat sistemul de vot. P\u00e2n\u0103 \u00een 2008 sistemul electoral era unul de tip scrutin de list\u0103 \u015fi reprezentare propor\u0163ional\u0103, dar se discuta intens pe scena politic\u0103 despre introducerea sistemului uninominal \u00eenc\u0103 din 2004.<\/p>\n

A fost \u00eens\u0103 aplicat patru ani mai t\u00e2rziu \u0219i ca urmare a referendumului ini\u021biat de fostul pre\u0219edintele Traian B\u0103sescu. Era vorba de un vot uninominal \u00een dou\u0103 tururi de scrutin, pentru care s-au pronun\u021bat peste 81% din cei prezen\u021bi, dar referendumul a fost invalidat din cauza prezen\u021bei ne\u00eendestul\u0103toare. \u00cen 2008 \u0219i 2012 sistemul de vot a fost unul mixt- vot uninominal cu repartizare propor\u021bional\u0103 a mandatelor.<\/p>\n

Rezultatul a fost unul dezam\u0103gitor. \u00cen parlament au p\u0103truns personaje cu pedigree dubios, mai vechi sau mai noi \u00een politic\u0103, \u00een r\u0103sp\u0103rul oric\u0103ror criterii de integritate. Dac\u0103 cineva mizase pe sistemul electoral pentru reforma clasei politice a avut de ce s\u0103 fie dezam\u0103git. Peste patru ani, la alegerile din 2016 s-a revenit la sistemul tradi\u021bional de vot pe list\u0103.<\/p>\n

Source URL: https:\/\/romania.europalibera.org\/a\/romania-pasilor-pierduti\/31635638.html<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Necesitatea unor reforme fundamentale ale statului a fost scris\u0103 cu majuscule \u00een toate programele electorale ale partidelor, indiferent de coloratur\u0103, a devenit subiect de disput\u0103 \u0219i chiar de proteste \u00een societate. Nimic nu a folosit, fiecare pas \u00eenainte era fie contestat, fie urmat de al\u021bi c\u00e2\u021biva \u00eenapoi. O Rom\u00e2nie a pa\u0219ilor pierdu\u021bi. De ani \u0219i […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":322825,"comment_status":"open","ping_status":"","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[2],"tags":[23],"class_list":["post-322824","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-politics","tag-romania-europalibera-org"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/322824","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=322824"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/322824\/revisions"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/322825"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=322824"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=322824"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=322824"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}