{"id":322822,"date":"2022-01-03T16:49:42","date_gmt":"2022-01-03T13:49:42","guid":{"rendered":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=322822"},"modified":"2022-01-03T16:49:42","modified_gmt":"2022-01-03T13:49:42","slug":"minciuna-depolitizarii-ccr-trei-judecatori-pleaca-in-2022-dar-psd-nu-pierde-controlul","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=322822","title":{"rendered":"Minciuna depolitiz\u0103rii CCR | Trei judec\u0103tori pleac\u0103 \u00een 2022, dar PSD nu pierde controlul"},"content":{"rendered":"
\n

Depolitizarea CCR a fost cerut\u0103 des, dar totul a r\u0103mas la nivel de discurs. PSD propune ca noii judec\u0103tori s\u0103 nu fi fost membri de partid \u00een ultimii opt ani, iar proiectul a trecut tacit de Camera Deputa\u021bilor. Este o formul\u0103 fezabil\u0103 sau doar o \u00eencercare de c\u00e2\u0219tiga capital politic?<\/p>\n<\/div>\n

In\u021bia\u021biva legislativ\u0103<\/a> poart\u0103 semn\u0103tura lui Marcel Ciolacu \u0219i a deputatei Maya Teodoroiu, fost\u0103 judec\u0103toare la CCR \u00een legislatura 2015-2019, \u0219i a fost depus\u0103 \u00een septembrie anul trecut.<\/p>\n

Prima mare problem\u0103 a ini\u021biativei este aceea c\u0103 ridic\u0103 probleme de constitu\u021bionalitate. Aceasta pentru c\u0103, de fapt, adaug\u0103 la articolul 145<\/a> din Constitu\u021bie, care vorbe\u0219te clar despre condi\u021biile pentru numire: \u201ejudec\u0103torii Cur\u021bii Constitu\u021bionale trebuie s\u0103 aib\u0103 preg\u0103tire juridic\u0103 superioar\u0103, \u00eenalt\u0103 competen\u021b\u0103 profesional\u0103 \u0219i o vechime de cel pu\u021bin 18 ani \u00een activitatea juridic\u0103 sau \u00een \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2ntul superior\u201d.<\/p>\n

Fostul judec\u0103tor la CCR, Augustin Zegrean<\/strong> declar\u0103 pentru Europa Liber\u0103 c\u0103 proiectul este clar neconstitu\u021bional \u0219i c\u0103 nu va rezolva problema depolitiz\u0103rii Cur\u021bii. Depolitizarea este o \u201eminciun\u0103\u201d, iar scopul proiectului este \u201e s\u0103 se afle \u00een treab\u0103, e m\u0103re\u021bia moftului\u201d.<\/p>\n

\u201eNu ar depolitiza institu\u021bia pentru c\u0103 tot politic vor fi numi\u021bi indiferent dac\u0103 au fost sau nu membri de partid. Tot partidele \u00eei vor numi, iar fiecare partid \u00ee\u0219i va pune oamenii apropia\u021bi. Deci este o minciun\u0103. Sistemul nostru este perfect acordat la sistemul european al Cur\u021bilor Constitu\u021bionale. Nu l-am inventat noi\u201d.<\/p>\n

\u00cen prezent, potrivit Constitu\u021biei<\/a>, trei judec\u0103tori sunt numi\u0163i de Senat, trei de Camera Deputa\u0163ilor \u0219i trei de pre\u0219edintele Rom\u00e2niei.<\/p>\n

Augustin Zegrean, care a fost judec\u0103tor la CCR timp de nou\u0103 ani, sus\u021bine c\u0103 nici un partid nu poate fi influen\u021ba sau controla un judec\u0103tor CCR dec\u00e2t cu voia acestuia. Motivele sunt simple: judec\u0103torii CCR sunt inamovibili, iar mandatul nu poate fi prelungit sau \u00eennoit.<\/p>\n

\u201eNu te poate influen\u021ba niciun partid, dac\u0103 nu vrei s\u0103 te influen\u021beze. Iar argumentul este c\u0103 nimeni nu poate fi numit a doua oar\u0103 judec\u0103tor la Curte- aceasta este o realizare formidabil\u0103. Atunci s-ar fi putut pune problema de r\u0103spuns politic: c\u0103 nu te mai pune a doua oar\u0103. La noi care ar fi motivul pentru care un judec\u0103tor trebuie s\u0103 r\u0103spund\u0103 politic? \u00cen general, un judec\u0103tor care pleac\u0103 de la CCR se duce \u00een pensie. Dac\u0103 omul vrea s\u0103 fie supus politic nu poate fi oprit indiferent de criteriile de numire. Sunt \u0219i din ace\u0219tia\u201d.<\/p>\n

\u0218tefan Deaconu, fost consilier preziden\u021bial, \u0219ef al Departamentului Constitu\u021bional Legislativ \u00een perioada 2005 \u2013 2012, este de p\u0103rere c\u0103 politizarea nu poate fi evitat\u0103 din cauza modalit\u0103\u021bii de numire, dar c\u0103, totu\u0219i, restric\u021bia apartenen\u021bei la un partid \u00een ultimii ani ar fi un lucru benefic, un pas \u00eenainte. Dar, atrage aten\u021bia Deaconu, mult mai important\u0103 ar fi o selec\u021bie pe criterii de competen\u021b\u0103.<\/p>\n

\u201eDoar aceast\u0103 prevedere nu va duce la depolitizare, ar trebui combinat\u0103 cu o selec\u021bie mult mai riguroas\u0103 a candida\u021bilor, pe criterii de competen\u021b\u0103. Ar fi un pas \u00eenainte, dar nu suficient. Oricum, numirea tot politic\u0103 va fi, pentru c\u0103 trebuie s\u0103 existe o majoritate \u00een Parlament care trebuie s\u0103-\u0219i dea votul pentru numirea persoanei respective. Peste tot e a\u0219a, \u00een Germania, \u00een Spania, \u00een Fran\u021ba. Dar faptul c\u0103 nu va fi un coleg de partid propus pentru o asemenea func\u021bie, e benefic, pentru selec\u021bia e mai pu\u021bin riguroas\u0103 \u00een acest caz\u201d, spune pentru Europa liber\u0103 \u0218tefan Deaconu.<\/p>\n

Valer Dorneanu<\/strong> \u2013 pre\u0219edinte \u2013 mandatul expir\u0103 \u00een 2022; Mona-Maria Pivniceru<\/strong> \u2013 mandatul expir\u0103 \u00een 2022; Daniel Morar<\/strong> \u2013 mandatul expir\u0103 \u00een 2022; Livia Doina Stanciu<\/strong> \u2013 mandatul expir\u0103 \u00een 2025; Marian Enache<\/strong> \u2013 mandatul expir\u0103 \u00een 2025; Varga Attila <\/strong>\u2013 mandatul expir\u0103 \u00een 2025; Elena T\u0103n\u0103sescu<\/strong> \u2013 mandatul expir\u0103 \u00een 2028; Cristian Deliorga<\/strong> \u2013 mandatul expir\u0103 \u00een 2028; Gheorghe Stan<\/strong> \u2013 mandatul expir\u0103 \u00een 2028;<\/p>\n

Ini\u021biativa PSD nu este singular\u0103 \u00een spa\u021biul politic \u0219i vine \u00een contextul polemicilor pe tema unor controversate decizii ale Cur\u021bii Constitu\u021bionale, care, mai ales \u00een perioada Liviu Dragnea, au fost considerate partizane.<\/p>\n

Un proiect care propune acela\u0219i lucru, cu diferen\u021ba c\u0103 perioada \u00een care viitorilor judec\u0103tori la CCR li se interzice s\u0103 fi f\u0103cut parte din vreun partid era de nou\u0103 \u0219i nu de opt ani, a avut \u0219i USR. De notat \u00eens\u0103 c\u0103 USR a cerut modificarea articolelor 142 si 143 din Constitu\u021bie, realiz\u00e2nd, spre deosebire de PSD, c\u0103 altfel un proiect de lege ar putea fi neconstitu\u021bional.<\/p>\n

Revizuirea Constitu\u021biei este un subiect asupra c\u0103ruia PSD a insistat, prin vocea lui Marcel Ciolacu, \u00een momentul intr\u0103rii la guvernare al\u0103turi de PNL. A insistat, dar f\u0103r\u0103 a vorbi explicit de modificarea prevederilor care vizeaz\u0103 Curtea Constitu\u021bional\u0103, preocuparea sa fiind reducerea prerogativelor pre\u0219edintelui prin trecerea la o republic\u0103 parlamentar\u0103.<\/p>\n

Subiectul a fost \u00eens\u0103 abandonat cel pu\u021bin pentru anul care a \u00eenceput din ra\u021biuni de strategie politic\u0103: orice reform\u0103 constitu\u021bional\u0103 trebuie validat\u0103 prin referendum.<\/p>\n

Proiectul USR mai atingea un punct nevralgic: limitarea condi\u021biilor de sesizare a CCR cu privire la conflictele juridice \u0219i de natur\u0103 constitu\u021bional\u0103.<\/p>\n

\u201dDup\u0103 cum s-a v\u0103zut \u00een ultima vreme, din cauza faptului c\u0103 \u00een lipsa unor prevederi legale clare, CCR abuzeaz\u0103 \u0219i ac\u021bioneaz\u0103 ca un veritabil legiuitor, fiind tentat\u0103 s\u0103-\u0219i dep\u0103\u0219easc\u0103 prerogativele constitu\u021bionale, \u00een condi\u021biile \u00een care nu exist\u0103 nicio alt\u0103 autoritate care s\u0103-i tempereze tendin\u021bele expansioniste. Iar aceste dep\u0103\u0219iri ale atribu\u021biilor Cur\u021bii nu sunt acceptabile \u00eentr-un stat de drept,\u201d a argumentat Stelian Ion.<\/p>\n

Fostul ministru al Justi\u021biei spune pentru Europa Liber\u0103 c\u0103 USR ar putea sus\u021bine la Senat proiectul PSD, care ar fi un pas \u00eenainte spre depolitizare, dar atrage \u0219i el aten\u021bia c\u0103 nu ar fi suficient.<\/p>\n

Dac\u0103 o astfel de prevedere ar fi fost \u00een vigoare, sub inciden\u021ba ei ar fi c\u0103zut trei dintre actualii judec\u0103tori ai CCR, \u00een frunte cu Valer Dorneanu,<\/strong> care p\u00e2n\u0103 \u00een 2008 a f\u0103cut politic\u0103 la PSD, iar cinci ani mai t\u00e2rziu a ajuns judec\u0103tor la CCR. Un alt caz este cel al lui Marian Enache<\/strong>, care a plecat direct de pe b\u0103ncile parlamentului la CCR, iar al treilea Attila Varga<\/strong> care a fost parlamentar p\u00e2n\u0103 \u00een 2012 pentru ca \u00een 2016 s\u0103 ajung\u0103 la CCR.<\/p>\n

A\u0219a cum arat\u0103 o analiz\u0103 f\u0103cut\u0103 de Adev\u0103ru<\/a>l, de-a lungul timpului nu mai pu\u021bin de zece judec\u0103tori au provenit din politic\u0103: Vasile Gionea, Fazakas Miklos, Romulus Petre Vonica, Kozsok\u00e1r G\u00e1bor, Petre Ninosu, Acsinte Gaspar, Ion Predescu, Toni Grebl\u0103, Augustin Zegrean \u015fi Puskas Zoltan.<\/p>\n

Asta nu \u00eenseamn\u0103 \u00eens\u0103 c\u0103 judec\u0103tori aparent f\u0103r\u0103 leg\u0103turi cu partidele s\u0103 nu fi f\u0103cut \u00een diverse momente politica acestora. Indiferent de coloratur\u0103.<\/p>\n

Dincolo \u00eens\u0103 de ipotetica depolitizare, important este c\u0103 anul acesta expir\u0103 mandatele a trei judec\u0103tori: Valer Dorneanu, Daniel Morar \u0219i Mona Pivniceru. \u00cen locul lor, pre\u0219edintele, Camera Deputa\u021bilor \u0219i Senatul vor face alte propuneri.<\/p>\n

P\u00e2n\u0103 la noua coali\u021bie de guvernare, PNL \u0219i \u0219eful statului puteau spera c\u0103 vor reu\u0219i s\u0103 schimbe echilibrul de for\u021be \u00een CRR \u00een favoarea lor. Fosta majoritate PNL-USR-UDMR de\u021binea majoritatea \u00een Parlament \u0219i ar fi putut ob\u021bine astfel trei pozi\u021bii de judec\u0103tori la CCR, dar intrarea PSD la guvernare ca partid dominant va face aproape imposibil de pus \u00een practic\u0103 un astfel de calcul. Deci, sunt \u0219anse semnificative ca CCR s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 \u00een continuare dominat de judec\u0103tori numi\u021bi de PSD.<\/p>\n

Valer Dorneanu<\/strong> este cel mai controversat judec\u0103tor de la Curte \u00een momentul de fa\u021b\u0103. Ultimele scandaluri \u00een care a fost implicat sunt cele din iunie, c\u00e2nd CCR a decis cu o majoritate de 7 la 2 c\u0103 Sec\u021bia Special\u0103 de anchetare a magistra\u021bilor (SIIJ) este constitu\u021bional\u0103, iar desfiin\u021barea ei nu poate fi stabilit\u0103 dec\u00e2t de Parlament, potrivit unui comunicat al CCR. Doar judec\u0103toarele numite de pre\u0219edintele Klaus Iohannis, Livia Stanciu \u0219i Simina T\u0103n\u0103sescu au f\u0103cut opinie separat\u0103.<\/p>\n

CCR le-a cerut judec\u0103torilor rom\u00e2ni s\u0103 nu respecte o hot\u0103r\u00e2re a Cur\u021bii de Justi\u021bie a UE, care l\u0103sa m\u00e2n\u0103 liber\u0103 instan\u021belor dac\u0103 s\u0103 recunoasc\u0103 sau nu Sec\u021bia Special\u0103.<\/p>\n

Chiar spre finalul anului, mai exact \u00een 24 decembrie, CCR sus\u021binea \u00eentr-un comunicat de pres\u0103<\/a> c\u0103 decizia recent\u0103 a CJUE<\/a>, potrivit c\u0103reia judec\u0103torii na\u021bionali pot s\u0103 nu aplice deciziile Cur\u021bilor Constitu\u021bionale care contravin dreptului UE, nu poate fi aplicat\u0103 \u00een Rom\u00e2nia f\u0103r\u0103 modificarea Constitu\u021biei, \u201ecare, \u00eens\u0103, nu se poate face de drept\u201d.<\/p>\n

\u201e\u00cen plan practic, efectele acestei Hot\u0103r\u00e2ri se pot produce numai dup\u0103 revizuirea Constitu\u021biei \u00een vigoare, care, \u00eens\u0103, nu se poate face de drept, ci exclusiv la ini\u021biativa anumitor subiecte de drept, cu respectarea procedurii \u0219i \u00een condi\u021biile prev\u0103zute chiar \u00een Constitu\u021bia Rom\u00e2niei\u201d, se spune \u00een comunicat.<\/p>\n

Deciziile prin care CCR a hot\u0103r\u00e2t c\u0103 recomand\u0103rile MCV nu sunt obligatorii AICI<\/a><\/strong>\u0219i AICI<\/a><\/strong>.<\/p>\n

\u00cen raportul MCV din 2019<\/a><\/strong>, Curtea Constitu\u021bional\u0103 a fost criticat\u0103 c\u0103 a luat m\u0103suri care duc la regres \u00een cauzele de corup\u021bie solu\u021bionate definitiv. Este vorba despre deciziile CCR privind completurile de 5 \u0219i de 3 judec\u0103tori, dar \u0219i de ini\u021biativa de pe vremea fostului ministru al justi\u021biei Tudorel Toader de a redeschide toate dosarele de la ICCJ, dup\u0103 2014:<\/p>\n

\u201e Deciziile Cur\u021bii Constitu\u021bionale au un impact direct asupra cauzelor de corup\u021bie la nivel \u00eenalt aflate pe rolul instan\u021belor, put\u00e2nd duce la \u00eent\u00e2rzieri \u0219i la redeschiderea proceselor, \u0219i chiar au permis, \u00een anumite condi\u021bii, redeschiderea mai multor cauze definitive. Nu se pot prevedea \u00eenc\u0103 pe deplin consecin\u021bele unei astfel de situa\u021bii. Reverbera\u021biile negative clare ale acestei situa\u021bii asupra procesului de justi\u021bie au ridicat, totodat\u0103, la un nivel mai general, semne de \u00eentrebare cu privire la durabilitatea progreselor \u00eenregistrate p\u00e2n\u0103 \u00een prezent de Rom\u00e2nia \u00een lupta \u00eempotriva corup\u021biei\u200b\u201d, spunea MCV-ul.<\/p>\n

Mona Pivniceru<\/strong> este cel de-al doilea judec\u0103tor constitu\u021bional c\u0103ruia \u00eei expir\u0103 mandatul anul acesta. Fost ministru al Justi\u021biei \u00een primul guvern USL, condus de Victor Ponta, a fost numit\u0103 de Senat judec\u0103tor la CCR \u00een 2013, de c\u0103tre majoritatea PSD-PNL de atunci.<\/p>\n

\u00cen 2016, chiar din calitatea de judec\u0103toare la CCR, Mona Pivniceru a atacat chiar o lege care nu-i d\u0103dea dreptul la pensie special\u0103 mai mare de magistrat. Era nemul\u021bumit\u0103 c\u0103 cei nou\u0103 ani de mandat la Curtea Constitu\u021bional\u0103 nu se calculeaz\u0103 ca vechime \u00een activitatea de magistrat.<\/p>\n

A sus\u021binut multe din modific\u0103rile f\u0103cute la legile justi\u021biei \u00een perioada Liviu Dragnea, resping\u00e2nd sesiz\u0103rile care le contestau.<\/p>\n

Daniel Morar,<\/strong> propus judec\u0103tor la CCR de fostul pre\u0219edinte Traian B\u0103sescu, este cel care a pornit campania \u00eempotriva marilor corup\u021bi din postura de \u0219ef al DNA.<\/p>\n

Atitudinea lui pare s\u0103 se fi schimbat \u00een perioada asaltului asupra justi\u021biei din perioada Dragnea, c\u00e2nd a fost acuzat c\u0103 a votat \u00een favoarea criticabilelor modific\u0103ri legislative operate atunci.<\/p>\n

Mai mult, a fost surprins discut\u00e2nd cu deputatul Florin Iordache, pre\u0219edintele Comisiei Speciale care f\u0103cea respectivele modific\u0103ri legislative.<\/p>\n

Judec\u0103torii Cur\u021bii nu au interdic\u021bia de a fi membri ai unui partid politic \u0219i, \u00een principiu, orice jurist care a \u00eendeplinit v\u00e2rsta de 40 de ani este, teoretic, eligibil pentru a deveni judec\u0103tor constitu\u021bional.<\/p>\n

Jum\u0103tate dintre judec\u0103torii Cur\u021bii Constitu\u021bionale germane sunt ale\u0219i de Bundestag (echivalentul Camerei Deputa\u021bilor din Rom\u00e2nia), cealalt\u0103 jum\u0103tate de Bundesrat (echivalentul Senatului la noi).<\/p>\n

Candida\u021bii sunt propu\u0219i de partidele politice \u00eentr-un sistem de rota\u021bie bine definit.\u00cen ambele camere legislative, cele dou\u0103 mari partide (conservatorii \u0219i social-democra\u021bii) propun candida\u021bi alternativ.<\/p>\n

\u00cen Bundestag, candida\u021bii sunt propu\u0219i de o comisie de 12 parlamentari, apoi vota\u021bi \u00een plen. \u00cen Bundesrat ei sunt ale\u0219i de plenul reunit. Numirea o face pre\u0219edintele republicii, nu cancelarul.<\/p>\n

Majoritatea pentru numirea unui judec\u0103tor trebuie \u00eens\u0103 s\u0103 fie una de minimum dou\u0103 treimi. Mandatul unui judec\u0103tor la Curtea Constitu\u021bional\u0103 a Germaniei dureaz\u0103 12 ani.<\/p>\n

Curtea Constitu\u021bional\u0103 este alc\u0103tuit\u0103 din cincisprezece judec\u0103tori, dintre care cinci sunt ale\u015fi de Parlament, cinci de c\u0103tre cele mai \u00eenalte instan\u0163e, iar cinci sunt numi\u0163i de Pre\u015fedintele Republicii.<\/p>\n

Cei doisprezece magistra\u0163i ai Tribunalului Constitu\u0163ional spaniol sunt numi\u0163i de Rege, la propunerea a patru organe constitu\u0163ionale. Parlamentul desemneaz\u0103 opt judec\u0103tori, dintre care patru \u2013 Congresul Deputa\u0163ilor \u015fi al\u0163i patru \u2013 Senatul; Guvernul desemneaz\u0103 doi judec\u0103tori, iar ceilal\u0163i doi sunt desemna\u0163i de Consiliul General al Puterii Judec\u0103tore\u015fti.<\/p>\n

Ungaria, Polonia sau Croa\u021bia<\/strong> confer\u0103 dreptul de a desemna \u0219i numi judec\u0103torii constitu\u021bionali doar puterii legislative. Ungaria \u00ee\u0219i desemneaz\u0103 judec\u0103torii prin votul unei majorit\u0103\u021bi de dou\u0103 treimi din parlamentari, \u00een timp ce Polonia ofer\u0103 doar camerei inferioare a parlamentului prerogativa numirii.<\/p>\n

Din cei 13 judec\u0103tori, 10 sunt ale\u0219i de Parlament, iar 3 sunt ale\u0219i ulterior de c\u0103tre colegii lor, prin intermediul coopt\u0103rii.<\/p>\n

Legisla\u021bia SUA prevede c\u0103 pre\u0219edintele nominalizeaz\u0103 un candidat, iar acesta trebuie confirmat cu majoritate de voturi \u00een Senat. Majoritatea este una simpl\u0103 de 50% + 1.<\/p>\n

Numirea unui judec\u0103tor la Curtea Suprem\u0103 este pe via\u021b\u0103. \u00cen func\u021bie de apartenen\u021ba politic\u0103 a pre\u0219edintelui \u0219i a majorit\u0103\u021bii din Senat, consecin\u021bele unei numiri pot produce efecte timp de decenii.<\/p>\n

Constitu\u021bia SUA nu prevede nicio condi\u021bie profesional\u0103 pentru nominalizarea unui judec\u0103tor.<\/p>\n

De\u0219i completul de nou\u0103 include, de regul\u0103, judec\u0103tori de la cur\u021bile de apel, a\u0219a numitele \u201ecircuit courts\u201d, istoria arat\u0103 c\u0103 au fost numi\u021bi judec\u0103tori constitu\u021bionali \u0219i avoca\u021bi \u0219i profesori de drept \u0219i chiar politicieni.<\/p>\n

Source URL: https:\/\/romania.europalibera.org\/a\/minciuna-depolitizarii-ccr-trei-judecatori-pleaca-psd-nu-pierde-controlul\/31637633.html<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Depolitizarea CCR a fost cerut\u0103 des, dar totul a r\u0103mas la nivel de discurs. PSD propune ca noii judec\u0103tori s\u0103 nu fi fost membri de partid \u00een ultimii opt ani, iar proiectul a trecut tacit de Camera Deputa\u021bilor. Este o formul\u0103 fezabil\u0103 sau doar o \u00eencercare de c\u00e2\u0219tiga capital politic? In\u021bia\u021biva legislativ\u0103 poart\u0103 semn\u0103tura lui […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":322823,"comment_status":"open","ping_status":"","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[2],"tags":[23],"class_list":["post-322822","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-politics","tag-romania-europalibera-org"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/322822","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=322822"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/322822\/revisions"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/322823"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=322822"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=322822"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=322822"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}