{"id":322260,"date":"2022-01-24T07:31:10","date_gmt":"2022-01-24T04:31:10","guid":{"rendered":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=322260"},"modified":"2022-01-24T07:31:10","modified_gmt":"2022-01-24T04:31:10","slug":"24-ianuarie-1859-reformele-lui-cuza-si-de-ce-au-functionat","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=322260","title":{"rendered":"24 Ianuarie 1859 | Reformele lui Cuza \u0219i de ce au func\u021bionat"},"content":{"rendered":"

Unirea Moldovei cu \u021aara Rom\u00e2nesc\u0103 la 24 ianuarie 1859 a \u00eensemnat intrarea statului rom\u00e2n \u00een epoca sa modern\u0103. Sub Alexandru Ioan Cuza a \u00eenceput construc\u021bia noii \u021b\u0103ri, cu bunele \u0219i relele sale. <\/strong><\/p>\n

\u00cencetarea protectoratului rusesc datorit\u0103 sprijinului occidental a permis aplicarea cererilor rom\u00e2nilor exprimate \u00een Adun\u0103rile Ad-hoc din 1857-1857: Unirea, Neutralitatea sub un principe str\u0103in \u0219i Reformele. Domnia lui Cuza a \u00eensemnat momentul de start al aplic\u0103rii programului na\u021bional. <\/strong><\/p>\n

Nu doar astrele, contextul istoric \u0219i strategic s-au aliniat favorabil \u00een ianuarie 1859, ci mai ales voin\u021ba elitelor pa\u0219optiste care au adus acas\u0103 spiritul \u0219i ideile revolu\u021biilor de la 1848 din \u00eentreaga Europ\u0103.<\/p>\n

Fra\u021bii Br\u0103tianu, fra\u021bii Golescu, C.A. Rosetti, Christian Tell, Mihail Kog\u0103lniceanu, Costache Negri, Vasile Alecsandri, Nicolae B\u0103lcescu, Ion Ghica, doctorul Cre\u021bulescu, Alexandru Ioan Cuza \u00eensu\u0219i au avut intui\u021bia diplomatic\u0103 de a alege momentul cel mai propice pentru unirea celor dou\u0103 principate rom\u00e2ne.<\/p>\n

Aveau \u00een comun studii la mari universit\u0103\u021bi din Fran\u021ba \u0219i Germania, contactul cu lumea occidental\u0103 \u0219i marile dezbateri ale vremii, cu imaginarul politic occidental.<\/p>\n

\u201eTo\u021bi au plecat la studii \u00een Occident \u0219i acolo au descoperit o nou\u0103 lume. Probabil c\u0103 cel mai important rol \u00een aceast\u0103 descoperire l-a avut corpul profesoral pe care tinerii rom\u00e2ni l-au \u00eent\u00e2lnit \u00een universit\u0103\u021bile franceze \u0219i germane, ei vor fi fascina\u021bi de personalit\u0103\u021bile pe care le-au \u00eent\u00e2lnit acolo \u0219i despre care vor vorbi la b\u0103tr\u00e2ne\u021be. Acei profesori i-au introdus \u00eentr-un univers intelectual nou, acolo descoper\u0103 ideile na\u021bionalismului, ideile liberalismului, descoper\u0103 c\u0103 se poate organiza o societate pe principii diferite \u0219i acolo vor ajunge la concluzia c\u0103 e de datoria lor ca \u00eentor\u0219i acas\u0103 s\u0103 pun\u0103 \u00een practic\u0103 aceste idei\u201d, spune pentru Europa Liber\u0103 profesorul Alin Ciupal\u0103 de la Universitatea Bucure\u0219ti, specializat \u00een istorie modern\u0103.<\/p>\n

Dup\u0103 \u00eenfr\u00e2ngerea Revolu\u021biei de la 1848, prioritatea oamenilor politici rom\u00e2ni era \u00eenl\u0103turarea ocupa\u0163iei militare otomane \u015fi ruse\u015fti din Principate.<\/p>\n

\u00cen 1850, Nicolae B\u0103lcescu se \u00eent\u00e2lne\u015fte cu ministrul de externe englez, Palmerson, cu solicitarea de a face presiuni la Constantinopol pentru normalizarea situa\u0163iei \u00een Principate. Demersuri similare fac Dumitru Br\u0103tianu la Paris, Ion Ghica la Constantinopol. Fra\u0163ii Golescu fac naveta \u00eentre Paris, Munchen \u0219i Bruxelles. Ca s\u0103 sus\u021bin\u0103 cheltuielile lobby-ului rom\u00e2nesc, mama lor, Zoe Golescu, vinde o mo\u0219ie. Diploma\u021bia exila\u021bilor era alimentat\u0103 exclusiv din averile personale.<\/p>\n

Unirea Principatelor a fost un proces lung \u0219i complicat, posibil datorit\u0103 R\u0103zboiului Crimeei ( 1853- 1856). Rusia a intrat atunci \u00een conflict cu Imperiul Otoman \u0219i alian\u021ba format\u0103 din marile puteri ale Europei, \u00een special Fran\u021ba \u0219i Marea Britanie, pe fondul tentativei de a se apropia de Str\u00e2mtorile spre Mediterana \u0219i Orientul Apropiat.<\/p>\n

\u00cenfr\u00e2ngerea Rusiei \u00een r\u0103zboi \u0219i Tratatul de Pace de la Paris au pus cap\u0103t protectoratului Imperiului \u021aarist \u0219i au garantat independen\u021ba administrativ\u0103 a celor dou\u0103 Principate. \u0162ara Rom\u00e2neasc\u0103 \u015fi Moldova au intrat sub garan\u0163ia celor \u015fapte Mari Puteri Europene.<\/p>\n

Conven\u021bia de la Paris din 1858 – o prim\u0103 form\u0103 a constitu\u021biei moderne – accepta par\u021bial unirea celor dou\u0103 \u021b\u0103ri, cu armat\u0103, Curte de Justi\u021bie comune \u0219i cu o Comisiei Central\u0103 la Foc\u0219ani care urma s\u0103 fac\u0103 legile.<\/p>\n

Era prev\u0103zut modul de organizare al Principatelor, dar \u021aara Rom\u00e2neasc\u0103 \u0219i Moldova aveau \u00een continuare, guverne \u0219i domnitori separa\u021bi. Or, exact \u00een acest punct a avut loc mutarea inteligent\u0103 \u0219i curajoas\u0103 a deputa\u021bilor din Muntenia. Dup\u0103 ce adunarea din Moldova l-a ales domn pe Alexandru Ioan Cuza la 5 ianuarie 1859 \u00een Moldova, ei l-au votat domn \u0219i al \u021a\u0103rii Rom\u00e2ne\u0219ti, la 24 ianuarie la Bucure\u0219ti. Marile Puteri au fost puse \u00een fa\u021ba unui a\u0219a-numit fait accompli<\/em>, potrivit limbajului diplomatic, un fapt \u00eemplinit.<\/p>\n

\u201eUnirea Principatelor \u0219i dubla alegere a lui Alexandru Ioan Cuza deschide o nou\u0103 epoc\u0103, iar aceast\u0103 epoc\u0103 s-a remarcat prin organizarea t\u00e2n\u0103rului stat modern pe principii noi, pe baza ideologiei liberale, dublat\u0103 de cea referitoare la na\u021biune a stat la baza construirii tuturor statelor moderne din Europa.<\/p>\n

Cu alte cuvinte, ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 la Gurile Dun\u0103rii dup\u0103 1859 reprezint\u0103 un fenomen \u00een aceast\u0103 zon\u0103 balcanic\u0103 consonant cu evolu\u021bii similare din Europa Occidental\u0103. De altfel, proiectul prin care elita pa\u0219optist\u0103 reu\u0219e\u0219te s\u0103-l impun\u0103 pe Alexandru Ioan Cuza ca domnitor \u00een ianuarie 1859 este un proiect copiat dup\u0103 unul occidental, adus \u00een spa\u021biul rom\u00e2nesc \u0219i pus \u00een practic\u0103 de condi\u021biile concrete create de unirea principatelor\u201d, spune prof. Alin Ciupal\u0103.<\/p>\n

Un stat modern, construit din temelie, acesta era demersul asumat de Alexandru Ioan Cuza \u0219i genera\u021bia pa\u0219optist\u0103. Legisla\u021bia, mare parte de inspira\u021bie belgian\u0103 \u0219i francez\u0103, era \u00een spiritul epocii, dar nici ea \u0219i nici unele m\u0103suri nu au sc\u0103pat de tenta\u021bia verticaliz\u0103rii puterii \u0219i autoritarismului. \u0218i ele tot ale epocii.<\/p>\n

Cuza, secondat de Kog\u0103lniceanu (ministru \u0219i apoi prim-ministru), ini\u021biaz\u0103 importante reforme: secularizarea averilor m\u0103n\u0103stire\u0219ti, reforma agrar\u0103, legea electoral\u0103, cea a educa\u021biei \u0219i Codul Civil. Totul s-a petrecut pe parcursul a doar c\u00e2\u021biva ani.<\/p>\n

Dup\u0103 e\u0219ecul din primii ani de domnie \u00een a impune reformele, \u00een mandatele prim-mini\u0219trilor Barbu Catargiu \u0219i Cre\u021bulescu, \u00een 1863, Cuza \u00eel face premier pe Mihail Kog\u0103lniceanu.<\/p>\n

\u201eSintagma pe care o \u00eent\u00e2lnim foarte des, inclusiv \u00een literatura de specialitate, referitoare la reformele lui Cuza este, dup\u0103 p\u0103rerea mea, o sintagm\u0103 fals\u0103 pentru c\u0103 nu po\u021bi reforma ceea ce nu ai. La 1859 societatea rom\u00e2neasc\u0103 se afl\u0103 \u00een fa\u021ba unui \u00eenceput legat de organizarea statului \u0219i a institu\u021biilor publice pe principii moderne, o organizare pe care Cuza a urm\u0103rit-o \u00een mod constant de-a lungul domniei lui\u201d, explic\u0103 istoricul Alin Ciupal\u0103.<\/p>\n

Prima \u0219i cea mai pu\u021bin cunoscut\u0103 dintre legi este cea care a pus bazele administra\u021biei locale – legea comunal\u0103 \u0219i legea consiliilor jude\u021bene (adoptate \u00een martie 1864), care mai fuseser\u0103 \u00eens\u0103 dezb\u0103tute \u0219i anterior. Nu exista alternativ\u0103 \u00een epoc\u0103, era prima lege de acest fel.<\/p>\n

Prin legea comunal\u0103, satele \u015fi c\u0103tunele se grupau \u00een comune rurale, mai multe comune formau o plas\u0103, iar mai multe pl\u0103\u0219i formau un jude\u0163.<\/p>\n

Administra\u0163ia jude\u0163elor \u015fi a comunelor se f\u0103cea de consilii alese pe baza votului cenzitar, adic\u0103 \u00een func\u021bie de avere, iar \u00een fruntea administra\u0163iei jude\u0163ului se afla un prefect, plasa era condus\u0103 de un subprefect (mai t\u00e2rziu pretor), iar comuna era condus\u0103 de un primar.<\/p>\n

\u201eLegea a fost criticat\u0103 chiar de atunci \u0219i a fost considerat\u0103 punctul zero al centralismului, al iacobinismul rom\u00e2nesc. Chiar dac\u0103 modelul nu a fost cel al lui Napoleon al III-lea, ci mai cur\u00e2nd legisla\u021bia belgian\u0103, care se inspirase \u0219i ea din cea francez\u0103, legea este destul de autoritar\u0103. Era \u0219i o tradi\u021bie autohton\u0103, iar Kog\u0103lniceanu \u0219i Cuza nu au putut s\u0103 scape de tenta\u021bia verticaliz\u0103rii puterii, prefectul este st\u0103p\u00e2nul jude\u021bului \u0219i e pus de noi<\/em>. Totul trece prin peni\u021ba Domnului. Dar a\u0219a erau timpurile, nu \u0219tiu dac\u0103 \u00een momentul acela se putea imagina alt tip de legisla\u021bie. \u00cen fond voiau s\u0103 creeze un stat\u201d, spune pentru Europa Liber\u0103 istoricul ie\u0219ean Florea Ioncioaia, profesor la Universitatea Alexandru Ioan Cuza.<\/p>\n

23% din totalul propriet\u0103\u021bilor funciare era de\u021binut de m\u00e2n\u0103stiri \u00eenchinate celor de la Muntele Athos, Asia Mic\u0103 sau celor de la Sf\u00e2ntul Morm\u00e2nt. F\u0103ceau parte din deschis\u0103 de domnitorii Moldovei, mai ales, de a finan\u021ba, Bisericile Ortodoxe, aflate sub direct\u0103 st\u0103p\u00e2nire turceasc\u0103 \u0219i chiar de a patrona Patriarhia Ecumenic\u0103 de la Constantinopol.<\/p>\n

Pe parcursul c\u00e2torva secole \u00eens\u0103, aceast\u0103 finan\u021bate \u0219i exploatare a mo\u0219iilor rom\u00e2ne\u0219ti din ce \u00een ce mai multe de c\u0103tre m\u0103n\u0103stiri grece\u0219ti mai ales, devenise o problem\u0103 social\u0103. Exista \u0219i vechiul obiceiul elitelor de a l\u0103sa averi \u0219i de a finan\u021ba \u201ebolni\u021be\u201d \u0219i a\u0219ez\u0103minte umanitare, dar aceste venituri plecau \u00een afar\u0103, nu mai rezolvau problemele localnicilor.<\/p>\n

Prin secularizare, o mare parte din acest sfert al teritoriului Principatelor a fost trecut \u00een proprietatea statului, \u00een ciuda protestelor mitropolitului Moldovei, Sofronie Miclescu.<\/p>\n

\u00cen plus, Alexandru Ioan Cuza a introdus o tax\u0103 de 10% asupra veniturilor bisericii, a interzis t\u0103ierea abuziv\u0103 a p\u0103durilor m\u00e2n\u0103stire\u0219ti, a interzis slujbele \u00een limba greac\u0103, iar egumenii greci au fost obliga\u021bi s\u0103 restituie toate bunurile \u0219i obiectele de cult bisericilor rom\u00e2ne\u0219ti.<\/p>\n

Kog\u0103lniceanu avea \u00eenc\u0103 din tinere\u021be o mare aversiune fa\u021b\u0103 de lumea clerical\u0103, spune Florea Ioncioaia.<\/p>\n

\u201eSecularizarea averilor m\u00e2n\u0103stire\u0219ti a fost oarecum brutal\u0103, dar era \u00een logica, spiritul timpului. Proprietatea m\u00e2n\u0103stireasc\u0103 era controlat\u0103 de greci, care se aflau sub o puternic\u0103 influen\u021b\u0103 ruseasc\u0103, plus ca a fost o ofert\u0103 de nerefuzat s\u0103 \u00eempar\u021bi un sfert din totalul propriet\u0103\u021bii arabile\u201d. Acesta \u00een contextul reformei agrare.<\/p>\n

Legea asupra Instruc\u0163iunii a Principatelor Unite va fi promulgat\u0103 la 25 noiembrie 1864 \u0219i instituia \u0219coala primar\u0103, secundar\u0103, superioar\u0103 \u015fi particular\u0103. Marea noutate consta \u00een obligativitatea \u015fi gratuitatea instruc\u0163iei publice primare, primele patru clase.<\/p>\n

Legea sanc\u0163iona cu amend\u0103 pe p\u0103rin\u0163ii ai c\u0103ror copii nu erau \u00eenscri\u015fi sau care nu frecventau \u015fcoala. Educa\u021bia era gratuit\u0103 pentru to\u0163i copiii, indiferent de categoria social\u0103 din care f\u0103ceau parte \u015fi era pentru ambele sexe.<\/p>\n

O alt\u0103 prevedere important\u0103 a legii era aceea a unei singure programe \u015fcolare at\u00e2t pentru \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntul primar din mediul or\u0103\u015fenesc, c\u00e2t \u015fi pentru cel din mediul rural. Programa era aceea\u0219i \u0219i \u00een \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2ntul public, \u0219i \u00een cel privat. Se trece definitiv de la ortografia chirilic\u0103 la cea latin\u0103.<\/p>\n

\u201eEste o lege care aducea dou\u0103 nout\u0103\u021bi: instituia un sistem centralizat de \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2nt public \u0219i introducea un element spectaculos – gratuitatea \u0219i universalitatea educa\u021biei pentru primele patru clase. Legea \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2ntului a fost plin\u0103 de bune inten\u021bii, dar exprim\u0103 punctul de vedere centralist.<\/p>\n

Problema acestei legi este c\u0103 introducea forme f\u0103r\u0103 fond, obliga toate comunele s\u0103 creeze \u0219coli, dar comunele nu aveau bani \u0219i mai cu seam\u0103 nu existau \u00eenv\u0103\u021b\u0103tori, iar aceasta va fi o problem\u0103 insurmontabil\u0103 p\u00e2n\u0103 la Spiru Haret, la finele secolului XIX, care va crea o re\u021bea de \u0219coli normale\u201d, explic\u0103 de la Ia\u0219i pentru Europa Liber\u0103 istoricul Florea Ioncioaia.<\/p>\n

Spiru Haret a fost ministru al Instruc\u021biunii Publice \u00een trei mandate, \u00een vremea marii guvern\u0103ri liberale, primul mandat \u00eencep\u00e2nd \u00een 1897, \u00een total 12 ani.<\/p>\n

Prima universitate ia na\u0219tere \u00een 1860 la Ia\u0219i, a doua va fi cea din Bucure\u0219ti, \u00een 1864. Tot la Bucure\u0219ti sunt inaugurate \u015ecoala Na\u0163ional\u0103 de Arte Frumoase, condus\u0103 de Theodor Aman, \u0218coala de Medicin\u0103 Veterinar\u0103, \u0218coala Superioar\u0103 de \u0218tiin\u021be \u0219i \u0218coala Superioar\u0103 de Litere, care va sta la baza Universit\u0103\u021bii din Bucure\u0219ti.<\/p>\n

\u201eCuza avea ideea de a crea o universitate de tipul Universit\u00e9 Imp\u00e9riale din Fran\u021ba, voia o universitate unic\u0103 cu facult\u0103\u021bi la Bucure\u0219ti. Crearea Universit\u0103\u021bii din Ia\u0219i, la ini\u021biativa lui Kog\u0103lniceanu, care e \u0219i membru fondator, l-a luat prin surprindere \u0219i ini\u021bial Cuza nu a vrut s\u0103 accepte fondarea Universit\u0103\u021bii din Ia\u0219i\u201d, spune Florea Ioncioaia.<\/p>\n

Legea agrar\u0103, adoptat\u0103 cu greutate \u00een august 1864, a \u00eempropriet\u0103rit cu p\u0103m\u00e2nt peste 400.000 de familii de \u0163\u0103rani, iar aproximativ 60.000 de al\u0163i \u0163\u0103rani au primit teren pentru cas\u0103 \u015fi gr\u0103din\u0103. Legea prevedea c\u0103 \u021b\u0103ranii puteau pl\u0103ti statului terenurile \u00eentr-o perioad\u0103 de 30 de ani. Vechii proprietari urmau s\u0103 fie desp\u0103gubi\u0163i \u00eentr-un termen de 10-15 ani.<\/p>\n

\u00cemp\u0103r\u021birea s-a f\u0103cut \u0219i dup\u0103 criterii geografice – \u00een Moldova dintre Carpa\u0163i \u015fi Prut \u0219i \u00een C\u00e2mpia Rom\u00e2n\u0103, suprafe\u0163ele erau mai mari, astfel c\u0103 \u0163\u0103ranii puteau primi o suprafa\u0163\u0103 de teren mai \u00eentins\u0103 (1,6 ha) fa\u0163\u0103 de cei din zonele de munte (1,2 ha).<\/p>\n

\u00cen total au fost \u00eemp\u0103r\u021bite 1.654.964 hectare, parte din ele provenind din terenurile m\u00e2n\u0103stire\u0219ti. Dup\u0103 reform\u0103, \u021b\u0103ranii au ajuns s\u0103 de\u021bin\u0103 30% din terenul agricol, restul de 70% fiind de\u021binut de mo\u0219ieri sau de stat.<\/p>\n

A fost introduse impozitele c\u0103tre stat, printr-un sistem de taxe la nivel na\u021bional, a\u0219a \u00eenc\u00e2t veniturile la bugetul comun urmau s\u0103 creasc\u0103. Dac\u0103, p\u00e2n\u0103 la reform\u0103, \u021b\u0103ranii negociau cu boierii d\u0103rile pe care trebuiau s\u0103 le pl\u0103teasc\u0103, dup\u0103 au descoperit disconfortul de a fi contribuabili la bugetul statului, cu perceptorii negocierea se putea reduce doar la am\u00e2narea pl\u0103\u021bii. Statul nu \u021binea seama de an secetos sau de o boal\u0103 \u00een familie.<\/p>\n

\u201eLegea agrar\u0103 a avut probleme mari, opozi\u021bia la lege nu era tocmai nefondat\u0103 pentru c\u0103 a creat o mare problem\u0103 economic\u0103. C\u00e2nd Cuza pleac\u0103 de la putere, statul era complet falimentat, bugetul era compromis. Una din cauze a fost c\u0103 economia rural\u0103 a fost dezorganizat\u0103, compromis\u0103 pentru o perioad\u0103 lung\u0103 de timp pentru c\u0103 a durat ceva p\u00e2n\u0103 ce s-au creat noi raporturi economice, noi rela\u021bii de produc\u021bie\u201d, explic\u0103 pentru Europa Liber\u0103 istoricul Florea Ioncioaia.<\/p>\n

\u00cen plus, legea nu a rezolvat problema pe termen lung. Natalitatea era foarte ridicat\u0103 \u00een mediul rural, media era peste 10 copii. Aceasta a creat o mare problem\u0103 din punct de vedere social, hectarele de la \u00eempropriet\u0103rire sau mo\u0219teniri se \u00eemp\u0103r\u021beau \u00eentre copii, iar genera\u021bia urm\u0103toare era \u00een aceea\u0219i situa\u021bie.<\/p>\n

\u201eLegea a avut un efect mai pervers pe termen lung – a indus iluzia c\u0103 statul va regla mereu problema p\u0103m\u00e2ntului, care era una de natur\u0103 social\u0103, dar \u0219i demografic\u0103, economic\u0103. De aici cererile repetate ale \u021b\u0103ranilor de a se face noi \u00eemp\u0103r\u021biri de p\u0103m\u00e2nt, de aici, 1907\u201d, spune Florea Ioncioaia.<\/p>\n

P\u00e2n\u0103 la lovitura de stat din 2 mai 1864, rolul constitu\u021biei \u00eel juca Conven\u021bia de la Paris din 1858. Este vorba despre documentul prin care Marile Puteri puseser\u0103 bazele Principatelor Unite. Reforma agrar\u0103 a fost respins\u0103 de Adunarea Leguitoare, parlamentul de atunci, iar cabinetul Kog\u0103lniceanu a primit un vot de blam. Potrivit regulilor, urma s\u0103 fie \u00eenlocuit a\u0219a cum se \u00eent\u00e2mpl\u0103 ast\u0103zi atunci c\u00e2nd un guvern cade din cauza unei mo\u021biuni de cenzur\u0103.<\/p>\n

Dar \u00een loc s\u0103 \u00eenlocuiasc\u0103 guvernul, Domnitorul Cuza a dizolvat pur \u0219i simplu Adunarea Legiuitoare, al doilea pas fiind ini\u021bierea unei legi electorale \u0219i a unei noi constitu\u021bii, numite \u201eStatutul Dezvolt\u0103tor al Conven\u021biei de la Paris\u201d \u0219i organizarea unui referendum. Documentul r\u0103sturna principiile Conven\u021biei de la Paris \u0219i principiile democratice \u0219i pluraliste.<\/p>\n

Elitele conservatoare \u0219i liberale care l-au adus la putere pe Alexandru Ioan Cuza s-au sim\u021bit \u00een\u0219elate. \u00cen ciuda viziunii diferite, conservatorii pled\u00e2nd pentru o dezvoltare organic\u0103 \u0219i treptat\u0103, iar liberalii pentru impunerea rapid\u0103 a institu\u021biilor de tip occidental, ambele tabere vor reac\u021biona \u00een fa\u021ba \u00eenl\u0103tur\u0103rii lor din ecua\u021bia puterii. Expresia \u201emonstruoasa coali\u021bie\u201d ap\u0103rut\u0103 \u00een epoc\u0103 nu este crea\u021bia p\u0103turilor \u021b\u0103r\u0103ne\u0219ti sau or\u0103\u0219ene\u0219ti care l-ar fi sus\u021binut pe Cuza, ci \u021bine de problema ideologic\u0103. Teoretic, cu excep\u021bia programului na\u021bional, era de neconceput ca liberalii \u0219i conservatorii s\u0103 aib\u0103 exact acela\u0219i punct de vedere. Cineva s-ar putea g\u00e2ndi la o compara\u021bie \u00eentre alian\u021ba dintre PSD \u0219i PNL ast\u0103zi.<\/p>\n

Ei bine, prin noua Constitu\u021bie, domnitorul devenea principalul \u0219i marele actor politic: avea dreptul s\u0103 ini\u021bieze legi, Parlamentul trebuia doar s\u0103 le voteze, dar \u00een acela\u0219i timp Vod\u0103 avea drept de veto fa\u021b\u0103 de legile votate (\u00een cazul \u00een care ap\u0103reau modific\u0103ri nedorite).<\/p>\n

Puterea lui Cuza a devenit discre\u021bionar\u0103: Senatul (Corpul Ponderator), \u00eenfiin\u021bat atunci, avea 64 de membri, rolul s\u0103u fiind acela de la a modifica legile adoptate de Adunarea Electiv\u0103 – Camera dup\u0103 voia lui Cuza. Aceasta pentru c\u0103 membri de drept erau mitropolitul \u021b\u0103rii (care era \u0219i pre\u0219edinte) al\u0103turi de to\u021bi episcopii, apoi pre\u0219edintele Cur\u021bii de Casa\u021bie \u0219i cel mai vechi general din armat\u0103.<\/p>\n

Restul membrilor Senatului erau numi\u021bi jum\u0103tate personal de voievod, cealalt\u0103 jum\u0103tate fiind alc\u0103tuit\u0103 din pre\u0219edin\u021bii consiliilor jude\u021bene.<\/p>\n

Legea electoral\u0103 prevedea \u00eemp\u0103r\u021birea aleg\u0103torilor \u00een dou\u0103 categorii: direc\u021bi – \u0219tiutorii de carte, care \u00eempliniser\u0103 v\u00e2rsta de 25 de ani \u0219i pl\u0103teau o tax\u0103 de cel pu\u021bin patru galbeni – \u0219i cei indirec\u021bi (care votau prin delega\u021bi), care erau analfabe\u021bi, aveau peste 30 de ani, dar care pl\u0103teau \u0219i ei taxe \u00eentre 48 \u0219i 110 lei. Cei care nu pl\u0103teau nicio tax\u0103 nu aveau drept de vot.<\/p>\n

Cu o baz\u0103 electoral\u0103 m\u0103rit\u0103 considerabil, pentru c\u0103 au primit drept de vot o parte a \u021b\u0103r\u0103nimii, muncitorilor \u0219i negustorilor, la urm\u0103toarele alegeri, au intrat \u00een parlament mai mul\u021bi sus\u021bin\u0103tori ai domnitorului, iar astfel Cuza a reu\u0219it s\u0103 treac\u0103 prin noul Parlament reformele propuse.<\/p>\n

Prin lovitura de stat de la 2 maiCuza a dizolvat, pur \u0219i simplu, Adunarea Legiuitoare. Mai mult, parlamentarii au fost evacua\u021bi din sal\u0103 de un deta\u0219ament militar \u0219i aresta\u021bi.<\/p>\n

\u201eOmul cu ajutorul c\u0103ruia Alexandru Ioan Cuza a organizat lovitura de stat de la 2 mai este Mihail Kog\u0103lniceanu, care \u00eentr-un fel \u00ee\u0219i p\u0103r\u0103se\u0219te vechii tovar\u0103\u0219i. Kog\u0103lniceanu fusese \u00een momentul izbucnirii Revolu\u021biei de la 1848, un personaj politic de prim\u0103 m\u0103rime, avusese un rol politic mai important dec\u00e2t Alexandru Ioan Cuza. Numai c\u0103, probabil din interese personale, Kog\u0103lniceanu trece de partea domnitorului \u0219i \u00ee\u0219i p\u0103r\u0103se\u0219te tovar\u0103\u0219ii. El este cel care a organizat propriu-zis lovitura de stat, care a comunicat Adun\u0103rii Deputa\u021bilor decizia domnitorului de a suprima Adunarea Legislativ\u0103 \u0219i dup\u0103 citirea acelui decret deputa\u021bii sunt aresta\u021bi.<\/p>\n

Kog\u0103lniceanu este cel care a acceptat demnitatea de prim ministru dup\u0103 lovitura de stat \u0219i a fost apoi un fidel colaborator al domnitorului. Numai c\u0103 acest gest l-a costat foarte mult pentru c\u0103 vechii lui prieteni nu l-au iertat niciodat\u0103, dimpotriv\u0103, toat\u0103 via\u021ba Kog\u0103lniceanu a purtat porecla ‘omul de la 2 mai’, adic\u0103 tr\u0103d\u0103torul, iar dup\u0103 1866 \u00eencet, \u00eencet va fi marginalizat. \u00cel mai reg\u0103sim pentru scurt\u0103 vreme ca ministru de externe \u00een momentul izbucnirii R\u0103zboiului de Independen\u021b\u0103. Este cu totul marginalizat \u0219i \u00een interiorul partidului liberal\u201d, spune profesorul Alin Ciupal\u0103.<\/p>\n

\u201eTrebuie s\u0103 spunem \u00eens\u0103 c\u0103, dup\u0103 lovitura de stat, cel care are principalul cuv\u00e2nt de spus nu este Kog\u0103lniceanu, ci Cuza, pentru c\u0103 acesta reu\u0219ise s\u0103 concentreze toat\u0103 puterea \u00een m\u00e2inile lui. Kog\u0103lniceanu dincolo de suprafa\u021ba pe care i-o d\u0103dea func\u021bia de prim-ministru avea mai degrab\u0103 un rol decorativ\u201d, completeaz\u0103 istoricul.<\/p>\n

Gestul politic al lui Alexandru Ioan Cuza a fost perceput \u0219i \u00een afara \u021b\u0103rii drept ceea ce era: o lovitur\u0103 de stat. Rusia, Fran\u021ba \u0219i Prusia l-au criticat pe Cuza \u0219i l-au acuzat de \u00eenc\u0103lcarea Conven\u021biei de la Paris din 1858.<\/p>\n

\u00cen noaptea de 10 spre 11 februarie 1866, liderii din aceast\u0103 coali\u021bia care \u00eei cuprindea \u0219i pe liberali, \u0219i pe conservatori l-au for\u021bat pe Cuza s\u0103 abdice, iar la finalul zilei a fost obligat s\u0103 p\u0103r\u0103seasc\u0103 \u021bara. Avea s\u0103 moar\u0103 \u00een Germania, la 15 mai 1873, la 53 de ani.<\/p>\n

Peste c\u00e2teva luni, la 10 mai 1866, Carol I de Hohenzollern-Sigmaringen depune jur\u0103m\u00e2ntul la Palatul Mitropoliei \u0219i devine domnitorul Principatelor Unite Rom\u00e2ne. Un principe str\u0103in – adus pe tron de elitele politice autohtone, indiferent de culoarea politic\u0103 – care a f\u0103cut Rom\u00e2nia modern\u0103.<\/p>\n

Carol I a continuat reformele \u00eencepute de Alexandru Ioan Cuza, dar \u0219i-a \u00eenceput domnia prin eforturi imense pentru stabilitatea statului. Prima mare victorie a fost Congresul de la Berlin unde Rom\u00e2nia a ob\u021binut recunoa\u0219terea Independen\u021bei c\u00e2\u0219tigat\u0103 pe frontul din Bulgaria – la Plevna, Grivi\u021ba, Sm\u00e2rdan, \u00eentre august 1977 \u0219i ianuarie 1878, dar \u0219i alipirea Dobrogei.<\/p>\n

\u00cen vremea domniei lui Carol I, \u00een sate au ap\u0103rut \u0219i s-au generalizat \u0219colile primare prev\u0103zute \u00een reformele lui Cuza. O evolu\u021bie fireasc\u0103 av\u00e2nd \u00een vedere c\u0103 Alexandru Ioan Cuza a domnit \u0219apte ani, iar Carol I – 48 de ani, cea mai mai lung\u0103 domnie din istoria rom\u00e2nilor. La fel de firesc a fost c\u0103 manualele de istorie din acea perioad\u0103 \u00eel men\u021bionau cu toate meritele sale pe Vod\u0103 Cuza.<\/p>\n

Source URL: https:\/\/romania.europalibera.org\/a\/unirea-1859-reformele-lui-cuza\/31661505.html<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Unirea Moldovei cu \u021aara Rom\u00e2nesc\u0103 la 24 ianuarie 1859 a \u00eensemnat intrarea statului rom\u00e2n \u00een epoca sa modern\u0103. Sub Alexandru Ioan Cuza a \u00eenceput construc\u021bia noii \u021b\u0103ri, cu bunele \u0219i relele sale. \u00cencetarea protectoratului rusesc datorit\u0103 sprijinului occidental a permis aplicarea cererilor rom\u00e2nilor exprimate \u00een Adun\u0103rile Ad-hoc din 1857-1857: Unirea, Neutralitatea sub un principe str\u0103in […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":322261,"comment_status":"open","ping_status":"","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[2],"tags":[23],"class_list":["post-322260","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-politics","tag-romania-europalibera-org"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/322260","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=322260"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/322260\/revisions"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/322261"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=322260"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=322260"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=322260"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}