{"id":321789,"date":"2022-02-19T08:44:13","date_gmt":"2022-02-19T05:44:13","guid":{"rendered":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=321789"},"modified":"2022-02-19T08:44:13","modified_gmt":"2022-02-19T05:44:13","slug":"cei-mai-alesi-dintre-parlamentari-ce-spun-cv-urile-deputatilor-din-ultimele-opt-legislaturi","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=321789","title":{"rendered":"Cei mai ale\u0219i dintre parlamentari: ce spun CV-urile deputa\u021bilor din ultimele opt legislaturi"},"content":{"rendered":"
\n

Guvernul Rom\u00e2niei are \u00een componen\u021b\u0103 21 de b\u0103rba\u021bi \u0219i o femeie. Aceasta \u00een condi\u021biile \u00een care popula\u021bia Rom\u00e2niei are un echilibru aproape perfect al balan\u021bei femei-b\u0103rba\u021bi.<\/p>\n<\/div>\n

O explica\u021bie primim de la Cristian P\u00eervulescu. Acum ceva ani, politologul spunea c\u0103 nu pentru c\u0103 Rom\u00e2nia e \u201emacho\u201d avem un parlament masculinizat, ci pentru c\u0103 partidele au promovat o politic\u0103 de recrutare \u00een favoarea b\u0103rba\u021bilor.<\/p>\n

A\u0219adar, de\u0219i s-ar vrea, structura sa fiind stabilit\u0103 \u00een raport cu popula\u021bia \u021b\u0103rii, Parlamentul nu este at\u00e2t o oglind\u0103 a societ\u0103\u021bii, c\u00e2t a politicilor de cadre stabilit\u0103 la nivelul conducerilor de partid.<\/p>\n

Ciclurile electorale contureaz\u0103 astfel configura\u021bii specifice nu at\u00e2t electoratului, c\u00e2t voin\u021bei \u0219i intereselor liderilor de partid. De exemplu, dac\u0103 conducerea unei forma\u021biuni politice decide s\u0103 propun\u0103 pentru Parlament doar candida\u021bi st\u00e2ngaci, dreptacilor le va fi extrem greu s\u0103 se simt\u0103 reprezenta\u021bi, chiar dac\u0103 formeaz\u0103 majoritatea cov\u00e2r\u0219itoare a societ\u0103\u021bii.<\/p>\n

La fel stau lucrurile \u0219i \u00een privin\u021ba altor indicatori demografici \u00een sfera politic\u0103. Iat\u0103 o analiz\u0103 a dinamicii acestora \u00een r\u00e2ndul deputa\u021bilor, \u00een perioada 1992-2020, adic\u0103 a ultimelor opt mandate.<\/p>\n

\u00cencrederea, spunea sociologul \u0218tefan Zeletin \u0219i o spun \u0219i sociologii de azi, este esen\u021bial\u0103 pentru func\u021bionarea unei societ\u0103\u021bi \u0219i un indicator al ei: c\u00e2nd oamenii merg pe c\u00e2mpul de lupt\u0103 f\u0103r\u0103 a trebui s\u0103 mai priveasc\u0103 \u00eenapoi e semn c\u0103 nivelul \u00eencrederii este ridicat. Iar \u00eencrederea na\u0219te \u00eencredere.<\/p>\n

C\u00e2nd \u00eens\u0103 n-ai curajul s\u0103 la\u0219i deschis\u0103 u\u0219a ma\u0219inii \u00een parcare pentru c\u0103 te temi c\u0103 la \u00eentoarcere va trebui s\u0103 iei taxiul, avem o problem\u0103. \u0218i \u00een mod similar, erodarea \u00eencrederii na\u0219te ne\u00eencredere. \u00cencrederea politic\u0103, pe l\u00e2ng\u0103 cea social\u0103, este la r\u00e2ndul ei fundamental\u0103 pentru func\u021bionarea unei democra\u021bii. F\u0103r\u0103 ea nu putem vorbi de o comunitate politic\u0103 viabil\u0103.<\/p>\n

Pentru c\u0103 tot ce \u00eenseamn\u0103 putere pleac\u0103 de la \u00eencredere \u0219i tot ce este investit politic, reprezentativ, presupune \u00eencredere. \u00cencrederea societ\u0103\u021bii rom\u00e2ne\u0219ti \u00een Parlament a avut, din 1989 \u00eencoace, cu mici fluctua\u021bii, o tendin\u021b\u0103 de sc\u0103dere continu\u0103. Dup\u0103 cum se poate vedea \u0219i \u00een graficul de mai jos (Surse: Institutul Na\u021bional de Statistic\u0103 \u0219i European Values Survey).<\/p>\n

Cu excep\u021bia \u201elunii de miere\u201d post-revolu\u021bionare \u0219i a cre\u0219terii semnificative la alegerile din 1996, valorile \u00eencrederii \u00een Parlament au fost, \u00een to\u021bi ace\u0219ti 30 de ani, printre cele mai mici \u00een topul \u00eencrederii fa\u021b\u0103 de institu\u021biile statului (Biseric\u0103, Armat\u0103, Pre\u0219edinte etc.), oscil\u00e2nd undeva \u00eentre valorile \u00eencrederii \u00een Guvern \u0219i \u00een partidele politice.<\/p>\n

Cum m\u0103sur\u0103m, \u00een ultim\u0103 instan\u021b\u0103, \u00eencrederea \u00een Parlament? Destul de simplu: prin r\u0103spunsurile date de responden\u021bi la \u00eentrebarea cu pricina din sondaje. Am putea-o \u00eens\u0103 afla \u0219i altfel: urm\u0103rind evolu\u021bia ne\u00eencrederii \u00een legislativ. Astfel, num\u0103rul celor care au absentat la vot la alegerile parlamentare, \u00een perioada 1990-2020, a crescut \u0219i el aproape constant. Dup\u0103 cum se poate vedea \u00een grafic:<\/p>\n

Prezen\u021ba tot mai mic\u0103 a aleg\u0103torilor la urne, fenomen prezent \u0219i \u00een democra\u021bii cu tradi\u021bie, este \u00eengrijor\u0103toare pentru c\u0103 pune sub semnul \u00eentreb\u0103rii \u00eens\u0103\u0219i ideea de reprezentativitate.<\/p>\n

La alegerile din decembrie 2020, componen\u021ba Parlamentului de la Bucure\u0219ti a fost decis\u0103 de doar o treime din electorat, majoritatea parlamentar\u0103 format\u0103 fiind una fragil\u0103, reprezent\u00e2nd pu\u021bin peste jum\u0103tate dintre aleg\u0103torii care s-au prezentat atunci la vot, adic\u0103 nici m\u0103car unul din cinci cet\u0103\u021beni cu drept de vot.<\/p>\n

De legiferat, \u00eens\u0103, legifereaz\u0103 pentru to\u021bi. Este, f\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103, o problem\u0103 de fond a jocului democratic autohton.<\/p>\n

A\u0219a se v\u0103d lucrurile din exterior. Am \u00eencercat s\u0103 afl\u0103m, \u00eens\u0103, care este chimia intern\u0103 a Parlamentului, mai exact, a Camerei Deputa\u021bilor, \u0219i dinamica acesteia de-a lungul celor opt legislaturi: 1992-2020.<\/p>\n

Am optat doar pentru analiza Camerei Deputa\u021bilor din trei ra\u021biuni: 1. volumul mare al informa\u021biilor; 2. reprezentativitatea politic\u0103 mai mare a Camerei Deputa\u021bilor fa\u021b\u0103 de Senat; \u0219i 3. similitudinea structurii politice a celor dou\u0103 camere.<\/p>\n

De asemenea, am renun\u021bat la legislatura 1990-92, fiind una prea \u201eeclectic\u0103\u201d, atipic\u0103 (sau tipic\u0103 pentru \u00eenceputul unei tranzi\u021bii) \u0219i despre care e mult mai greu de g\u0103sit informa\u021bii dec\u00e2t despre restul legislaturilor.<\/p>\n

Universul analizei const\u0103, a\u0219adar, din CV-urile deputa\u021bilor din toate cele opt legislaturi. Informa\u021biile le-am grupat pe categorii, dup\u0103 cum urmeaz\u0103: forma\u021biunea politic\u0103 de care apar\u021bin deputa\u021bii, circumscrip\u021bia \u00een care au fost ale\u0219i, genul, data \u0219i locul na\u0219terii, profesia, nivelul de preg\u0103tire \u0219i num\u0103rul lu\u0103rilor de cuv\u00e2nt \u00een \u0219edin\u021bele camerei.<\/p>\n

Nu a fost u\u0219or. Nu a fost u\u0219or pentru c\u0103, pe l\u00e2ng\u0103 volumul mare de informa\u021bii, o bun\u0103 parte a CV-urilor au informa\u021bii lips\u0103 (cei n\u0103scu\u021bi la sat omit s\u0103-\u0219i men\u021bioneze ob\u00e2r\u0219ia, cei f\u0103r\u0103 studii superioare formuleaz\u0103 ambiguu sau, cum este cazul fostului pre\u0219edinte al Camerei Deputa\u021bilor, Ludovic Orban, nu formuleaz\u0103 deloc, adic\u0103 are CV-ul gol).<\/p>\n

Informa\u021biile pe care nu le-am g\u0103sit pe site-ul cdep.ro a trebuit s\u0103 le c\u0103ut\u0103m \u00een alt\u0103 parte. O arheologie nu foarte pl\u0103cut\u0103, dar Google, Wikipedia & Co. ne-au fost de mare ajutor. Chiar \u0219i a\u0219a, \u00een unele cazuri n-a fost chip s\u0103 d\u0103m de toate datele c\u0103utate, mai ales la legislaturile de dinaintea erei www, a\u0219a c\u0103 le-am omis, procentele fiind calculate corespunz\u0103tor, adic\u0103 din totalul deputa\u021bilor la care am avut datele necesare din categoria de analiz\u0103.<\/p>\n

\u00cen fine, \u00een cazul num\u0103rului de lu\u0103ri de cuv\u00e2nt, am omis din analiz\u0103 pre\u0219edin\u021bii Camerei Deputa\u021bilor, pentru c\u0103 interven\u021biile lor, prin natura func\u021biei, au fost numeric dispropor\u021bionate. De exemplu, \u00een cazul Robertei Anastase, al treilea om \u00een stat \u00een mandatul 2012-2016 \u0219i prima femeie pre\u0219edint\u0103 a Camerei Deputa\u021bilor, lu\u0103rile de cuv\u00e2nt au fost de ordinul miilor, dep\u0103\u0219ind cu mult colegii ei de mandat la acest capitol.<\/p>\n

\u00centr-un top al prezen\u021bei femeilor \u00een parlamentele lumii, publicat, \u00een februarie 2019, de InterParliamentary Union, Rom\u00e2nia se afla pe locul 96 din 192 de \u021b\u0103ri. Nu am stat mereu at\u00e2t de \u201ebine\u201d: acum 28 de ani, \u00een legislatura 1992-96, ponderea femeilor \u00een Parlamentul era de doar 4%, adic\u0103 cu aproape 15 procente mai mic\u0103 dec\u00e2t ast\u0103zi. Un calcul simplu ne arat\u0103 c\u0103, \u00een acest ritm, num\u0103rul b\u0103rba\u021bilor \u0219i al femeilor din forul legislativ autohton va fi egal, cam cum este acum \u00een Suedia, undeva peste vreo trei sferturi de veac.<\/p>\n

Studii recente arat\u0103, \u00een schimb, c\u0103 reprezentarea femeilor din Rom\u00e2nia este mult mai bun\u0103 \u00een lumea afacerilor, semn c\u0103 \u00een acest mediu, criteriile de selec\u021bie \u0219i de promovare sunt mai s\u0103n\u0103toase.<\/p>\n

C\u00e2t despre a\u0219tept\u0103rile popula\u021biei, Eurobarometrul din septembrie 2018 ar\u0103ta c\u0103 doar 14% dintre aleg\u0103torii rom\u00e2ni \u00ee\u0219i doreau mai multe femei \u00een Parlamentul European pentru scrutinul ce avea s\u0103 urmeze \u00een prim\u0103vara anului urm\u0103tor.<\/p>\n

\u00cen privin\u021ba locului de na\u0219tere al deputa\u021bilor, am optat pentru regiunile istorice, care contureaz\u0103 identit\u0103\u021bi mai relevante \u0219i mai puternice dec\u00e2t jude\u021bele. Avem astfel: Bucure\u0219ti (B), Bucovina (BK), Banat (BT), Cri\u0219ana (CR), Dobrogea (DO), Maramure\u0219, Moldova (MD), Muntenia (MT), Oltenia (OL) \u0219i Transilvania (TV), c\u0103rora li se adaug\u0103 c\u00e2\u021biva deputa\u021bi n\u0103scu\u021bi \u00een str\u0103in\u0103tate.<\/p>\n

De asemenea, am omis din aceast\u0103 categorie reprezentan\u021bii minorit\u0103\u021bilor, \u201ealtele dec\u00e2t cea maghiar\u0103\u201d, ei nefiind ale\u0219i \u00een circumscrip\u021bii electorale jude\u021bene. De-a lungul celor opt mandate analizate, ponderea deputa\u021bilor din fiecare regiune istoric\u0103 nu difer\u0103 semnificativ de ponderea pe care o au popula\u021biile regiunilor istorice \u00een popula\u021bia totale a \u021b\u0103rii.<\/p>\n

Cu alte cuvinte, au fost cam tot at\u00e2\u021bia deputa\u021bi ardeleni, b\u0103n\u0103\u021beni, dobrogeni, munteni etc. c\u00e2t\u0103 popula\u021bie ocup\u0103 fiecare dintre regiunile corespunz\u0103toare la nivel na\u021bional. A ap\u0103rut, totu\u0219i, o categorie special\u0103: \u201eveneticii\u201d, deputa\u021bii ale\u0219i \u00een alt\u0103 regiune dec\u00e2t cea \u00een care s-au n\u0103scut. Ponderea lor pe legislaturi este ilustrat\u0103 \u00een acest grafic:<\/p>\n

Cazurile de \u201evenetici\u201d le \u00eent\u00e2lnim \u00een toate structurile administrative, nu doar \u00een Camera Deputa\u021bilor: Victor Ponta, n\u0103scut \u00een Bucure\u0219ti, a fost deputat de Gorj; Adrian Cioroianu, n\u0103scut \u00een Craiova, a fost Senator de Timi\u0219; Gheorghe Funar, b\u0103n\u0103\u021bean prin na\u0219tere, a fost primarul Clujului; Nicu\u0219or Dan, n\u0103scut \u00een F\u0103g\u0103ra\u0219, este Primarul General al Capitalei. Lista e lung\u0103.<\/p>\n

Logica acestei mobilit\u0103\u021bi pare simpl\u0103: c\u00e2nd sim\u021bi c\u0103 identitatea \u0219i cultura ta politic\u0103 nu au sus\u021binere \u201eacas\u0103\u201d, la ai t\u0103i, \u00ee\u021bi iei desaga \u0219i \u00ee\u021bi \u00eencerci norocul \u00een alt\u0103 parte. Nu e prea elegant, dar politica nu e despre \u021binut\u0103.<\/p>\n

Grupele de v\u00e2rst\u0103 le-am (re)str\u00e2ns, pentru mai mult\u0103 claritate, \u00een trei categorii: 18-34 de ani, 35-54 de ani, respectiv deputa\u021bii cu v\u00e2rsta peste 55 de ani. \u00cen cele opt legislaturi, Camera Deputa\u021bilor este dominat\u0103 copios de a doua grup\u0103 de v\u00e2rst\u0103, s\u0103 spunem, mai activ\u0103. Ponderea tinerilor a crescut relativ constant, la fel cum a sc\u0103zut \u0219i num\u0103rul deputa\u021bilor mai grizona\u021bi.<\/p>\n

Statisticile despre nivelul de educa\u021bie al deputa\u021bilor prezint\u0103 o configura\u021bie s\u0103-i spunem u\u0219or suspect\u0103: dac\u0103 de-a lungul celor opt mandate, num\u0103rul celor care au absolvit un liceu sau o \u0219coal\u0103 profesional\u0103 a r\u0103mas constant mic, ponderea celor care au o diplom\u0103 de licen\u021b\u0103 sau au absolvit studii post-universitare a sc\u0103zut, respectiv a crescut vertiginos, semn c\u0103 \u201efabricile de diplome\u201d \u0219i-au deschis por\u021bile.<\/p>\n

Dac\u0103 tendin\u021ba r\u0103m\u00e2ne aceea\u0219i, peste c\u00e2teva mandate grafica de mai jos ar trebui s\u0103 prezinte o simetrie aproape perfect\u0103.<\/p>\n

Ce sunt \u201efabricile\u201d sau \u201etiparni\u021bele\u201d de diplome? Institu\u021bii de \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2nt fantom\u0103 care func\u021bioneaz\u0103 la limita legii sau, de regul\u0103, dincolo de ea, oferind, pe bani frumo\u0219i, dar cu efort minim, grade universitare pe band\u0103 rulant\u0103: licen\u021b\u0103, masterat, doctorat.<\/p>\n

Le g\u0103se\u0219ti \u00een toat\u0103 \u021bara: de la Ia\u0219i la Craiova, de la Constan\u021ba la Arad \u0219i de la Bucure\u0219ti la Suceava. Fabricilor de diplome \u201econsacrate\u201d care deseori au avut de a face cu institu\u021bii judiciare sau cu autorit\u0103\u021bi de control ale Ministerului Educa\u021biei, le g\u0103sim \u0219i \u00een CV-urile deputa\u021bilor.<\/p>\n

Lista e completat\u0103 \u0219i de puzderia de cursuri post-universitare absolvite de deputa\u021bi pe teme de siguran\u021b\u0103 na\u021bional\u0103, securitate \u0219i bun\u0103 guvernare, terorism sau alte specializ\u0103ri aproape inutile unui parlamentar.<\/p>\n

Num\u0103rul diplomelor eliberate de aceste institu\u021bii deputa\u021bilor, de multe ori \u00een timpul mandatelor acestora, a crescut exponen\u021bial, din 1992 p\u00e2n\u0103 acum, valoarea maxim\u0103, de aproape 40%, fiind atins\u0103 \u00een legislatura 2016-2020.<\/p>\n

Aproximativ 40% dintre cei 2 400 de absolven\u021bi, c\u00e2\u021bi avea Colegiului Na\u0163ional de Ap\u0103rare \u00een 2012, au ocupat sau ocup\u0103 func\u021bii de r\u0103spundere \u00een cadrul institu\u021biilor care i-au propus.<\/p>\n

Concret, peste 150 de parlamentari, peste 50 de mini\u0219tri, cinci directori de servicii speciale, 60 de secretari de stat, 150 de generali, cinci consilieri preziden\u021biali, prefec\u021bi, subprefec\u021bi, primari, dar \u0219i directori de firme na\u021bionale \u0219i multina\u021bionale, \u0219efi de departamente \u0219i agen\u021bii centrale \u0219i locale ori reprezentan\u021bi ai mass-media au absolvit Colegiul Na\u0163ional de Ap\u0103rare, scria Economica<\/a>, cit\u00e2nd oficialii Colegiului.<\/p>\n

Printre ei, lideri ai mai multor partide: Vasile Blaga, Elena Udrea, \u0218erban Mih\u0103ilescu, Victor Ponta, Daciana S\u00e2rbu, Gabriel Oprea, Lucian Bode, Marcel Ciolacu, Olgu\u021ba Vasilescu, Florin Iordache \u0219.a.<\/p>\n

Patru ani mai t\u00e2rziu, PressOne<\/a> reia subiectul, \u00een articolul Clepsidra puterii, public\u00e2nd o analiz\u0103 despre mai bine de 100 de parlamentari, dar \u0219i \u0219ase mini\u0219tri cu un punct comun \u00een CV: Colegiul Na\u021bional de Ap\u0103rare.<\/p>\n

O tr\u0103s\u0103tur\u0103 esen\u021bial\u0103 \u0219i problematic\u0103 a Colegiului, scria publica\u021bia, este \u201eamestecul\u201d dintre politicieni, magistra\u021bi \u0219i ofi\u021beri de informa\u021bii. Astfel, printre absolven\u021bii cu greutate ai Colegiului sunt \u0219efi ai SRI \u0219i SIE (Liviu Maior, Eduard Hellvig, respectiv Mihai-R\u0103zvan Ungureanu), fostul pre\u0219edintele al Autorit\u0103\u021bii Electorale Permanente (Ana-Maria P\u0103tru), pre\u0219edintele Federa\u021biei Rom\u00e2ne de Fotbal (R\u0103zvan Burleanu), \u0219i fostul pre\u0219edintele al Comitetului Olimpic Sportiv Rom\u00e2n (Alin-Adrian Petrache).<\/p>\n

\u201e\u00cen\u021bep\u0103tura\u201d din bancul anilor 1980 la adresa inginerilor, cum c\u0103, \u00een 2000, num\u0103rul lor va fi egal cu cel al intelectualilor, pare s\u0103 nu fie, totu\u0219i, o poant\u0103. Cel pu\u021bin \u00een cazul deputa\u021bilor: \u00een ultimele \u0219ase mandate, num\u0103rul inginerilor din legislativ s-a \u00eenjum\u0103t\u0103\u021bit (de la 34% la 17%), apropiindu-se de ponderea deputa\u021bilor cu profesii liberale (inclus\u0103 \u00een categoria \u201eAltele)\u201d.<\/p>\n

A sc\u0103zut foarte mult \u0219i num\u0103rul profesorilor, de la 35% (1992) la 10% (2020), lu\u00e2ndu-le locul juri\u0219tii, economi\u0219tii, managerii sau cei din industriile creative.<\/p>\n

Num\u0103rul lu\u0103rilor de cuv\u00e2nt \u00een r\u00e2ndul femeilor \u0219i al tinerilor din Camera Deputa\u021bilor a crescut constant de la o legislatur\u0103 la alta, propor\u021bional cu cre\u0219terea ponderii celor dou\u0103 categorii: de la 2% (1992) la 17% (2016), \u00een cazul femeilor, \u0219i de la 3% (1992) la 11% (2016), \u00een cazul tinerilor.<\/p>\n

La aceast\u0103 categorie am vrut s\u0103 afl\u0103m \u0219i cine sunt \u201evorb\u0103re\u021bii\u201d forului legislativ, raportat la regiuni istorice. Frunta\u0219i sunt deputa\u021bii din Transilvania (TV), Bucovina (BK), Bucure\u0219ti (B) \u0219i Cri\u0219ana (CR), regiuni care sunt \u201epe plus\u201d, adic\u0103, procentual, reprezentan\u021bii lor au avut mai multe lu\u0103ri de cuv\u00e2nt dec\u00e2t ponderea regiunilor respective \u00een cele opt legislaturi.<\/p>\n

Source URL: https:\/\/romania.europalibera.org\/a\/structura-parlament-romania\/31710016.html<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Guvernul Rom\u00e2niei are \u00een componen\u021b\u0103 21 de b\u0103rba\u021bi \u0219i o femeie. Aceasta \u00een condi\u021biile \u00een care popula\u021bia Rom\u00e2niei are un echilibru aproape perfect al balan\u021bei femei-b\u0103rba\u021bi. O explica\u021bie primim de la Cristian P\u00eervulescu. Acum ceva ani, politologul spunea c\u0103 nu pentru c\u0103 Rom\u00e2nia e \u201emacho\u201d avem un parlament masculinizat, ci pentru c\u0103 partidele au promovat […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":321790,"comment_status":"open","ping_status":"","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[2],"tags":[23],"class_list":["post-321789","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-politics","tag-romania-europalibera-org"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/321789","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=321789"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/321789\/revisions"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/321790"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=321789"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=321789"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=321789"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}