{"id":320580,"date":"2022-05-04T05:32:45","date_gmt":"2022-05-04T02:32:45","guid":{"rendered":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=320580"},"modified":"2022-05-04T05:32:45","modified_gmt":"2022-05-04T02:32:45","slug":"romania-repeta-erorile-crizei-din-2009-economist-castiga-100-de-lei-cheltuie-130-si-se-imprumuta-scump","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=320580","title":{"rendered":"Rom\u00e2nia repet\u0103 erorile crizei din 2009. Economist: C\u00e2\u0219tig\u0103 100 de lei, cheltuie 130 \u0219i se \u00eemprumut\u0103 scump"},"content":{"rendered":"
\n

Toate datele arat\u0103 c\u0103 Rom\u00e2nia se \u00eendreapt\u0103 spre o nou\u0103 criz\u0103, remarc\u0103 speciali\u0219tii. Deficitul a dep\u0103\u0219it estim\u0103rile, infla\u021bia a ajuns la dou\u0103 cifre, dob\u00e2nzile sunt la un nivel record, iar datoria public\u0103 a s\u0103rit de 50% din PIB. Prognoza B\u0103ncii Mondiale reajusteaz\u0103 negativ cre\u0219terea economic\u0103.<\/p>\n<\/div>\n

Legea responsabilit\u0103\u021bii fiscal bugetare prevede la articolul 13 c\u0103, \u00een cazul \u00een care datoria public\u0103 dep\u0103\u0219e\u0219te 50% din PIB, Guvernul trebuie s\u0103 prezinte \u0219i s\u0103 aplice \u00een cel mai scurt timp un program pentru reducerea ei.<\/p>\n

Printre m\u0103surile care trebuie luate se num\u0103r\u0103 \u0219i \u00eenghe\u021barea cheltuielilor totale privind salariile din sectorul public. O astfel de m\u0103sur\u0103 ar afecta \u0219i angaj\u0103rile \u00een sistem, deoarece nu s-ar mai putea face angaj\u0103ri dac\u0103 nu exist\u0103 concedieri sau plec\u0103ri.<\/p>\n

Dac\u0103 datoria public\u0103 dep\u0103\u0219e\u0219te \u0219i pragul de 55%, Guvernul trebuie s\u0103 treac\u0103 \u0219i la \u00eenghe\u021barea cheltuielilor totale privind asisten\u021ba social\u0103 din domeniul public.<\/p>\n

Rom\u00e2nia a dep\u0103\u0219it, \u00een luna martie, nivelul de 50% \u00een ceea ce prive\u0219te datoria public\u0103, iar tendin\u021ba este de cre\u0219tere p\u00e2n\u0103 la finalul anului.<\/p>\n

To\u021bi parametrii indic\u0103 o criz\u0103 economic\u0103. Deficitul este la cote alarmante, fiind \u00eentr-o cre\u0219tere continu\u0103 \u00eencep\u00e2nd din 2019, problema fiind agravat\u0103 de criza pandemic\u0103 \u0219i de r\u0103zboiul din Ucraina.<\/p>\n

\u201eC\u00e2t\u0103 vreme vom continua s\u0103 avem politici care s\u0103 creasc\u0103 deficitul, este imposibil s\u0103 scad\u0103 datoria public\u0103, dimpotriv\u0103, se va m\u0103ri. Nu am v\u0103zut setul de m\u0103suri care s\u0103 reduc\u0103 datoria public\u0103\u201d, a declarat fostul ministru de Finan\u021be, Dan V\u00eelceanu (PNL), fost ministru al Proiectelor Europene \u00een guvernul Ciuc\u0103.<\/p>\n

Potrivit acestuia, la plecarea sa de la Finan\u021be, \u00een noiembrie 2021, dob\u00e2nzile erau de 5%-5.6%, iar deficitul era de 4.7%. La finalul anului trecut, \u00eentr-o singur\u0103 lun\u0103, decembrie 2021, deficitul a s\u0103rit la 6.7%.<\/p>\n

Bugetul pe 2022 a fost construit pentru o cre\u0219tere economic\u0103 de 4.6% \u0219i un deficit de 5.84%. Toate \u021bintele pot s\u0103 fie ratate, Banca Mondial\u0103 a reajustat \u021binta de cre\u0219tere economic\u0103 la 1.9%. Infla\u021bia este preconizat\u0103 a fi \u00een jurul a 10%.<\/p>\n

Rom\u00e2nia a ajuns s\u0103 \u00eenregistreze un deficit peste \u021binta de 3% \u00eenc\u0103 din 2019, c\u00e2nd nu exista problema pandemiei sau a r\u0103zboiului. \u00cen plin\u0103 perioad\u0103 de cre\u0219tere economic\u0103, deficitul a fost de 4.6% din PIB, cel mai mare deficit din ultimul deceniu. Situa\u021bia repet\u0103 erorile crizei din 2008 \u2013 2009, c\u00e2nd exista cre\u0219tere economic\u0103, dar \u0219i deficite mari, avertizeaz\u0103 speciali\u0219tii.<\/p>\n

Deficitul din 2019 nu a fost doar cel mai mare din ultimul deceniu, ci \u0219i cel mai mare din Europa. Comparativ, \u00een 2015, Rom\u00e2nia \u00eenregistra un deficit sub 1%.<\/p>\n

\u201eDeficitele bugetare cresc mult dac\u0103 te love\u0219te un \u0219oc economic cum a fost \u0219ocul pandemiei. R\u0103d\u0103cina problemei este c\u0103 am avut deficite mari \u00een perioada de boom economic. Am intrat \u00een dou\u0103 crize cu aceea\u0219i problem\u0103, deficite mari din perioada dinainte de criz\u0103\u201d, explic\u0103 economistul Ionu\u021b Dumitru pentru Europa Liber\u0103.<\/p>\n

\u00cen toate \u021b\u0103rile din UE deficitele au crescut \u00een timpul pandemiei, pe fondul impunerii unor perioade de lockdown \u0219i \u00eentreruperii unor activit\u0103\u021bi economice. Pandemia a trecut sau este aproape de final, iar celelalte state europene \u00eencep s\u0103 \u00ee\u0219i revin\u0103 din perspectiva deficitului.<\/p>\n

\u00cen Rom\u00e2nia, Comisia European\u0103 preconizeaz\u0103 un deficit de 6.9%.<\/p>\n

Deficitul ridicat conduce automat la cre\u0219terea datoriei publice, dac\u0103 PIB-ul nu cre\u0219te, arat\u0103 speciali\u0219tii. Taxele \u0219i impozitele colectate la buget reprezint\u0103 aproximativ 27% din PIB, \u00een timp ce media european\u0103 este de 40%.<\/p>\n

\u201eSuntem \u00een situa\u021bia unei familii care \u00eencaseaz\u0103 100 de lei \u00een fiecare lun\u0103 \u0219i cheltuie 125 \u2013 130 de lei. Diferen\u021ba de 25 \u2013 30 de lei o \u00eemprumut\u0103, cam asta e situa\u021bia bugetului ast\u0103zi\u201d, sus\u021bine Ionu\u021b Dumitru, economistul \u0219ef al Raiffeisen Bank.<\/p>\n

Pentru a acoperi deficitul, Rom\u00e2nia se \u00eemprumut\u0103. Dob\u00e2nzile sunt la un nivel record, dar deficitul trebuie suplinit.<\/p>\n

\u201e\u00cemprumuturile sunt la dob\u00e2nzi mult crescute fa\u021b\u0103 de anul trecut. Rom\u00e2nia s-a \u00eemprumutat la dob\u00e2nzile cele mai mari \u00een 2021, se \u00eemprumut\u0103 \u0219i \u00een 2022 la costurile cele mai mari din UE. Dob\u00e2nzile au crescut cu peste 50%\u201d, a precizat fostul ministru de Finan\u021be din guvernul C\u00ee\u021bu, Alexandru Nazare.<\/p>\n

Rom\u00e2nia ar trebui s\u0103 reduc\u0103 deficitul bugetar, p\u00e2n\u0103 \u00een 2024, de la 7% la 3%. \u00cen primele luni au fost luate \u00eens\u0103 noi m\u0103suri cu impact pe buget: a fost aprobat pachetul de sprijin pentru consumatorii casnici cu privire la pre\u021bul la energie \u0219i pachetul de stimulare a economiei. Pre\u0219edintele Iohannis a anun\u021bat \u0219i cre\u0219terea cheltuielilor cu ap\u0103rarea, bugetul ministerului urm\u00e2nd s\u0103 creasc\u0103 de la 2% la 2.5% \u00een 2022. Toate reprezint\u0103 noi cheltuieli pentru buget.<\/p>\n

\u201eE complet nerealist s\u0103 spunem c\u0103 putem reduce deficitul doar reduc\u00e2nd cheltuielile. Nu ai cum s\u0103 faci lucrul acesta. Ai o anvelop\u0103 salarial\u0103 redus\u0103\u201d, a afirmat Ionu\u021b Dumitru pentru Europa Liber\u0103.<\/p>\n

Guvernul trebuie ob\u021bin\u0103 venituri mai mari, fie din impozitul pe venit, din colectarea de TVA sau alte taxe. Dac\u0103 Rom\u00e2nia are venituri de 27% din PIB, Bulgaria are 31%, iar Polonia, Ungaria sau Cehia sunt la 34-35%. Rom\u00e2nia colecteaz\u0103 foarte slab taxa pe valoare ad\u0103ugat\u0103 (TVA), de\u0219i an de an se vorbe\u0219te despre \u00eembun\u0103t\u0103\u021birea colect\u0103rii \u0219i informatizarea sistemului.<\/p>\n

Analistul Ionu\u021b Dumitru avertizeaz\u0103 \u0219i asupra sistemului fiscal \u201eciuruit\u201d, \u00een care nu to\u021bi angaja\u021bii pl\u0103tesc acelea\u0219i taxe, unii fiind scuti\u021bi. Spre exemplu, IT-i\u0219tii nu pl\u0103tesc impozitul pe venit, iar angaja\u021bii din construc\u021bii \u0219i agricultur\u0103 beneficiaz\u0103 de scutiri la contribu\u021biile pe s\u0103n\u0103tate. Pe l\u00e2ng\u0103 ace\u0219tia, exist\u0103 \u0219i alte forme legale de a evita plata contribu\u021biilor la nivelul maxim, cum ar fi PFA (persoan\u0103 fizic\u0103 autorizat\u0103), PFI (persoan\u0103 fizic\u0103 independent\u0103) sau plata pe drepturi de autor.<\/p>\n

Avansat de PSD ca o posibil\u0103 solu\u021bie pentru \u00eembun\u0103t\u0103\u021birea veniturilor la buget, impozitul progresiv poate avea \u0219i el problemele lui. Dumitru crede c\u0103 problema const\u0103 \u00een baza de impozitare, nu forma impozitului.<\/p>\n

\u201eNici c\u00e2nd am avut unic\u0103, nici c\u00e2nd am avut cot\u0103 progresiv\u0103 nu am colectat mai mult din impozitul pe venit. A prezenta trecerea la impozitul progresiv ca solu\u021bia salvatoare pentru toate problemele e o mare eroare\u201d, spune Ionu\u021b Dumitru.<\/p>\n

Potrivit acestuia, sistemul bancar din Rom\u00e2nia \u0219i-a atins limitele de finan\u021bare \u00een ceea ce prive\u0219te datoria public\u0103.<\/p>\n

\u0218i totu\u0219i ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 \u00een aceste condi\u021bii cu legea responsabilit\u0103\u021bii fiscal bugetare? Politicienii consulta\u021bi de Europa Liber\u0103, dar \u0219i anali\u0219tii cred c\u0103 se va ajunge la o nou\u0103 derogare. Adic\u0103, un paragraf din lege nu se va mai aplica c\u00e2nd nu este pe placul guvernan\u021bilor.<\/p>\n

\u201eDac\u0103 scade PIB-ul suntem \u00een mare pericol\u201d, avertizeaz\u0103 fostul ministru de Finan\u021be, Alexandru Nazare, care spune c\u0103 ar trebui luate rapid m\u0103suri de consolidare fiscal\u0103. El subliniaz\u0103 c\u0103 \u201enimic nu se face peste noapte\u201d, iar Rom\u00e2nia trebuia s\u0103 se preg\u0103teasc\u0103 pentru a face fa\u021b\u0103 crizelor. Potrivit acestuia, PNRR ar putea reprezenta o solu\u021bie care s\u0103 salveze situa\u021bia.<\/p>\n

Cu toate acestea, Nazare spune c\u0103 este \u00eengrijorat c\u0103 deficitul dup\u0103 primele trei luni ale lui 2022 este egal cu deficitul anului trecut.<\/p>\n

\u201eAcum, deficitul este mai mare cu un miliard fa\u021b\u0103 de anul trecut \u00een aceea\u0219i perioad\u0103 \u0219i ne \u00eemprumut\u0103m la peste 7% dob\u00e2nd\u0103. Anul trecut, c\u00e2nd se negocia Coali\u021bia, am subliniat, i-am f\u0103cut aten\u021bi c\u0103 vom avea aceast\u0103 situa\u021bie \u0219i c\u0103 trebuie s\u0103 lu\u0103m m\u0103suri s\u0103 \u021binem cheltuielile bugetare \u00een fr\u00e2u. Actualul ministru are responsabilitatea\u201d, a declarat Dan V\u00eelceanu (PNL) pentru Europa Liber\u0103.<\/p>\n

Salariile au fost \u00eenghe\u021bate prin legea bugetului, dar nu exist\u0103 o \u00eenghe\u021bare a anvelopei salariale, adic\u0103 se pot m\u0103ri cheltuielile prin noi angaj\u0103ri.<\/p>\n

\u201eNu cred c\u0103 ne vom \u00eencadra \u00een deficit, institu\u021biile interna\u021bionale au spus c\u0103 vom avea o dep\u0103\u0219ire a \u021bintei de deficit. Dac\u0103 erau m\u0103suri care s\u0103 reduc\u0103 deficitul, ele ar fi stopat \u0219i infla\u021bia. Nu le-am v\u0103zut, din contr\u0103\u201d, sus\u021bine V\u00eelceanu.<\/p>\n

Ministrul Adrian C\u00e2ciu nu a putut fi contactat de Europa Liber\u0103 pentru a explica cum va aplica guvernul legea responsabilit\u0103\u021bii fiscal bugetare. \u00cen declara\u021biile publice, ministrul de Finan\u021be a dat vina pe infla\u021bia extern\u0103 care este importat\u0103 \u0219i \u00een Rom\u00e2nia. C\u00e2ciu, ministru sus\u021binut de PSD, spune c\u0103 infla\u021bia va decelera spre finalul anului.<\/p>\n

\u201eTrebuie privit\u0103 datoria public\u0103, \u015ftiu c\u0103 exist\u0103 o citire \u00een litera legii, nu \u00een spiritul legii. Legea responsabilit\u0103\u0163ii fiscal bugetare are \u00een vedere \u015fi situa\u0163ii \u00een care, de exemplu, faci \u00eemprumuturi pentru investi\u0163ii. Deci nu se aplic\u0103 deja o \u00eenghe\u0163are de drept dac\u0103 noi avem \u00eemprumuturi pentru investi\u0163ii. Nu avem \u00een vedere o astfel de chestiune privind \u00eenghe\u0163area salariilor\u201d, a declarat ministrul de Finan\u021be pe 21 aprilie.<\/p>\n

De precizat c\u0103 PIB-ul Rom\u00e2niei s-a modificat \u00een intervalul 2015 \u2013 2022. Cu c\u00e2t PIB-ul este mai mare, cu at\u00e2t datoria public\u0103 poate p\u0103rea, procentual, mai mic\u0103. \u00cen ultimii ani, produsul intern brut s-a majorat, excep\u021bie f\u0103c\u00e2nd 2020, din cauza crizei pandemice.<\/p>\n

Datoria public\u0103:<\/p>\n

Claudiu N\u0103sui, fost ministru al Economiei \u00een 2021, spune c\u0103 \u201eGuvernul ar trebui s\u0103 opreasc\u0103 explozia cheltuielilor\u201d, care continu\u0103 procesul de \u00eendatorare. Deputatul spune c\u0103 efectul se va vedea \u00een dob\u00e2nzi mai mari \u0219i infla\u021bie.<\/p>\n

\u201e\u00cen economie totul se pl\u0103te\u0219te. Unii consider\u0103 c\u0103 statul e un sac f\u0103r\u0103 fund, care poate arunca miliarde pe noi programe, sinecuri, noi pensii speciale, toate lucrurile acestea se pl\u0103tesc de undeva\u201d, a afirmat N\u0103sui.<\/p>\n

Potrivit acestuia, guvernul va da o derogare de la Legea responsabilit\u0103\u021bii fiscal bugetare \u00een cazul datoriei publice care a dep\u0103\u0219it 50% din PIB. Deputatul USR este convins c\u0103 Guvernul va veni cu noi taxe \u0219i impozite, chiar dac\u0103 liderii Coali\u021biei au negat vehement o astfel de variant\u0103.<\/p>\n

Source URL: https:\/\/romania.europalibera.org\/a\/repetam-erorile-crizei-din-2009\/31832575.html<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Toate datele arat\u0103 c\u0103 Rom\u00e2nia se \u00eendreapt\u0103 spre o nou\u0103 criz\u0103, remarc\u0103 speciali\u0219tii. Deficitul a dep\u0103\u0219it estim\u0103rile, infla\u021bia a ajuns la dou\u0103 cifre, dob\u00e2nzile sunt la un nivel record, iar datoria public\u0103 a s\u0103rit de 50% din PIB. Prognoza B\u0103ncii Mondiale reajusteaz\u0103 negativ cre\u0219terea economic\u0103. Legea responsabilit\u0103\u021bii fiscal bugetare prevede la articolul 13 c\u0103, \u00een […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":320581,"comment_status":"open","ping_status":"","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[2],"tags":[23],"class_list":["post-320580","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-politics","tag-romania-europalibera-org"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/320580","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=320580"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/320580\/revisions"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/320581"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=320580"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=320580"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=320580"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}