{"id":315140,"date":"2024-05-18T08:10:08","date_gmt":"2024-05-18T05:10:08","guid":{"rendered":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=315140"},"modified":"2024-05-18T08:10:08","modified_gmt":"2024-05-18T05:10:08","slug":"gateste-cu-mandrie-de-trei-ori-romaneste-cum-se-influenteaza-reciproc-reclamele-comerciale-si-alegerile-politice","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=315140","title":{"rendered":"\u201eG\u0103te\u0219te cu m\u00e2ndrie, de trei ori rom\u00e2ne\u0219te\u201d. Cum se influen\u021beaz\u0103 reciproc reclamele comerciale \u0219i alegerile politice"},"content":{"rendered":"

Pia\u021ba rom\u00e2neasc\u0103 de reclame a devenit tot mai \u00eenc\u0103rcat\u0103 de simboluri na\u021bionale. Sloganuri care promoveaz\u0103 ideea c\u0103 doar ce e rom\u00e2nesc e bun<\/em> au devenit o obi\u0219nuin\u021b\u0103 pe internet \u0219i pe str\u0103zi. Mesajele patriotarde au invadat \u0219i pia\u021ba de promovare a produselor, fie c\u0103 vorbim de c\u00e2rna\u021bi, bere, ciocolat\u0103 sau h\u00e2rtie igienic\u0103. Un demers cu efecte perverse, care se poate \u00eentoarce nu doar \u00eempotriva societ\u0103\u021bii, dar \u0219i asupra companiilor care le folosesc pentru profit pe termen scurt, explic\u0103 exper\u021bii consulta\u021bi de Europa Liber\u0103.<\/strong><\/p>\n

\u201eCump\u0103r\u0103 produse procesate, ambalate \u0219i cu ingredientul principal provenit din Rom\u00e2nia \u0219i f\u0103 asta nu doar pentru o Rom\u00e2nie mai bun\u0103, ci de trei ori mai bun\u0103. Noi numim asta triplul Ro\u201d, spune o reclam\u0103 TV promovat\u0103 de unul dintre marii retaileri alimentari.<\/p>\n

Unul dintre concuren\u021bi a \u00eemp\u00e2nzit ora\u0219ul cu reclame \u00een care o doamn\u0103 la crati\u021b\u0103 \u00eei \u00eendeamn\u0103 pe rom\u00e2ni s\u0103 g\u0103teasc\u0103 cu m\u00e2ndrie.<\/p>\n

La radio, unul dintre marii produc\u0103torii de mezeluri \u201etradi\u021bionale rom\u00e2ne\u0219ti\u201d \u00eei mome\u0219te pe cump\u0103r\u0103tori cu salam cu ingrediente rom\u00e2ne\u0219ti, produsul fiind \u201eprocesat de rom\u00e2ni, pentru rom\u00e2ni\u201d.<\/p>\n

Abia a \u00eenceput campania electoral\u0103 pentru alegerile locale \u0219i europarlamentare, alegeri pentru care Parlamentul European a lansat un clip prin care atrage aten\u021bia asupra pericolului extremismului cu m\u0103rturii ale unor europeni victime ale nazismului sau comunismului.<\/p>\n

Un curent care a \u00eenceput s\u0103 creasc\u0103 \u00een 2019 \u0219i care, cinci ani mai t\u00e2rziu, e pe cale s\u0103 devin\u0103 relevant \u00een Europa, dup\u0103 cum arat\u0103 inten\u021biile de vot.<\/p>\n

Filonul na\u021bionalist, chiar \u0219i \u00een reclame, \u00ee\u0219i are originile \u00een ceau\u0219ism.<\/p>\n

Rom\u00e2nii nu aveau prea multe op\u021biuni c\u00e2nd venea vorba despre achizi\u021bia de bunuri. Pe pia\u021b\u0103 existau doar produse pu\u021bine \u0219i rom\u00e2ne\u0219ti – ma\u0219inile, b\u0103ncile, ciocolata, r\u0103coritoarele, \u021big\u0103rile, apa, p\u00e2inea sau laptele. Toate erau neao\u0219e \u0219i aveau denumiri care s\u0103 induc\u0103 \u00een mentalul colectiv apartenen\u021ba la na\u021bie – \u021big\u0103rile Carpa\u021bi sau Bucegi, s\u0103punul Cheia, detergentul Dero, ma\u0219ina Dacia sau ciocolata cu ROM.<\/p>\n

Ce venea din import – chiar \u0219i din \u021b\u0103rile considerate prietene cu care Rom\u00e2nia avea rela\u021bii politice, \u021b\u0103rile socialiste – era apanajul unor mici categorii sociale care fie deservea interesele nomenclaturii, fie f\u0103cea parte din casta comercian\u021bilor, ajuns\u0103 categorie privilegiat\u0103.<\/p>\n

Era nevoie de \u201esistemul PCR\u201d – pile, cuno\u0219tin\u021be, rela\u021bii – pentru ca omul de r\u00e2nd s\u0103 ajung\u0103 s\u0103 se bucure de un penar chinezesc, de banane, portocale sau bomboane din Cuba sau de \u00eembr\u0103c\u0103minte din import, cum erau mult-r\u00e2vnitele apreschiuri DDR-iste (cizme de iarn\u0103 din Germania de Est – n.r.) de la finalul anilor \u201880.<\/p>\n

Lipsa alternativei comerciale era dublat\u0103 de reclame care s\u0103 cultive \u00een rom\u00e2nul de r\u00e2nd m\u00e2ndria na\u021bional\u0103 \u0219i s\u0103-i induc\u0103 ideea inexisten\u021bei unei alte op\u021biuni. Rom\u00e2nii erau cei mai buni \u00een orice domeniu, de la matematic\u0103 \u0219i sport, la ma\u0219ini \u0219i b\u0103nci.<\/p>\n

Reclame \u00een ziarele \u0219i revistele comuniste, inserturile de publicitate la transmisiunile TV sportive sau emisiunile filatelice, toate aveau rolul de a construi \u0219i alimenta m\u00e2ndria na\u021bional\u0103 rom\u00e2neasc\u0103.<\/p>\n

\u00cen realitatea construit\u0103 de propaganda regimului Nicolae Ceau\u0219escu, \u021big\u0103rile Kent, cafeaua Alvorada, sprayurile \u0219i s\u0103punurile Rexona legau imagina\u021bia rom\u00e2nilor de libertatea din Occident.<\/p>\n

Anii \u201890 le-au dat rom\u00e2nilor vocea cu care renegau tot ce era rom\u00e2nesc. Bunurile dup\u0103 care t\u00e2njiser\u0103 zeci de ani erau aici \u0219i puteau fi cump\u0103rate de oricine. Cafeaua era de mai multe feluri, jean\u0219ii la care avuseser\u0103 acces doar nomenclaturi\u0219tii sau nimicuri de care nici nu auziser\u0103 niciodat\u0103 erau la discre\u021bie, kitschuri v\u00e2ndute ca trufandale.<\/p>\n

Rom\u00e2nia a devenit astfel un El Dorado pentru v\u00e2nz\u0103torii de \u201eaur \u0219i blugi din Turcia\u201d sau pentru produsele chineze\u0219ti de calitate \u00eendoielnic\u0103 venite via afaceri\u0219ti locali sau companii interna\u021bionale, unele considerate de m\u00e2na a treia \u00een Occident.<\/p>\n

Infla\u021bia, pierderea locurilor de munc\u0103, \u00eenchiderea unor fabrici au temperat \u00een urm\u0103torii ani apetitul rom\u00e2nesc pentru tot ce era din import.<\/p>\n

Anii 2000 au adus branduri mari interna\u021bionale \u00een Rom\u00e2nia, fie ca investitori \u00een fabricile comuniste, fie ca retaileri.<\/p>\n

20 de ani mai t\u00e2rziu, pe fondul cre\u0219terii curentelor na\u021bionaliste, rom\u00e2nii \u00ee\u0219i redescoper\u0103 \u0219i ei r\u0103d\u0103cinile, fie ele chiar \u0219i cele comuniste, iar mesajele pline de simboluri na\u021bionaliste devin o prezen\u021b\u0103 constant\u0103, at\u00e2t \u00een campaniile politice, c\u00e2t \u0219i \u00een cele comerciale.<\/p>\n

Oana Marinescu este expert\u0103 \u00een comuncare. Ea explic\u0103 pentru Europa Liber\u0103 cum aleg marile companii temele campaniilor de publicitate.<\/p>\n

\u201e\u00cen general agen\u021bia de publicitate propune campania, pornind de la brieful clientului. Ulterior, cele dou\u0103 p\u0103r\u021bi colaboreaz\u0103 pentru rafinarea ideii, a instrumentelor, a execu\u021biei. De cele mai multe ori, ideea creativ\u0103 a unei campanii vine de la agen\u021bie\u201d, explic\u0103 Oana Marinescu.<\/p>\n

Maximizarea profitului este scopul principal al fiec\u0103rei companii comerciale, explic\u0103 Drago\u0219 Stanca, expert \u00een digital media \u0219i antreprenor tech.<\/p>\n

\u201eLupta pe axa maximizare profit vs. impact social pozitiv, cu sacrificarea profitului pe termen scurt, este dificil\u0103 \u0219i, de regul\u0103, nu c\u00e2\u0219tig\u0103 prea des argumentele de natur\u0103 etic\u0103\u201d, explic\u0103 Stanca.<\/p>\n

Toate agen\u021biile de publicitate \u021bin cont de trendurile care vin din societate, se adapteaz\u0103 la ele ca s\u0103 fac\u0103 profit.<\/p>\n

\u201e\u00cen acest moment, \u00een societate \u00een general – \u0219i nu doar \u00een Rom\u00e2nia – exist\u0103 o reac\u021bie de r\u0103spuns la valul progresist-globalist: trendul na\u021bionalist, conservator, suveranist. Nu e un fenomen doar local, ci unul global\u201d, explic\u0103 Stanca.<\/p>\n

Aceasta este \u0219i direc\u021bia \u00een care se duc reclamele ca s\u0103 profite de trend.<\/p>\n

Procesul de crea\u021bie implic\u0103:<\/p>\n

\u201eAbia apoi ar trebui s\u0103 stabileasc\u0103 pozi\u021bionarea sau modul de abordare a temei de campanie \u0219i ruta creativ\u0103. De obicei, la \u00eenceput agen\u021biile de publicitate propun mai multe rute creative \u0219i apoi clientul alege una cu care continu\u0103\u201d, explic\u0103 Oana Marinescu.<\/p>\n

Infla\u021bia de reclame comerciale care apeleaz\u0103 la teme na\u021bionaliste are cauze obiective \u0219i subiective, unele de sorginte politic\u0103.<\/p>\n

\u201e\u00cen retail, companiile au fost obligate prin lege, \u00een 2016, ca 51% dintre produsele de la raft s\u0103 fie rom\u00e2ne\u0219ti. Este normal ca acele companii s\u0103 \u00eenceap\u0103 s\u0103 comunice, at\u00e2t la raft, c\u00e2t \u0219i prin diverse campanii, c\u0103 au produse rom\u00e2ne\u0219ti. Au nevoie s\u0103 semnaleze c\u0103 s-au conformat legii, s\u0103 creeze o poveste pentru clien\u021bii lor, s\u0103 integreze v\u00e2nzarea produselor rom\u00e2ne\u0219ti \u00een brandul lor, chiar dac\u0103 acesta este unul din str\u0103in\u0103tate\u201d, explic\u0103 Marinescu.<\/p>\n

Legea care prevedea ca 51% din produsele de la rafturile supermarketurilor s\u0103 fie rom\u00e2ne\u0219ti a fost adoptat\u0103 de Parlament pe 8 iunie 2016. Ea oblig\u0103 marile magazine s\u0103 aib\u0103 pe rafturi carne, fructe \u0219i legume de produc\u021bie rom\u00e2neasc\u0103 \u00een propor\u021bie de cel pu\u021bin 51% – alimente care trebuie s\u0103 provin\u0103 dintr-un \u201elan\u021b scurt\u201d de aprovizionare. \u00cen lege, a fost evitat termenul de produs rom\u00e2nesc \u00een favoarea celui de \u201elan\u021b scurt\u201d, care echivala, practic, cu pia\u021b\u0103 regional\u0103 – care ar putea include \u0219i \u021b\u0103rile vecine Rom\u00e2niei.<\/p>\n

Obligativitatea a venit pe fondul atacurilor politicienilor la adresa companiilor str\u0103ine, atacuri care au culminat \u00een perioada Dragnea.<\/p>\n

Pe vremea c\u00e2nd era pre\u0219edintele PSD \u0219i aspira la func\u021bia de premier, Liviu Dragnea a atacat frecvent marile supermarketuri c\u0103 nu primesc produse rom\u00e2ne\u0219ti \u00een galantare. A creat chiar \u0219i o cas\u0103 de comer\u021b special\u0103 care urma s\u0103 comercializeze doar produse rom\u00e2ne\u0219ti. \u00cen final aceasta s-a dovedit un e\u0219ec menit s\u0103 asigure salarii pentru sinecuri.<\/p>\n

\u00cen acest context ar fi ap\u0103rut reac\u021bia marilor magazine de a-\u0219i apropia teme na\u021bionaliste.<\/p>\n

\u201ePentru ele este important s\u0103 se pozi\u021bioneze, pentru c\u0103 e o problem\u0103 de reputa\u021bie. Nu se pot lua la ceart\u0103 cu politicienii, \u00eens\u0103 pot lansa pe pia\u021b\u0103 campanii \u0219i dezvolta narative noi pentru brandul, produsele \u0219i serviciile lor, care s\u0103 arate c\u0103 \u00absunt rom\u00e2ne\u0219ti\u00bb sau \u00abrom\u00e2nizate\u00bb\u201d, explic\u0103 Marinescu.<\/p>\n

Un alt segment prin care s-au raportat la noile cerin\u021be a fost legat de proiectele de CSR (Corporate Social Responsability), prin care marile lan\u021buri de magazine au ar\u0103tat c\u0103 sunt implicate \u0219i contribuie la dezvoltarea produc\u0103torilor locali.<\/p>\n

\u201eEste \u0219i un efect de emula\u021bie. Dac\u0103 un mare hipermarket a dezvoltat un proiect de responsabilitate social\u0103 care sus\u021bine micii produc\u0103tori locali \u0219i acesta cap\u0103t\u0103 vizibilitate \u0219i are succes, atunci \u0219i concuren\u021ba caut\u0103 s\u0103 puncteze pe acel segment, pentru a nu pierde clien\u021bi\u201d, explic\u0103 Marinescu.<\/p>\n

Emula\u021bia s-a transmis \u0219i publicitarilor. Dac\u0103 o campanie a mers bine cu un mesaj bazat pe rom\u00e2nism, atunci concuren\u021ba a vrut \u0219i ea ceva similar. Iar aici ar fi contribuit \u0219i studiile de pia\u021b\u0103 care arat\u0103 preferin\u021bele clien\u021bilor \u0219i \u00een materie de comunicare.<\/p>\n

\u201e\u00cen ultimii ani, probabil pe fondul a diverse campanii \u0219i a unei nostalgii pentru produsele de odinioar\u0103, produsele rom\u00e2ne\u0219ti sunt tot mai c\u0103utate de clien\u021bi\u201d, spune Oana Marinescu.<\/p>\n

\u201eMotiva\u021biile pot fi diverse: de pre\u021b, de calitate, de ata\u0219ament identitar, de dorin\u021b\u0103 de a sprijini antreprenorii sau bazate pe valori, inclusiv de factur\u0103 conservatoare, tradi\u021bionalist\u0103, na\u021bionalist\u0103\u201d, adaug\u0103 ea.<\/p>\n

Experta \u00een comunicare crede c\u0103 un client bombardat continuu cu mesaje despre str\u0103inii care sunt r\u0103i va fi mai dispus s\u0103 cumpere produse de la \u201eai no\u0219tri, care sunt buni\u201d.<\/p>\n

Limbajul publicitar are un impact foarte puternic asupra spa\u021biului public \u0219i asupra mentalului oamenilor, mai spune Marinescu, care crede c\u0103 un mesaj bine construit sau un mesaj repetat frecvent las\u0103 urme \u00een memoria colectiv\u0103 \u0219i individual\u0103.<\/p>\n

\u201eUrma pe care o las\u0103 aceste reclame trece dincolo de v\u00e2nzarea unui produs, \u00een contextul \u00een care na\u021bionalismul merge m\u00e2n\u0103 \u00een m\u00e2n\u0103 cu extremismul\u201d, explic\u0103 experta.<\/p>\n

Mega Image – \u201eGusturi rom\u00e2ne\u0219ti\u201d<\/p>\n

Lidl – \u201eC\u0103mara noast\u0103\u201d, \u201eGust\u0103 din tr\u0103irile rom\u00e2ne\u0219ti\u201d<\/p>\n

Kaufland – \u201eVreau din Romania\u201d sau \u201eTr\u0103ie\u0219te Pa\u0219tele Rom\u00e2ne\u0219te\u201d<\/p>\n

Kaufland – \u201eTr\u0103ie\u0219te Pa\u0219tele Rom\u00e2ne\u0219te!\u201d<\/p>\n

Penny – \u201eCasa Gustului – Un brand rom\u00e2nesc prin defini\u021bie\u201d, \u201eDe trei ori Ro\u201d<\/p>\n

Penny Market: \u201eHanul Boieresc\u201d<\/p>\n

Carrefour: \u201eDrag de Rom\u00e2nia\u201d<\/p>\n

P\u00e2n\u0103 la publicarea acestui articol, niciunul dintre responsabilii de PR ai unora dintre m\u0103rii retaileri nu au raspuns la \u00eentreb\u0103rile Europei Libere despre alegerea temelor de campanii de promovare.<\/p>\n

Infla\u021bia de mesaje na\u021bionaliste din campaniile publicitare poate produce dou\u0103 efecte:<\/p>\n

At\u00e2t Stanca, c\u00e2t \u0219i Marinescu cred c\u0103 marile companii ar trebui s\u0103 dea dovad\u0103 de responsabilitate social\u0103.<\/p>\n

\u201ePozi\u021bionarea c\u00e2t mai etic\u0103 a unor campanii de comunicare e de salutat, de apreciat si de aplaudat. Doar c\u0103 realitatea din teren nu prea \u00eencurajeaz\u0103, din nefericire, astfel de ini\u021biative din punct de vedere strict comercial\/economic\u201d, explic\u0103 Stanca.<\/p>\n

El spune c\u0103, \u00een businessul lui, a sus\u021binut campanii etice \u0219i a investit \u00een site-uri jurnalistice curate \u0219i nep\u0103rtinitoare, dar ini\u021biativele s-au dovedit neprofitabile.<\/p>\n

\u201eGlumind, nu e doar non-profit, e chiar anti-profit. O facem \u00eens\u0103 din alte ra\u021biuni dec\u00e2t cele comerciale. \u0218i vom continua\u201d, explic\u0103 Stanca.<\/p>\n

Decizia de a te pozi\u021biona etic este \u00eens\u0103 una dificil\u0103, mai ales \u00eentr-o pia\u021b\u0103 global\u0103 dominat\u0103 de produse ieftine din Asia.<\/p>\n

\u00cen acest context, unele campanii care stimuleaz\u0103 consumul de produse locale, produse local, exploat\u00e2nd anumite sentimente cu iz na\u021bionalist, pot p\u0103rea chiar bine-venite.<\/p>\n

\u201ePrin urmare, strategii de brand si agen\u021biile de crea\u021bie – fie ele axate pe zona politic\u0103 ori comercial\u0103 – se aliniaz\u0103 unor oportunit\u0103\u021bi. Dac\u0103 e suficient de mult public care reac\u021bioneaz\u0103 la un anumit tip de mesaje, industria profit\u0103 si ofer\u0103 astfel de mesaje care pot genera, apoi, v\u00e2nz\u0103ri\u201d, mai spune expertul, care consider\u0103 c\u0103 acest tip de mecanisme se activeaz\u0103 natural si automat, \u00een economia de pia\u021b\u0103 \u0219i capitalism.<\/p>\n

Oana Marinescu crede c\u0103 exist\u0103 alternativ\u0103 la facila abordare na\u021bionalist\u0103 promovat\u0103 agresiv de marile companii, bazat\u0103 pe responsabilitate.<\/p>\n

\u201eEle trebuie s\u0103 decid\u0103 dac\u0103, cu banii lor, vor s\u0103 dea ap\u0103 la moar\u0103 unui curent na\u021bionalist, care se va \u00eentoarce \u00eempotriva lor \u0219i a societ\u0103\u021bii, sau vor s\u0103 caute o pozi\u021bionare mai rafinat\u0103, care \u00eei ajut\u0103 pe oameni s\u0103 fie parte a unei comunit\u0103\u021bi de valori, mai larg\u0103 dec\u00e2t comunitatea de s\u00e2nge, de tip tribal\u201d, spune Marinescu.<\/p>\n

Problema fundamental\u0103 ar fi de valori, comoditate intelectual\u0103 \u0219i creativitate a celor care iau deciziile, at\u00e2t la nivelul marilor companii, c\u00e2t \u0219i la nivelul publicitarilor.<\/p>\n

\u201ePo\u021bi comunica faptul c\u0103 lucrezi cu produc\u0103tori locali f\u0103r\u0103 tonuri na\u021bionaliste. E nevoie de curaj s\u0103 rezi\u0219ti conformit\u0103\u021bii, s\u0103 reinterpretezi semnalele care vin din societate, \u00eentr-un mod care promoveaz\u0103 valorile moderne ale modera\u021biei \u0219i ale diversit\u0103\u021bii, f\u0103r\u0103 s\u0103 te \u00eentorci \u00een trecut sau \u00een zona identitar\u0103 de tip na\u021bionalist, care poate deveni at\u00e2t de toxic\u0103\u201d, explic\u0103 Marinescu.<\/p>\n

Campaniile publicitare nu sunt o cauz\u0103, ci un efect a ceea ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 \u00een societate \u0219i oglindesc deja ce e \u00een mintea consumatorului, explic\u0103 sociologul Barbu Mateescu. El crede \u00eens\u0103 c\u0103 folosirea lor a dus deja la o suprasaturare a pie\u021bei.<\/p>\n

\u201eSunt rezervat apropo de capacitatea acestor mesaje de a schimba percep\u021bii. E posibil chiar ca \u00een 2024 s\u0103 vedem deja c\u0103 s-a s\u0103rit calul \u0219i – exact precum \u00een cazul na\u021bionalismului din perioada 1965-1989, dar la dimensiuni, desigur, mai reduse – s\u0103 vedem ani buni c\u0103 mesajele na\u021bionaliste-tradi\u021bionaliste creeaz\u0103 oroare, tocmai pentru c\u0103 exist\u0103 un exces\u201d, explic\u0103 Mateescu.<\/p>\n

\u0218i el crede c\u0103 ar trebui mai mult\u0103 responsabilitate social\u0103 din partea companiilor care se folosesc de mesaje sensibile.<\/p>\n

\u201eO Rom\u00e2nie cu AUR la guvernare va fi foarte neprietenoas\u0103 cu aceste companii (str\u0103ine – n.r.). Nu sunt oare atente la ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 \u00een Ungaria cu Spar? Se pare c\u0103 nu. Le pas\u0103 doar de profitul pe termen scurt. Acest gen de orbire e veri\u0219or cu orbirea corpora\u021biilor non-ruse\u0219ti care \u00eenc\u0103 activeaz\u0103 \u00een Rusia: nu le pas\u0103 dec\u00e2t de profitul pe termen scurt, nu au g\u00e2ndire strategic\u0103\u201d, explic\u0103 Mateescu.<\/p>\n

Ungaria a introdus, \u00een 2020, o tax\u0103<\/a> special\u0103 pentru retailerii str\u0103ini, inclusiv pentru cei care au filiale \u00een Ungaria de p\u00e2n\u0103 la 4,5% din cifra de afaceri.<\/p>\n

\u00cen martie 2024, guvernul de la Viena \u0219i re\u021beaua alimentar\u0103 Spar au trimis scrisori Comisiei Europene \u00een care afirm\u0103 c\u0103 taxa special\u0103 introdus\u0103 \u00een 2020 de guvernul de la Budapesta este discriminatorie fa\u021b\u0103 de retailerii str\u0103ini din Ungaria \u0219i, prin urmare, \u00eencalc\u0103 legisla\u021bia comunitar\u0103.<\/p>\n

Comisia European\u0103 a anun\u021bat pe 5 aprilie c\u0103 analizeaz\u0103 pl\u00e2ngerile \u0219i c\u0103 \u201eva asigura un r\u0103spuns adecvat\u201d.<\/p>\n

Europa Liber\u0103 Rom\u00e2nia e pe Google News. Abona\u021bi-v\u0103 AICI<\/a>.<\/strong><\/small><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Pia\u021ba rom\u00e2neasc\u0103 de reclame a devenit tot mai \u00eenc\u0103rcat\u0103 de simboluri na\u021bionale. Sloganuri care promoveaz\u0103 ideea c\u0103 doar ce e rom\u00e2nesc e bun au devenit o obi\u0219nuin\u021b\u0103 pe internet \u0219i pe str\u0103zi. Mesajele patriotarde au invadat \u0219i pia\u021ba de promovare a produselor, fie c\u0103 vorbim de c\u00e2rna\u021bi, bere, ciocolat\u0103 sau h\u00e2rtie igienic\u0103. Un demers cu […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":315141,"comment_status":"open","ping_status":"","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[2],"tags":[],"class_list":["post-315140","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-politics"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/315140","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=315140"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/315140\/revisions"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/315141"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=315140"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=315140"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=315140"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}