{"id":312470,"date":"2024-10-11T06:00:55","date_gmt":"2024-10-11T03:00:55","guid":{"rendered":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=312470"},"modified":"2024-10-31T00:55:12","modified_gmt":"2024-10-30T21:55:12","slug":"guvernul-ciolacu-a-impartit-doar-intr-un-an-65-de-miliarde-de-lei-din-fondul-de-rezerva-cat-toate-guvernele-din-ultimii-15-ani","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=312470","title":{"rendered":"Guvernul Ciolacu a \u00eemp\u0103r\u021bit doar \u00eentr-un an 65 de miliarde de lei din fondul de rezerv\u0103. C\u00e2t toate guvernele din ultimii 15 ani"},"content":{"rendered":"
\n

Guvernul Ciolacu a alocat diferitelor institu\u021bii din subordine, \u00een perioada sept. 2023-oct. 2024, prin fondul de rezerv\u0103, 65 de miliarde de lei (13 miliarde de euro). Adic\u0103 11% din \u00eentregul buget pe 2024. Executivul a cheltuit \u00een acest fel de dou\u0103 ori mai mult dec\u00e2t toate guvernele de la intrarea Rom\u00e2niei \u00een UE p\u00e2n\u0103 \u00een 2023. Adic\u0103 \u00een 15 ani. \u00cen trecut, premierul Marcel Ciolacu cataloga aceast\u0103 procedur\u0103 ca fiind una \u201epenal\u0103\u201d. <\/p>\n<\/div>\n

Dac\u0103 un economist str\u0103in ar analiza modul \u00een care Guvernul Rom\u00e2niei \u00eemparte banii, ar putea tr\u0103i cu impresia c\u0103 \u021bara este lovit\u0103 permanent de dezastre sau situa\u021bii neprev\u0103zute.<\/p>\n

S\u0103pt\u0103m\u00e2nal, sute de milioane sau chiar miliarde de lei sunt folosite din fondul de rezerv\u0103 bugetar\u0103 aflat la dispozi\u021bia Guvernului.<\/p>\n

\u00cen vreme ce bugetul normal este stabilit prin dezbatere public\u0103, are parte de amendamente \u0219i modific\u0103ri \u00eenainte de discutarea \u0219i adoptarea sa \u00een Parlament, fondul de rezerv\u0103 este la discre\u021bia Guvernului. Executivul nu are nevoie de acceptul nim\u0103nui pentru a cheltui banii din sectorul destinat, \u00een mod normal, situa\u021biilor neprev\u0103zute.<\/p>\n

Mecanismul este g\u00e2ndit a fi folosit \u00een situa\u021biile excep\u021bionale, c\u00e2nd timpul scurt \u00een care trebuie luate deciziile nu ar permite procedurile democratice ale dezbaterii publice \u0219i votului parlamentar.<\/p>\n

\u201eFondul de rezerv\u0103 permite interven\u021bia atunci c\u00e2nd apar situa\u021bii care necesit\u0103 o alocare rapid\u0103 de resurse\u201d, a explicat pentru Europa Liber\u0103 fostul premier Ludovic Orban scopul acestui mecanism.<\/p>\n

\u201eEste folosit la calamit\u0103\u021bi, investi\u021bii neprev\u0103zute, situa\u021bii \u00een care companii de stat intr\u0103 \u00een faliment sau unit\u0103\u021bile administrative teritoriale au nevoie urgent\u0103 de bani\u201d, completeaz\u0103 Florin C\u00ee\u021bu, fost premier \u0219i ministru al Finan\u021belor.<\/p>\n

Inclus \u00een proiec\u021bia bugetar\u0103, fondul de rezerv\u0103 este \u00een general cuprins \u00eentre 600 de milioane \u0219i un miliard de lei. \u00cen timpul anului, poate fi alimentat suplimentar doar dac\u0103 sunt institu\u021bii care cedeaz\u0103 fonduri.<\/p>\n

\u201eTrebuie s\u0103 ai ministere care decid c\u0103 nu pot s\u0103 mai fac\u0103 proiectele bugetate \u0219i atunci transfer\u0103 c\u0103tre fondul de rezerv\u0103 bani care s\u0103 fie aloca\u021bi c\u0103tre alte destina\u021bii\u201d, explic\u0103 mecanismul Florin C\u00ee\u021bu.<\/p>\n

S-a ajuns astfel ca Ministerul Ap\u0103r\u0103rii, de exemplu, s\u0103 nu foloseasc\u0103 anul trecut cei 2,5% alocta\u021bi din Produsul Intern Brut (PIB) \u0219i s\u0103 cedeze aproape un procent. Mare parte din bani au fost redistribui\u021bi, prin artificiul fondului de rezerv\u0103, c\u0103tre alte institu\u021bii.<\/p>\n

Este o form\u0103 de rectificare bugetar\u0103 mascat\u0103, mai spune C\u00ee\u021bu. Spre deosebire de cea autentic\u0103, nu mai trece prin filtrele transparen\u021bei, ale dezbaterii \u0219i aprob\u0103rii parlamentare.<\/p>\n

\u00cen 2015, de exemplu, s-au consumat \u00een tot anul 530 de milioane de lei din fondul de rezerv\u0103. \u00cen 2023 s-a ajuns la 32 de miliarde.<\/p>\n

1 miliard de lei a fost utilizat de guvernul condus de Nicolae Ciuc\u0103, \u00een perioada ianuarie-iunie 2023, astfel: 158 de milioane de lei pentru asisten\u021b\u0103 umanitar\u0103 a refugia\u021bilor din Ucraina, 750 de milioane de lei pentru instruirea personalului de specialitate din Ucraina \u00een vederea acord\u0103rii primului ajutor calificat. 16,5 milioane de lei au fost folosite pentru finan\u021barea moderniz\u0103rii unor puncte de trecere a frontierei c\u0103tre zona estic\u0103, iar 40 de milioane de lei au folosit la construirea \u00een regim de urgen\u021b\u0103 a unor locuin\u021be sociale \u00een Aninoasa\/jud. Hunedoara.<\/p>\n

31 de miliarde lei au fost folosite de Guvernul Ciolacu, \u00een perioada septembrie-decembrie 2023, prin metoda mut\u0103rii banilor de la alte ministere c\u0103tre fondul de rezerv\u0103.<\/p>\n

Anterior, datei de 14 septembrie 2025 Guvernul Ciolacu alocase doar 162 milioane lei prin aceast\u0103 modalitate.<\/p>\n

Pentru a putea distribui bani prin fondul de rezerv\u0103 mai u\u0219or, Guvernul a modificat legisla\u021bia, pe 14 septembrie 2023, c\u00e2nd a emis Ordonan\u021ba de Urgen\u021b\u0103 73\/2023.<\/p>\n

Aceasta a fost validat\u0103 de mai mul\u021bi mini\u0219tri din Cabinetul Ciolacu, precum \u0219i de c\u0103tre Parlament, Curtea Constitu\u021bional\u0103 \u0219i pre\u0219edintele Iohannis.<\/p>\n

\u201eA fost evitat\u0103 astfel o rectificare bugetar\u0103 la care trebuie s\u0103 prezin\u021bi public o nou\u0103 estimare a deficitului, iar atunci se vede derapajul fiscal. Mie mi se pare un abuz ce au f\u0103cut\u201d, sus\u021bine fostul premier \u0219i ministru al Finan\u021belor, Florin C\u00ee\u021bu.<\/p>\n

Artificiul folosirii paravanului fondului de rezerv\u0103 \u00een locul transparentei rectific\u0103ri bugetare a fost criticat \u0219i de Consiliul Fiscal, condus de academicianul Daniel D\u0103ianu.<\/p>\n

\u201e\u00cen \u00eencercarea de a \u021bine sub control cheltuielile publice, Guvernul a aprobat o serie de m\u0103suri care au transformat fondul de rezerv\u0103 bugetar\u0103 la dispozi\u021bia Guvernului (FRB) \u00eentr-un instrument discre\u021bionar prin care autorit\u0103\u021bile aveau posibilitatea de a ajusta bugetul general consolidat f\u0103r\u0103 a mai fi nevoite s\u0103 apeleze la rectific\u0103ri\u201d, se arat\u0103 \u00een raportul Consiliului Fiscal \u00een care este analizat\u0103 situa\u021bia anului 2023.<\/p>\n

\u201eA fost o decizie luat\u0103 con\u0219tient, s\u0103 nu fac\u0103 rectificare bugetar\u0103, pentru c\u0103 a\u0219a au putut s\u0103 ascund\u0103 de Comisie \u0219i de agen\u021biile de rating deficitul ESA\u201d, a explicat pentru Europa Liber\u0103 fostul premier C\u00ee\u021bu.<\/p>\n

ESA 10 (standardul european care include \u00een deficit \u015fi obliga\u0163iile neonorate pentru anul care s-a \u00eencheiat) a fost anul trecut 6,6% din PIB, \u00een vreme ce \u021binta asumat\u0103 prin bugetul votat \u00een Parlament era de 4,4%.<\/p>\n

Prin Ordonan\u021ba de Urgen\u021b\u0103 din 14 septembrie 2023, Guvernul a decis c\u0103 se pot aloca din fondul de rezerv\u0103 \u0219i bani pentru cheltuielile de personal, cheltuielile cu asisten\u021ba social\u0103 ori contribu\u021bia aferent\u0103 proiectelor finan\u021bate din fonduri externe nerambursabile.<\/p>\n

S-a ajuns astfel ca, \u00een ultima \u0219edin\u021b\u0103 de Guvern, de exemplu, din 9 octombrie 2024, s\u0103 fie suplimentat bugetul Ministerului Culturii cu 73,5 milioane de lei din Fondul de rezerv\u0103 bugetar\u0103 pentru plata salariilor.<\/p>\n

\u00cen aceea\u0219i \u0219edin\u021b\u0103, prin acela\u0219i paravan al fondului de rezerv\u0103, au fost distribuite 64,6 milioane lei pentru plata unor cheltuieli curente ale unit\u0103\u021bilor din re\u021beaua sanitar\u0103 proprie, inclusiv Academia de Poli\u021bie \u201eAl. I. Cuza\u201d \u0219i Clubul Sportiv \u201eDinamo\u201d Bucure\u0219ti.<\/p>\n

16,5 milioane de lei au mers s\u0103pt\u0103m\u00e2na trecut\u0103, prin acela\u0219i sistem, c\u0103tre Clubul Sportiv \u201eRapid\u201d Bucure\u0219ti.<\/p>\n

Sursa banilor nu este cunoscut\u0103 pentru c\u0103 nu se specific\u0103 institu\u021bia care a renun\u021bat la ei \u00een favoarea fondului de rezerv\u0103.<\/p>\n

Marele c\u00e2\u0219tig\u0103tor al ultimei \u0219edin\u021be de Guvern este Ministerului Dezvolt\u0103rii, Lucr\u0103rilor Publice \u015fi Administra\u021biei, care a primit prin fondul de rezerv\u0103 2,85 miliarde lei, nu se \u0219tie de la cine.<\/p>\n

\u00cen construc\u021bia bugetului de stat pentru anul trecut, g\u00e2ndit\u0103 de Guvernul Ciuc\u0103, erau prev\u0103zute, cu titlul de fonduri de rezerv\u0103, 685,7 milioane lei. Se stabilea o singur\u0103 derogare, pentru finan\u021barea Programului Na\u021bional de Dezvoltare Local\u0103.<\/p>\n

Pentru a scoate limitele, noul Guvern Ciolacu a adoptat Ordonan\u021ba din septembrie, \u00een care l\u0103rgea aria domeniilor acceptate. Rezultatul: peste 31 de miliarde de lei \u00eemp\u0103r\u021bite discre\u021bionar doar anul trecut, \u00een baza noului cadru legislativ de func\u021bionare a fondului de rezerv\u0103 bugetar\u0103 (FRB).<\/p>\n

Spre compara\u021bie, \u00een perioada 2007-2022, aloc\u0103rile din FRB au variat \u00eentre un minim de 0,53 mld. lei (2015) \u0219i un maxim de 7,96 mld. lei (2020, anul pandemiei Covid 19).<\/p>\n

Per total, \u00een cei 15 ani de la intrarea Rom\u00e2niei \u00een Uniunea European\u0103, au fost folosi\u021bi din fondul de rezerv\u0103 tot at\u00e2\u021bia bani c\u00e2t a consumat guvernul Ciolacu \u00een trei luni \u0219i jum\u0103tate, la sf\u00e2r\u0219itul anului trecut. Adic\u0103 peste 30 de miliarde de lei.<\/strong><\/p>\n

Conform analizei Consiliului Fiscal, dac\u0103 p\u00e2n\u0103 \u00een 2022 (c\u00e2nd s-au cheltuit 3,6 miliarde lei) aloc\u0103rile c\u0103tre administra\u021biile locale erau importante (52,2% \u00een acel an, de exemplu), \u00een 2023 cea mai mare parte a fost direc\u021bionat\u0103 c\u0103tre administra\u021bia central\u0103 (91,3%), \u0219i anume 29,3 mld. lei. Unit\u0103\u021bile administrativ-teritoriale locale au primit 2,8 mld. lei (mai mult totu\u0219i cu 48,45% fa\u021b\u0103 de anul 2022).<\/p>\n

Conform analizei Consiliului Fiscal, \u00een anul 2023, principalii destinatari ai aloc\u0103rilor din fondul de rezerv\u0103 au fost:<\/p>\n

1. Fondul na\u021bional unic de asigur\u0103ri sociale de s\u0103n\u0103tate, 18,05% din totalul aloc\u0103rilor (5,79 mld. lei). I-a fost suplimentat bugetul de cinci ori pe parcursul anului pentru acoperirea cheltuielilor necesare spitalelor \u0219i finan\u021barea cheltuielilor cu materiale \u0219i prest\u0103ri de servicii medicale, precum \u0219i pentru finan\u021barea major\u0103rilor salariale;<\/small><\/p>\n

2. Ministerul Educa\u021biei, 16,22% din totalul aloc\u0103rilor (5,2 mld. lei). I-a fost suplimentat bugetul de trei ori pe parcursul anului, pentru finan\u021barea proiectului \u201eDezvoltarea transportului \u0219colar \u00een institu\u021biile de \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2nt general din Republica Moldova\u201d, a cheltuielilor de personal \u0219i a cheltuielilor cu bursele elevilor \u0219i studen\u021bilor;<\/small><\/p>\n

3. Ministerul Afacerilor Interne, 11,84% din totalul aloc\u0103rilor (3,8 mld. lei). I-a fost suplimentat bugetul de opt ori pe parcursul anului, pentru decontarea cheltuielilor cu hrana \u0219i cazarea refugia\u021bilor proveni\u021bi din Ucraina, pentru instruirea personalului de specialitate din Ucraina pe linia acord\u0103rii primului ajutor calificat, pentru plata unor drepturi de natur\u0103 social\u0103, pentru finan\u021barea cheltuielilor generate de acordarea asisten\u021bei umanitare precum \u0219i pentru finan\u021barea cheltuielilor aferente acord\u0103rii protec\u021biei temporare;<\/small><\/p>\n

4. Ministerul Muncii \u0219i Solidarit\u0103\u021bii Sociale, 8,97% din totalul aloc\u0103rilor (2,88 mld. lei). I-a fost suplimentat bugetul de patru ori pe parcursul anului, pentru finan\u021barea cheltuielilor suportate din bugetul asigur\u0103rilor pentru \u0219omaj, pentru asigurarea pl\u0103\u021bii ajutoarelor pentru \u00eenc\u0103lzirea locuin\u021bei, a suplimentului pentru energie \u0219i pentru ajutoare sociale \u00een numerar, pentru asigurarea pl\u0103\u021bii drepturilor de asigur\u0103ri sociale din sistemul public de pensii care se suport\u0103 din bugetul asigur\u0103rilor sociale de stat;<\/small><\/p>\n

5. Administra\u021biile locale, 8,73% din totalul aloc\u0103rilor (2,8 mld. lei). Au fost date 15 hot\u0103r\u00e2ri de Guvern pentru plata unor cheltuieli curente \u0219i de capital \u0219i pentru echilibrarea bugetelor locale pe anul 2023;<\/small><\/p>\n

6. Ministerul Dezvolt\u0103rii, Lucr\u0103rilor Publice \u0219i Administra\u021biei, 7,58% din totalul aloc\u0103rilor (2,43 mld. lei). I-a fost suplimentat bugetul de \u0219ase ori pe parcursul anului, pentru acordarea unei asisten\u021be financiare nerambursabile c\u0103tre Republica Moldova pentru finan\u021barea proiectului \u201eSatul European \u2013 lucr\u0103ri publice \u0219i infrastructur\u0103\u201d, pentru finan\u021barea Programului Na\u021bional de Dezvoltare Local\u0103, a Programului na\u021bional de investi\u021bii \u201eAnghel Saligny\u201d, a Programului na\u021bional de construc\u021bii de interes public sau social, precum \u0219i a unor cheltuieli de personal;<\/small><\/p>\n

7. Ministerul Investi\u021biilor \u0219i Proiectelor Europene, 6,7% din totalul aloc\u0103rilor (2,15 mld. lei). I-a fost suplimentat bugetul de \u0219apte ori pe parcursul anului, pentru asigurarea necesarului de finan\u021bare de la bugetul de stat a cererilor de plat\u0103\/rambursare, pentru acordarea tran\u0219ei din luna octombrie a sprijinului material sub forma tichetelor sociale pe suport electronic, pentru implementarea m\u0103surii de sus\u021binere a activit\u0103\u021bii didactice emise pe suport electronic;<\/small><\/p>\n

8. Ministerul Transporturilor \u0219i Infrastructurii, 5,62% din totalul aloc\u0103rilor (1,8 mld. lei). I-a fost suplimentat bugetul de opt ori pe parcursul anului, pentru \u00eembun\u0103t\u0103\u021birea capacit\u0103\u021bilor de transport rutier din zona punctului de trecere a frontierei \u00eentre localit\u0103\u021bile Bumb\u0103ta (Rom\u00e2nia) – Leova (Republica Moldova), pentru asigurarea fondurilor necesare Proiectului privind realizarea leg\u0103turii re\u021belei de metrou cu Aeroportul Interna\u021bional Henri Coand\u0103 Otopeni \u2013 Bucure\u0219ti, pentru sus\u021binerea transportului feroviar de c\u0103l\u0103tori, pentru asigurarea necesarului de finan\u021bare de la bugetul de stat a proiectelor din domeniul transporturilor derulate de beneficiarii Programului opera\u021bional Infrastructur\u0103 mare \u0219i a proiectelor finan\u021bate \u00een cadrul Mecanismului pentru interconectarea Europei;<\/small><\/p>\n

9. Ministerul Finan\u021belor, 3,74% din totalul aloc\u0103rilor (1,2 mld. lei). I-a fost suplimentat bugetul o dat\u0103 pe parcursul anului, pentru plata dob\u00e2nzilor privind datoria public\u0103.<\/small><\/p>\n

\u00cen urm\u0103 cu trei s\u0103pt\u0103m\u00e2ni, Guvernul opera prima rectificare bugetar\u0103 din acest an. S\u0103pt\u0103m\u00e2na trecut\u0103, opt ministere cereau opt miliarde de lei \u00een plus. S\u0103pt\u0103m\u00e2na aceasta au fost alocate alte patru miliarde.<\/p>\n

\u00centrebat de Europa Liber\u0103 care este urgen\u021ba ap\u0103rut\u0103 de la proasp\u0103ta rectificare, purt\u0103torul de cuv\u00e2nt al Guvernului, Mihai Constantin, a r\u0103spuns c\u0103 \u201eeste o \u00eentrebare aproape filozofic\u0103 despre politica fiscal\u0103 a guvernului\u201d.<\/p>\n

\u00centrebat de Europa Liber\u0103 dac\u0103 i se pare normal ca at\u00e2tea miliarde s\u0103 fie distribuite f\u0103r\u0103 a exista transparen\u021b\u0103, f\u0103r\u0103 a se \u0219ti pentru ce anume se folosesc banii, dec\u00e2t dup\u0103 ce au fost \u00eemp\u0103r\u021bi\u021bi, Mihai Constantin a oferit un r\u0103spuns plastic.<\/p>\n

\u201eGuvernul acesta \u2013 hai s\u0103 ne imagin\u0103m un robinet \u2013 nu mai \u021bine robinetul deschis. Vii cu paharul care are 300 ml, \u00eel deschidem, umplem 300 de ml, nu mai venim cu bidonul de cinci litri, ca s\u0103 plec\u0103m cu acea ap\u0103 \u0219i vedem noi c\u00e2nd o cheltuim\u201d, a explicat Constantin.<\/p>\n

\u201eAceast\u0103 rigoare au acceptat-o ordonatorii de credite \u0219i este modul de lucru pentru a \u021bine sub control cheltuielile bugetare\u201d, a justificat el m\u0103sura.<\/p>\n

Utilizarea fondului de rezerv\u0103 \u00een locul rectific\u0103rii a fost criticat\u0103 \u00een trecut chiar de actualul premier, Marcel Ciolacu. Din postura de pre\u0219edinte al Camerei Deputa\u021bilor, Marcel Ciolacu amenin\u021ba \u00een octombrie 2021 cu pl\u00e2ngeri penale guvernul PNL-USR-UDMR de atunci, condus de Florin C\u00ee\u021bu.<\/p>\n

Motivul disputei: distribuirea unui miliard de lei, prin fondul de rezerv\u0103, c\u0103tre 2.756 de administra\u021bii locale.<\/p>\n

\u201eIohannis \u0219i C\u00ee\u021bu au decis c\u0103, dac\u0103 nu tr\u0103i\u021bi \u00eentr-o comunitate condus\u0103 de un liberal, ve\u021bi suferi de frig, s\u0103r\u0103cie \u0219i foame! Au alocat 80% din banii pentru administra\u021bia local\u0103 c\u0103tre localit\u0103\u021bi cu primari PNL \u0219i UDMR\u201d, declara la acel moment Marcel Ciolacu \u00eentr-o postare publicat\u0103 pe Facebook. Amenin\u021ba \u0219i cu o pl\u00e2ngere penal\u0103.<\/p>\n

\u201eAtac\u0103m \u015fi desfiin\u0163\u0103m hot\u0103r\u00e2rea de Guvern prin care au alocat discre\u0163ionar banii c\u0103tre prim\u0103rii din Fondul de Rezerv\u0103. C\u00ee\u0163u va pleca! De tot!\u201d, transmitea Ciolacu.<\/p>\n

\u00cen scandal intervenea inclusiv pre\u0219edintele Klaus Iohannis. \u201eSunt convins c\u0103 guvernul \u0219i premierul C\u00ee\u021bu fac toate lucrurile exact a\u0219a cum e legal si corect, nu am niciun fel de emo\u021bii \u00een aceast\u0103 chestiune\u201d, se pronun\u021ba Iohannis.<\/p>\n

\u201e\u00cen pragul iernii, anumite autorit\u0103\u021bi au nevoie de sprijinul guvernului \u0219i sunt convins c\u0103 \u00een aceast\u0103 perspectiv\u0103 au fost f\u0103cute aloc\u0103rile. C\u0103 unii \u0219i al\u021bii nu sunt mul\u021bumi\u021bi, probabil e expresia unei frustr\u0103ri c\u0103 nu ei sunt acolo, la cheia banilor\u201d, concluziona Iohannis.<\/p>\n

Pl\u00e2ngerea penal\u0103 \u0219i desfiin\u021barea HG cu care amenin\u021ba Ciolacu nu s-au materializat. C\u00ee\u021bu a plecat, dar din cu totul alte motive: mo\u021biunea de cenzur\u0103 depus\u0103 de partenerii de guvernare, USR, care a deschis calea Coali\u021biei PSD-PNL.<\/p>\n

P\u00e2n\u0103 pe 14 septembrie 2024, fondul de rezerv\u0103 bugetar\u0103 era reglementat de Legea finan\u021belor publice nr. 500\/2002 \u0219i se folosea pentru situa\u021bii \u201eneprev\u0103zute sau urgente\u201d, \u201ef\u0103r\u0103 a stabili explicit categoriile de cheltuieli care pot fi angajate din fondul de rezerv\u0103 sau cuantumul sumelor alocate, ceea ce ofer\u0103 spa\u021biu pentru aloc\u0103ri discre\u021bionare \u0219i netransparente\u201d, arat\u0103 Consiliul Legislativ.<\/p>\n

Dup\u0103 aceast\u0103 dat\u0103, Executivul a dat Ordonan\u0163a de Urgen\u0163\u0103 nr.73\/2023, dar nu pentru a l\u0103muri lacunele reclamate, ci pentru a l\u0103rgi aria destinatarilor. Se permit astfel cheltuielile de personal, cele cu asisten\u021ba social\u0103 ori contribu\u021biile na\u021bionale aferente proiectelor finan\u021bate din fonduri externe nerambursabile.<\/p>\n

Modificarea putea fi blocat\u0103 de un \u00eentreg \u0219ir de deciden\u021bi politici, lucru care nu s-a \u00eent\u00e2mplat, cu o singur\u0103 excep\u021bie.<\/p>\n

Proiectul de lege a fost adoptat de Senat pe 9 octombrie 2023, documentul fiind semnat de vicepre\u0219edintele Sorin C\u00eempeanu (PNL).<\/p>\n

\u00cenregistrat imediat la Camera Deputa\u021bilor, for decizional, proiectul era avizat \u00een pas alerg\u0103tor<\/p>\n

Cu 175 de voturi pentru, 82 \u2013 contra, \u0219i o ab\u021binere, proiectul era adoptat pe 14 noiembrie 2023 de Camera deputa\u021bilor condus\u0103 de Alfred Simonis (PSD).<\/p>\n

Pe 27 noiembrie 2023, un grup de parlamentari USR sesiza Curtea Constitu\u021bional\u0103 \u0219i ar\u0103ta c\u0103 nu erau \u00eentrunite motivele adopt\u0103rii unei Ordonan\u021be de Urgen\u021b\u0103 73\/2023.<\/p>\n

\u201eRezerva bugetar\u0103 este conceput\u0103 pentru a face fa\u021b\u0103 unor situa\u021bii neprev\u0103zute sau urgente, cum ar fi dezastre naturale sau crize economice. Dac\u0103 guvernul utilizeaz\u0103 aceste fonduri pentru cheltuieli obi\u0219nuite, lipsa clarit\u0103\u021bii \u0219i a predictibilit\u0103\u021bii \u00een ceea ce prive\u0219te alocarea resurselor financiare poate afecta stabilitatea economic\u0103 \u0219i fiscal\u0103\u201d, considerau cei 42 de semnatari, parlamentari USR, c\u0103rora li se ad\u0103ugau al\u021bi 14 deputa\u021bi neafilia\u021bi sau de la For\u021ba Dreptei, inclusiv Ludovic Orban.<\/p>\n

Pe 2 aprilie 2024, Curtea Constitu\u021bional\u0103 condus\u0103 de pre\u0219edintele Marian Enache (propus de PSD) respinge sesizarea.<\/p>\n

Dup\u0103 doar dou\u0103 zile, pre\u0219edintele Klaus Iohannis decidea c\u0103 propunerea legislativ\u0103 este bun\u0103 \u0219i semna decretul de promulgare prin care OUG 73\/ 2023 devenea Legea 76\/2024, \u00een vigoare \u00een prezent.<\/p>\n

\u201eRiscul cel mai mare este c\u0103 se cheltuiesc bani pe lucruri care \u00een mod normal nu sunt necesare\u201d, a explicat pentru Europa Liber\u0103 fostul premier Ludovic Orban.<\/p>\n

\u201eBanii respectivi pot s\u0103 aduc\u0103 ni\u0219te avantaje politice pentru partidul de guvern\u0103m\u00e2nt\u201d, arat\u0103 el care ar putea fi unul din avantajele actualilor guvernan\u021bi.<\/p>\n

\u201eUn risc este c\u0103 predai decizia administr\u0103rii fondurilor premierului\u201d, arat\u0103 fostul premier Florin C\u00ee\u021bu. Conform legii, premierul \u0219i Guvernul ar trebui s\u0103 fie executan\u021bi, nu deciden\u021bi, rol care revine structurilor parlamentare.<\/p>\n

\u201eElementul nedemocratic este c\u0103 nu mai treci prin Parlament: legea proiectului bugetar trece prin Parlament, rectificarea bugetar\u0103 \u2013 prin Parlament, ca ordonan\u021b\u0103 de urgen\u021b\u0103. Prin fondul de rezerv\u0103 eludezi Parlamentul \u0219i nu poate fi atacat nimic, p\u00e2n\u0103 la urm\u0103torul buget\u201d, explic\u0103 Florin C\u00ee\u021bu care sunt marile probleme ale acestui artificiu bugetar.<\/p>\n

\u0218i Consiliul Fiscal solicit\u0103 identificarea explicit\u0103 a cheltuielilor care pot fi angajate din fondul de rezerv\u0103, \u201e\u00eempreun\u0103 cu o mult mai mare transparen\u021b\u0103, inclusiv prin raportarea periodic\u0103 c\u0103tre Parlament a modului \u0219i nivelului de utilizare a fondului de rezerv\u0103 bugetar\u0103\u201d.<\/p>\n

\u00cen cazul anului 2023, c\u00e2nd rectificarea a fost \u00eenlocuit\u0103 cu utilizarea FRB, Consiliul Fiscal arat\u0103 c\u0103 se \u201ecreeaz\u0103 un precedent ce implic\u0103 riscuri majore, de la lipsa de transparen\u021b\u0103 \u00een execu\u021bia bugetar\u0103, p\u00e2n\u0103 la utilizarea discre\u021bionar\u0103 \u0219i accentuarea recurgerii la derog\u0103ri de la regulile fiscale\u201d.<\/p>\n

\u201eMotivele au fost clare, de a ascunde realitatea economic\u0103: un derapaj fiscal anul trecut \u0219i un derapaj fiscal anul acesta. Nu puteau s\u0103 fac\u0103 acest lucru dac\u0103 nu erau l\u0103sa\u021bi de institu\u021biile care trebuiau s\u0103-i controleze: Curtea de Conturi, Comisia European\u0103 \u0219i agen\u021biile de rating\u201d, identific\u0103 Florin C\u00ee\u021bu \u0219i institu\u021biile care puteau interveni \u00een aceast\u0103 inginerie bugetar\u0103.<\/p>\n

Rezultatul: de\u0219i prognozat la 5%, deficitul anului 2024 este estimat deja la 7% \u0219i are \u0219anse s\u0103 mai creasc\u0103, p\u00e2n\u0103 pe 31 decembrie.<\/p>\n

\u201eV\u0103d c\u0103 Bucure\u0219tiul (guvernul, n.r.) face c\u00e2teva lucruri care \u00eemi aduc aminte de Grecia, \u00eenainte s\u0103 intre \u00een criz\u0103: ascunde adev\u0103rul, manipuleaz\u0103 informa\u021bia\u201d, mai spune C\u00ee\u021bu.<\/p>\n

Criza datoriei publice din Grecia a debutat \u00een 2009 \u0219i a avut drept v\u00e2rf anul 2015, c\u00e2nd \u021bara nu a putut restitui 1,5 miliarde de euro datorate Fondului Monetar Interna\u021bional.<\/p>\n

Pentru rezolvarea crizei \u0219i diminuarea cheltuielilor, Grecia a apelat la v\u00e2nzarea unor propriet\u0103\u021bi de stat, \u00eenghe\u021barea salariilor \u00een unit\u0103\u021bile de stat, suprimarea bonusurilor, cre\u0219terea taxelor \u0219i concedieri \u00een aparatul bugetar.<\/p>\n

Europa Liber\u0103 Rom\u00e2nia e pe Google News. Abona\u021bi-v\u0103 AICI<\/a>.<\/strong><\/small><\/p>\n

Source URL: https:\/\/romania.europalibera.org\/a\/dictatura-bugetara-a-fondului-de-rezerva-65-de-miliarde-de-lei-acordate-dupa-bunul-plac-de-guvernul-ciolacu\/33153421.html<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Guvernul Ciolacu a alocat diferitelor institu\u021bii din subordine, \u00een perioada sept. 2023-oct. 2024, prin fondul de rezerv\u0103, 65 de miliarde de lei (13 miliarde de euro). Adic\u0103 11% din \u00eentregul buget pe 2024. Executivul a cheltuit \u00een acest fel de dou\u0103 ori mai mult dec\u00e2t toate guvernele de la intrarea Rom\u00e2niei \u00een UE p\u00e2n\u0103 \u00een […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":330392,"comment_status":"open","ping_status":"","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[2],"tags":[23],"class_list":["post-312470","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-politics","tag-romania-europalibera-org"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/312470","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=312470"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/312470\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":330391,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/312470\/revisions\/330391"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/330392"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=312470"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=312470"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=312470"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}