{"id":312229,"date":"2024-10-20T06:37:46","date_gmt":"2024-10-20T03:37:46","guid":{"rendered":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=312229"},"modified":"2024-10-31T00:27:51","modified_gmt":"2024-10-30T21:27:51","slug":"de-la-snegur-alianta-beton-si-pana-acum-o-scurta-istorie-a-alegerilor-prezidentiale-din-republica-moldova","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=312229","title":{"rendered":"De la Snegur, Alian\u021ba \u201ebeton\u201d \u0219i p\u00e2n\u0103 acum. O scurt\u0103 istorie a alegerilor preziden\u021biale din Republica Moldova"},"content":{"rendered":"
\n

Scrutinul preziden\u021bial care are loc duminic\u0103, 20 octombrie, este al cincilea la num\u0103r din istoria R. Moldova \u00een care cet\u0103\u021benii \u00ee\u0219i aleg prin vot direct pre\u0219edintele.<\/p>\n<\/div>\n

\u00cen istoria sa de 33 de ani, R. Moldova a avut \u0219ase pre\u0219edin\u021bi cu mandat deplin \u0219i trei pre\u0219edin\u021bi interimari. \u00cen perioada celor 16 ani [2000-2016] \u00een care pre\u0219edintele a fost ales de deputa\u021bi, alegerile din parlament au fost dominate de controverse \u0219i lupte politice subterane.<\/p>\n

Din 1991 \u0219i p\u00e2n\u0103 \u00een 2000, pre\u0219edintele era ales \u00een R. Moldova prin vot popular. Dup\u0103 reforma constitu\u021bional\u0103 din anul 2000, ini\u021biat\u0103 de comuni\u0219ti \u0219i sus\u021binut\u0103 de democra\u021bi, R. Moldova a trecut de la regimul politic semi-preziden\u0163ial cu alegerea \u0219efului statului de c\u0103tre popor la unul parlamentar cu alegerea pre\u0219edintelui de c\u0103tre deputa\u021bii din Parlament. Acest sistem a generat o criz\u0103 politic\u0103 ad\u00e2nc\u0103, \u00eencep\u00e2nd cu anul 2009, c\u00e2nd Parlamentul nu era capabil s\u0103-l aleag\u0103 pe \u0219eful statului. \u00cen prim\u0103vara anului 2016, R. Moldova a revenit la votul popular \u00een alegerea pre\u0219edintelui.<\/p>\n

***<\/p>\n

Primele alegeri directe ale \u0219efului statului \u00een R. Moldova au avut loc pe 8 decembrie 1991<\/strong>. Agronomul Mircea Snegur, care a candidat independent, a c\u00e2\u0219tigat scrutinul din primul tur cu 98,22%<\/strong> din sufragii (peste 1,9 milioane de voturi). Rata de participare la alegeri a fost de circa 84%. El a fost singurul concurent, deoarece al\u021bi doi candida\u021bi \u2013 ultimul prim-secretar al Partidului Comunist al RSS Moldovene\u0219ti, Grigore Eremei, \u0219i scriitorul Gheorghe Malarciuc \u2013 nu au \u00eentrunit condi\u021biile pentru a fi admi\u0219i \u00een cursa preziden\u021bial\u0103. Mircea Snegur<\/strong>a fost pre\u0219edinte<\/a> p\u00e2n\u0103 \u00een decembrie 1996.<\/p>\n

Dar p\u00e2n\u0103 la asta, func\u021bia de \u201epre\u0219edinte al Republicii Sovietice Socialiste Moldovene\u0219ti\u201d fusese instituit\u0103 prin lege la 3 septembrie 1990. Atunci a fost modificat\u0103 \u0219i completat\u0103 Constitu\u021bia RSSM, potrivit<\/a>Almanahului electoral<\/em>. Candidaturile la postul de pre\u0219edinte al RSSM urmau s\u0103 fie propuse, la aceste alegeri, de c\u0103tre \u201edeputa\u021bii poporului RSSM\u201d \u0219i se acceptau dac\u0103 erau sus\u021binute de cel pu\u021bin o treime din num\u0103rul deputa\u021bilor poporului din RSSM. \u00cen aceea\u0219i zi, la 3 septembrie 1990, Mircea Snegur a fost ales primul Pre\u0219edinte al RSSM. Peste un an, la 18 august 1991, Parlamentul de la Chi\u0219in\u0103u a adoptat legea cu privire la alegerile pre\u0219edintelui R. Moldova, alegeri care au avut loc la 8 decembrie 1991.<\/p>\n

***<\/p>\n

Alegerile preziden\u021biale (vot direct) din 1996<\/strong> s-au desf\u0103\u0219urat \u00een dou\u0103 tururi \u0219i a avut ini\u021bial nou\u0103 pretenden\u021bi, de\u0219i inten\u021bia de a candida \u0219i-au exprimat-o 15 persoane. Primul tur din 17 noiembrie i-a desemnat favori\u021bi pe Mircea Snegur (Partidul Rena\u0219terii \u0219i Concilierii din Moldova), care acumulase 38,75%, \u0219i independentul Petru Luncinschi, un fost politician sovietic \u2013 27,66%. Atunci, liderul comunist Vladimir Voronin a luat 10,23%; agrarianul Andrei Sangheli \u2013 9,47%, iar scriitorul Valeriu Matei (Partidul For\u021belor Democratice) \u2013 8,9%. \u00cen turul doi din data de 1 decembrie, Petru Lucinschi (54,07%)<\/strong> l-a \u00eenvins pe Mircea Snegur (45,93%). Rata de participare a fost atunci de 71,61%. Petru Lucinschi<\/strong>a exercitat<\/a> mandatul de pre\u0219edinte de la 1 decembrie 1996 p\u00e2n\u0103 la 4 aprilie 2001.<\/p>\n

***<\/p>\n

Dup\u0103 reforma constitu\u021bional\u0103 care a dat Parlamentului dreptul de a-l alege pe \u0219eful statului, \u00een decembrie 2000, au avut loc patru tentative e\u0219uate de alegere a pre\u0219edintelui la care au candidat comunistul Vladimir Voronin \u0219i Pavel Barbalat (Alian\u021ba pentru Democra\u021bie \u0219i Reforme). Niciunul dintre cei doi nu a acumulat cel pu\u021bin 61 de voturi necesare. Dup\u0103 victoria PCRM \u00een alegerile parlamentare, cu un Parlament dominat de deputa\u021bi comuni\u0219ti [71 de mandate din 101], la 4 aprilie, Vladimir Voronin este ales pre\u0219edinte cu voturile a 71 de deputa\u021bi<\/strong>. Voronin i-a avut \u00een calitate de contracandida\u021bi pe Dumitru Braghi\u0219 (AB) \u0219i Valerian Cristea (PCRM).<\/p>\n

Al doilea mandat, Vladimir Voronin l-a dob\u00e2ndit la 4 aprilie 2005 cu votul a 75 de deputa\u021bi<\/strong>, inclusiv cu voturile a 11 deputa\u021bi din Partidul Popular Cre\u0219tin Democrat, forma\u021biune unionist\u0103 condus\u0103 de Iurie Ro\u0219ca. Ulterior, Ro\u0219ca a fost ales vicespicher. Contracandidatul lui Voronin a fost academicianul Gheorghe Duca (din partea PCRM). Vladimir Voronin<\/strong>a de\u021binut<\/a> timp de opt ani dou\u0103 mandate de pre\u0219edinte, \u00eentre 4 aprilie 2001 \u0219i 11 septembrie 2009.<\/p>\n

\u00cen alegerile pre\u0219edintelui de c\u0103tre Parlament din prim\u0103vara anului 2009 nici comuni\u0219tii, nici ulterior creata Alian\u021b\u0103 pentru Integrare European\u0103 – AIE (I \u0219i II) nu aveau num\u0103rul necesar de voturi pentru a alege pre\u0219edintele. Cele dou\u0103 aripi politice nu g\u0103seau consens. Au existat cinci tentative e\u0219uate. La 20 mai 2009, Zinaida Greacean\u00eei, candidata PCRM, a acumulat 60 de voturi ale comuni\u0219tilor. Ea l-a avut \u00een calitate de contracandidat pe doctorul Stanislav Groppa din partea PCRM. La alegerile din 3 iunie, Greacean\u00eei, la fel, a acumulat 60 de voturi ale deputa\u021bilor. De aceast\u0103 dat\u0103 l-a avut ca \u0219i contracandidat pe Andrei Negu\u021ba din partea PCRM. A urmat, apoi, epopeea alegerii lui Marian Lupu. Pe fundalul revoltelor din aprilie, Lupu s-a desprins de PCRM, devenind candidat din partea AIE [PLDM; PDM; PL \u0219i Alian\u021ba \u201eMoldova Noastr\u0103\u201d] \u2013 alian\u021b\u0103 despre care Mihai Ghimpu, unul dintre liderii ei, spunea c\u0103 e \u201ebeton\u201d. El a acumulat \u00eens\u0103 53 de voturi \u00een alegerile din 10 noiembrie 2009, potrivit<\/a> cronicilor ADEPT. Alegerea lui Marian Lupu \u00een func\u021bia de pre\u0219edinte a e\u0219uat \u0219i la 7 decembrie, c\u00e2nd a acumulat 53 de voturi ale deputa\u021bilor. A treia \u00eencercare de \u00eensc\u0103unare a lui Lupu \u00een fotoliul de pre\u0219edinte a fost la 16 decembrie 2011. Acele alegeri \u00eens\u0103 au fost anulate. \u00cen R. Moldova criza politic\u0103 se acutiza.<\/p>\n

Pre\u0219edin\u021bi interimari ai R. Moldova<\/strong><\/p>\n

Mihai Ghimpu<\/strong>a fost<\/a> pre\u0219edinte interimar al R. Moldova din 11 septembrie 2009 \u0219i p\u00e2n\u0103 la 28 decembrie 2010;
Vlad Filat<\/strong>a asigurat<\/a> interimatul func\u021biei de pre\u0219edinte al R. Moldova trei zile \u2013 \u00een perioada 28 decembrie – 30 decembrie 2010;
Marian Lupu<\/strong>a fost<\/a> spicher \u0219i pre\u0219edinte interimar al R. Moldova \u00een perioada decembrie 2010-martie 2012.<\/p>\n

Criza politic\u0103 din acea perioad\u0103 a luat sf\u00e2r\u0219it, aparent, pe 16 martie 2012, odat\u0103 cu alegerea \u00een func\u021bia de pre\u0219edinte a judec\u0103torului Nicolae Timofti. El a fost propus de AIE II \u00een calitate de candidat independent. AIE avea doar 58 de mandate, astfel c\u0103 \u00een rezultatul \u201enegocierilor\u201d cu trei membri ai noului PSRM, \u00een frunte cu Igor Dodon, au fost asigurate voturile necesare, condi\u021bia fiind ca […] candidatul s\u0103 fie apolitic. \u00cenc\u0103 un vot a fost dat de deputatul neafiliat Mihai Godea, care se desprinsese de la PLDM. A\u0219adar, pentru Nicolae Timofti<\/strong> au votat 62 de deputa\u021bi<\/strong>. Nicolae Timofti a fost pre\u0219edinte<\/a> din 23 martie 2012 p\u00e2n\u0103 pe 23 decembrie 2016.<\/p>\n

Pe 4 martie 2016, Curtea Constitu\u021bional\u0103 de la Chi\u0219in\u0103u a stabilit c\u0103 modific\u0103rile Constitu\u021biei din anul 2000, care prevedeau alegerea \u0219efului statului cu votul a 3\/5 din num\u0103rul deputa\u021bilor, au fost neconstitu\u021bionale. Contestarea la \u00cenalta Curte fusese depus\u0103 de PLDM, partidul condus de Vlad Filat. De atunci, pre\u0219edintele moldovean este ales, din nou, prin vot popular. <\/strong><\/p>\n

***<\/p>\n

\u00cen alegerile preziden\u021biale (vot direct) din toamna anului 2016<\/strong> pe buletinele de vot au ajuns zece persoane, retr\u0103g\u00e2ndu-se din curs\u0103 doi candida\u021bi: Marian Lupu (PDM); Andrei N\u0103stase (Platforma DA). Din curs\u0103 a fost eliminat\u0103, prin decizie judiciar\u0103, Inna Popenco de la mi\u0219carea pro-rus\u0103 \u201eRavnopravie\u201d, o forma\u021biune care deja era controlar\u0103 de Ilan \u0218or. \u00cen primul tur, Maia Sandu (PAS) acumulase 38,71%, iar Igor Dodon de la PSRM – 47,98%. \u00cen turul doi, Maia Sandu (47,89%) a pierdut \u00een fa\u021ba lui Dodon (52,11%<\/strong>). Rata de participare a fost de 53,45%. Igor Dodon<\/strong>\u0219i-a \u00eendeplinit atribu\u021biile<\/a> din 2016 p\u00e2n\u0103 \u00een toamna anului 2020.<\/p>\n

***<\/p>\n

\u00cen cursa preziden\u021bialelor din 2020<\/strong> \u2013 al patrulea scrutin preziden\u021bial din R. Moldova prin care cet\u0103\u021benii au ales prin vot direct pre\u0219edintele \u021b\u0103rii \u2013 au fost opt candida\u021bi la func\u021bia de \u0219ef al statului.<\/p>\n

Primul tur i-a avut ca favori\u021bi pe socialistul Igor Dodon (32,61%) \u0219i lidera PAS, Maia Sandu (36,16%). \u00cen turul doi, care a avut loc la 15 noiembrie, Maia Sandu (57,72%<\/strong> sau 943 006 de voturi) l-a \u00eenvins pe Igor Dodon (42,28%). Prezen\u021ba la vot a fost de 58,22%. Maia Sandu<\/strong> a fost \u00eenvestit\u0103<\/a> \u00een func\u021bie pe 24 decembrie 2020.<\/p>\n

*La alegerile preziden\u021biale din 20 octombrie 2024 particip\u0103 11 concuren\u021bi electorali, conform ordinii din buletinul de vot: Alexandr Stoianoglo<\/strong> (PSRM); Maia Sandu<\/strong> (PAS); Renato Usat\u00eei<\/strong> (Partidul Nostru); Vasile Tarlev<\/strong> (Partidul \u201ePentru Viitorul Moldovei\u201d); Irina Vlah<\/strong> (independent\u0103); Ion Chicu<\/strong> (Partidul Consolid\u0103rii \u0219i Dezvolt\u0103rii Moldovei); Andrei N\u0103stase<\/strong> (independent); Octavian \u021a\u00eecu<\/strong> (Blocul \u201e\u00cempreun\u0103\u201d); Victoria Furtun\u0103<\/strong> (independent\u0103); Tudor Ulianovschi <\/strong>(independent); Natalia Morari<\/strong> (independent\u0103).<\/em><\/p>\n

\ud83d\udcf0Europa Liber\u0103 este \u0219i pe Google News. Aboneaz\u0103-te<\/a><\/strong><\/small><\/p>\n

Source URL: https:\/\/romania.europalibera.org\/a\/de-la-snegur-alianta-beton-si-pana-acum-o-scurta-istorie-a-alegerilor-prezidentiale-din-republica-moldova\/33165365.html<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Scrutinul preziden\u021bial care are loc duminic\u0103, 20 octombrie, este al cincilea la num\u0103r din istoria R. Moldova \u00een care cet\u0103\u021benii \u00ee\u0219i aleg prin vot direct pre\u0219edintele. \u00cen istoria sa de 33 de ani, R. Moldova a avut \u0219ase pre\u0219edin\u021bi cu mandat deplin \u0219i trei pre\u0219edin\u021bi interimari. \u00cen perioada celor 16 ani [2000-2016] \u00een care pre\u0219edintele […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":330044,"comment_status":"open","ping_status":"","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[2],"tags":[23],"class_list":["post-312229","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-politics","tag-romania-europalibera-org"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/312229","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=312229"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/312229\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":330043,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/312229\/revisions\/330043"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/330044"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=312229"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=312229"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=312229"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}