{"id":2249756,"date":"2026-11-09T13:16:32","date_gmt":"2026-11-09T10:16:32","guid":{"rendered":""},"modified":"2026-11-09T13:16:32","modified_gmt":"2026-11-09T10:16:32","slug":"turismul-romanesc-o-industrie-cu-potential-urias-dar-fara-o-strategie-coerenta-de-export-gheorghe-fodoreanu-agentiile-de-incoming-sunt-motoarele-care-realizeaza-exportul","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=2249756","title":{"rendered":"Turismul rom\u00e2nesc, o industrie cu poten\u021bial uria\u0219, dar f\u0103r\u0103 o strategie coerent\u0103 de export. Gheorghe Fodoreanu: \u201eAgen\u021biile de Incoming sunt motoarele care realizeaz\u0103 exportul\u201d"},"content":{"rendered":"<p>[analyse_image type=&#8221;featured&#8221; src=&#8221;https:\/\/img.svnews.ro\/foto\/2026\/11\/09\/572614\/25f3f7c7e6a5833fc78caba01.jpg&#8221;]<\/p>\n<div class=\"entry\"><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" width=\"650\" height=\"325\" src=\"https:\/\/img.svnews.ro\/foto\/2026\/11\/09\/572614\/25f3f7c7e6a5833fc78caba0106500325.jpg\" alt><\/p>\n<div class=\"entry_content\">\n<p>\u25ba Analiz\u0103 privind evolu\u021bia conceptului de industrie turistic\u0103 a Rom\u00e2niei: ce produse aduc cele mai mari venituri, unde gre\u0219im \u00een promovarea interna\u021bional\u0103 \u0219i cum putem transforma incomingul \u00eentr-o prioritate na\u021bional\u0103<\/p>\n<p>Gheorghe Fodoreanu, fost pre\u0219edinte al Asocia\u021biei Na\u021bionale a Agen\u021biilor de Turism (ANAT) \u00eentre 2006 \u0219i 2007 \u0219i fondator al Comisiei de Incoming a ANAT, propune o evaluare a industriei turistice rom\u00e2ne\u0219ti din perspectiva exportului de servicii. Cu o experien\u021b\u0103 de peste 30 de ani \u00een incoming \u0219i cu peste 120 de milioane de euro adu\u0219i \u00een Rom\u00e2nia exclusiv prin export de servicii, acesta atrage aten\u021bia asupra lipsei de coeren\u021b\u0103 strategic\u0103, a promov\u0103rii interna\u021bionale insuficient preg\u0103tite \u0219i a necesit\u0103\u021bii unei colabor\u0103ri reale \u00eentre autorit\u0103\u021bi \u0219i structurile profesionale din turism.<\/p>\n<p>Potrivit analizei sale, dezvoltarea turismului rom\u00e2nesc trebuie privit\u0103 \u00een primul r\u00e2nd prin prisma valorii economice generate de produsele turistice comercializate pe pie\u021bele interna\u021bionale. \u00cen aceast\u0103 logic\u0103, incomingul trebuie s\u0103 devin\u0103 o prioritate a politicilor publice, iar agen\u021biile de turism specializate \u00een atragerea turi\u0219tilor str\u0103ini trebuie s\u0103 fie recunoscute drept principalele motoare ale exportului de servicii turistice.<\/p>\n<p><strong>I. EVALUAREA INDUSTRIEI TURISTICE A ROM\u00c2NIEI: C\u00c2\u021aI BANI ADUCEM DIN EXPORT?<\/strong><\/p>\n<p><strong>Un concept care nu a reu\u0219it s\u0103 uneasc\u0103 industria<\/strong><\/p>\n<p>Conceptul de industrie turistic\u0103 a Rom\u00e2niei nu a reu\u0219it, p\u00e2n\u0103 \u00een prezent, s\u0103 alinieze puterea politic\u0103, asocia\u021biile profesionale \u0219i oamenii din turism \u00eentr-o direc\u021bie comun\u0103. Fiecare a ac\u021bionat, \u00een mare m\u0103sur\u0103, \u00een func\u021bie de propriul interes, astfel \u00eenc\u00e2t conceptul de industrie turistic\u0103 na\u021bional\u0103 a r\u0103mas la jum\u0103tatea drumului.<\/p>\n<p>Este necesar\u0103 o evaluare retrospectiv\u0103 a evolu\u021biei turismului rom\u00e2nesc, realizat\u0103 din perspectiva unui specialist \u00een incoming \u0219i a valorii economice a produselor turistice ale unei \u021b\u0103ri.<\/p>\n<p><strong>\u201eEvaluarea industriei turistice a unei \u021b\u0103ri \u0219i a produselor sale turistice importante se face numai \u0219i numai prin contravaloarea \u00een euro a aportului acestora. Trebuie s\u0103 vedem c\u00e2t aduce fiecare produs turistic din programele pe care le vindem \u0219i care sunt produsele Rom\u00e2niei ce genereaz\u0103 cei mai mul\u021bi bani la export.\u201d<\/strong><\/p>\n<p>Analiza poate fi \u00een\u021beleas\u0103 printr-o compara\u021bie simpl\u0103: produsele turistice ale Rom\u00e2niei sunt a\u0219ezate pe o tarab\u0103, iar turistul str\u0103in, \u00een calitate de cump\u0103r\u0103tor, trece \u0219i achizi\u021bioneaz\u0103 ceea ce \u00eel intereseaz\u0103. La sf\u00e2r\u0219itul anului, se realizeaz\u0103 statistica v\u00e2nz\u0103rilor, constat\u00e2ndu-se c\u0103 nu toate produsele turistice ale Rom\u00e2niei aduc aceea\u0219i sum\u0103 de bani la bugetul economiei na\u021bionale.<\/p>\n<p>\u00cen stabilirea strategiei de dezvoltare a turismului, cifrele statistice furnizate de Institutul Na\u021bional de Statistic\u0103 ar trebui s\u0103 constituie baza corect\u0103 \u0219i definitiv\u0103 a evalu\u0103rii. \u00cen lipsa unei analize complete, pornind de la cifrele existente, considerate aproximative, \u0219i de la experien\u021ba personal\u0103, Gheorghe Fodoreanu apreciaz\u0103 c\u0103 produsele turistice rom\u00e2ne\u0219ti cu cea mai mare profitabilitate la export ar putea fi, \u00een ordine:<\/p>\n<ol>\n<li><strong>Turismul de afaceri;<\/strong><\/li>\n<li><strong>Turismul balneoclimateric;<\/strong><\/li>\n<li><strong>Circuitele turistice;<\/strong><\/li>\n<li><strong>Turismul individual \u0219i city break-urile.<\/strong><\/li>\n<\/ol>\n<p>Litoralul, Delta Dun\u0103rii \u0219i turismul montan, inclusiv schiul, ar ocupa pozi\u021bii inferioare \u00een aceast\u0103 ierarhie a veniturilor din export.<\/p>\n<p>Aceast\u0103 evaluare nu reprezint\u0103 o clasificare statistic\u0103 definitiv\u0103, ci o perspectiv\u0103 economic\u0103 \u0219i comercial\u0103 care, \u00een opinia autorului, ar trebui s\u0103 stea la baza unei analize na\u021bionale aprofundate.<\/p>\n<p><strong>II. POTEN\u021aIALUL TURISTIC AL ROM\u00c2NIEI: PRODUSELE CARE POT GENERA CELE MAI MARI \u00ceNCAS\u0102RI<\/strong><\/p>\n<p><strong>1. Turismul de afaceri \u2013 principalul generator de venituri din export<\/strong><\/p>\n<p>Turismul de afaceri este legat intrinsec de dezvoltarea economic\u0103 a \u021b\u0103rii, de evenimentele politice, sportive, culturale \u0219i sociale, precum \u0219i de activitatea marilor companii interna\u021bionale.<\/p>\n<p>Acest segment determin\u0103 deplas\u0103ri masive de turi\u0219ti str\u0103ini c\u0103tre Rom\u00e2nia \u0219i genereaz\u0103 \u00eencas\u0103ri importante \u00een valut\u0103 pentru hoteluri, spa\u021bii de evenimente, restaurante \u0219i programe sociale.<\/p>\n<p>Din aceast\u0103 perspectiv\u0103, evenimentele organizate la nivelul Guvernului, NATO, Uniunii Europene, competi\u021biile sportive interna\u021bionale, meciurile bilaterale de fotbal, precum \u0219i evenimentele organizate de marile societ\u0103\u021bi multina\u021bionale prezente \u00een Rom\u00e2nia reprezint\u0103 unele dintre cele mai importante surse de venituri pentru industria turistic\u0103.<\/p>\n<p>Totodat\u0103, decora\u021biunile \u0219i evenimentele de Revelion organizate \u00een ora\u0219e, festivalurile de muzic\u0103 \u0219i toate manifest\u0103rile care presupun participarea unui public interna\u021bional constituie atrac\u021bii majore \u0219i oportunit\u0103\u021bi extraordinare pentru ob\u021binerea unor \u00eencas\u0103ri substan\u021biale.<\/p>\n<p>Turismul de afaceri trebuie privit, a\u0219adar, nu doar ca un segment de servicii hoteliere \u0219i de evenimente, ci ca un produs strategic de export, conectat direct la dezvoltarea economic\u0103 \u0219i la capacitatea Rom\u00e2niei de a atrage manifest\u0103ri interna\u021bionale.<\/p>\n<p><strong>2. Turismul balneoclimateric \u2013 un produs cu poten\u021bial extraordinar, dar cu o clientel\u0103 \u00eemb\u0103tr\u00e2nit\u0103<\/strong><\/p>\n<p>Rom\u00e2nia beneficiaz\u0103 de un poten\u021bial balnear extraordinar, at\u00e2t prin num\u0103rul, c\u00e2t \u0219i prin diversitatea ofertelor existente.<\/p>\n<p>Turistul care c\u0103l\u0103tore\u0219te pentru ameliorarea s\u0103n\u0103t\u0103\u021bii este, \u00eentr-un anumit sens, prizonierul propriilor necesit\u0103\u021bi medicale. Acesta \u00ee\u0219i alege vacan\u021bele \u0219i \u021b\u0103rile \u00een func\u021bie de rezultatele tratamentului, devenind adesea fidel aceleia\u0219i destina\u021bii pentru ani de zile.<\/p>\n<p>Aceast\u0103 particularitate confer\u0103 turismului balneoclimateric o valoare comercial\u0103 deosebit\u0103, deoarece poate genera o clientel\u0103 stabil\u0103 \u0219i recurent\u0103.<\/p>\n<p>Cu toate acestea, una dintre marile gre\u0219eli ale a\u0219a-zisului Consiliu Consultativ al mini\u0219trilor turismului, precum \u0219i ale unor speciali\u0219ti \u00een incoming, este lipsa \u00een\u021belegerii mecanismelor prin care se determin\u0103 \u0219i se dezvolt\u0103 poten\u021bialul acestui produs.<\/p>\n<p><strong>Rela\u021bia cu structurile medicale din str\u0103in\u0103tate \u2013 cheia dezvolt\u0103rii incomingului balnear<\/strong><\/p>\n<p>Promovarea turismului balnear trebuie s\u0103 \u00eenceap\u0103 prin cultivarea unor rela\u021bii de informare \u0219i participare cu structurile medicale din str\u0103in\u0103tate: cabinete medicale, asocia\u021bii medicale \u0219i alte organiza\u021bii care se ocup\u0103 de s\u0103n\u0103tatea cet\u0103\u021benilor din \u021b\u0103rile respective.<\/p>\n<p>\u00cen urma unor excursii de documentare organizate \u00een Rom\u00e2nia, aceste structuri medicale pot contribui la alegerea Rom\u00e2niei ca viitoare destina\u021bie pentru ameliorarea st\u0103rii de s\u0103n\u0103tate a pacien\u021bilor lor, care devin astfel turi\u0219ti ai Rom\u00e2niei.<\/p>\n<p>Mesajul medical trebuie ulterior transmis c\u0103tre touroperatorii str\u0103ini, care dispun de reviste, cataloage \u0219i programe turistice \u0219i care pot include Rom\u00e2nia \u00een oferta lor de turism balnear, medical \u0219i de s\u0103n\u0103tate.<\/p>\n<p>\u00cen final, produsul trebuie promovat \u0219i comercializat prin participarea la t\u00e2rgurile interna\u021bionale de turism cu specific balnear.<\/p>\n<p>Din p\u0103cate, la t\u00e2rgurile de turism organizate \u00een str\u0103in\u0103tate, standurile Rom\u00e2niei sunt vizitate, \u00een cazul produsului balnear, \u00een special de fo\u0219tii turi\u0219ti rom\u00e2ni care vin s\u0103 vad\u0103 ce se mai \u00eent\u00e2mpl\u0103. Noile genera\u021bii de turi\u0219ti nu cunosc ofertele balneare rom\u00e2ne\u0219ti, iar presa \u0219i touroperatorii str\u0103ini nu sunt suficient informa\u021bi.<\/p>\n<p>Consecin\u021ba este \u00eemb\u0103tr\u00e2nirea continu\u0103 a clientelei pentru produsul balnear rom\u00e2nesc, p\u00e2n\u0103 la riscul dispari\u021biei acesteia.<\/p>\n<p><strong>\u201eBalneo are un poten\u021bial extraordinar \u0219i, fa\u021b\u0103 de alte produse turistice, promovat corect ar putea func\u021biona excep\u021bional. Omul are nevoie de tratament medical iarna, vara, pe timp de pace ori de r\u0103zboi, t\u00e2n\u0103r sau b\u0103tr\u00e2n. Este o necesitate.\u201d<\/strong><\/p>\n<p>Turismul balneoclimateric trebuie, prin urmare, s\u0103 fie tratat ca un produs de export permanent, cu o cerere poten\u021bial\u0103 independent\u0103 de anotimp \u0219i de conjuncturile politice sau economice.<\/p>\n<p><strong>3. Circuitele turistice \u2013 produsul complex care poate distribui veniturile \u00een \u00eentreaga \u021bar\u0103<\/strong><\/p>\n<p>Circuitele turistice \u00een Rom\u00e2nia au reprezentat, timp de ani de zile, atrac\u021bii importante pe pie\u021bele europene, datorit\u0103 includerii \u00een programele interna\u021bionale a unor obiective \u0219i regiuni de excep\u021bie, unice \u00een Europa.<\/p>\n<p>Printre acestea se num\u0103r\u0103 m\u0103n\u0103stirile din Maramure\u0219 \u0219i Transilvania, atrac\u021biile asociate legendei lui Dracula, Delta Dun\u0103rii, Oltenia de sub Munte, Transf\u0103g\u0103r\u0103\u0219anul, Transalpina \u0219i numeroase alte obiective.<\/p>\n<p>Circuitul turistic reprezint\u0103 un produs complex, de o importan\u021b\u0103 major\u0103 pentru \u00eentreaga re\u021bea na\u021bional\u0103 de prestatori de servicii, deoarece programele turistice ajung \u00een cele mai nea\u0219teptate col\u021buri ale \u021b\u0103rii.<\/p>\n<p>Rom\u00e2nia dispune, teoretic \u0219i practic, de zone cu poten\u021bial \u0219i interes turistic aproape pretutindeni. \u00cen prezent, dezvoltarea re\u021belei de autostr\u0103zi, \u00eembun\u0103t\u0103\u021birea infrastructurii, existen\u021ba hotelurilor \u0219i a restaurantelor creeaz\u0103 premisele deschiderii unei noi oportunit\u0103\u021bi c\u0103tre pia\u021ba european\u0103.<\/p>\n<p>Turistul european va avea tot mai multe facilit\u0103\u021bi pentru a ajunge \u00een Rom\u00e2nia, \u00een c\u00e2teva ore, at\u00e2t \u00een grupuri organizate, c\u00e2t \u0219i individual, pentru a vizita \u021bara.<\/p>\n<p><strong>Circuitele multina\u021bionale \u2013 Rom\u00e2nia, integrat\u0103 \u00een programele turistice regionale<\/strong><\/p>\n<p>Circuitele multina\u021bionale reprezint\u0103 o alt\u0103 oportunitate important\u0103. \u00cen cadrul acelora\u0219i programe turistice, vizitatorii pot descoperi Rom\u00e2nia \u0219i \u021b\u0103rile vecine.<\/p>\n<p>Aceste programe exploateaz\u0103 traficul \u0219i valoarea comercial\u0103 a aeroporturilor din Rom\u00e2nia, dar mai ales a celor din jurul \u021b\u0103rii, unde exist\u0103 numeroase zboruri directe dinspre marile pie\u021be turistice mondiale: China, Japonia, America de Nord, America de Sud \u0219i alte regiuni.<\/p>\n<p>Existen\u021ba acestor zboruri faciliteaz\u0103 accesul turi\u0219tilor c\u0103tre destina\u021bia final\u0103. \u00cen acela\u0219i timp, necesitatea diversific\u0103rii programelor turistice determin\u0103 includerea Rom\u00e2niei \u00een circuitele regionale, ca \u021bar\u0103 vecin\u0103 aeroportului de destina\u021bie.<\/p>\n<p><strong>Croazierele pe Dun\u0103re \u0219i Marea Neagr\u0103 \u2013 o oportunitate insuficient valorificat\u0103<\/strong><\/p>\n<p>\u00cen aceea\u0219i categorie a circuitelor complexe pot fi incluse croazierele de pe Dun\u0103re \u0219i Marea Neagr\u0103.<\/p>\n<p>Acestea aduc volume mari de turi\u0219ti \u00een Rom\u00e2nia, de regul\u0103 f\u0103r\u0103 servicii de cazare, dar genereaz\u0103 un num\u0103r foarte mare de servicii de transport, ghidaj, mas\u0103 \u0219i vizitare a obiectivelor turistice.<\/p>\n<p>Dac\u0103 porturile dun\u0103rene \u0219i cele de la Constan\u021ba ar fi mai bine organizate, construite \u0219i structurate, Rom\u00e2nia ar putea deveni un punct final al excursiilor dun\u0103rene.<\/p>\n<p>\u00cen acest fel, ar putea fi redus\u0103 dependen\u021ba de situa\u021bia actual\u0103, \u00een care majoritatea navelor se opresc la Budapesta sau la Belgrad, f\u0103r\u0103 a valorifica suficient poten\u021bialul Rom\u00e2niei.<\/p>\n<p><strong>4. Turismul individual \u0219i city break-urile \u2013 o pia\u021b\u0103 \u00een expansiune<\/strong><\/p>\n<p>\u00cen ultimii ani, odat\u0103 cu dezvoltarea re\u021belelor de transport, a infrastructurii europene, a noii genera\u021bii \u0219i a internetului, distribu\u021bia evenimentelor de una, dou\u0103 sau trei zile a invadat pia\u021ba turistic\u0103.<\/p>\n<p>\u00cen prezent, se \u00eenregistreaz\u0103 volume mari de turi\u0219ti \u00een weekend, capitalele \u0219i destina\u021biile de succes fiind inundate \u00een special de popula\u021bia t\u00e2n\u0103r\u0103, care caut\u0103 experien\u021be originale pentru sf\u00e2r\u0219itul de s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103.<\/p>\n<p>Rom\u00e2nia, cu 9-10 aeroporturi situate \u00een interiorul \u021b\u0103rii, \u00een zone cu un poten\u021bial turistic important, beneficiaz\u0103 de o re\u021bea care a \u00eenceput s\u0103 asigure \u0219i va continua s\u0103 alimenteze traficul turi\u0219tilor individuali c\u0103tre \u021bara noastr\u0103.<\/p>\n<p>Dezvoltarea transportului aerian, a internetului \u0219i a noilor genera\u021bii de consumatori creeaz\u0103 condi\u021bii favorabile pentru cre\u0219terea turismului individual \u0219i a city break-urilor.<\/p>\n<p><strong>Litoralul rom\u00e2nesc \u2013 \u00eenc\u0103 nepreg\u0103tit pentru turismul interna\u021bional de sejur<\/strong><\/p>\n<p>Litoralul rom\u00e2nesc nu este \u00eenc\u0103 preg\u0103tit pentru turismul interna\u021bional, \u00een special pentru produsul turistic de sejur.<\/p>\n<p>Este necesar\u0103 o evaluare realist\u0103 a capacit\u0103\u021bii acestuia de a atrage \u0219i de a sus\u021bine fluxuri interna\u021bionale de turi\u0219ti.<\/p>\n<p><strong>Delta Dun\u0103rii \u2013 diamantul turismului rom\u00e2nesc, care trebuie protejat<\/strong><\/p>\n<p>Delta Dun\u0103rii reprezint\u0103, indiferent de m\u0103surile pe care le-am lua, diamantul turismului rom\u00e2nesc, o splendoare a naturii.<\/p>\n<p>Cu toate acestea, Delta nu poate genera volume de \u00eencas\u0103ri anuale comparabile cu alte produse turistice, deoarece nu exist\u0103 capacitatea de a primi \u0219i de a promova un num\u0103r foarte mare de turi\u0219ti.<\/p>\n<p>Acest lucru trebuie \u00een\u021beles \u0219i acceptat.<\/p>\n<p><strong>\u201eDelta trebuie s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 piatra pre\u021bioas\u0103 a turismului rom\u00e2nesc. Nu trebuie stricat\u0103 frumuse\u021bea peisajului \u0219i specificitatea locului. Delta nu va putea primi niciodat\u0103 sute de mii de turi\u0219ti.\u201d<\/strong><\/p>\n<p>\u00cen schimb, ameliorarea condi\u021biilor de trai ale localit\u0103\u021bilor din Delta Dun\u0103rii, accesul la \u0219coal\u0103, asisten\u021b\u0103 medical\u0103, ap\u0103, transport local \u0219i alte facilit\u0103\u021bi ar putea transforma regiunea \u00eentr-un exemplu de \u00eembinare \u00eentre civiliza\u021bie \u0219i tradi\u021bie.<\/p>\n<p>Delta ar putea deveni \u0219i ar putea r\u0103m\u00e2ne o atrac\u021bie deosebit\u0103 a produsului turistic local, cu condi\u021bia s\u0103 nu fie distrus ceea ce exist\u0103 deja.<\/p>\n<p><strong>Muntele \u0219i schiul \u2013 produse turistice de succes \u00een Europa<\/strong><\/p>\n<p>Turismul montan \u0219i schiul reprezint\u0103 produse turistice de mare succes \u00een \u00eentreaga Europ\u0103.<\/p>\n<p>Muntele depinde \u00eens\u0103 de z\u0103pad\u0103, ceea ce face ca dezvoltarea acestui produs s\u0103 fie condi\u021bionat\u0103 de investi\u021biile \u00een infrastructur\u0103.<\/p>\n<p>Eforturile privind dezvoltarea p\u00e2rtiilor de schi, a capacit\u0103\u021bilor de cazare \u0219i a producerii z\u0103pezii artificiale pot transforma turismul montan \u00eentr-un produs de export de interes \u0219i cu perspective de viitor.<\/p>\n<p>Desigur, asupra acestui subiect exist\u0103 numeroase interven\u021bii \u0219i opinii, diverse \u0219i interesante. \u00cen esen\u021b\u0103, \u00eens\u0103, aceasta este evaluarea poten\u021bialului turistic al Rom\u00e2niei din perspectiva exportului de servicii.<\/p>\n<p><strong>III. CUM VINDEM ROM\u00c2NIA PE PIE\u021aELE INTERNA\u021aIONALE? LIPSA UNEI STRATEGII COMERCIALE COERENTE<\/strong><\/p>\n<p><strong>T\u00e2rgurile interna\u021bionale nu pot fi tratate ca simple particip\u0103ri de imagine<\/strong><\/p>\n<p>Cum putem face ca programele turistice ale Rom\u00e2niei, fiecare reprezent\u00e2nd un bun intelectual pus \u00een v\u00e2nzare, s\u0103 fie cump\u0103rate de turistul european \u0219i mondial?<\/p>\n<p>Cu scuzele de rigoare, putem \u00eencerca s\u0103 atragem aten\u021bia segmentelor responsabile asupra lipsei de coeren\u021b\u0103 a conceptului de promovare \u0219i asupra lipsei unei culturi comerciale de marketing, a performan\u021bei \u0219i a orient\u0103rii c\u0103tre realizarea scopului comun: atragerea turi\u0219tilor str\u0103ini \u00een Rom\u00e2nia prin export de servicii, pentru ca industria s\u0103 genereze venituri mai mari \u0219i s\u0103 contribuie la cre\u0219terea nivelului de trai.<\/p>\n<p><strong>1. Inexisten\u021ba unui plan de perspectiv\u0103 pentru pie\u021bele interna\u021bionale<\/strong><\/p>\n<p>Rom\u00e2nia nu dispune de un plan coerent de perspectiv\u0103, pe 1-3 ani, privind pie\u021bele interna\u021bionale c\u0103tre care trebuie orientate eforturile de promovare.<\/p>\n<p>Lipsesc, \u00een opinia autorului, planificarea clar\u0103 a produselor turistice pe care dorim s\u0103 le vindem pe fiecare pia\u021b\u0103 \u0219i evaluarea tuturor activit\u0103\u021bilor de promovare care trebuie realizate \u00eenaintea unui t\u00e2rg interna\u021bional de turism.<\/p>\n<p>Este necesar s\u0103 ne \u00eentreb\u0103m:<\/p>\n<ul>\n<li>Ce facem cu presa din \u021bara respectiv\u0103?<\/li>\n<li>Cum implic\u0103m liderii asocia\u021biilor profesionale \u0219i liderii structurilor asociative?<\/li>\n<li>Cum preg\u0103tim pia\u021ba \u00eenaintea particip\u0103rii la un t\u00e2rg?<\/li>\n<li>Ce produse turistice promov\u0103m?<\/li>\n<li>Cine reprezint\u0103 Rom\u00e2nia \u0219i cum este organizat\u0103 participarea?<\/li>\n<\/ul>\n<p>Nu exist\u0103 o list\u0103 a particip\u0103rilor Rom\u00e2niei la t\u00e2rgurile interna\u021bionale pentru urm\u0103torii doi ani, corelat\u0103 cu modul \u00een care \u021bara se prezint\u0103 pe fiecare pia\u021b\u0103 prin activit\u0103\u021bi desf\u0103\u0219urate \u00eenainte de t\u00e2rg, cu reprezentarea la eveniment \u0219i cu promovarea produselor turistice.<\/p>\n<p><strong>2. Participarea Rom\u00e2niei la WTM Londra \u2013 rezultate discutabile<\/strong><\/p>\n<p>Participarea Rom\u00e2niei la t\u00e2rgul World Travel Market Londra trebuie evaluat\u0103 din perspectiva rezultatelor comerciale.<\/p>\n<p>Din p\u0103cate, reprezentan\u021bii ministerului de profil nu au avut nicio interven\u021bie la conferin\u021bele tematice profesioniste organizate de WTM. Niciun reprezentant al autorit\u0103\u021bii turistice a Rom\u00e2niei nu a fost prezent la conferin\u021bele WTM \u2013 momente de maxim\u0103 importan\u021b\u0103 pentru promovarea unei destina\u021bii. Alte \u021b\u0103ri se lupt\u0103 s\u0103 apar\u0103 \u00een prrogramele afi\u0219ate sau m\u0103car s\u0103 aib\u0103 reprezentan\u021bi la aceste evenimente importante.<\/p>\n<p><strong>\u201eCum ne-am dus, a\u0219a ne-am \u00eentors.\u201d<\/strong><\/p>\n<p>\u00cen opinia lui Gheorghe Fodoreanu, t\u00e2rgul nu a fost suficient preg\u0103tit, segmente noi de clientel\u0103 nu au fost atrase, iar touroperatorii s-au \u00eentors f\u0103r\u0103 noi parteneri. Totodat\u0103, lista participan\u021bilor din standul Rom\u00e2niei a inclus \u0219i entit\u0103\u021bi care nu aveau leg\u0103tur\u0103 direct\u0103 cu exportul de servicii turistice.<\/p>\n<p>Un t\u00e2rg interna\u021bional organizat \u00een str\u0103in\u0103tate trebuie s\u0103 reprezinte o oportunitate de expunere a poten\u021bialului turistic al \u021b\u0103rii, a principalelor puncte de atrac\u021bie, a evenimentelor, oportunit\u0103\u021bilor \u0219i a poten\u021bialului de turism de afaceri. Nu este suficient ca 5-10 touroperatori de incoming din Rom\u00e2nia s\u0103 se limiteze la a observa cine trece prin fa\u021ba standului. Aici apare una dintre marile gre\u0219eli care determin\u0103 stagnarea \u0219i inutilitatea unor asemenea particip\u0103ri.<\/p>\n<p>Un singur hotel din \u021bar\u0103, indiferent de profilul sau de importan\u021ba sa, nu ar trebui s\u0103 aib\u0103 un loc individual \u00een standul Rom\u00e2niei. Acela\u0219i principiu se aplic\u0103 unui proprietar al unui singur autobuz. Trebuie \u00een\u021beles c\u0103 expozan\u021bii din standul unei \u021b\u0103ri trebuie s\u0103 fie forma\u021bi din reprezentan\u021bi ai principalelor puncte de interes ale pie\u021bei turistice locale \u0219i ai structurilor comerciale.<\/p>\n<p><strong>Agen\u021biile de incoming \u2013 singurele structuri comerciale cu adev\u0103rat ofensive pe pie\u021bele externe<\/strong><\/p>\n<p>Singurele structuri comerciale ofensive pe pie\u021bele interna\u021bionale sunt agen\u021biile de incoming, care tr\u0103iesc din export. Acestea sunt structurile \u201enelini\u0219tite\u201d pe tot parcursul anului, care exploreaz\u0103 permanent pie\u021bele, cu inteligen\u021b\u0103 \u0219i perseveren\u021b\u0103, pentru a g\u0103si noi parteneri. Organizarea standurilor Rom\u00e2niei \u00een actuala formul\u0103 reprezint\u0103, potrivit autorului, un blocaj care persist\u0103 de ani de zile.<\/p>\n<p><strong>3. Participarea la t\u00e2rguri trebuie s\u0103 aib\u0103 trei etape obligatorii<\/strong><\/p>\n<p>O participare la un t\u00e2rg interna\u021bional de turism \u00een str\u0103in\u0103tate trebuie s\u0103 fie precedat\u0103 de o faz\u0103 de preg\u0103tire, \u00een care pia\u021ba turistic\u0103 rom\u00e2neasc\u0103 este f\u0103cut\u0103 cunoscut\u0103 prin toate mijloacele disponibile.<\/p>\n<p>Urmeaz\u0103 participarea propriu-zis\u0103, care trebuie s\u0103 se desf\u0103\u0219oare coerent, prin standul de prezentare al Rom\u00e2niei \u0219i prin interven\u021bii inteligente, respectate \u0219i cu tematici deosebite la conferin\u021bele organizate \u00een cadrul t\u00e2rgului.<\/p>\n<p>Aceste conferin\u021be \u0219i sesiuni de comunicare \u00eentre participan\u021bi se desf\u0103\u0219oar\u0103, de regul\u0103, \u00een paralel \u0219i independent, \u00een mai multe s\u0103li. Rom\u00e2nia s-a f\u0103cut foarte rar prezent\u0103 cu expuneri spectaculoase asupra industriei turistice na\u021bionale \u00een cadrul acestor sesiuni.<\/p>\n<p>De asemenea, conferin\u021bele de pres\u0103 organizate \u00een timpul t\u00e2rgurilor, cu presa local\u0103, sunt foarte rare, de\u0219i acestea sunt determinante pentru penetrarea ofertei rom\u00e2ne\u0219ti \u00een r\u00e2ndul cump\u0103r\u0103torilor locali. Autorul nu a remarcat nici organizarea unor cocktailuri dedicate liderilor asociativi \u0219i marilor touroperatori, cu invita\u021bii personalizate, programe \u0219i personalit\u0103\u021bi care s\u0103 contribuie la promovarea produsului turistic rom\u00e2nesc.<\/p>\n<p><strong>Etapa a treia: consolidarea comunic\u0103rii dup\u0103 t\u00e2rg<\/strong><\/p>\n<p><strong>\u201e\u00cen final, dup\u0103 terminarea oric\u0103rui t\u00e2rg de turism la care particip\u0103 Rom\u00e2nia, este obligatoriu ca, \u00een 2 s\u0103pt\u0103m\u00e2ni \u2013 2 luni, s\u0103 se organizeze circuite de informare cu participan\u021bi din presa local\u0103, din via\u021ba asociativ\u0103 profesional\u0103 \u0219i mari touroperatori din \u021bara respectiv\u0103.\u201d<\/strong><\/p>\n<p>Scopul este ca cele trei etape ale unei particip\u0103ri interna\u021bionale s\u0103 fie respectate:<\/p>\n<ol>\n<li>1. Anticiparea \u0219i preg\u0103tirea pie\u021bei;<\/li>\n<li>2. Derularea propriu-zis\u0103 a t\u00e2rgului;<\/li>\n<li>3. Consolidarea comunic\u0103rii dintre poten\u021bialul turistic al Rom\u00e2niei \u0219i cump\u0103r\u0103torul str\u0103in, prin pres\u0103, asocia\u021bii profesionale \u0219i directorii de touroperatori care realizeaz\u0103 bro\u0219urile \u0219i programele turistice.<\/li>\n<\/ol>\n<p>F\u0103r\u0103 aceast\u0103 etap\u0103 de consolidare, participarea la t\u00e2rg risc\u0103 s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 o simpl\u0103 ac\u021biune de imagine, f\u0103r\u0103 efecte comerciale concrete.<\/p>\n<p><strong>4. Rom\u00e2nia trebuie s\u0103 fie prezent\u0103 la marile t\u00e2rguri interna\u021bionale de turism<\/strong><\/p>\n<p>Este necesar\u0103 evaluarea principalelor t\u00e2rguri interna\u021bionale de turism din lume, de la care Rom\u00e2nia nu are dreptul s\u0103 lipseasc\u0103.<\/p>\n<p>Printre acestea se num\u0103r\u0103: Berlin,\u00a0 Londra, Madrid, Paris, Tokyo, Beijing, New York \u0219i Milano.<\/p>\n<p>Lista nu este complet\u0103 \u0219i definitiv\u0103. Gheorghe Fodoreanu nu pretinde c\u0103 aceast\u0103 enumerare este 100% exact\u0103 sau exhaustiv\u0103, exist\u00e2nd \u0219i alte posibilit\u0103\u021bi de participare. Odat\u0103 stabilite t\u00e2rgurile prioritare, efortul financiar, bugetele alocate \u0219i deciziile de participare trebuie exprimate cu foarte mult timp \u00eenainte.<\/p>\n<p>Rom\u00e2nia trebuie s\u0103 fie prezent\u0103 \u00een toate mijloacele de comunicare c\u0103tre popula\u021bia local\u0103 \u0219i prin toate segmentele de ofert\u0103 ale organizatorilor, inclusiv prin inser\u021bii locale. \u00cen anumite situa\u021bii, particip\u0103rile au fost abandonate din cauza lipsei fondurilor Ministerului.<\/p>\n<p><strong>\u201eAceste particip\u0103ri sunt esen\u021biale. F\u0103r\u0103 ele suntem ca un \u00eenot\u0103tor care plute\u0219te cu greutate la nivelul nasului sau al gurii.\u201d<\/strong><\/p>\n<p><strong>IV.RESURSA UMAN\u0102 DIN INCOMING: PROFESIONALISM, COMPETEN\u021a\u0102 \u0218I REPREZENTAREA ROM\u00c2NIEI<\/strong><\/p>\n<p><strong>Incomingul nu este o meserie pentru oricine<\/strong><\/p>\n<p>Gheorghe Fodoreanu subliniaz\u0103 c\u0103 selec\u021bia resursei umane care se ocup\u0103 de incoming \u00een Rom\u00e2nia trebuie realizat\u0103 profesionist.<\/p>\n<p>\u00cen cei 30 de ani de activitate, acesta a reu\u0219it s\u0103 aduc\u0103 \u00een Rom\u00e2nia peste 120 de milioane de euro exclusiv prin export de servicii.<\/p>\n<p>Din aceast\u0103 experien\u021b\u0103, consider\u0103 c\u0103 rom\u00e2nii care intr\u0103 \u00een discu\u021bii directe cu parteneri str\u0103ini trebuie s\u0103 aib\u0103:<\/p>\n<ul>\n<li>O cunoa\u0219tere impecabil\u0103 a poten\u021bialului turistic rom\u00e2nesc;<\/li>\n<li>O \u021binut\u0103 vestimentar\u0103 decent\u0103;<\/li>\n<li>Un aspect \u0219i o conduit\u0103 care s\u0103 reprezinte Rom\u00e2nia;<\/li>\n<li>Capacitatea de a comunica adecvat;<\/li>\n<li>O modalitate de exprimare \u0219i abordare a subiectelor care s\u0103 demonstreze competen\u021b\u0103 profesional\u0103.<\/li>\n<\/ul>\n<p>Reprezentantul Rom\u00e2niei trebuie s\u0103 exprime, prin \u00eembr\u0103c\u0103minte, aspect \u0219i conduit\u0103, tipologia unui profesionist capabil s\u0103 reprezinte \u021bara \u00een rela\u021biile comerciale interna\u021bionale.<\/p>\n<p>Prin subiectele abordate \u0219i prin modalitatea de exprimare, interlocutorul str\u0103in trebuie s\u0103 \u00ee\u0219i poat\u0103 da seama dac\u0103 persoana din fa\u021ba sa este sau nu capabil\u0103 s\u0103 realizeze o comunicare adecvat\u0103.<\/p>\n<p><strong>\u201eLumea se \u00eenghesuie c\u0103tre incoming, care, de altfel, este cea mai de calitate meserie din industria turismului, ca \u0219i c\u00e2nd ar veni la pomul l\u0103udat. Nu este a\u0219a.\u201d<\/strong><\/p>\n<p>Exist\u0103 agen\u021bii de turism care nu reu\u0219esc, ani de zile, s\u0103 c\u00e2\u0219tige nicio pia\u021b\u0103 \u0219i niciun partener. Acestea blocheaz\u0103 incomingul, asemenea unui pom uscat.<\/p>\n<p><strong>Noua genera\u021bie de ghizi \u2013 o resurs\u0103 important\u0103 pentru incoming<\/strong><\/p>\n<p>Rom\u00e2nia dispune de o nou\u0103 promo\u021bie t\u00e2n\u0103r\u0103 de ghizi, care poate reprezenta o resurs\u0103 important\u0103 pentru dezvoltarea incomingului.<\/p>\n<p>\u00cen opinia autorului, un ghid care lucreaz\u0103 \u00een Rom\u00e2nia pentru turi\u0219ti str\u0103ini poate, \u00een maximum 3-4 ani, s\u0103 abordeze un post de referent \u00eentr-o agen\u021bie de incoming.<\/p>\n<p>Experien\u021ba acumulat\u0103 \u00een rela\u021bia direct\u0103 cu turistul str\u0103in \u00eei permite s\u0103 cunoasc\u0103:<\/p>\n<ul>\n<li>Caracterul turistului str\u0103in;<\/li>\n<li>Poten\u021bialul programelor turistice ale Rom\u00e2niei;<\/li>\n<li>Specificul pie\u021belor interna\u021bionale;<\/li>\n<li>Modalit\u0103\u021bile de comunicare \u0219i comercializare a produselor turistice.<\/li>\n<\/ul>\n<p>Ulterior, un asemenea profesionist poate aborda cu succes pie\u021bele mondiale, contribuind la dezvoltarea exportului de servicii turistice.<\/p>\n<p><strong>V. INSTABILITATEA POLITIC\u0102 \u0218I LIPSA SPECIALI\u0218TILOR \u2013 OBSTACOLE \u00ceN DEZVOLTAREA TURISMULUI<\/strong><\/p>\n<p><strong>Schimbarea frecvent\u0103 a liderilor politici blocheaz\u0103 industria<\/strong><\/p>\n<p>Schimbarea prea frecvent\u0103 \u0219i repetat\u0103 a liderilor politici din turism, fie c\u0103 vorbim despre mini\u0219tri sau secretari de stat, reprezint\u0103 un alt obstacol major.<\/p>\n<p>Potrivit lui Gheorghe Fodoreanu, ace\u0219tia ajung \u00een func\u021bii f\u0103r\u0103 cuno\u0219tin\u021be elementare privind caracteristicile exportului de servicii \u0219i f\u0103r\u0103 s\u0103 cunoasc\u0103 principalele mecanisme prin care circul\u0103 banii proveni\u021bi din exportul turistic. Vin \u0219i pleac\u0103 din minister f\u0103r\u0103 s\u0103 contribuie semnificativ la dezvoltarea industriei. Nu numai c\u0103 nu fac nimic, dar ajung s\u0103 \u00eei blocheze \u0219i pe pu\u021binii speciali\u0219ti pe care Rom\u00e2nia \u00eei are. Au opinii ciudate despre turism \u0219i, \u00een final, nu fac dec\u00e2t s\u0103 genereze neajunsuri industriei turistice na\u021bionale. ipsa continuit\u0103\u021bii \u0219i a unei \u00een\u021belegeri aprofundate a mecanismelor comerciale ale incomingului \u00eempiedic\u0103 implementarea unor politici eficiente \u0219i stabile.<\/p>\n<p><strong>VI. SOLU\u021aIA: UN COLECTIV PROFESIONAL DEDICAT EXPORTULUI DE SERVICII TURISTICE<\/strong><\/p>\n<p><strong>ANAT \u0219i structurile asociative trebuie s\u0103 devin\u0103 parteneri reali ai Ministerului<\/strong><\/p>\n<p>\u00cen prezent, Gheorghe Fodoreanu consider\u0103 c\u0103 exist\u0103 o situa\u021bie care ar putea deveni favorabil\u0103 dezvolt\u0103rii incomingului.<\/p>\n<p>ANAT, al\u0103turi de celelalte asocia\u021bii profesionale din turism, ar putea crea un colectiv care s\u0103 aib\u0103 drept prioritate aproape exclusiv\u0103 exportul de servicii turistice. \u00cen acest colectiv ar trebui s\u0103 intre structurile care realizeaz\u0103 incoming \u0219i care emit, respectiv agen\u021biile de turism care desf\u0103\u0219oar\u0103 activit\u0103\u021bi de export de servicii. Rolul acestuia ar fi s\u0103 determine \u0219i s\u0103 evalueze m\u0103surile Ministerului, astfel \u00eenc\u00e2t acestea s\u0103 fie profesioniste \u0219i cu adev\u0103rat penetrante pe pie\u021bele externe.<\/p>\n<p>ANAT, \u00eempreun\u0103 cu celelalte asocia\u021bii turistice, \u00een\u021belege c\u0103 acesta este un moment foarte bun pentru ca structura asociativ\u0103 din turismul rom\u00e2nesc interesat\u0103 de export s\u0103 devin\u0103 util\u0103 conducerii Ministerului.<\/p>\n<p>Este un moment \u00een care structurile profesionale pot contribui la schimbarea modului \u00een care sunt g\u00e2ndite \u0219i implementate politicile de dezvoltare a turismului.<\/p>\n<p><strong>\u201ePentru noi to\u021bi ar fi un moment de \u00eenceput. Nu mai trebuie s\u0103 batem apa \u00een piu\u0103, ci s\u0103 construim o structur\u0103 profesional\u0103 care s\u0103 fie cu adev\u0103rat util\u0103 conducerii Ministerului \u0219i industriei turistice.\u201d<\/strong><\/p>\n<p><strong>Consilierea turismului, nu doar un Consiliu Consultativ<\/strong><\/p>\n<p>Gheorghe Fodoreanu consider\u0103 c\u0103 turismul rom\u00e2nesc are nevoie de consiliere profesional\u0103 real\u0103, nu doar de un Consiliu Consultativ. Evaluarea trebuie s\u0103 porneasc\u0103 de la valoarea exportului de servicii realizat\u0103 \u00een fiecare an. Celelalte componente ale industriei \u2013 hotelurile, transporturile \u0219i celelalte structuri de prestatori \u2013 sunt beneficiare ale volumului de export realizat \u00een Rom\u00e2nia. Agen\u021biile de turism specializate \u00een incoming sunt cele care genereaz\u0103 \u0219i pun \u00een mi\u0219care exportul de servicii turistice.<\/p>\n<p><strong>\u201eAgen\u021biile de turism sunt motoarele care realizeaz\u0103 exportul. Hotelurile, transporturile \u0219i celelalte structuri sunt beneficiarii volumului de export realizat \u00een Rom\u00e2nia.\u201d<\/strong><\/p>\n<p>Prin urmare, politica de dezvoltare a turismului trebuie s\u0103 porneasc\u0103 de la recunoa\u0219terea rolului economic al agen\u021biilor de incoming, de la evaluarea rezultatelor acestora \u0219i de la construirea unei strategii comerciale coerente, orientate c\u0103tre pie\u021bele interna\u021bionale.<\/p>\n<p><strong>ROM\u00c2NIA TREBUIE S\u0102 \u00ceNVE\u021aE S\u0102-\u0218I V\u00c2ND\u0102 TURISMUL<\/strong><\/p>\n<p>Industria turistic\u0103 a Rom\u00e2niei dispune de produse cu poten\u021bial economic important, de resurse naturale \u0219i culturale excep\u021bionale, de o infrastructur\u0103 \u00een dezvoltare \u0219i de profesioni\u0219ti care au demonstrat c\u0103 pot atrage venituri semnificative din exportul de servicii. Cu toate acestea, lipsa unei strategii coerente, particip\u0103rile insuficient preg\u0103tite la t\u00e2rgurile interna\u021bionale, promovarea necorelat\u0103 cu cererea comercial\u0103, instabilitatea politic\u0103 \u0219i insuficienta valorificare a speciali\u0219tilor din incoming \u00eempiedic\u0103 atingerea unui nivel superior de performan\u021b\u0103.<\/p>\n<p>Evaluarea industriei turistice trebuie s\u0103 se realizeze prin prisma valorii economice generate de fiecare produs, a veniturilor din export \u0219i a capacit\u0103\u021bii de a atrage turi\u0219ti str\u0103ini. Turismul de afaceri, balneoclimateric, circuitele \u0219i turismul individual trebuie s\u0103 devin\u0103 componente esen\u021biale ale unei strategii na\u021bionale de export. \u00cen acela\u0219i timp, Delta Dun\u0103rii trebuie protejat\u0103, litoralul trebuie preg\u0103tit pentru turismul interna\u021bional, iar turismul montan trebuie dezvoltat prin investi\u021bii \u0219i infrastructur\u0103. Rom\u00e2nia are nevoie de o promovare interna\u021bional\u0103 profesionist\u0103, de particip\u0103ri strategice la t\u00e2rgurile mondiale, de consolidarea rela\u021biilor cu presa \u0219i touroperatorii str\u0103ini \u0219i de o resurs\u0103 uman\u0103 capabil\u0103 s\u0103 reprezinte \u021bara la cel mai \u00eenalt nivel. Mai presus de toate, este necesar\u0103 o colaborare real\u0103 \u00eentre autorit\u0103\u021bi \u0219i structurile asociative, \u00een care exportul de servicii turistice s\u0103 devin\u0103 o prioritate na\u021bional\u0103.<\/p>\n<p>\u00a0<\/p>\n<p>Consiliul Consultativ s\u0103 fie obligatoriu. Ministrul s\u0103 asculte c\u00e2nd vrea s\u0103 ia o decizie legat\u0103 de incoming.<\/p>\n<p><strong>Gheorghe Fodoreanu<\/strong><\/p>\n<p>Fost pre\u0219edinte ANAT<\/p>\n<p>Fondator al Comisiei de Incoming a ANAT<\/p>\n<p>Specialist \u00een incoming \u0219i export de servicii turistice<\/p>\n<\/div>\n<div>\n<div>VN:F [1.9.22_1171]<\/div>\n<div class=\"ratingblock \">\n<div class=\"ratingstars \">\n<div id=\"article_loader_572614\" class=\"ratingloaderarticle\">\n<div class=\"loader arrows \">\n<div class=\"loaderinner\">se actualizeaz\u0103&#8230;<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<div class=\"ratingtext \">\n<div id=\"gdr_text_a572614\">Rating: 0.0\/<strong>10<\/strong> (0 votes cast)<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<div class=\"entry_content\">\n<p>\u25ba Analiz\u0103 privind evolu\u021bia conceptului de industrie turistic\u0103 a Rom\u00e2niei: ce produse aduc cele mai mari venituri, unde gre\u0219im \u00een promovarea interna\u021bional\u0103 \u0219i cum putem transforma incomingul \u00eentr-o prioritate na\u021bional\u0103<\/p>\n<p>Gheorghe Fodoreanu, fost pre\u0219edinte al Asocia\u021biei Na\u021bionale a Agen\u021biilor de Turism (ANAT) \u00eentre 2006 \u0219i 2007 \u0219i fondator al Comisiei de Incoming a ANAT, propune o evaluare a industriei turistice rom\u00e2ne\u0219ti din perspectiva exportului de servicii. Cu o experien\u021b\u0103 de peste 30 de ani \u00een incoming \u0219i cu peste 120 de milioane de euro adu\u0219i \u00een Rom\u00e2nia exclusiv prin export de servicii, acesta atrage aten\u021bia asupra lipsei de coeren\u021b\u0103 strategic\u0103, a promov\u0103rii interna\u021bionale insuficient preg\u0103tite \u0219i a necesit\u0103\u021bii unei colabor\u0103ri reale \u00eentre autorit\u0103\u021bi \u0219i structurile profesionale din turism.<\/p>\n<p>Potrivit analizei sale, dezvoltarea turismului rom\u00e2nesc trebuie privit\u0103 \u00een primul r\u00e2nd prin prisma valorii economice generate de produsele turistice comercializate pe pie\u021bele interna\u021bionale. \u00cen aceast\u0103 logic\u0103, incomingul trebuie s\u0103 devin\u0103 o prioritate a politicilor publice, iar agen\u021biile de turism specializate \u00een atragerea turi\u0219tilor str\u0103ini trebuie s\u0103 fie recunoscute drept principalele motoare ale exportului de servicii turistice.<\/p>\n<p><strong>I. EVALUAREA INDUSTRIEI TURISTICE A ROM\u00c2NIEI: C\u00c2\u021aI BANI ADUCEM DIN EXPORT?<\/strong><\/p>\n<p><strong>Un concept care nu a reu\u0219it s\u0103 uneasc\u0103 industria<\/strong><\/p>\n<p>Conceptul de industrie turistic\u0103 a Rom\u00e2niei nu a reu\u0219it, p\u00e2n\u0103 \u00een prezent, s\u0103 alinieze puterea politic\u0103, asocia\u021biile profesionale \u0219i oamenii din turism \u00eentr-o direc\u021bie comun\u0103. Fiecare a ac\u021bionat, \u00een mare m\u0103sur\u0103, \u00een func\u021bie de propriul interes, astfel \u00eenc\u00e2t conceptul de industrie turistic\u0103 na\u021bional\u0103 a r\u0103mas la jum\u0103tatea drumului.<\/p>\n<p>Este necesar\u0103 o evaluare retrospectiv\u0103 a evolu\u021biei turismului rom\u00e2nesc, realizat\u0103 din perspectiva unui specialist \u00een incoming \u0219i a valorii economice a produselor turistice ale unei \u021b\u0103ri.<\/p>\n<p><strong>\u201eEvaluarea industriei turistice a unei \u021b\u0103ri \u0219i a produselor sale turistice importante se face numai \u0219i numai prin contravaloarea \u00een euro a aportului acestora. Trebuie s\u0103 vedem c\u00e2t aduce fiecare produs turistic din programele pe care le vindem \u0219i care sunt produsele Rom\u00e2niei ce genereaz\u0103 cei mai mul\u021bi bani la export.\u201d<\/strong><\/p>\n<p>Analiza poate fi \u00een\u021beleas\u0103 printr-o compara\u021bie simpl\u0103: produsele turistice ale Rom\u00e2niei sunt a\u0219ezate pe o tarab\u0103, iar turistul str\u0103in, \u00een calitate de cump\u0103r\u0103tor, trece \u0219i achizi\u021bioneaz\u0103 ceea ce \u00eel intereseaz\u0103. La sf\u00e2r\u0219itul anului, se realizeaz\u0103 statistica v\u00e2nz\u0103rilor, constat\u00e2ndu-se c\u0103 nu toate produsele turistice ale Rom\u00e2niei aduc aceea\u0219i sum\u0103 de bani la bugetul economiei na\u021bionale.<\/p>\n<p>\u00cen stabilirea strategiei de dezvoltare a turismului, cifrele statistice furnizate de Institutul Na\u021bional de Statistic\u0103 ar trebui s\u0103 constituie baza corect\u0103 \u0219i definitiv\u0103 a evalu\u0103rii. \u00cen lipsa unei analize complete, pornind de la cifrele existente, considerate aproximative, \u0219i de la experien\u021ba personal\u0103, Gheorghe Fodoreanu apreciaz\u0103 c\u0103 produsele turistice rom\u00e2ne\u0219ti cu cea mai mare profitabilitate la export ar putea fi, \u00een ordine:<\/p>\n<ol>\n<li><strong>Turismul de afaceri;<\/strong><\/li>\n<li><strong>Turismul balneoclimateric;<\/strong><\/li>\n<li><strong>Circuitele turistice;<\/strong><\/li>\n<li><strong>Turismul individual \u0219i city break-urile.<\/strong><\/li>\n<\/ol>\n<p>Litoralul, Delta Dun\u0103rii \u0219i turismul montan, inclusiv schiul, ar ocupa pozi\u021bii inferioare \u00een aceast\u0103 ierarhie a veniturilor din export.<\/p>\n<p>Aceast\u0103 evaluare nu reprezint\u0103 o clasificare statistic\u0103 definitiv\u0103, ci o perspectiv\u0103 economic\u0103 \u0219i comercial\u0103 care, \u00een opinia autorului, ar trebui s\u0103 stea la baza unei analize na\u021bionale aprofundate.<\/p>\n<p><strong>II. POTEN\u021aIALUL TURISTIC AL ROM\u00c2NIEI: PRODUSELE CARE POT GENERA CELE MAI MARI \u00ceNCAS\u0102RI<\/strong><\/p>\n<p><strong>1. Turismul de afaceri \u2013 principalul generator de venituri din export<\/strong><\/p>\n<p>Turismul de afaceri este legat intrinsec de dezvoltarea economic\u0103 a \u021b\u0103rii, de evenimentele politice, sportive, culturale \u0219i sociale, precum \u0219i de activitatea marilor companii interna\u021bionale.<\/p>\n<p>Acest segment determin\u0103 deplas\u0103ri masive de turi\u0219ti str\u0103ini c\u0103tre Rom\u00e2nia \u0219i genereaz\u0103 \u00eencas\u0103ri importante \u00een valut\u0103 pentru hoteluri, spa\u021bii de evenimente, restaurante \u0219i programe sociale.<\/p>\n<p>Din aceast\u0103 perspectiv\u0103, evenimentele organizate la nivelul Guvernului, NATO, Uniunii Europene, competi\u021biile sportive interna\u021bionale, meciurile bilaterale de fotbal, precum \u0219i evenimentele organizate de marile societ\u0103\u021bi multina\u021bionale prezente \u00een Rom\u00e2nia reprezint\u0103 unele dintre cele mai importante surse de venituri pentru industria turistic\u0103.<\/p>\n<p>Totodat\u0103, decora\u021biunile \u0219i evenimentele de Revelion organizate \u00een ora\u0219e, festivalurile de muzic\u0103 \u0219i toate manifest\u0103rile care presupun participarea unui public interna\u021bional constituie atrac\u021bii majore \u0219i oportunit\u0103\u021bi extraordinare pentru ob\u021binerea unor \u00eencas\u0103ri substan\u021biale.<\/p>\n<p>Turismul de afaceri trebuie privit, a\u0219adar, nu doar ca un segment de servicii hoteliere \u0219i de evenimente, ci ca un produs strategic de export, conectat direct la dezvoltarea economic\u0103 \u0219i la capacitatea Rom\u00e2niei de a atrage manifest\u0103ri interna\u021bionale.<\/p>\n<p><strong>2. Turismul balneoclimateric \u2013 un produs cu poten\u021bial extraordinar, dar cu o clientel\u0103 \u00eemb\u0103tr\u00e2nit\u0103<\/strong><\/p>\n<p>Rom\u00e2nia beneficiaz\u0103 de un poten\u021bial balnear extraordinar, at\u00e2t prin num\u0103rul, c\u00e2t \u0219i prin diversitatea ofertelor existente.<\/p>\n<p>Turistul care c\u0103l\u0103tore\u0219te pentru ameliorarea s\u0103n\u0103t\u0103\u021bii este, \u00eentr-un anumit sens, prizonierul propriilor necesit\u0103\u021bi medicale. Acesta \u00ee\u0219i alege vacan\u021bele \u0219i \u021b\u0103rile \u00een func\u021bie de rezultatele tratamentului, devenind adesea fidel aceleia\u0219i destina\u021bii pentru ani de zile.<\/p>\n<p>Aceast\u0103 particularitate confer\u0103 turismului balneoclimateric o valoare comercial\u0103 deosebit\u0103, deoarece poate genera o clientel\u0103 stabil\u0103 \u0219i recurent\u0103.<\/p>\n<p>Cu toate acestea, una dintre marile gre\u0219eli ale a\u0219a-zisului Consiliu Consultativ al mini\u0219trilor turismului, precum \u0219i ale unor speciali\u0219ti \u00een incoming, este lipsa \u00een\u021belegerii mecanismelor prin care se determin\u0103 \u0219i se dezvolt\u0103 poten\u021bialul acestui produs.<\/p>\n<p><strong>Rela\u021bia cu structurile medicale din str\u0103in\u0103tate \u2013 cheia dezvolt\u0103rii incomingului balnear<\/strong><\/p>\n<p>Promovarea turismului balnear trebuie s\u0103 \u00eenceap\u0103 prin cultivarea unor rela\u021bii de informare \u0219i participare cu structurile medicale din str\u0103in\u0103tate: cabinete medicale, asocia\u021bii medicale \u0219i alte organiza\u021bii care se ocup\u0103 de s\u0103n\u0103tatea cet\u0103\u021benilor din \u021b\u0103rile respective.<\/p>\n<p>\u00cen urma unor excursii de documentare organizate \u00een Rom\u00e2nia, aceste structuri medicale pot contribui la alegerea Rom\u00e2niei ca viitoare destina\u021bie pentru ameliorarea st\u0103rii de s\u0103n\u0103tate a pacien\u021bilor lor, care devin astfel turi\u0219ti ai Rom\u00e2niei.<\/p>\n<p>Mesajul medical trebuie ulterior transmis c\u0103tre touroperatorii str\u0103ini, care dispun de reviste, cataloage \u0219i programe turistice \u0219i care pot include Rom\u00e2nia \u00een oferta lor de turism balnear, medical \u0219i de s\u0103n\u0103tate.<\/p>\n<p>\u00cen final, produsul trebuie promovat \u0219i comercializat prin participarea la t\u00e2rgurile interna\u021bionale de turism cu specific balnear.<\/p>\n<p>Din p\u0103cate, la t\u00e2rgurile de turism organizate \u00een str\u0103in\u0103tate, standurile Rom\u00e2niei sunt vizitate, \u00een cazul produsului balnear, \u00een special de fo\u0219tii turi\u0219ti rom\u00e2ni care vin s\u0103 vad\u0103 ce se mai \u00eent\u00e2mpl\u0103. Noile genera\u021bii de turi\u0219ti nu cunosc ofertele balneare rom\u00e2ne\u0219ti, iar presa \u0219i touroperatorii str\u0103ini nu sunt suficient informa\u021bi.<\/p>\n<p>Consecin\u021ba este \u00eemb\u0103tr\u00e2nirea continu\u0103 a clientelei pentru produsul balnear rom\u00e2nesc, p\u00e2n\u0103 la riscul dispari\u021biei acesteia.<\/p>\n<p><strong>\u201eBalneo are un poten\u021bial extraordinar \u0219i, fa\u021b\u0103 de alte produse turistice, promovat corect ar putea func\u021biona excep\u021bional. Omul are nevoie de tratament medical iarna, vara, pe timp de pace ori de r\u0103zboi, t\u00e2n\u0103r sau b\u0103tr\u00e2n. Este o necesitate.\u201d<\/strong><\/p>\n<p>Turismul balneoclimateric trebuie, prin urmare, s\u0103 fie tratat ca un produs de export permanent, cu o cerere poten\u021bial\u0103 independent\u0103 de anotimp \u0219i de conjuncturile politice sau economice.<\/p>\n<p><strong>3. Circuitele turistice \u2013 produsul complex care poate distribui veniturile \u00een \u00eentreaga \u021bar\u0103<\/strong><\/p>\n<p>Circuitele turistice \u00een Rom\u00e2nia au reprezentat, timp de ani de zile, atrac\u021bii importante pe pie\u021bele europene, datorit\u0103 includerii \u00een programele interna\u021bionale a unor obiective \u0219i regiuni de excep\u021bie, unice \u00een Europa.<\/p>\n<p>Printre acestea se num\u0103r\u0103 m\u0103n\u0103stirile din Maramure\u0219 \u0219i Transilvania, atrac\u021biile asociate legendei lui Dracula, Delta Dun\u0103rii, Oltenia de sub Munte, Transf\u0103g\u0103r\u0103\u0219anul, Transalpina \u0219i numeroase alte obiective.<\/p>\n<p>Circuitul turistic reprezint\u0103 un produs complex, de o importan\u021b\u0103 major\u0103 pentru \u00eentreaga re\u021bea na\u021bional\u0103 de prestatori de servicii, deoarece programele turistice ajung \u00een cele mai nea\u0219teptate col\u021buri ale \u021b\u0103rii.<\/p>\n<p>Rom\u00e2nia dispune, teoretic \u0219i practic, de zone cu poten\u021bial \u0219i interes turistic aproape pretutindeni. \u00cen prezent, dezvoltarea re\u021belei de autostr\u0103zi, \u00eembun\u0103t\u0103\u021birea infrastructurii, existen\u021ba hotelurilor \u0219i a restaurantelor creeaz\u0103 premisele deschiderii unei noi oportunit\u0103\u021bi c\u0103tre pia\u021ba european\u0103.<\/p>\n<p>Turistul european va avea tot mai multe facilit\u0103\u021bi pentru a ajunge \u00een Rom\u00e2nia, \u00een c\u00e2teva ore, at\u00e2t \u00een grupuri organizate, c\u00e2t \u0219i individual, pentru a vizita \u021bara.<\/p>\n<p><strong>Circuitele multina\u021bionale \u2013 Rom\u00e2nia, integrat\u0103 \u00een programele turistice regionale<\/strong><\/p>\n<p>Circuitele multina\u021bionale reprezint\u0103 o alt\u0103 oportunitate important\u0103. \u00cen cadrul acelora\u0219i programe turistice, vizitatorii pot descoperi Rom\u00e2nia \u0219i \u021b\u0103rile vecine.<\/p>\n<p>Aceste programe exploateaz\u0103 traficul \u0219i valoarea comercial\u0103 a aeroporturilor din Rom\u00e2nia, dar mai ales a celor din jurul \u021b\u0103rii, unde exist\u0103 numeroase zboruri directe dinspre marile pie\u021be turistice mondiale: China, Japonia, America de Nord, America de Sud \u0219i alte regiuni.<\/p>\n<p>Existen\u021ba acestor zboruri faciliteaz\u0103 accesul turi\u0219tilor c\u0103tre destina\u021bia final\u0103. \u00cen acela\u0219i timp, necesitatea diversific\u0103rii programelor turistice determin\u0103 includerea Rom\u00e2niei \u00een circuitele regionale, ca \u021bar\u0103 vecin\u0103 aeroportului de destina\u021bie.<\/p>\n<p><strong>Croazierele pe Dun\u0103re \u0219i Marea Neagr\u0103 \u2013 o oportunitate insuficient valorificat\u0103<\/strong><\/p>\n<p>\u00cen aceea\u0219i categorie a circuitelor complexe pot fi incluse croazierele de pe Dun\u0103re \u0219i Marea Neagr\u0103.<\/p>\n<p>Acestea aduc volume mari de turi\u0219ti \u00een Rom\u00e2nia, de regul\u0103 f\u0103r\u0103 servicii de cazare, dar genereaz\u0103 un num\u0103r foarte mare de servicii de transport, ghidaj, mas\u0103 \u0219i vizitare a obiectivelor turistice.<\/p>\n<p>Dac\u0103 porturile dun\u0103rene \u0219i cele de la Constan\u021ba ar fi mai bine organizate, construite \u0219i structurate, Rom\u00e2nia ar putea deveni un punct final al excursiilor dun\u0103rene.<\/p>\n<p>\u00cen acest fel, ar putea fi redus\u0103 dependen\u021ba de situa\u021bia actual\u0103, \u00een care majoritatea navelor se opresc la Budapesta sau la Belgrad, f\u0103r\u0103 a valorifica suficient poten\u021bialul Rom\u00e2niei.<\/p>\n<p><strong>4. Turismul individual \u0219i city break-urile \u2013 o pia\u021b\u0103 \u00een expansiune<\/strong><\/p>\n<p>\u00cen ultimii ani, odat\u0103 cu dezvoltarea re\u021belelor de transport, a infrastructurii europene, a noii genera\u021bii \u0219i a internetului, distribu\u021bia evenimentelor de una, dou\u0103 sau trei zile a invadat pia\u021ba turistic\u0103.<\/p>\n<p>\u00cen prezent, se \u00eenregistreaz\u0103 volume mari de turi\u0219ti \u00een weekend, capitalele \u0219i destina\u021biile de succes fiind inundate \u00een special de popula\u021bia t\u00e2n\u0103r\u0103, care caut\u0103 experien\u021be originale pentru sf\u00e2r\u0219itul de s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103.<\/p>\n<p>Rom\u00e2nia, cu 9-10 aeroporturi situate \u00een interiorul \u021b\u0103rii, \u00een zone cu un poten\u021bial turistic important, beneficiaz\u0103 de o re\u021bea care a \u00eenceput s\u0103 asigure \u0219i va continua s\u0103 alimenteze traficul turi\u0219tilor individuali c\u0103tre \u021bara noastr\u0103.<\/p>\n<p>Dezvoltarea transportului aerian, a internetului \u0219i a noilor genera\u021bii de consumatori creeaz\u0103 condi\u021bii favorabile pentru cre\u0219terea turismului individual \u0219i a city break-urilor.<\/p>\n<p><strong>Litoralul rom\u00e2nesc \u2013 \u00eenc\u0103 nepreg\u0103tit pentru turismul interna\u021bional de sejur<\/strong><\/p>\n<p>Litoralul rom\u00e2nesc nu este \u00eenc\u0103 preg\u0103tit pentru turismul interna\u021bional, \u00een special pentru produsul turistic de sejur.<\/p>\n<p>Este necesar\u0103 o evaluare realist\u0103 a capacit\u0103\u021bii acestuia de a atrage \u0219i de a sus\u021bine fluxuri interna\u021bionale de turi\u0219ti.<\/p>\n<p><strong>Delta Dun\u0103rii \u2013 diamantul turismului rom\u00e2nesc, care trebuie protejat<\/strong><\/p>\n<p>Delta Dun\u0103rii reprezint\u0103, indiferent de m\u0103surile pe care le-am lua, diamantul turismului rom\u00e2nesc, o splendoare a naturii.<\/p>\n<p>Cu toate acestea, Delta nu poate genera volume de \u00eencas\u0103ri anuale comparabile cu alte produse turistice, deoarece nu exist\u0103 capacitatea de a primi \u0219i de a promova un num\u0103r foarte mare de turi\u0219ti.<\/p>\n<p>Acest lucru trebuie \u00een\u021beles \u0219i acceptat.<\/p>\n<p><strong>\u201eDelta trebuie s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 piatra pre\u021bioas\u0103 a turismului rom\u00e2nesc. Nu trebuie stricat\u0103 frumuse\u021bea peisajului \u0219i specificitatea locului. Delta nu va putea primi niciodat\u0103 sute de mii de turi\u0219ti.\u201d<\/strong><\/p>\n<p>\u00cen schimb, ameliorarea condi\u021biilor de trai ale localit\u0103\u021bilor din Delta Dun\u0103rii, accesul la \u0219coal\u0103, asisten\u021b\u0103 medical\u0103, ap\u0103, transport local \u0219i alte facilit\u0103\u021bi ar putea transforma regiunea \u00eentr-un exemplu de \u00eembinare \u00eentre civiliza\u021bie \u0219i tradi\u021bie.<\/p>\n<p>Delta ar putea deveni \u0219i ar putea r\u0103m\u00e2ne o atrac\u021bie deosebit\u0103 a produsului turistic local, cu condi\u021bia s\u0103 nu fie distrus ceea ce exist\u0103 deja.<\/p>\n<p><strong>Muntele \u0219i schiul \u2013 produse turistice de succes \u00een Europa<\/strong><\/p>\n<p>Turismul montan \u0219i schiul reprezint\u0103 produse turistice de mare succes \u00een \u00eentreaga Europ\u0103.<\/p>\n<p>Muntele depinde \u00eens\u0103 de z\u0103pad\u0103, ceea ce face ca dezvoltarea acestui produs s\u0103 fie condi\u021bionat\u0103 de investi\u021biile \u00een infrastructur\u0103.<\/p>\n<p>Eforturile privind dezvoltarea p\u00e2rtiilor de schi, a capacit\u0103\u021bilor de cazare \u0219i a producerii z\u0103pezii artificiale pot transforma turismul montan \u00eentr-un produs de export de interes \u0219i cu perspective de viitor.<\/p>\n<p>Desigur, asupra acestui subiect exist\u0103 numeroase interven\u021bii \u0219i opinii, diverse \u0219i interesante. \u00cen esen\u021b\u0103, \u00eens\u0103, aceasta este evaluarea poten\u021bialului turistic al Rom\u00e2niei din perspectiva exportului de servicii.<\/p>\n<p><strong>III. CUM VINDEM ROM\u00c2NIA PE PIE\u021aELE INTERNA\u021aIONALE? LIPSA UNEI STRATEGII COMERCIALE COERENTE<\/strong><\/p>\n<p><strong>T\u00e2rgurile interna\u021bionale nu pot fi tratate ca simple particip\u0103ri de imagine<\/strong><\/p>\n<p>Cum putem face ca programele turistice ale Rom\u00e2niei, fiecare reprezent\u00e2nd un bun intelectual pus \u00een v\u00e2nzare, s\u0103 fie cump\u0103rate de turistul european \u0219i mondial?<\/p>\n<p>Cu scuzele de rigoare, putem \u00eencerca s\u0103 atragem aten\u021bia segmentelor responsabile asupra lipsei de coeren\u021b\u0103 a conceptului de promovare \u0219i asupra lipsei unei culturi comerciale de marketing, a performan\u021bei \u0219i a orient\u0103rii c\u0103tre realizarea scopului comun: atragerea turi\u0219tilor str\u0103ini \u00een Rom\u00e2nia prin export de servicii, pentru ca industria s\u0103 genereze venituri mai mari \u0219i s\u0103 contribuie la cre\u0219terea nivelului de trai.<\/p>\n<p><strong>1. Inexisten\u021ba unui plan de perspectiv\u0103 pentru pie\u021bele interna\u021bionale<\/strong><\/p>\n<p>Rom\u00e2nia nu dispune de un plan coerent de perspectiv\u0103, pe 1-3 ani, privind pie\u021bele interna\u021bionale c\u0103tre care trebuie orientate eforturile de promovare.<\/p>\n<p>Lipsesc, \u00een opinia autorului, planificarea clar\u0103 a produselor turistice pe care dorim s\u0103 le vindem pe fiecare pia\u021b\u0103 \u0219i evaluarea tuturor activit\u0103\u021bilor de promovare care trebuie realizate \u00eenaintea unui t\u00e2rg interna\u021bional de turism.<\/p>\n<p>Este necesar s\u0103 ne \u00eentreb\u0103m:<\/p>\n<ul>\n<li>Ce facem cu presa din \u021bara respectiv\u0103?<\/li>\n<li>Cum implic\u0103m liderii asocia\u021biilor profesionale \u0219i liderii structurilor asociative?<\/li>\n<li>Cum preg\u0103tim pia\u021ba \u00eenaintea particip\u0103rii la un t\u00e2rg?<\/li>\n<li>Ce produse turistice promov\u0103m?<\/li>\n<li>Cine reprezint\u0103 Rom\u00e2nia \u0219i cum este organizat\u0103 participarea?<\/li>\n<\/ul>\n<p>Nu exist\u0103 o list\u0103 a particip\u0103rilor Rom\u00e2niei la t\u00e2rgurile interna\u021bionale pentru urm\u0103torii doi ani, corelat\u0103 cu modul \u00een care \u021bara se prezint\u0103 pe fiecare pia\u021b\u0103 prin activit\u0103\u021bi desf\u0103\u0219urate \u00eenainte de t\u00e2rg, cu reprezentarea la eveniment \u0219i cu promovarea produselor turistice.<\/p>\n<p><strong>2. Participarea Rom\u00e2niei la WTM Londra \u2013 rezultate discutabile<\/strong><\/p>\n<p>Participarea Rom\u00e2niei la t\u00e2rgul World Travel Market Londra trebuie evaluat\u0103 din perspectiva rezultatelor comerciale.<\/p>\n<p>Din p\u0103cate, reprezentan\u021bii ministerului de profil nu au avut nicio interven\u021bie la conferin\u021bele tematice profesioniste organizate de WTM. Niciun reprezentant al autorit\u0103\u021bii turistice a Rom\u00e2niei nu a fost prezent la conferin\u021bele WTM \u2013 momente de maxim\u0103 importan\u021b\u0103 pentru promovarea unei destina\u021bii. Alte \u021b\u0103ri se lupt\u0103 s\u0103 apar\u0103 \u00een prrogramele afi\u0219ate sau m\u0103car s\u0103 aib\u0103 reprezentan\u021bi la aceste evenimente importante.<\/p>\n<p><strong>\u201eCum ne-am dus, a\u0219a ne-am \u00eentors.\u201d<\/strong><\/p>\n<p>\u00cen opinia lui Gheorghe Fodoreanu, t\u00e2rgul nu a fost suficient preg\u0103tit, segmente noi de clientel\u0103 nu au fost atrase, iar touroperatorii s-au \u00eentors f\u0103r\u0103 noi parteneri. Totodat\u0103, lista participan\u021bilor din standul Rom\u00e2niei a inclus \u0219i entit\u0103\u021bi care nu aveau leg\u0103tur\u0103 direct\u0103 cu exportul de servicii turistice.<\/p>\n<p>Un t\u00e2rg interna\u021bional organizat \u00een str\u0103in\u0103tate trebuie s\u0103 reprezinte o oportunitate de expunere a poten\u021bialului turistic al \u021b\u0103rii, a principalelor puncte de atrac\u021bie, a evenimentelor, oportunit\u0103\u021bilor \u0219i a poten\u021bialului de turism de afaceri. Nu este suficient ca 5-10 touroperatori de incoming din Rom\u00e2nia s\u0103 se limiteze la a observa cine trece prin fa\u021ba standului. Aici apare una dintre marile gre\u0219eli care determin\u0103 stagnarea \u0219i inutilitatea unor asemenea particip\u0103ri.<\/p>\n<p>Un singur hotel din \u021bar\u0103, indiferent de profilul sau de importan\u021ba sa, nu ar trebui s\u0103 aib\u0103 un loc individual \u00een standul Rom\u00e2niei. Acela\u0219i principiu se aplic\u0103 unui proprietar al unui singur autobuz. Trebuie \u00een\u021beles c\u0103 expozan\u021bii din standul unei \u021b\u0103ri trebuie s\u0103 fie forma\u021bi din reprezentan\u021bi ai principalelor puncte de interes ale pie\u021bei turistice locale \u0219i ai structurilor comerciale.<\/p>\n<p><strong>Agen\u021biile de incoming \u2013 singurele structuri comerciale cu adev\u0103rat ofensive pe pie\u021bele externe<\/strong><\/p>\n<p>Singurele structuri comerciale ofensive pe pie\u021bele interna\u021bionale sunt agen\u021biile de incoming, care tr\u0103iesc din export. Acestea sunt structurile \u201enelini\u0219tite\u201d pe tot parcursul anului, care exploreaz\u0103 permanent pie\u021bele, cu inteligen\u021b\u0103 \u0219i perseveren\u021b\u0103, pentru a g\u0103si noi parteneri. Organizarea standurilor Rom\u00e2niei \u00een actuala formul\u0103 reprezint\u0103, potrivit autorului, un blocaj care persist\u0103 de ani de zile.<\/p>\n<p><strong>3. Participarea la t\u00e2rguri trebuie s\u0103 aib\u0103 trei etape obligatorii<\/strong><\/p>\n<p>O participare la un t\u00e2rg interna\u021bional de turism \u00een str\u0103in\u0103tate trebuie s\u0103 fie precedat\u0103 de o faz\u0103 de preg\u0103tire, \u00een care pia\u021ba turistic\u0103 rom\u00e2neasc\u0103 este f\u0103cut\u0103 cunoscut\u0103 prin toate mijloacele disponibile.<\/p>\n<p>Urmeaz\u0103 participarea propriu-zis\u0103, care trebuie s\u0103 se desf\u0103\u0219oare coerent, prin standul de prezentare al Rom\u00e2niei \u0219i prin interven\u021bii inteligente, respectate \u0219i cu tematici deosebite la conferin\u021bele organizate \u00een cadrul t\u00e2rgului.<\/p>\n<p>Aceste conferin\u021be \u0219i sesiuni de comunicare \u00eentre participan\u021bi se desf\u0103\u0219oar\u0103, de regul\u0103, \u00een paralel \u0219i independent, \u00een mai multe s\u0103li. Rom\u00e2nia s-a f\u0103cut foarte rar prezent\u0103 cu expuneri spectaculoase asupra industriei turistice na\u021bionale \u00een cadrul acestor sesiuni.<\/p>\n<p>De asemenea, conferin\u021bele de pres\u0103 organizate \u00een timpul t\u00e2rgurilor, cu presa local\u0103, sunt foarte rare, de\u0219i acestea sunt determinante pentru penetrarea ofertei rom\u00e2ne\u0219ti \u00een r\u00e2ndul cump\u0103r\u0103torilor locali. Autorul nu a remarcat nici organizarea unor cocktailuri dedicate liderilor asociativi \u0219i marilor touroperatori, cu invita\u021bii personalizate, programe \u0219i personalit\u0103\u021bi care s\u0103 contribuie la promovarea produsului turistic rom\u00e2nesc.<\/p>\n<p><strong>Etapa a treia: consolidarea comunic\u0103rii dup\u0103 t\u00e2rg<\/strong><\/p>\n<p><strong>\u201e\u00cen final, dup\u0103 terminarea oric\u0103rui t\u00e2rg de turism la care particip\u0103 Rom\u00e2nia, este obligatoriu ca, \u00een 2 s\u0103pt\u0103m\u00e2ni \u2013 2 luni, s\u0103 se organizeze circuite de informare cu participan\u021bi din presa local\u0103, din via\u021ba asociativ\u0103 profesional\u0103 \u0219i mari touroperatori din \u021bara respectiv\u0103.\u201d<\/strong><\/p>\n<p>Scopul este ca cele trei etape ale unei particip\u0103ri interna\u021bionale s\u0103 fie respectate:<\/p>\n<ol>\n<li>1. Anticiparea \u0219i preg\u0103tirea pie\u021bei;<\/li>\n<li>2. Derularea propriu-zis\u0103 a t\u00e2rgului;<\/li>\n<li>3. Consolidarea comunic\u0103rii dintre poten\u021bialul turistic al Rom\u00e2niei \u0219i cump\u0103r\u0103torul str\u0103in, prin pres\u0103, asocia\u021bii profesionale \u0219i directorii de touroperatori care realizeaz\u0103 bro\u0219urile \u0219i programele turistice.<\/li>\n<\/ol>\n<p>F\u0103r\u0103 aceast\u0103 etap\u0103 de consolidare, participarea la t\u00e2rg risc\u0103 s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 o simpl\u0103 ac\u021biune de imagine, f\u0103r\u0103 efecte comerciale concrete.<\/p>\n<p><strong>4. Rom\u00e2nia trebuie s\u0103 fie prezent\u0103 la marile t\u00e2rguri interna\u021bionale de turism<\/strong><\/p>\n<p>Este necesar\u0103 evaluarea principalelor t\u00e2rguri interna\u021bionale de turism din lume, de la care Rom\u00e2nia nu are dreptul s\u0103 lipseasc\u0103.<\/p>\n<p>Printre acestea se num\u0103r\u0103: Berlin,\u00a0 Londra, Madrid, Paris, Tokyo, Beijing, New York \u0219i Milano.<\/p>\n<p>Lista nu este complet\u0103 \u0219i definitiv\u0103. Gheorghe Fodoreanu nu pretinde c\u0103 aceast\u0103 enumerare este 100% exact\u0103 sau exhaustiv\u0103, exist\u00e2nd \u0219i alte posibilit\u0103\u021bi de participare. Odat\u0103 stabilite t\u00e2rgurile prioritare, efortul financiar, bugetele alocate \u0219i deciziile de participare trebuie exprimate cu foarte mult timp \u00eenainte.<\/p>\n<p>Rom\u00e2nia trebuie s\u0103 fie prezent\u0103 \u00een toate mijloacele de comunicare c\u0103tre popula\u021bia local\u0103 \u0219i prin toate segmentele de ofert\u0103 ale organizatorilor, inclusiv prin inser\u021bii locale. \u00cen anumite situa\u021bii, particip\u0103rile au fost abandonate din cauza lipsei fondurilor Ministerului.<\/p>\n<p><strong>\u201eAceste particip\u0103ri sunt esen\u021biale. F\u0103r\u0103 ele suntem ca un \u00eenot\u0103tor care plute\u0219te cu greutate la nivelul nasului sau al gurii.\u201d<\/strong><\/p>\n<p><strong>IV.RESURSA UMAN\u0102 DIN INCOMING: PROFESIONALISM, COMPETEN\u021a\u0102 \u0218I REPREZENTAREA ROM\u00c2NIEI<\/strong><\/p>\n<p><strong>Incomingul nu este o meserie pentru oricine<\/strong><\/p>\n<p>Gheorghe Fodoreanu subliniaz\u0103 c\u0103 selec\u021bia resursei umane care se ocup\u0103 de incoming \u00een Rom\u00e2nia trebuie realizat\u0103 profesionist.<\/p>\n<p>\u00cen cei 30 de ani de activitate, acesta a reu\u0219it s\u0103 aduc\u0103 \u00een Rom\u00e2nia peste 120 de milioane de euro exclusiv prin export de servicii.<\/p>\n<p>Din aceast\u0103 experien\u021b\u0103, consider\u0103 c\u0103 rom\u00e2nii care intr\u0103 \u00een discu\u021bii directe cu parteneri str\u0103ini trebuie s\u0103 aib\u0103:<\/p>\n<ul>\n<li>O cunoa\u0219tere impecabil\u0103 a poten\u021bialului turistic rom\u00e2nesc;<\/li>\n<li>O \u021binut\u0103 vestimentar\u0103 decent\u0103;<\/li>\n<li>Un aspect \u0219i o conduit\u0103 care s\u0103 reprezinte Rom\u00e2nia;<\/li>\n<li>Capacitatea de a comunica adecvat;<\/li>\n<li>O modalitate de exprimare \u0219i abordare a subiectelor care s\u0103 demonstreze competen\u021b\u0103 profesional\u0103.<\/li>\n<\/ul>\n<p>Reprezentantul Rom\u00e2niei trebuie s\u0103 exprime, prin \u00eembr\u0103c\u0103minte, aspect \u0219i conduit\u0103, tipologia unui profesionist capabil s\u0103 reprezinte \u021bara \u00een rela\u021biile comerciale interna\u021bionale.<\/p>\n<p>Prin subiectele abordate \u0219i prin modalitatea de exprimare, interlocutorul str\u0103in trebuie s\u0103 \u00ee\u0219i poat\u0103 da seama dac\u0103 persoana din fa\u021ba sa este sau nu capabil\u0103 s\u0103 realizeze o comunicare adecvat\u0103.<\/p>\n<p><strong>\u201eLumea se \u00eenghesuie c\u0103tre incoming, care, de altfel, este cea mai de calitate meserie din industria turismului, ca \u0219i c\u00e2nd ar veni la pomul l\u0103udat. Nu este a\u0219a.\u201d<\/strong><\/p>\n<p>Exist\u0103 agen\u021bii de turism care nu reu\u0219esc, ani de zile, s\u0103 c\u00e2\u0219tige nicio pia\u021b\u0103 \u0219i niciun partener. Acestea blocheaz\u0103 incomingul, asemenea unui pom uscat.<\/p>\n<p><strong>Noua genera\u021bie de ghizi \u2013 o resurs\u0103 important\u0103 pentru incoming<\/strong><\/p>\n<p>Rom\u00e2nia dispune de o nou\u0103 promo\u021bie t\u00e2n\u0103r\u0103 de ghizi, care poate reprezenta o resurs\u0103 important\u0103 pentru dezvoltarea incomingului.<\/p>\n<p>\u00cen opinia autorului, un ghid care lucreaz\u0103 \u00een Rom\u00e2nia pentru turi\u0219ti str\u0103ini poate, \u00een maximum 3-4 ani, s\u0103 abordeze un post de referent \u00eentr-o agen\u021bie de incoming.<\/p>\n<p>Experien\u021ba acumulat\u0103 \u00een rela\u021bia direct\u0103 cu turistul str\u0103in \u00eei permite s\u0103 cunoasc\u0103:<\/p>\n<ul>\n<li>Caracterul turistului str\u0103in;<\/li>\n<li>Poten\u021bialul programelor turistice ale Rom\u00e2niei;<\/li>\n<li>Specificul pie\u021belor interna\u021bionale;<\/li>\n<li>Modalit\u0103\u021bile de comunicare \u0219i comercializare a produselor turistice.<\/li>\n<\/ul>\n<p>Ulterior, un asemenea profesionist poate aborda cu succes pie\u021bele mondiale, contribuind la dezvoltarea exportului de servicii turistice.<\/p>\n<p><strong>V. INSTABILITATEA POLITIC\u0102 \u0218I LIPSA SPECIALI\u0218TILOR \u2013 OBSTACOLE \u00ceN DEZVOLTAREA TURISMULUI<\/strong><\/p>\n<p><strong>Schimbarea frecvent\u0103 a liderilor politici blocheaz\u0103 industria<\/strong><\/p>\n<p>Schimbarea prea frecvent\u0103 \u0219i repetat\u0103 a liderilor politici din turism, fie c\u0103 vorbim despre mini\u0219tri sau secretari de stat, reprezint\u0103 un alt obstacol major.<\/p>\n<p>Potrivit lui Gheorghe Fodoreanu, ace\u0219tia ajung \u00een func\u021bii f\u0103r\u0103 cuno\u0219tin\u021be elementare privind caracteristicile exportului de servicii \u0219i f\u0103r\u0103 s\u0103 cunoasc\u0103 principalele mecanisme prin care circul\u0103 banii proveni\u021bi din exportul turistic. Vin \u0219i pleac\u0103 din minister f\u0103r\u0103 s\u0103 contribuie semnificativ la dezvoltarea industriei. Nu numai c\u0103 nu fac nimic, dar ajung s\u0103 \u00eei blocheze \u0219i pe pu\u021binii speciali\u0219ti pe care Rom\u00e2nia \u00eei are. Au opinii ciudate despre turism \u0219i, \u00een final, nu fac dec\u00e2t s\u0103 genereze neajunsuri industriei turistice na\u021bionale. ipsa continuit\u0103\u021bii \u0219i a unei \u00een\u021belegeri aprofundate a mecanismelor comerciale ale incomingului \u00eempiedic\u0103 implementarea unor politici eficiente \u0219i stabile.<\/p>\n<p><strong>VI. SOLU\u021aIA: UN COLECTIV PROFESIONAL DEDICAT EXPORTULUI DE SERVICII TURISTICE<\/strong><\/p>\n<p><strong>ANAT \u0219i structurile asociative trebuie s\u0103 devin\u0103 parteneri reali ai Ministerului<\/strong><\/p>\n<p>\u00cen prezent, Gheorghe Fodoreanu consider\u0103 c\u0103 exist\u0103 o situa\u021bie care ar putea deveni favorabil\u0103 dezvolt\u0103rii incomingului.<\/p>\n<p>ANAT, al\u0103turi de celelalte asocia\u021bii profesionale din turism, ar putea crea un colectiv care s\u0103 aib\u0103 drept prioritate aproape exclusiv\u0103 exportul de servicii turistice. \u00cen acest colectiv ar trebui s\u0103 intre structurile care realizeaz\u0103 incoming \u0219i care emit, respectiv agen\u021biile de turism care desf\u0103\u0219oar\u0103 activit\u0103\u021bi de export de servicii. Rolul acestuia ar fi s\u0103 determine \u0219i s\u0103 evalueze m\u0103surile Ministerului, astfel \u00eenc\u00e2t acestea s\u0103 fie profesioniste \u0219i cu adev\u0103rat penetrante pe pie\u021bele externe.<\/p>\n<p>ANAT, \u00eempreun\u0103 cu celelalte asocia\u021bii turistice, \u00een\u021belege c\u0103 acesta este un moment foarte bun pentru ca structura asociativ\u0103 din turismul rom\u00e2nesc interesat\u0103 de export s\u0103 devin\u0103 util\u0103 conducerii Ministerului.<\/p>\n<p>Este un moment \u00een care structurile profesionale pot contribui la schimbarea modului \u00een care sunt g\u00e2ndite \u0219i implementate politicile de dezvoltare a turismului.<\/p>\n<p><strong>\u201ePentru noi to\u021bi ar fi un moment de \u00eenceput. Nu mai trebuie s\u0103 batem apa \u00een piu\u0103, ci s\u0103 construim o structur\u0103 profesional\u0103 care s\u0103 fie cu adev\u0103rat util\u0103 conducerii Ministerului \u0219i industriei turistice.\u201d<\/strong><\/p>\n<p><strong>Consilierea turismului, nu doar un Consiliu Consultativ<\/strong><\/p>\n<p>Gheorghe Fodoreanu consider\u0103 c\u0103 turismul rom\u00e2nesc are nevoie de consiliere profesional\u0103 real\u0103, nu doar de un Consiliu Consultativ. Evaluarea trebuie s\u0103 porneasc\u0103 de la valoarea exportului de servicii realizat\u0103 \u00een fiecare an. Celelalte componente ale industriei \u2013 hotelurile, transporturile \u0219i celelalte structuri de prestatori \u2013 sunt beneficiare ale volumului de export realizat \u00een Rom\u00e2nia. Agen\u021biile de turism specializate \u00een incoming sunt cele care genereaz\u0103 \u0219i pun \u00een mi\u0219care exportul de servicii turistice.<\/p>\n<p><strong>\u201eAgen\u021biile de turism sunt motoarele care realizeaz\u0103 exportul. Hotelurile, transporturile \u0219i celelalte structuri sunt beneficiarii volumului de export realizat \u00een Rom\u00e2nia.\u201d<\/strong><\/p>\n<p>Prin urmare, politica de dezvoltare a turismului trebuie s\u0103 porneasc\u0103 de la recunoa\u0219terea rolului economic al agen\u021biilor de incoming, de la evaluarea rezultatelor acestora \u0219i de la construirea unei strategii comerciale coerente, orientate c\u0103tre pie\u021bele interna\u021bionale.<\/p>\n<p><strong>ROM\u00c2NIA TREBUIE S\u0102 \u00ceNVE\u021aE S\u0102-\u0218I V\u00c2ND\u0102 TURISMUL<\/strong><\/p>\n<p>Industria turistic\u0103 a Rom\u00e2niei dispune de produse cu poten\u021bial economic important, de resurse naturale \u0219i culturale excep\u021bionale, de o infrastructur\u0103 \u00een dezvoltare \u0219i de profesioni\u0219ti care au demonstrat c\u0103 pot atrage venituri semnificative din exportul de servicii. Cu toate acestea, lipsa unei strategii coerente, particip\u0103rile insuficient preg\u0103tite la t\u00e2rgurile interna\u021bionale, promovarea necorelat\u0103 cu cererea comercial\u0103, instabilitatea politic\u0103 \u0219i insuficienta valorificare a speciali\u0219tilor din incoming \u00eempiedic\u0103 atingerea unui nivel superior de performan\u021b\u0103.<\/p>\n<p>Evaluarea industriei turistice trebuie s\u0103 se realizeze prin prisma valorii economice generate de fiecare produs, a veniturilor din export \u0219i a capacit\u0103\u021bii de a atrage turi\u0219ti str\u0103ini. Turismul de afaceri, balneoclimateric, circuitele \u0219i turismul individual trebuie s\u0103 devin\u0103 componente esen\u021biale ale unei strategii na\u021bionale de export. \u00cen acela\u0219i timp, Delta Dun\u0103rii trebuie protejat\u0103, litoralul trebuie preg\u0103tit pentru turismul interna\u021bional, iar turismul montan trebuie dezvoltat prin investi\u021bii \u0219i infrastructur\u0103. Rom\u00e2nia are nevoie de o promovare interna\u021bional\u0103 profesionist\u0103, de particip\u0103ri strategice la t\u00e2rgurile mondiale, de consolidarea rela\u021biilor cu presa \u0219i touroperatorii str\u0103ini \u0219i de o resurs\u0103 uman\u0103 capabil\u0103 s\u0103 reprezinte \u021bara la cel mai \u00eenalt nivel. Mai presus de toate, este necesar\u0103 o colaborare real\u0103 \u00eentre autorit\u0103\u021bi \u0219i structurile asociative, \u00een care exportul de servicii turistice s\u0103 devin\u0103 o prioritate na\u021bional\u0103.<\/p>\n<p>\u00a0<\/p>\n<p>Consiliul Consultativ s\u0103 fie obligatoriu. Ministrul s\u0103 asculte c\u00e2nd vrea s\u0103 ia o decizie legat\u0103 de incoming.<\/p>\n<p><strong>Gheorghe Fodoreanu<\/strong><\/p>\n<p>Fost pre\u0219edinte ANAT<\/p>\n<p>Fondator al Comisiei de Incoming a ANAT<\/p>\n<p>Specialist \u00een incoming \u0219i export de servicii turistice<\/p>\n<\/div>\n<p>[analyse_source url=&#8221;https:\/\/www.svnews.ro\/turismul-romanesc-o-industrie-cu-potential-urias-dar-fara-o-strategie-coerenta-de-export-gheorghe-fodoreanu-agentiile-de-incoming-sunt-motoarele-care-realizeaza-exportul\/572614\/&#8221;]<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>[analyse_image type=&#8221;featured&#8221; src=&#8221;https:\/\/img.svnews.ro\/foto\/2026\/11\/09\/572614\/25f3f7c7e6a5833fc78caba01.jpg&#8221;] \u25ba Analiz\u0103 privind evolu\u021bia conceptului de industrie turistic\u0103 a Rom\u00e2niei: ce produse aduc cele mai mari venituri, unde gre\u0219im \u00een promovarea interna\u021bional\u0103 \u0219i cum putem transforma incomingul \u00eentr-o prioritate na\u021bional\u0103 Gheorghe Fodoreanu, fost pre\u0219edinte al Asocia\u021biei Na\u021bionale a Agen\u021biilor de Turism (ANAT) \u00eentre 2006 \u0219i 2007 \u0219i fondator al Comisiei de Incoming [&hellip;]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[89],"tags":[],"class_list":["post-2249756","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-romania"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/2249756","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=2249756"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/2249756\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=2249756"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=2249756"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=2249756"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}