{"id":2249709,"date":"2026-11-09T09:59:01","date_gmt":"2026-11-09T06:59:01","guid":{"rendered":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=2249709"},"modified":"2026-11-09T09:59:01","modified_gmt":"2026-11-09T06:59:01","slug":"laurentiu-niculescu-alegatorul-sub-tutela-psihologia-protectiei-politice-si-libertatea-formarii-opiniilor","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=2249709","title":{"rendered":"Lauren\u021biu Niculescu: Aleg\u0103torul sub tutel\u0103 &#8211; Psihologia protec\u021biei politice \u0219i libertatea form\u0103rii opiniilor"},"content":{"rendered":"<p>[analyse_image type=&#8221;featured&#8221; src=&#8221;https:\/\/www.activenews.ro\/images\/articole\/209242.png&#8221;]<\/p>\n<div class=\"articleBody\" data-key=\"articleBody\">&lt;p align=&#8221;center&#8221;&gt;&lt;span style=&#8221;font-weight: bold;&#8221;&gt;Aleg\u0103torul sub tutel\u0103&lt;\/span&gt;&lt;\/p&gt; &lt;p style=&#8221;text-align: center;&#8221;&gt;&lt;span style=&#8221;font-weight: bold;&#8221;&gt;Psihologia protec\u021biei politice \u0219i libertatea form\u0103rii opiniilor&lt;\/span&gt;&lt;\/p&gt; &lt;p align=&#8221;right&#8221; style=&#8221;text-align: right;&#8221;&gt;Lauren\u021biu Niculescu&lt;\/p&gt; &lt;p style=&#8221;text-align: left;&#8221;&gt;Vineri, 6 noiembrie 2026, Curtea Constitu\u021bional\u0103 a Rom\u00e2niei a g\u0103zduit la Palatul Parlamentului dezbaterea \u201eSocietatea informa\u021bional\u0103 \u0219i democra\u021bia constitu\u021bional\u0103\u201d, organizat\u0103 \u00een cadrul pre\u0219edin\u021biei pe care o de\u021bine la Asocia\u021bia Cur\u021bilor Constitu\u021bionale Francofone. Pre\u0219edinta Cur\u021bii, Elena-Simina T\u0103n\u0103sescu, a deschis lucr\u0103rile amintind c\u0103 hot\u0103r\u00e2rea de anulare a alegerilor preziden\u021biale din decembrie 2024, \u201echiar dac\u0103 nu este singular\u0103\u201d, a atras aten\u021bia lumii \u00eentregi asupra riscurilor tehnologiilor digitale. Nicu\u0219or Dan a vorbit despre manipulare algoritmic\u0103, publicitate politic\u0103 direc\u021bionat\u0103, campanii de influen\u021b\u0103 \u0219i materiale produse cu inteligen\u021ba artificial\u0103, despre conturi false sau pl\u0103tite care acoper\u0103 vocea cet\u0103\u021benilor. &lt;span lang=&#8221;EN-US&#8221;&gt;Pre\u0219edinta Cur\u021bii nu s-a mul\u021bumit s\u0103 ne asigure c\u0103 hot\u0103r\u00e2rea rom\u00e2neasc\u0103 nu este singular\u0103, ci a venit \u0219i cu exemple, Austria \u0219i Bulgaria. Merit\u0103 &lt;\/span&gt;detaliate&lt;span lang=&#8221;EN-US&#8221;&gt;p\u00e2n\u0103 la cap\u0103t&lt;\/span&gt;cele dou\u0103 cazuri, &lt;span lang=&#8221;EN-US&#8221;&gt;pentru c\u0103 acolo unde se opre\u0219te discursul &lt;\/span&gt;manipulator &lt;span lang=&#8221;EN-US&#8221;&gt;\u00eencepe ridicolul&lt;\/span&gt; absolut&lt;span lang=&#8221;EN-US&#8221;&gt;.&lt;\/span&gt;&lt;\/p&gt; &lt;p style=&#8221;text-align: left;&#8221;&gt;&lt;span lang=&#8221;EN-US&#8221;&gt;La Viena, \u00een 2016, Curtea Constitu\u021bional\u0103 nu s-a sesizat singur\u0103, ci a fost sesizat\u0103 de partidul candidatului care pierduse turul al doilea, dup\u0103 \u00eencheierea sa \u0219i centralizarea rezultatelor. &lt;\/span&gt;S-a &lt;span lang=&#8221;EN-US&#8221;&gt;constatat c\u0103 \u00een 14 circumscrip\u021bii voturile prin coresponden\u021b\u0103 fuseser\u0103 deschise prea devreme sau de persoane neautorizate, c\u0103 erau \u00een joc \u00een jur de 77.000 de voturi, la o diferen\u021b\u0103 &lt;\/span&gt;rezultat\u0103 dup\u0103 num\u0103r\u0103toare &lt;span lang=&#8221;EN-US&#8221;&gt;de 30.863 \u00eentre &lt;\/span&gt;cei doi &lt;span lang=&#8221;EN-US&#8221;&gt;candida\u021bi, \u0219i c\u0103 Ministerul de Interne trimisese rezultate par\u021biale presei \u00eenainte de \u00eenchiderea urnelor. &lt;\/span&gt;Solu\u021bia a fost &lt;span lang=&#8221;EN-US&#8221;&gt;relua&lt;\/span&gt;rea&lt;span lang=&#8221;EN-US&#8221;&gt;turul&lt;\/span&gt;ui&lt;span lang=&#8221;EN-US&#8221;&gt;al doilea, cu aceia\u0219i doi candida\u021bi. Reluarea a fost am\u00e2nat\u0103 dou\u0103 luni din cauza lipiciului defect de pe plicurile pentru votul prin coresponden\u021b\u0103, iar c\u00e2\u0219tig\u0103torul a fost acela\u0219i, cu un avantaj mult mai mare. Acesta a fost, la Viena, nivelul dramei. Plicuri deschise prea devreme \u0219i lipici de proast\u0103 calitate.&lt;\/span&gt; Iar solu\u021bia dreapt\u0103, necontestat\u0103 de nimeni, a fost, repet, RELUAREA TURULUI AL DOILEA CU ACEIA\u0218I DOI CANDIDA\u021aI! &lt;span lang=&#8221;EN-US&#8221;&gt;&lt;\/span&gt;&lt;\/p&gt; &lt;p&gt;&lt;span lang=&#8221;EN-US&#8221;&gt;La Sofia, \u00een 2025, Curtea Constitu\u021bional\u0103 a fost sesizat\u0103 de deputa\u021bi, a dispus o renum\u0103rare par\u021bial\u0103 \u0219i a constatat c\u0103 un partid trecuse de fapt pragul electoral. &lt;\/span&gt;Cifrele sunt urm\u0103toarele: pragul era de 97.390 de voturi, Velichie a ajuns la 97.497 (adic\u0103 107 voturi peste), dup\u0103 ce ini\u021bial r\u0103m\u0103sese sub prag cu mai pu\u021bin de 30. Exper\u021bii Cur\u021bii au verificat 2.204 din circa 13.000 de sec\u021bii \u0219i au g\u0103sit diferen\u021be \u00een aproape jum\u0103tate dintre ele. Sesiz\u0103rile au venit de la cinci forma\u021biuni (PP-DB, Vazrazhdane, ITN, BSP, Velichie). &lt;span lang=&#8221;EN-US&#8221;&gt;Alegerea a 16 deputa\u021bi a fost declarat\u0103 nelegal\u0103, iar \u00een parlament a intrat partidul Velichie, descris de presa european\u0103 drept ultrana\u021bionalist \u0219i pro-rus. Bulgaria tocmai trecuse prin a \u0219aptea rund\u0103 de alegeri parlamentare \u00een mai pu\u021bin de patru ani, a\u0219a c\u0103 nimeni nu o poate b\u0103nui de exces de stabilitate. &lt;\/span&gt;Dar&lt;span lang=&#8221;EN-US&#8221;&gt;ea nu a avut totu\u0219i nevoie s\u0103 judece felul \u00een care \u0219i-au format aleg\u0103torii opiniile. I-a ajuns o simpl\u0103 renum\u0103rare.&lt;\/span&gt; Este complet ridicol s\u0103 argumentezi hot\u0103r\u00e2rea de anulare a alegerilor preziden\u021biale din decembrie 2024 din Rom\u00e2nia cu declararea nelegalit\u0103\u021bii a&lt;span lang=&#8221;EN-US&#8221;&gt;leger&lt;\/span&gt;ii&lt;span lang=&#8221;EN-US&#8221;&gt; a 16 deputa\u021bi &lt;\/span&gt;\u00een alegerile parlamentare din Bulgaria desf\u0103\u0219urate \u00een octombrie 2024, survenit\u0103 c\u00e2teva luni mai t\u00e2rziu, \u00een martie 2025, \u00eentr-o spe\u021b\u0103 complet diferit\u0103.&lt;span lang=&#8221;EN-US&#8221;&gt;&lt;\/span&gt;&lt;\/p&gt; &lt;p&gt;&lt;span lang=&#8221;EN-US&#8221;&gt;Puse al\u0103turi, cele trei hot\u0103r\u00e2ri nu au nimic \u00een comun \u00een afar\u0103 de cuv\u00e2ntul \u201eanulare\u201d. La Viena \u0219i la Sofia, cur\u021bile au fost sesizate de cei interesa\u021bi, iar la Bucure\u0219ti Curtea s-a sesizat singur\u0103. La Viena \u0219i la Sofia s-au verificat plicuri, buletine \u0219i procese-verbale, iar la Bucure\u0219ti s-au citit note de informare&lt;\/span&gt;, cu dovezi r\u0103mase clasificate p\u00e2n\u0103 \u00een ziua de azi&lt;span lang=&#8221;EN-US&#8221;&gt;. La Viena s-a reluat un tur cu aceia\u0219i candida\u021bi, la Sofia s-au redistribuit mandate, iar la Bucure\u0219ti s-a anulat \u00eentregul proces, &lt;\/span&gt;\u00een timpul desf\u0103\u0219ur\u0103rii lui, &lt;span lang=&#8221;EN-US&#8221;&gt;dup\u0103 care c\u00e2\u0219tig\u0103torul primului tur nu a mai fost l\u0103sat s\u0103 candideze. Ironia total\u0103 vine &lt;\/span&gt;totu\u0219i&lt;span lang=&#8221;EN-US&#8221;&gt;din Bulgaria. Precedentul invocat \u00een sprijinul unei anul\u0103ri decise pe fondul acuza\u021biilor de ingerin\u021b\u0103 rus\u0103 este cazul \u00een care, dup\u0103 decizia cur\u021bii constitu\u021bionale, a intrat \u00een parlament un partid descris drept pro-rus, pentru simplul motiv c\u0103 voturile lui, renum\u0103rate, ajungeau&lt;\/span&gt; pentru dep\u0103\u0219irea pragului electoral&lt;span lang=&#8221;EN-US&#8221;&gt;.&lt;\/span&gt;&lt;\/p&gt; &lt;p&gt;&lt;span lang=&#8221;EN-US&#8221;&gt;O compara\u021bie care p\u0103streaz\u0103 cuv\u00e2ntul \u201eanulare\u201d \u0219i las\u0103 deoparte tot restul nu este drept constitu\u021bional comparat, ci manipulare prin omisiune, \u0219i func\u021bioneaz\u0103 doar pe un public care nu verific\u0103. &lt;\/span&gt;Iar publicul din Rom\u00e2nia este descurajat de decenii s\u0103 verifice orice i se livreaz\u0103. &lt;span lang=&#8221;EN-US&#8221;&gt;Ambele precedente au fost judecate pe num\u0103rarea \u0219i raportarea voturilor, adic\u0103 exact pe criteriul pe care pre\u0219edintele l-a declarat insuficient \u00een aceea\u0219i \u0219edin\u021b\u0103 din 6 noiembrie. Asemenea gogo\u0219i nu ar trece nici la un seminar &lt;\/span&gt;provincial&lt;span lang=&#8221;EN-US&#8221;&gt;de drept constitu\u021bional comparat, \u0219i nu v\u0103d de ce ar trebui s\u0103 le \u00eenghi\u021bim &lt;\/span&gt;noi, venite &lt;span lang=&#8221;EN-US&#8221;&gt;de la tribuna unei cur\u021bi constitu\u021bionale. &lt;\/span&gt;Mai mult, T\u0103n\u0103sescu a invocat precedentul austriac cu austriecii \u00een sal\u0103, printre cele zece jurisdic\u021bii reprezentate la reuniunea de lucru figura \u0219i Curtea Constitu\u021bional\u0103 a Austriei. Da, luat\u0103 f\u0103r\u0103 discern\u0103m\u00e2nt, h&lt;span lang=&#8221;EN-US&#8221;&gt;ot\u0103r\u00e2rea rom\u00e2neasc\u0103 nu este singular\u0103. Este doar unic\u0103&lt;\/span&gt; \u00een primitivismul &lt;span lang=&#8221;EN-US&#8221;&gt;ei.&lt;\/span&gt;&lt;\/p&gt; &lt;p&gt;S\u0103 revenim la pre\u0219edintele Nicu\u0219or Dan care a adus teza zilei, pe care o redau \u00eentocmai. &lt;\/p&gt; &lt;p&gt;\u201eNu mai suntem \u00een situa\u021bia \u00een care legitimitatea unor alegeri s\u0103 se rezume la num\u0103rarea corect\u0103 a voturilor. Trebuie s\u0103 ne uit\u0103m la cum se desf\u0103\u0219oar\u0103 campania \u0219i, mai ales, la modul \u00een care cet\u0103\u021benii pot s\u0103-\u0219i formeze opiniile.\u201d&lt;\/p&gt; &lt;p&gt;Rareori se \u00eent\u00e2mpl\u0103 ca o teorie s\u0103 fie expus\u0103 chiar \u00een fa\u021ba celor care au aplicat-o cu doi ani \u00eenainte. Institu\u021bia care a anulat alegerile a g\u0103zduit o dezbatere despre legitimitatea alegerilor, iar pre\u0219edintele ales dup\u0103 reluarea lor a explicat de ce legitimitatea nu se mai reduce la voturile num\u0103rate. Distribu\u021bia rolurilor a fost impecabil\u0103.&lt;\/p&gt; &lt;p&gt;Pe l\u00e2ng\u0103 ce a vrut s\u0103 spun\u0103 pre\u0219edintele, interesant este \u0219i ce a spus efectiv. Fraza lui nu exprim\u0103 o \u00eengrijorare, ci formuleaz\u0103 un criteriu de legitimitate care mut\u0103 verificarea de la voturi, care se pot num\u0103ra \u0219i renum\u0103ra, la mintea aleg\u0103torului, unde nimeni nu poate num\u0103ra nimic. Ar fi o fraz\u0103 hazardat\u0103 doar dac\u0103 ar fi fost o sc\u0103pare. Nu cred c\u0103 este. Ea pune \u00een cuvinte, la aproape doi ani distan\u021b\u0103, ra\u021bionamentul cu care Curtea a anulat alegerile \u00een decembrie 2024. Dac\u0103 ar fi fost o sc\u0103pare, ra\u021bionamentul ar fi avut at\u00e2ta amar de vreme s\u0103 fie corectat. Dar nu este o sc\u0103pare, este o doctrin\u0103 care se aplic\u0103.&lt;\/p&gt; &lt;p&gt;Fraza are dou\u0103 propozi\u021bii, iar \u00een a doua st\u0103 o locu\u021biune care nu este deloc decorativ\u0103. \u201eMai ales\u201d spune c\u0103, dintre toate lucrurile care se pot cerceta \u00eentr-o campanie, cel mai important nu sunt banii, nici afi\u0219ele, nici accesul la televiziuni, ci procesul prin care un om ajunge la o convingere. Adic\u0103 tocmai lucrul care nu se poate verifica.&lt;\/p&gt; &lt;p&gt;Subiectul ac\u021biunii merit\u0103 \u0219i el aten\u021bie. \u201eTrebuie s\u0103 ne uit\u0103m\u201d presupune un \u201enoi\u201d care prive\u0219te \u0219i un \u201eei\u201d care sunt privi\u021bi. Fraza nu spune cine este acest \u201enoi\u201d, dar sala o spunea \u00een locul ei, c\u0103ci vorbitorul se adresa cur\u021bilor constitu\u021bionale. Cet\u0103\u021benii sunt ceilal\u021bi, cei care au votat. Asta \u00eenseamn\u0103 c\u0103 aleg\u0103torul trece pe nesim\u021bite din pozi\u021bia de subiect al deciziei \u00een pozi\u021bia de obiect al observa\u021biei.&lt;\/p&gt; &lt;p&gt;\u00cen acela\u0219i discurs, pre\u0219edintele a avertizat c\u0103 \u201evocea legitim\u0103 a cet\u0103\u021beanului risc\u0103 s\u0103 nu se mai aud\u0103\u201d. Dac\u0103 exist\u0103 o voce legitim\u0103 a cet\u0103\u021beanului, exist\u0103 \u0219i una nelegitim\u0103, iar cineva trebuie s\u0103 le despart\u0103. Pre\u0219edintele se g\u00e2ndea, desigur, la conturile false \u0219i la vocile pl\u0103tite, iar distinc\u021bia este corect\u0103. Numai c\u0103 un cont fals se poate dovedi, pe c\u00e2nd o voce real\u0103 care repet\u0103 un mesaj fals r\u0103m\u00e2ne o voce real\u0103. La 20 octombrie, la Forumul privind statul de drept, acela\u0219i vorbitor numea principiul fundamental al democra\u021biei \u201eo persoan\u0103, o voce, un vot\u201d. Principiul are trei termeni \u0219i doar ultimul, votul, se poate num\u0103ra. Pe 6 noiembrie s-a sucit \u0219i am aflat c\u0103 nici acesta nu mai ajunge pentru ni\u0219te alegeri corecte.&lt;\/p&gt; &lt;p&gt;Fraza cap\u0103t\u0103 contur deplin l\u00e2ng\u0103 defini\u021bia democra\u021biei pe care pre\u0219edintele a dat-o la 27 mai 2026, la Palatul Cotroceni, \u00een deschiderea unui summit european despre combaterea dezinform\u0103rii. O redau dup\u0103 transcrierea oficial\u0103: \u201eFoarte pe scurt, democra\u021bia \u00eenseamn\u0103 ni\u0219te oameni care \u00eencearc\u0103 s\u0103 se influen\u021beze \u00een mod legitim unii pe al\u021bii pentru ca \u00eempreun\u0103 s\u0103 ia deciziile cele mai bune pentru ei ca societate.\u201d Defini\u021bia are meritul sincerit\u0103\u021bii, pentru c\u0103 recunoa\u0219te c\u0103 democra\u021bia nu este un spa\u021biu ferit de influen\u021be, ci un sistem de influen\u021be. Are \u00eens\u0103 \u0219i un cusur. Dac\u0103 democra\u021bia exist\u0103 pentru a lua \u201edeciziile cele mai bune\u201d, cineva trebuie s\u0103 \u0219tie dinainte care sunt acelea, iar un rezultat care nu seam\u0103n\u0103 cu ele devine, prin defini\u021bie, semnul unui mecanism defect. Pre\u0219edintele a spus \u0219i \u00een ce const\u0103 defectul. Dezinformarea, a continuat el, \u00eenseamn\u0103 \u201es\u0103 dezechilibrezi ierarhia de argumente \u00een mod artificial\u201d, iar statul trebuie s\u0103 se uite la \u201emecanismele care pervertesc o ierarhie de valori \u0219i de ac\u021biuni legitime pe care societatea o produce pentru ea \u00eens\u0103\u0219i\u201d. Exist\u0103, a\u0219adar, o ierarhie corect\u0103 a argumentelor \u0219i una dezechilibrat\u0103, iar deosebirea dintre ele nu o face cel care voteaz\u0103, ci cel care se uit\u0103 dup\u0103. Totul, a \u021binut s\u0103 precizeze vorbitorul, \u201ef\u0103r\u0103 s\u0103 ne atingem de posibilitatea cet\u0103\u021beanului de a exprima orice idee, opinie, evaluare dore\u0219te\u201d. Asta \u00eenseamn\u0103 c\u0103 cet\u0103\u021beanul poate spune orice. Dar ce poate crede cet\u0103\u021beanul se verific\u0103. Restul textului se ocup\u0103 de acest cineva care \u0219tie care este decizia cea mai bun\u0103, care este ierarhia corect\u0103 \u0219i c\u00e2nd a fost ea dezechilibrat\u0103 artificial. Un asemenea \u201ecineva\u201d atot\u0219tiutor nu se mul\u021bume\u0219te doar s\u0103 constate. El face \u0219i desface.&lt;\/p&gt; &lt;p&gt;De fapt, legitimitatea unor alegeri nu s-a rezumat niciodat\u0103 la num\u0103rarea corect\u0103 a voturilor, iar standardele europene o spun de peste dou\u0103 decenii. Codul bunelor practici \u00een materie electoral\u0103, adoptat de Comisia de la Vene\u021bia \u00een 2002, a\u0219eaz\u0103 libertatea aleg\u0103torilor de a-\u0219i forma o opinie printre principiile votului liber, cere ca alegerile s\u0103 poat\u0103 fi anulate atunci c\u00e2nd neregulile ar fi putut influen\u021ba rezultatul \u0219i extinde observarea alegerilor asupra \u00eentregii campanii (Comisia de la Vene\u021bia, 2002, ghidurile I.3.1, II.3.2.b \u0219i II.3.3.e). Prima jum\u0103tate a frazei preziden\u021biale descrie, a\u0219adar, o lume care nu a existat. Nu am trecut dintr-o epoc\u0103 \u00een care contau doar voturile num\u0103rate \u00eentr-una \u00een care conteaz\u0103 \u0219i campania. Campania a contat mereu. Dac\u0103 pre\u0219edintele ar fi vrut doar s\u0103 ne reaminteasc\u0103 standardele din 2002, lec\u021bia ar fi fost inutil\u0103 \u0219i inofensiv\u0103.&lt;\/p&gt; &lt;p&gt;Schimbarea real\u0103 a fost consfin\u021bit\u0103 chiar \u00een s\u0103pt\u0103m\u00e2na anul\u0103rii. La 6-7 decembrie 2024, Comisia de la Vene\u021bia a adoptat o declara\u021bie interpretativ\u0103 privind tehnologiile digitale \u0219i inteligen\u021ba artificial\u0103, potrivit c\u0103reia libertatea de a-\u0219i forma o opinie include dreptul aleg\u0103torilor de a avea acces la orice fel de informa\u021bii care s\u0103 le permit\u0103 s\u0103 fie corect informa\u021bi \u00eenainte de a decide (Comisia de la Vene\u021bia, 2024, punctul 5). Curtea Constitu\u021bional\u0103 a citat declara\u021bia \u00een hot\u0103r\u00e2rea de anulare, pronun\u021bat\u0103 pe 6 decembrie, ca pe un document adoptat \u00een aceea\u0219i s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103 (Hot\u0103r\u00e2rea CCR nr. 32\/2024, paragrafele 10 \u0219i 17). Viteza de reac\u021bie a Cur\u021bii merit\u0103 toat\u0103 admira\u021bia.&lt;\/p&gt; &lt;p&gt;Diferen\u021ba dintre cele dou\u0103 texte nu este una de nuan\u021b\u0103. \u00cen 2002, libertatea de a-\u0219i forma o opinie era formulat\u0103 aproape \u00een \u00eentregime ca datorie a statului de a r\u0103m\u00e2ne neutru, iar singurul exemplu de \u00eenc\u0103lcare din partea particularilor era cump\u0103rarea voturilor, adic\u0103 un act concret \u0219i dovedibil (Comisia de la Vene\u021bia, 2002, raportul explicativ, punctul 26). \u00cen 2024, prelu\u00e2nd o formulare dintr-un raport comun al Comisiei din 2019, ea include \u0219i dreptul de a fi corect informat (Comisia de la Vene\u021bia, 2024, punctul 35). Neutralitatea \u00eei cere \u00eens\u0103 statului s\u0103 se ab\u021bin\u0103. &lt;\/p&gt; &lt;p&gt;Declara\u021bia din 2024 \u00ee\u0219i con\u021bine, de altfel, propria limit\u0103. Ea spune c\u0103 responsabilitatea pozitiv\u0103 a statului de a preveni ingerin\u021bele \u00een procesul electoral nu trebuie s\u0103 duc\u0103 la o interven\u021bie nejustificat\u0103 a statului (Comisia de la Vene\u021bia, 2024, punctul 20). Hot\u0103r\u00e2rea de anulare a CCR citeaz\u0103 punctul 20 \u0219i reia prima lui jum\u0103tate, cea despre responsabilitatea statului. A doua jum\u0103tate, cea despre limit\u0103, nu apare (Hot\u0103r\u00e2rea CCR nr. 32\/2024, paragraful 10). O instan\u021b\u0103 care citeaz\u0103 un text pentru a justifica interven\u021bia \u0219i omite fraza care o limiteaz\u0103 nu face o gre\u0219eal\u0103 de citare. Face \u00eens\u0103 cu siguran\u021b\u0103 o alegere.&lt;\/p&gt; &lt;p&gt;Acela\u0219i document \u00ee\u0219i sprijin\u0103 \u00eentreaga construc\u021bie pe premisa c\u0103 integritatea democra\u021biei presupune indivizi capabili s\u0103-\u0219i formeze o opinie \u0219i s\u0103 ac\u021bioneze dup\u0103 ea, \u00een original \u201eindividuals have agency (capacity to form an opinion and act on it)\u201d (Comisia de la Vene\u021bia, 2024, nota 8). Premisa este una psihologic\u0103. Textul care a fundamentat noua doctrin\u0103 presupune un aleg\u0103tor capabil, \u0219i nu unul pus sub supraveghere.&lt;\/p&gt; &lt;p&gt;Nicu\u0219or Dan are dreptate c\u00e2nd spune c\u0103 standardele s-au schimbat \u0219i gre\u0219e\u0219te c\u00e2nd sugereaz\u0103 c\u0103 num\u0103rarea voturilor ar fi fost vreodat\u0103 singurul criteriu. Noul standard poate fi folosit ca garan\u021bie a capacit\u0103\u021bii aleg\u0103torului sau ca test al legitimit\u0103\u021bii votului s\u0103u. Fraza din 6 noiembrie alege a doua variant\u0103 \u0219i face din excep\u021bie regul\u0103. \u201eNu mai suntem \u00een situa\u021bia\u201d \u00eenseamn\u0103 c\u0103 ceea ce s-a prezentat \u00een 2024 ca \u00eemprejurare cu totul neobi\u0219nuit\u0103 este prezentat \u00een 2026 ca stare permanent\u0103. \u00cen psihologie \u0219i sociologie, acest proces se nume\u0219te normalizarea devian\u021bei, adic\u0103 felul \u00een care o abatere acceptat\u0103 o singur\u0103 dat\u0103 devine treptat noul standard, f\u0103r\u0103 ca cineva s\u0103 fi decis explicit schimbarea. Mai mult, acel \u201emai ales\u201d pune \u00een fruntea criteriilor tocmai piesa care nu se poate verifica. Banii nedeclara\u021bi se pot dovedi, iar un afi\u0219 f\u0103r\u0103 marcaj se poate fotografia. Felul \u00een care un om \u0219i-a format o opinie nu se poate nici fotografia, nici num\u0103ra.&lt;\/p&gt; &lt;p&gt;Consecin\u021ba practic\u0103 este mult mai grav\u0103 dec\u00e2t pare. Orice campanie electoral\u0103 produce afirma\u021bii false, exager\u0103ri, con\u021binuturi virale \u0219i suspiciuni de manipulare. Dac\u0103 simpla lor existen\u021b\u0103 ajunge pentru a pune sub semnul \u00eentreb\u0103rii legitimitatea scrutinului, orice actor interesat poate ob\u021bine pe ocolite ceea ce nu poate c\u00e2\u0219tiga prin vot. Un adversar ostil nu mai are nevoie s\u0103-\u0219i impun\u0103 candidatul. \u00cei ajunge s\u0103 lase destule urme pentru ca alegerile s\u0103 poat\u0103 fi contestate. O regul\u0103 f\u0103r\u0103 praguri de prob\u0103 ajunge astfel s\u0103 recompenseze exact comportamentul pe care pretinde c\u0103 \u00eel combate.&lt;\/p&gt; &lt;p&gt;Dac\u0103 legitimitatea unui vot depinde \u201emai ales\u201d de felul \u00een care cet\u0103\u021benii \u00ee\u0219i pot forma opiniile, \u00eentrebarea devine una de psihologie. R\u0103spunsul cercet\u0103rii problemei nu este cel presupus de fraza lui Nicu\u0219or Dan. Primul lucru pe care \u00eel \u0219tim este c\u0103 nu exist\u0103 un punct zero al influen\u021bei. Nimeni nu \u00ee\u0219i formeaz\u0103 opiniile \u00eentr-un spa\u021biu steril. Familia, munca, credin\u021ba, \u00eent\u00e2lnirile cu institu\u021biile, conversa\u021biile de zi cu zi \u0219i con\u021binuturile g\u0103site online particip\u0103 toate la felul \u00een care noi \u00een\u021belegem lumea. Votul apare ca o decizie social\u0103, iar campania mai degrab\u0103 activeaz\u0103 \u0219i \u00eent\u0103re\u0219te predispozi\u021bii existente dec\u00e2t converte\u0219te. O opinie format\u0103 liber nu este, a\u0219adar, o opinie format\u0103 f\u0103r\u0103 influen\u021b\u0103, pentru c\u0103 a\u0219a ceva nu exist\u0103. Este o opinie format\u0103 \u00eentr-o pluralitate de influen\u021be, f\u0103r\u0103 constr\u00e2ngere \u0219i f\u0103r\u0103 fraud\u0103. Democra\u021bia nu \u00eencepe dup\u0103 eliminarea influen\u021belor, ci odat\u0103 cu recunoa\u0219terea libert\u0103\u021bii cet\u0103\u021beanului de a le c\u00e2nt\u0103ri, de unul singur.&lt;\/p&gt; &lt;p&gt;Al doilea lucru ce trebuie spus aici este c\u0103 persuasiunea de campanie are efecte mult mai mici dec\u00e2t se crede. Studii serioase au ajuns la concluzia c\u0103 cea mai bun\u0103 estimare a efectului contactului \u0219i publicit\u0103\u021bii de campanie asupra alegerii candidatului este zero. Un studiu de sintez\u0103 publicat \u00een Nature descrie o expunere redus\u0103 la con\u021binut online fals, concentrat\u0103 \u00eentr-o minoritate \u00eengust\u0103 care caut\u0103 activ acest tip de con\u021binut, \u0219i ajunge la concluzia c\u0103 nu algoritmii ar fi principalul vinovat. Cu alte cuvinte, oamenii nu sunt creduli din principiu, nici m\u0103car cei care voteaz\u0103 altfel dec\u00e2t noi. Cu to\u021bii, la orice nivel de educa\u021bie \u0219i de expunere, evalu\u0103m sursele, plauzibilitatea mesajelor \u0219i interesele celor care ne vorbesc, a\u0219a \u00eenc\u00e2t \u00eencerc\u0103rile de persuasiune \u00een mas\u0103 e\u0219ueaz\u0103 de cele mai multe ori. Practic \u201efermecarea\u201d maselor d\u0103 gre\u0219 mult mai des dec\u00e2t reu\u0219e\u0219te.&lt;\/p&gt; &lt;p&gt;Pre\u0219edintele a observat \u00een discursul s\u0103u din 6 noiembrie c\u0103, odat\u0103 ce o informa\u021bie fals\u0103 s-a r\u0103sp\u00e2ndit, este foarte greu s\u0103 mai convingi oamenii de contrariu. Observa\u021bia este corect\u0103, iar psihologia o confirm\u0103. Numai c\u0103 ea lucreaz\u0103 \u00een ambele sensuri. Dac\u0103 opiniile se schimb\u0103 at\u00e2t de greu, r\u0103m\u00e2ne de explicat cum s-ar fi schimbat at\u00e2t de u\u0219or tocmai cele ale votan\u021bilor din noiembrie 2024. Cercetarea electoral\u0103 ofer\u0103 de opt decenii o ipotez\u0103 mult mai simpl\u0103, anume c\u0103 asemenea opinii nu sunt schimbate de campanie, ci sunt activate de ea. O opinie activat\u0103 nu este \u00eens\u0103 o opinie falsificat\u0103. Este o opinie care exista deja \u0219i care \u0219i-a g\u0103sit, \u00een sf\u00e2r\u0219it, un candidat.&lt;\/p&gt; &lt;p&gt;\u00centr-un sondaj Global Witness, 73% dintre tinerii utilizatori de Tik-Tok de 18-35 de ani spuneau c\u0103 l-au v\u0103zut pe C\u0103lin Georgescu destul de des sau foarte des \u00een ultimele dou\u0103 s\u0103pt\u0103m\u00e2ni dinaintea turului anulat, iar conturile de test ale organiza\u021biei primeau de 4,6 p\u00e2n\u0103 la 14 ori mai multe post\u0103ri favorabile lui dec\u00e2t contracandidatei sale. Expunerea nu este \u00eens\u0103 efect. Num\u0103rul afi\u0219\u0103rilor unui mesaj nu spune c\u00e2\u021bi oameni l-au crezut, c\u00e2\u021bi \u0219i-au schimbat preferin\u021ba \u0219i c\u00e2\u021bi au votat altfel din cauza lui. Expunerea, acceptarea \u0219i comportamentul sunt trei lucruri diferite, iar studiile pe care le-am putut consulta \u00eel descriu doar pe primul.&lt;\/p&gt; &lt;p&gt;R\u0103m\u00e2ne problema de fond, care \u021bine \u00eens\u0103 de logic\u0103, nu de date. A spune c\u0103 o opinie a fost deformat\u0103 \u00eenseamn\u0103 a \u0219ti cum ar fi ar\u0103tat ea f\u0103r\u0103 influen\u021ba respectiv\u0103. Cu un singur om, \u00een cabinetul de psihologie, putem reconstitui uneori o asemenea istorie, cu r\u0103bdare \u0219i, mai ales, cu acordul lui. Cu milioane de oameni, dup\u0103 exercitarea votului, nu exist\u0103 nicio metod\u0103 care s\u0103 o fac\u0103. Buletinul de vot consemneaz\u0103 alegerea, nu geneza alegerii, iar votul secret \u00eempiedic\u0103, prin construc\u021bie, legarea unei op\u021biuni de vot de un om anume. Asta \u00eenseamn\u0103 c\u0103 imaginea aleg\u0103torului condus de algoritm nu este o constatare a psihologiei, ci o ipotez\u0103 pur politic\u0103 despre psihologie. Ce lipse\u0219te din cunoa\u0219tere se completeaz\u0103 cu prezum\u021bie, ceea ce este complet gre\u0219it.&lt;\/p&gt; &lt;p&gt;Dac\u0103, dup\u0103 cum se vede, aleg\u0103torul nu poate fi cercetat dup\u0103 votul s\u0103u, mult mai u\u0219or poate fi cercetat \u00eens\u0103 cel care \u00eel judec\u0103. Aici psihologia are rezultate mult mai solide. Nu este loc s\u0103 intr\u0103m acum \u00een detalii, dar suspiciunea fa\u021b\u0103 de mintea aleg\u0103torului spune mai multe despre cel care suspecteaz\u0103 dec\u00e2t despre aleg\u0103tor. Fraza din 6 noiembrie a lui Nicu\u0219or Dan are o form\u0103 logic\u0103 pe care psihanaliza o cunoa\u0219te foarte bine. Freud a descris-o \u00een studiul despre feti\u0219ism, sub numele de &lt;i&gt;Verleugnung&lt;\/i&gt;, tradus de obicei prin negare sau dezavuare. Subiectul nu refuleaz\u0103 o realitate nepl\u0103cut\u0103, ci o recunoa\u0219te \u0219i, \u00een acela\u0219i timp, p\u0103streaz\u0103 o convingere care o contrazice, astfel \u00eenc\u00e2t cele dou\u0103 atitudini coexist\u0103 f\u0103r\u0103 s\u0103 se anuleze. Octave Mannoni a dat mecanismului formula devenit\u0103 clasic\u0103 \u201eJe sais bien, mais quand m\u00eame\u2026\u201d, adic\u0103 \u201e\u0219tiu bine, dar totu\u0219i\u201d. Fraza preziden\u021bial\u0103 urmeaz\u0103 exact aceast\u0103 formul\u0103. Ea nu spune c\u0103 voturile au fost num\u0103rate gre\u0219it. Recunoa\u0219te implicit c\u0103 au fost num\u0103rate corect, adic\u0103 faptul c\u0103 oamenii au votat a\u0219a cum au votat. \u0218i totu\u0219i refuz\u0103 acestui fapt puterea de a legitima singur rezultatul. \u0218tim bine c\u0103 voturile sunt reale. Dar totu\u0219i. Ce se neag\u0103 nu este frauda, pentru c\u0103 frauda nici nu este invocat\u0103. Se neag\u0103 un fapt social mult mai greu de suportat, anume c\u0103 o parte important\u0103 a electoratului a votat pentru ceea ce o elit\u0103 consider\u0103 inacceptabil. Faptul acesta nu poate fi \u0219ters f\u0103r\u0103 a nega votul \u00eensu\u0219i, iar negarea rezolv\u0103 dilema permi\u021b\u00e2nd p\u0103strarea ambelor lucruri deodat\u0103, a respectului declarat pentru vot \u0219i a refuzului consecin\u021bei lui.&lt;\/p&gt; &lt;p&gt;Alternativa la negare este doliul, adic\u0103 travaliul prin care psihicul accept\u0103 o pierdere \u0219i \u00ee\u0219i retrage treptat investi\u021bia din obiectul pierdut. Pentru o elit\u0103 politic\u0103, doliul ar \u00eensemna s\u0103 accepte c\u0103 a pierdut monopolul reprezent\u0103rii \u0219i s\u0103 cerceteze cauzele acestei pierderi, o munc\u0103 lung\u0103 \u0219i nepl\u0103cut\u0103. Negarea votului popular o scute\u0219te de aceast\u0103 munc\u0103, dar cu un cost enorm. Realitatea negat\u0103 nu dispare, ci r\u0103m\u00e2ne suspendat\u0103, iar o realitate suspendat\u0103 poate fi redeschis\u0103 oric\u00e2nd. Fiecare vot viitor va intra sub aceea\u0219i suspiciune.&lt;\/p&gt; &lt;p&gt;Haide\u021bi s\u0103 fim serio\u0219i, democra\u021bia nu presupune aleg\u0103tori infailibili. Presupune aleg\u0103tori care s\u0103 fie l\u0103sa\u021bi \u00een pace \u00een fa\u021ba urnei \u0219i institu\u021bii care garanteaz\u0103 condi\u021biile f\u0103r\u0103 s\u0103 le judece min\u021bile. Statul trebuie s\u0103 protejeze condi\u021biile libert\u0103\u021bii aleg\u0103torului, nu s\u0103 certifice calitatea con\u0219tiin\u021bei sale. Psihologia poate ajuta democra\u021bia dac\u0103 explic\u0103 vulnerabilit\u0103\u021bile tuturor participan\u021bilor, inclusiv ale celor care decid cine este vulnerabil \u0219i cine nu. C\u00e2nd legitimitatea unui vot depinde de felul \u00een care s-au format opiniile, atunci cineva trebuie s\u0103 le c\u00e2nt\u0103reasc\u0103, iar acel cineva devine tutorele aleg\u0103torului. Un vot care trebuie aprobat dup\u0103 ce a fost num\u0103rat nu mai este un vot, ci o cerere. Iar o cerere poate fi respins\u0103, ca orice banal\u0103 cerere.&lt;\/p&gt; &lt;p&gt;Aleg\u0103torul are nevoie de protec\u021bie \u00eempotriva \u00een\u0219el\u0103rii, corect. Dar are nevoie \u0219i de protec\u021bie \u00eempotriva celui care, declar\u00e2ndu-l \u00een\u0219elat, pretinde c\u0103 poate alege \u00een locul lui.&lt;\/p&gt;<\/div>\n<p>[analyse_source url=&#8221;https:\/\/www.activenews.ro\/opinii\/Laurentiu-Niculescu-Alegatorul-sub-tutela-Psihologia-protectiei-politice-si-libertatea-formarii-opiniilor-209242&#8243;]<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>[analyse_image type=&#8221;featured&#8221; src=&#8221;https:\/\/www.activenews.ro\/images\/articole\/209242.png&#8221;] &lt;p align=&#8221;center&#8221;&gt;&lt;span style=&#8221;font-weight: bold;&#8221;&gt;Aleg\u0103torul sub tutel\u0103&lt;\/span&gt;&lt;\/p&gt; &lt;p style=&#8221;text-align: center;&#8221;&gt;&lt;span style=&#8221;font-weight: bold;&#8221;&gt;Psihologia protec\u021biei politice \u0219i libertatea form\u0103rii opiniilor&lt;\/span&gt;&lt;\/p&gt; &lt;p align=&#8221;right&#8221; style=&#8221;text-align: right;&#8221;&gt;Lauren\u021biu Niculescu&lt;\/p&gt; &lt;p style=&#8221;text-align: left;&#8221;&gt;Vineri, 6 noiembrie 2026, Curtea Constitu\u021bional\u0103 a Rom\u00e2niei a g\u0103zduit la Palatul Parlamentului dezbaterea \u201eSocietatea informa\u021bional\u0103 \u0219i democra\u021bia constitu\u021bional\u0103\u201d, organizat\u0103 \u00een cadrul pre\u0219edin\u021biei pe care o de\u021bine la [&hellip;]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[89],"tags":[],"class_list":["post-2249709","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-romania"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/2249709","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=2249709"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/2249709\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=2249709"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=2249709"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=2249709"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}