{"id":2247843,"date":"2026-11-09T20:52:32","date_gmt":"2026-11-09T17:52:32","guid":{"rendered":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=2247843"},"modified":"2026-11-09T20:52:32","modified_gmt":"2026-11-09T17:52:32","slug":"primavara-araba-si-toamna-europeana-intre-legalitate-si-legitimitate","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=2247843","title":{"rendered":"PRIM\u0102VARA ARAB\u0102 \u0218I TOAMNA EUROPEAN\u0102. \u00centre legalitate \u0219i legitimitate"},"content":{"rendered":"<p>[analyse_image type=&#8221;featured&#8221; src=&#8221;https:\/\/cdn.adh.reperio.news\/image-1\/1dbe51bb-f762-4977-872e-1bdc6e6553bd\/index.png?p=f%3Djpeg%26w%3D1200%26h%3D630%26r%3Dcover&#8221;]<\/p>\n<article class=\"svelte-x63bga\">\n<nav>\n<ul class=\"breadcrump svelte-1pk9a69\">\n<li class=\"svelte-1pk9a69\"><a href=\"https:\/\/adevarul.ro\/\" title=\"Adev\u0103rul\" class=\"svelte-1pk9a69\">Home<\/a><\/li>\n<li class=\"svelte-1pk9a69\"><a href=\"https:\/\/adevarul.ro\/blogurile-adevarul\" class=\"svelte-1pk9a69\">Opinii<\/a><\/li>\n<li class=\"svelte-1pk9a69\"><a href=\"https:\/\/adevarul.ro\/blogurile-adevarul\/primavara-araba-si-toamna-europeana-intre-2570211.html\" class=\"svelte-1pk9a69\">PRIM\u0102VARA ARAB\u0102 \u0218I TOAMNA EUROPEAN\u0102. \u00centre legalitate \u0219i legitimitate<\/a><\/li>\n<\/ul>\n<\/nav>\n<p><main class=\"svelte-x63bga\"><\/p>\n<div class=\"container-image  svelte-1xbw4f3\"><source type=\"image\/webp\" srcset=\"https:\/\/cdn.adh.reperio.news\/image-1\/1dbe51bb-f762-4977-872e-1bdc6e6553bd\/index.png?p=a%3D1%26co%3D1.05%26w%3D1400%26h%3D750%26r%3Dcontain%26f%3Dwebp 1400w\" media=\"(min-width: 1400px)\" \/><\/p>\n<div class=\"caption svelte-1xbw4f3\"><span class=\"captionText svelte-1xbw4f3\"><span class=\"source svelte-1xbw4f3\">Foto: credit foto: arhiva personala\/ social media<\/span><\/span><\/div>\n<\/div>\n<p><b>Trei forme de domina\u021bie, dou\u0103 lumi \u00een<br \/>\nrevolt\u0103.<\/b> Scurt\u0103 analiz\u0103 asupra controlului prin<br \/>\nfor\u021b\u0103, cunoa\u0219tere \u0219i afect: de la revolu\u021biile arabe din 2010\u20132012 la<br \/>\nmanifesta\u021biile europene \u0219i reconfigur\u0103rile electorale din 2026<\/p>\n<h2>C\u00e2nd oamenii nu mai accept\u0103 s\u0103 fie condu\u0219i a\u0219a cum au<br \/>\nfost obi\u0219nui\u021bi<\/h2>\n<p>La 1 noiembrie 2024, pr\u0103bu\u0219irea unei<br \/>\ncopertine la gara din Novi Sad a ucis 16 oameni. Aproape doi ani mai t\u00e2rziu, la<br \/>\n25 octombrie 2026, Aleksandar Vu\u010di\u0107, care dominase via\u021ba politic\u0103 a Serbiei<br \/>\npeste un deceniu, a recunoscut \u00een fa\u021ba \u021b\u0103rii c\u0103 lista lui a pierdut alegerile<br \/>\n\u00een fa\u021ba unei mi\u0219c\u0103ri n\u0103scute din acel doliu.<span>[1]<\/span><br \/>\n\u00centre cele dou\u0103 date se afl\u0103 \u00eentrebarea acestui eseu: ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 atunci<br \/>\nc\u00e2nd oamenii \u00ee\u0219i retrag consim\u021b\u0103m\u00e2ntul fa\u021b\u0103 de cei care \u00eei conduc \u0219i ce r\u0103m\u00e2ne<br \/>\ndup\u0103 aceea.<\/p>\n<p>Istoria civiliza\u021biei umane poate fi citit\u0103<br \/>\n\u0219i ca o istorie a domina\u021biei. Dincolo de succesiunea contingent\u0103 a imperiilor,<br \/>\na regimurilor politice sau a ideologiilor, autoritatea s-a structurat istoric<br \/>\n\u00een jurul a trei instrumente primordiale ale puterii: for\u021ba, cunoa\u0219terea \u0219i<br \/>\nafectul. Acestea constituie triada prin care violen\u021ba organizat\u0103, adev\u0103rul<br \/>\ninstitu\u021bionalizat \u0219i ordinea simbolic\u0103 fac posibil\u0103 cucerirea, administrarea \u0219i<br \/>\nlegitimarea guvern\u0103rii. Triada este propus\u0103 aici ca model analitic, nu ca o clasificare<br \/>\nexhaustiv\u0103 a puterii: un instrument de interpretare a modului \u00een care<br \/>\nautoritatea este exercitat\u0103, justificat\u0103 \u0219i acceptat\u0103.<\/p>\n<p>\u00cen paradigma statului modern, aceast\u0103<br \/>\ntriad\u0103 s-a reg\u0103sit \u00een trei piloni institu\u021bionali definitorii. Armata a<br \/>\nreprezentat ipostaza concentrat\u0103 a for\u021bei \u2013 instrumentul care transpune<br \/>\nviolen\u021ba fizic\u0103 legitim\u0103 (\u00een sensul formulat de Max Weber<span>[2]<\/span>)<br \/>\n\u00een atribut al suveranit\u0103\u021bii statale. \u0218coala a func\u021bionat ca aparat ideologic de<br \/>\nstat (concept analizat de Louis Althusser<span>[3]<\/span>),<br \/>\nform\u00e2nd nu doar competen\u021be tehnice, ci \u0219i mentalit\u0103\u021bi, ierarhii cognitive \u0219i<br \/>\ncomportamente conforme cu ordinea social\u0103. Biserica a administrat, timp de<br \/>\nsecole, dimensiunea afectiv\u0103 \u0219i simbolic\u0103 a existen\u021bei, oferind economii ale<br \/>\nm\u00e2ntuirii, apartenen\u021b\u0103 \u0219i legitimare moral\u0103 autorit\u0103\u021bii \u2013 o form\u0103 de \u201eputere<br \/>\npastoral\u0103\u201d, \u00een termenii lui Michel Foucault.<span>[4]<\/span><\/p>\n<p>Aceast\u0103 triad\u0103 nu reprezint\u0103 o distribu\u021bie<br \/>\nrigid\u0103 a func\u021biilor: armata educ\u0103 \u0219i disciplineaz\u0103, \u0219coala poate deveni un<br \/>\nspa\u021biu al dogmatismului, iar biserica a mobilizat adesea energii politice<br \/>\nnemijlocite. Tocmai aceast\u0103 ambivalen\u021b\u0103 \u2013 capacitatea de a servi simultan<br \/>\nemancip\u0103rii \u0219i domina\u021biei \u2013 explic\u0103 persisten\u021ba lor \u00een timp.<\/p>\n<p>Statul contemporan nu a dizolvat cele trei<br \/>\nmecanisme, ci le-a complexificat \u0219i dispersat. Poli\u021bia, serviciile de<br \/>\ninforma\u021bii \u0219i tehnicile moderne de supraveghere au extins bra\u021bul coercitiv al<br \/>\narmatei. Universit\u0103\u021bile, mijloacele de informare \u00een mas\u0103 \u0219i platformele<br \/>\ndigitale au multiplicat punctele de emisie ale cunoa\u0219terii legitime. \u00cen<br \/>\nparalel, partidele politice, liderii carismatici \u0219i algoritmii re\u021belelor de<br \/>\nsocializare au preluat administrarea emo\u021biilor colective de la institu\u021biile<br \/>\nreligioase tradi\u021bionale.<\/p>\n<p>\u00cen acest cadru, valul de revolte din<br \/>\nOrientul Mijlociu (2010\u20132012) \u0219i manifesta\u021biile care str\u0103bat Europa \u00een toamna<br \/>\nanului 2026 ofer\u0103 dou\u0103 expresii distincte ale aceleia\u0219i fracturi politice: <b>retragerea<br \/>\nconsim\u021b\u0103m\u00e2ntului fa\u021b\u0103 de autoritatea institu\u021bionalizat\u0103<\/b>. Diferen\u021ba dintre<br \/>\nele este \u00eens\u0103 major\u0103. \u00cen lumea arab\u0103, mi\u0219c\u0103rile populare au urm\u0103rit \u00eenl\u0103turarea<br \/>\nunor regimuri autoritare (o problem\u0103 de schimbare de regim). \u00cen Europa<br \/>\ncontemporan\u0103, protestele contest\u0103 deciziile, politicile de austeritate \u0219i<br \/>\ndeficitul de reprezentare din interiorul unor sisteme pluraliste (o problem\u0103 de<br \/>\ncalitate \u0219i legitimitate a guvern\u0103rii).<\/p>\n<p>Se ridic\u0103 astfel o \u00eentrebare: asist\u0103m la o<br \/>\nnou\u0103 geografie a revoltei sau la \u00eenceputul unei muta\u021bii profunde \u00een arhitectura<br \/>\nputerii? Sunt rezultatele alegerilor din Serbia, Israel, Brazilia \u0219i Statele<br \/>\nUnite, desf\u0103\u0219urate \u00eentre 25 octombrie \u0219i 3 noiembrie 2026, expresia unui<br \/>\n\u00eenceput de schimb\u0103ri globale? Eseul sus\u021bine c\u0103 nu: nu avem o singur\u0103 mi\u0219care,<br \/>\nci acela\u0219i test aplicat unor sisteme diferite \u2013 c\u00e2t de bine reu\u0219e\u0219te votul s\u0103<br \/>\ntransforme consim\u021b\u0103m\u00e2ntul \u00een guvernare pe care oamenii o accept\u0103 drept legitim\u0103.<\/p>\n<h2>Prim\u0103vara Arab\u0103: momentul \u00een care frica a \u00eencetat s\u0103 mai<br \/>\nfie suficient\u0103<\/h2>\n<p>\u00cen decembrie 2010, actul de autoincendiere al lui Mohamed<br \/>\nBouazizi \u00een Tunisia a func\u021bionat ca un catalizator simbolic care a transformat<br \/>\numilin\u021ba individual\u0103 \u00eentr-o energie politic\u0103 devastatoare.<\/p>\n<p>Trecerea de la afectul privat la<br \/>\nmobilizarea colectiv\u0103 a destabilizat regimuri din Tunisia, Egipt, Libia, Siria,<br \/>\nYemen \u0219i Bahrain \u2013 sisteme care p\u0103ruser\u0103 invulnerabile tocmai datorit\u0103<br \/>\nmonopolului absolut asupra for\u021bei coercitive \u0219i informa\u021biei.<\/p>\n<p>Pr\u0103bu\u0219irea acestor regimuri s-a desf\u0103\u0219urat<br \/>\nprin dezarticularea succesiv\u0103 a celor trei piloni ai domina\u021biei. Fisura<br \/>\nafectiv\u0103 a fost prima: frica, utilizat\u0103 ca tehnologie de guvernare timp de<br \/>\ndecenii, s-a dizolvat sub presiunea indign\u0103rii morale colective. Sloganul <i>\u201eAsh-sha\u2018b<br \/>\nyur\u012bd isq\u0101<\/i><i>\u1e6d<\/i><i><br \/>\nan-ni<\/i><i>\u1e93<\/i><i>\u0101<\/i><i>m<\/i><i>\u201d<\/i> (\u201ePoporul vrea c\u0103derea regimului\u201d) a<br \/>\nmarcat trecerea de la supunerea pasiv\u0103 la afirmarea subiectivit\u0103\u021bii politice. <\/p>\n<p>A urmat ruptura informa\u021bional\u0103: apari\u021bia<br \/>\nre\u021belelor sociale \u0219i a mijloacelor de comunicare descentralizate a fisurat<br \/>\nmonopolul epistemic al statului. A\u0219a cum sublinia Manuel Castells \u00een <i>Networks<br \/>\nof Outrage and Hope<\/i>,<span>[5]<\/span><br \/>\ninfrastructurile digitale nu creeaz\u0103 nemul\u021bumirea, dar ofer\u0103 spa\u021biul autonom (<i>space<br \/>\nof autonomy<\/i>) necesar coordon\u0103rii \u0219i construirii \u00eencrederii colective.<\/p>\n<p>\u00cen cele din urm\u0103, limita for\u021bei s-a dovedit<br \/>\ndecisiv\u0103: acolo unde armata s-a ab\u021binut de la represiune masiv\u0103 \u0219i a refuzat s\u0103<br \/>\ntrag\u0103 \u00een propria popula\u021bie (Tunisia, Egipt), tranzi\u021bia politic\u0103 imediat\u0103 a fost<br \/>\nposibil\u0103. Acolo unde aparatul de securitate s-a suprapus identitar cu elitele<br \/>\nde la putere (Siria), revolta a degenerat \u00een r\u0103zboi civil \u0219i catastrof\u0103<br \/>\numanitar\u0103; regimul Assad s-a pr\u0103bu\u0219it abia \u00een decembrie 2024, dup\u0103 aproape<br \/>\npaisprezece ani de conflict.<\/p>\n<p>Lec\u021bia filosofico-politic\u0103 a Prim\u0103verii<br \/>\nArabe rezid\u0103 \u00een constatarea c\u0103 \u00eendep\u0103rtarea dictatorului nu elimin\u0103 automat<br \/>\nstructurile profunde ale domina\u021biei (<i>deep state<\/i>). A\u0219a cum argumenta<br \/>\nMichel Foucault \u00een <i>Disciplin\u0103 \u0219i pedeaps\u0103<\/i>,<span>[6]<\/span><br \/>\nputerea nu este un obiect localizat pe care o revolu\u021bie \u00eel poate pur \u0219i simplu<br \/>\ncaptura, ci o re\u021bea difuz\u0103 de rela\u021bii institu\u021bionale. \u00cen Egipt, restaura\u021bia<br \/>\nmilitar\u0103 a reconfirmat faptul c\u0103 schimbarea numelor din fruntea statului las\u0103<br \/>\nadesea intacte mecanismele prin care este exercitat controlul real.<\/p>\n<h2>Toamna European\u0103 2026: revolta \u00eempotriva unui sistem care<br \/>\n\u00eenc\u0103 func\u021bioneaz\u0103, dar nu mai convinge<\/h2>\n<p>\u00cen toamna anului 2026, continentul european<br \/>\nse confrunt\u0103 cu o und\u0103 difuz\u0103, dar profund\u0103, de contestare social\u0103. \u00cen Fran\u021ba,<br \/>\nmobiliz\u0103rile studen\u021be\u0219ti ini\u021biale s-au extins spre mi\u0219c\u0103ri \u00eempotriva sc\u0103derii<br \/>\nputerii de cump\u0103rare \u0219i a degrad\u0103rii serviciilor publice: ministrul de Interne<br \/>\na num\u0103rat aproximativ 550.000 de participan\u021bi la 17 octombrie \u0219i 410.000 o<br \/>\ns\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103 mai t\u00e2rziu.<span>[7]<\/span><\/p>\n<p>Valul a dep\u0103\u0219it Fran\u021ba. \u00cen Spania \u0219i Portugalia, \u00een<br \/>\nprim-plan se afl\u0103 criza locuin\u021belor; \u00een Italia, costul vie\u021bii se \u00eemplete\u0219te cu<br \/>\nopozi\u021bia la \u00eenarmare \u0219i la implicarea \u00een r\u0103zboaie; \u00een Belgia \u0219i Albania,<br \/>\nmanifestan\u021bii au contestat costul educa\u021biei \u0219i al accesului la universit\u0103\u021bi,<br \/>\niar \u00een Albania \u0219i nemul\u021bumirea fa\u021b\u0103 de corup\u021bie \u0219i lipsa locurilor de munc\u0103.<span>[8]<\/span><br \/>\nNemul\u021bumirile economice se intersecteaz\u0103, \u00een alte state, cu tensiuni politice<br \/>\n\u0219i identitare.<\/p>\n<p>Aceast\u0103 geografie a protestului nu relev\u0103 o<br \/>\nrevolu\u021bie ideologic\u0103 unitar\u0103, ci o stare de anomalie democratic\u0103. O democra\u021bie<br \/>\n\u00een care oamenii protesteaz\u0103 nu este neap\u0103rat o democra\u021bie \u00een declin, iar<br \/>\nprotestele nu demonstreaz\u0103 automat o criz\u0103 de legitimitate: uneori ele<br \/>\nreprezint\u0103 tocmai dovada vitalit\u0103\u021bii democratice.<\/p>\n<p>Dac\u0103 cet\u0103\u021beanul din lumea arab\u0103 lupta<br \/>\npentru dreptul de a-\u0219i alege guvernan\u021bii, cet\u0103\u021beanul european contemporan<br \/>\nchestioneaz\u0103 de ce alegerea liber\u0103 a guvernan\u021bilor nu mai garanteaz\u0103<br \/>\nprosperitatea sau influen\u021ba real\u0103 asupra deciziilor economice \u0219i politice.<br \/>\nAsist\u0103m la o disociere periculoas\u0103 \u00eentre legalitatea electoral\u0103 \u0219i<br \/>\nlegitimitatea social\u0103. <\/p>\n<p>A\u0219a cum ar\u0103ta J\u00fcrgen Habermas \u00een <i>Probleme<br \/>\nde legitimare \u00een capitalismul t\u00e2rziu<\/i>,<span>[9]<\/span><br \/>\nsistemele democratice intr\u0103 \u00een criz\u0103 atunci c\u00e2nd mecanismele administrative nu<br \/>\nmai pot livra rezultatele a\u0219teptate \u0219i nu mai reu\u0219esc s\u0103 genereze sens \u0219i<br \/>\nsiguran\u021b\u0103 existen\u021bial\u0103 pentru cet\u0103\u021beni.<\/p>\n<h2>Reconfigurarea celor trei dimensiuni ale domina\u021biei<\/h2>\n<p>Pentru a \u00een\u021belege profunzimea acestor mi\u0219c\u0103ri, putem<br \/>\nanaliza modul \u00een care cei trei piloni ai domina\u021biei \u2013 for\u021ba, cunoa\u0219terea \u0219i<br \/>\nafectul \u2013 func\u021bioneaz\u0103 \u0219i se diferen\u021biaz\u0103 \u00een cele dou\u0103 contexte.<\/p>\n<p><b>Controlul prin for\u021b\u0103<\/b> cunoa\u0219te o transformare esen\u021bial\u0103. \u00cen Prim\u0103vara Arab\u0103, armata \u0219i aparatul<br \/>\nrepresiv au reprezentat arbitrii ultimi ai supravie\u021buirii regimurilor. \u00cen<br \/>\ndemocra\u021biile europene ale anului 2026, for\u021ba se exercit\u0103 prin institu\u021bii civile<br \/>\n(poli\u021bie, jandarmerie) \u00eencadrate de norme de drept. Cu toate acestea, ritmul<br \/>\nsecuritiz\u0103rii este vizibil: la 17 octombrie, ministerul francez de Interne a<br \/>\nraportat 2.397 de arest\u0103ri \u0219i 997 de poli\u021bi\u0219ti \u0219i jandarmi r\u0103ni\u021bi, la 24<br \/>\noctombrie au fost mobiliza\u021bi 70.000 de agen\u021bi, iar premierul a avertizat c\u0103<br \/>\nmi\u0219carea alunec\u0103 spre violen\u021b\u0103 urban\u0103.<span>[10]<\/span><br \/>\nSupravegherea extins\u0103 \u0219i utilizarea tehnologiilor non-letale au condus la ceea<br \/>\nce sociologul Lo\u00efc Wacquant nume\u0219te \u201estatul penal\u201d.<span>[11]<\/span><\/p>\n<p>Pericolul \u00een Europa nu este dictatura<br \/>\nmilitar\u0103 clasic\u0103, ci normalizarea unei st\u0103ri de excep\u021bie permanente (analizat\u0103<br \/>\nde Giorgio Agamben<span>[12]<\/span>),<br \/>\n\u00een care protestul social este tratat primordial ca o amenin\u021bare la adresa<br \/>\nordinii publice, mai degrab\u0103 dec\u00e2t ca o revendicare politic\u0103 legitim\u0103. C\u00e2nd<br \/>\nguvernarea \u00eencepe s\u0103 priveasc\u0103 nemul\u021bumirea social\u0103 exclusiv ca pe o problem\u0103<br \/>\nde securitate, ea risc\u0103 s\u0103 transforme un conflict negociabil \u00eentr-un conflict<br \/>\nde legitimitate.<\/p>\n<p><b>Controlul prin cunoa\u0219tere<\/b> urmeaz\u0103 o traiectorie opus\u0103. \u00cen timp ce regimurile arabe din 2011 \u00eencercau<br \/>\ns\u0103 men\u021bin\u0103 un monopol informa\u021bional prin cenzur\u0103 de stat, societatea european\u0103<br \/>\ndin 2026 se confrunt\u0103 cu efectul opus: o suprabunden\u021b\u0103 informa\u021bional\u0103 \u0219i o<br \/>\nprofund\u0103 criz\u0103 de \u00eencredere \u00een expertiz\u0103 \u0219i institu\u021bii. Protestele tinerilor<br \/>\ndin Fran\u021ba sau Italia \u00eendreptate \u00eempotriva sistemelor de \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2nt arat\u0103<br \/>\nfalimentul \u201epromisiunii meritocratice\u201d. <\/p>\n<p>\u0218coala \u0219i universitatea, concepute ca<br \/>\nmotoare ale mobilit\u0103\u021bii sociale, produc genera\u021bii \u00eenalt calificate care se<br \/>\nlovesc de precaritate economic\u0103 structural\u0103. \u00cen paralel, controlul cunoa\u0219terii<br \/>\ns-a mutat dinspre institu\u021biile educa\u021bionale tradi\u021bionale spre arhitectura<br \/>\nalgoritmic\u0103 a platformelor digitale. Algoritmul nu mai cenzureaz\u0103 direct<br \/>\nopinia, ci guverneaz\u0103 economia aten\u021biei,<span>[13]<\/span><br \/>\namplific\u00e2nd polarizarea \u0219i direc\u021bion\u00e2nd vizibilitatea ideilor.<\/p>\n<p><b>Controlul afectiv<\/b><br \/>\neste, probabil, dimensiunea cea mai dificil de observat \u0219i cea mai important\u0103.<br \/>\nDac\u0103 biserica sau ideologia na\u021bional\u0103 unificatoare asigurau istoric<br \/>\ncoerentizarea afectiv\u0103 a societ\u0103\u021bii, ast\u0103zi asist\u0103m la o atomizare a<br \/>\ncredin\u021belor. <\/p>\n<p>\u00cen Prim\u0103vara Arab\u0103, afectul mobilizator<br \/>\ncentral a fost demnitatea (<i>karama<\/i>) strivit\u0103 de tiran. \u00cen Toamna<br \/>\nEuropean\u0103, afectul dominant este sentimentul tr\u0103d\u0103rii contractului social \u2013<br \/>\nfrustrarea de a vedea sacrificiile economice cerute popula\u021biei \u00een timp ce<br \/>\ninegalit\u0103\u021bile cresc.<\/p>\n<p>Afectele politice contemporane sunt extrem<br \/>\nde volatile. Spre deosebire de o revolu\u021bie clasic\u0103, ce are un adversar vizibil<br \/>\n(un dictator), \u00een Europa contemporan\u0103 adversarul este difuz \u0219i sistemic: pia\u021ba<br \/>\nimobiliar\u0103, infla\u021bia, poluarea, clima, birocra\u021bia suprana\u021bional\u0103, \u0219omajul sau<br \/>\nconstr\u00e2ngerile macroeconomice. Aceast\u0103 difuziune a \u021bintei \u00eempiedic\u0103 adesea o<br \/>\narticulare politic\u0103 coerent\u0103, favoriz\u00e2nd \u00een schimb cronicizarea resentimentului<br \/>\n\u0219i a protestului.<\/p>\n<h2>Asem\u0103n\u0103ri \u0219i diferen\u021be fundamentale<\/h2>\n<p>Prim\u0103vara Arab\u0103 \u0219i Toamna European\u0103 exprim\u0103<br \/>\ndou\u0103 forme distincte ale contest\u0103rii autorit\u0103\u021bii, dar dezv\u0103luie o tensiune<br \/>\ncomun\u0103 \u00eentre exercitarea puterii \u0219i acceptarea legitimit\u0103\u021bii sale. \u00cen lumea<br \/>\narab\u0103, revolta a urm\u0103rit \u00eenl\u0103turarea unor regimuri autoritare, recuperarea<br \/>\ndemnit\u0103\u021bii \u0219i dob\u00e2ndirea libert\u0103\u021bilor politice fundamentale; \u00een Europa<br \/>\ncontemporan\u0103, contestarea vizeaz\u0103 mai ales calitatea guvern\u0103rii, echitatea<br \/>\nsocial\u0103 \u0219i capacitatea institu\u021biilor democratice de a transforma reprezentarea<br \/>\nelectoral\u0103 \u00een rezultate acceptabile. <\/p>\n<p>Diferen\u021ba fundamental\u0103 nu prive\u0219te doar<br \/>\nobiectivele, ci \u0219i natura raportului dintre cet\u0103\u021bean \u0219i autoritate: \u00een primul<br \/>\ncaz, este contestat dreptul puterii de a guverna f\u0103r\u0103 consim\u021b\u0103m\u00e2nt democratic<br \/>\nautentic; \u00een al doilea, este pus\u0103 sub semnul \u00eentreb\u0103rii capacitatea unei puteri<br \/>\nlegal constituite de a-\u0219i conserva legitimitatea social\u0103. Astfel, dac\u0103<br \/>\nPrim\u0103vara Arab\u0103 a reprezentat o criz\u0103 a autorit\u0103\u021bii impuse, Toamna European\u0103<br \/>\npoate fi interpretat\u0103 ca manifestarea unei crize a autorit\u0103\u021bii consim\u021bite, dar<br \/>\ninsuficient validate prin performan\u021ba guvern\u0103rii.<\/p>\n<p>Din perspectiva modelului analitic<br \/>\nfor\u021b\u0103\u2013cunoa\u0219tere\u2013afect, cele dou\u0103 fenomene eviden\u021biaz\u0103 nu dispari\u021bia<br \/>\nmecanismelor istorice ale domina\u021biei, ci transformarea rela\u021biilor dintre<br \/>\nacestea. For\u021ba poate asigura obedien\u021ba, cunoa\u0219terea poate fundamenta \u0219i justifica<br \/>\nautoritatea, iar afectul poate transforma acceptarea ei \u00een consim\u021b\u0103m\u00e2nt;<br \/>\nstabilitatea politic\u0103 depinde \u00eens\u0103 de capacitatea acestor mecanisme de a se<br \/>\nsus\u021bine reciproc. <\/p>\n<p>\u00cen regimurile autoritare arabe, ruptura s-a<br \/>\nprodus atunci c\u00e2nd indignarea colectiv\u0103 a \u00eenvins frica, comunicarea<br \/>\ndescentralizat\u0103 a fisurat monopolul informa\u021bional, iar aparatul coercitiv nu a<br \/>\nmai putut garanta pretutindeni continuitatea puterii. <\/p>\n<p>\u00cen democra\u021biile europene, tensiunea se<br \/>\nmanifest\u0103 diferit: abunden\u021ba informa\u021bional\u0103 nu mai produce automat \u00eencredere,<br \/>\nlegalitatea institu\u021bional\u0103 nu garanteaz\u0103 legitimitatea, iar fragmentarea<br \/>\nafectiv\u0103 poate transforma nemul\u021bumirile sociale \u00een contest\u0103ri persistente ale<br \/>\nreprezent\u0103rii politice. \u00a0 <\/p>\n<p>Criza legitimit\u0103\u021bii apare atunci c\u00e2nd<br \/>\nfor\u021ba, cunoa\u0219terea \u0219i afectul \u00eenceteaz\u0103 s\u0103 mai produc\u0103 \u00eempreun\u0103 un consim\u021b\u0103m\u00e2nt<br \/>\ncredibil, iar institu\u021biile nu mai reu\u0219esc s\u0103 converteasc\u0103 participarea<br \/>\ndemocratic\u0103 \u00een \u00eencredere, decizie responsabil\u0103 \u0219i rezultate sociale<br \/>\nverificabile.<\/p>\n<h2>De la institu\u021biile istorice la infrastructurile<br \/>\ndomina\u021biei digitale<\/h2>\n<p>Privit\u0103 \u00een ansamblu, tranzi\u021bia de la<br \/>\narmat\u0103, \u0219coal\u0103 \u0219i biseric\u0103 la noile forme de control reflect\u0103 o reconfigurare a<br \/>\ntehnologiilor de putere. For\u021ba include acum securitatea cibernetic\u0103, controlul<br \/>\ninfrastructurilor critice, dependen\u021bele energetice \u0219i sanc\u021biunile economice.<br \/>\nCunoa\u0219terea este mediat\u0103 de date, modele de inteligen\u021b\u0103 artificial\u0103, motoare de<br \/>\nc\u0103utare \u0219i platforme digitale, care influen\u021beaz\u0103 ceea ce societatea poate afla,<br \/>\nverifica \u0219i considera credibil. Afectul circul\u0103 prin comunit\u0103\u021bi digitale, campanii<br \/>\nvirale, imagini, simboluri \u0219i mecanisme de recompensare a aten\u021biei, mai degrab\u0103<br \/>\ndec\u00e2t prin autoritatea religioas\u0103 sau carisma liderului politic tradi\u021bional.<\/p>\n<p>Aceast\u0103 muta\u021bie schimb\u0103 natura domina\u021biei.<br \/>\n\u00cen trecut, suveranitatea se exercita prin controlul direct asupra teritoriului,<br \/>\ncorpului \u0219i credin\u021bei. Ast\u0103zi, puterea opereaz\u0103 discret, prin controlul<br \/>\ninfrastructurii tehnologice, al re\u021belelor energetice \u0219i al fluxurilor<br \/>\ninforma\u021bionale. Se contureaz\u0103 astfel un paradox al emancip\u0103rii \u00een era digital\u0103:<br \/>\ncet\u0103\u021benii de\u021bin instrumente de comunicare \u0219i contestare mai rapide \u0219i mai<br \/>\naccesibile ca niciodat\u0103, dar sunt structural dependen\u021bi de infrastructuri<br \/>\nprivate \u0219i algoritmi opaci pe care nu \u00eei pot supune unui control democratic.<\/p>\n<h2>Exist\u0103 riscul unei Prim\u0103veri Arabe europene?<\/h2>\n<div class=\"container-image  svelte-1xbw4f3\"><source type=\"image\/webp\" srcset=\"https:\/\/cdn.adh.reperio.news\/image-d\/df7ccdd7-62d2-464b-9750-efa50a4ea437\/index.png?p=a%3D1%26co%3D1.05%26w%3D1400%26h%3D750%26r%3Dcontain%26f%3Dwebp 1400w\" media=\"(min-width: 1400px)\" \/><\/p>\n<div class=\"caption svelte-1xbw4f3\"><span class=\"captionText svelte-1xbw4f3\"><span class=\"source svelte-1xbw4f3\">Foto: credit foto: arhiva personala\/ social media<\/span><\/span><\/div>\n<\/div>\n<p>O analogie literal\u0103 ar fi exagerat\u0103. Europa<br \/>\nnu este un spa\u021biu politic omogen, iar majoritatea statelor \u00een care se<br \/>\ndesf\u0103\u0219oar\u0103 manifesta\u021bii dispun de institu\u021bii democratice consolidate, chiar<br \/>\ndac\u0103 acestea sunt contestate. Nu exist\u0103 suficiente argumente pentru a afirma c\u0103<br \/>\nprotestele din octombrie 2026 constituie \u00eenceputul unei revolu\u021bii continentale.<br \/>\nExist\u0103 \u00eens\u0103 motive pentru a considera c\u0103 ele semnaleaz\u0103 o problem\u0103 mai profund\u0103<br \/>\ndec\u00e2t nemul\u021bumirile sectoriale. Trei evolu\u021bii merit\u0103 urm\u0103rite.<\/p>\n<p>Prima prive\u0219te <b>transformarea<br \/>\nrevendic\u0103rilor economice \u00een contest\u0103ri ale legitimit\u0103\u021bii politice<\/b>. Oamenii<br \/>\npot accepta temporar infla\u021bia, austeritatea sau reducerea serviciilor publice<br \/>\ndac\u0103 au \u00eencredere c\u0103 sacrificiile sunt distribuite echitabil \u0219i conduc la<br \/>\nrezultate. C\u00e2nd aceast\u0103 \u00eencredere dispare, nemul\u021bumirea material\u0103 cap\u0103t\u0103<br \/>\nsemnifica\u021bie moral\u0103.<\/p>\n<p>A doua prive\u0219te <b>convergen\u021ba<br \/>\ngenera\u021bional\u0103 \u0219i social\u0103<\/b>. Protestele ini\u021biate de elevi sau studen\u021bi<br \/>\ndob\u00e2ndesc alt\u0103 for\u021b\u0103 atunci c\u00e2nd li se al\u0103tur\u0103 sindicate, profesii liberale,<br \/>\nlucr\u0103tori din sectoare productive \u0219i categorii vulnerabile. O revendicare<br \/>\nparticular\u0103 poate deveni expresia unei crize generale de reprezentare.<\/p>\n<p>A treia prive\u0219te <b>reac\u021bia institu\u021bional\u0103<\/b>.<br \/>\nDac\u0103 guvernele r\u0103spund exclusiv prin m\u0103suri coercitive sau concesii<br \/>\nfragmentare, f\u0103r\u0103 s\u0103 reconstruiasc\u0103 un orizont credibil de progres social,<br \/>\ncontestarea poate deveni recurent\u0103.<\/p>\n<h2>Patru scrutine, o singur\u0103 \u00eentrebare<\/h2>\n<p>Cum se traduc aceste tensiuni \u00een vot?<br \/>\nFran\u021ba, cazul central al protestelor, nu a avut alegeri \u00een 2026, dar se apropie<br \/>\nde preziden\u021bialele din 2027. \u00centre 25 octombrie \u0219i 3 noiembrie au votat \u00eens\u0103<br \/>\npatru state: Serbia, Israelul, Brazilia \u0219i Statele Unite. Doar Serbia are o<br \/>\ntraiectorie clar\u0103 de la strad\u0103 la urn\u0103; celelalte trei nu au, \u00een materialul de<br \/>\nfa\u021b\u0103, o mi\u0219care de protest comparabil\u0103 \u0219i func\u021bioneaz\u0103 ca termeni de control.<br \/>\n\u201eEuropean\u0103\u201d din titlu desemneaz\u0103 aici continentul, nu Uniunea, iar trei dintre<br \/>\ncazuri se afl\u0103 \u00een afara lui. Ele sunt reunite de o singur\u0103 \u00eentrebare: poate<br \/>\nvotul produce legitimitate?<\/p>\n<p><b>Serbia<\/b><br \/>\nofer\u0103 cel mai clar exemplu al traseului de la strad\u0103 la urn\u0103. Protestele au<br \/>\npornit de la tragedia din 1 noiembrie 2024. Ce \u00eencepuse ca revolt\u0103 \u00eempotriva<br \/>\nneglijen\u021bei \u0219i a corup\u021biei a devenit, \u00een aproape doi ani, o contestare a<br \/>\n\u00eentregului mod de guvernare. Manifestan\u021bii \u0219i organiza\u021biile pentru drepturile<br \/>\nomului acuzau puterea de fraudarea alegerilor, de violen\u021be \u00eempotriva<br \/>\nopozan\u021bilor \u0219i de \u00eengr\u0103direa libert\u0103\u021bii presei. Mi\u0219carea s-a l\u0103rgit dincolo de<br \/>\ncampusuri, iar majoritatea partidelor de opozi\u021bie s-au retras \u00een favoarea<br \/>\nListei Studen\u021bilor. La alegerile anticipate din 25 octombrie, Lista Studen\u021bilor<br \/>\na ob\u021binut, conform rezultatelor finale ale Comisiei Electorale Republicane,<br \/>\n53,01% din voturi, fa\u021b\u0103 de 38,98% pentru lista lui Vu\u010di\u0107; proiec\u021biile \u00eei acord\u0103<br \/>\nmajoritatea absolut\u0103, cu aproximativ 138\u2013140 de mandate din 250. Vu\u010di\u0107 \u0219i-a<br \/>\nrecunoscut \u00eenfr\u00e2ngerea \u00een aceea\u0219i sear\u0103.<span>[14]<\/span><br \/>\nCazul arat\u0103 c\u0103 tensiunea social\u0103 nu duce inevitabil la ruptur\u0103: c\u00e2nd exist\u0103 un<br \/>\ncanal electoral, chiar imperfect, ea poate fi convertit\u0103 \u00een alternan\u021b\u0103. R\u0103m\u00e2ne deschis\u0103<br \/>\n\u00eentrebarea cum va transforma o mi\u0219care n\u0103scut\u0103 \u00een strad\u0103 legitimitatea ob\u021binut\u0103<br \/>\n\u00een capacitate efectiv\u0103 de guvernare. Serbia este stat candidat, nu membru al<br \/>\nUniunii, iar calitatea alegerilor ei a fost pus\u0103 sub semnul \u00eentreb\u0103rii de ani<br \/>\nde zile.<\/p>\n<p><b>Israelul<\/b><br \/>\nilustreaz\u0103 varianta opus\u0103. Alegerile din 27 octombrie au fost al \u0219aselea<br \/>\nscrutin na\u021bional din 2019, primul \u00een 38 de ani care survine la cap\u0103tul natural<br \/>\nal unui mandat complet al Knesset-ului \u0219i primul de la atacurile din 7<br \/>\noctombrie 2023 \u0219i de la r\u0103zboiul din Gaza; una dintre mizele majore a fost<br \/>\nresponsabilitatea premierului, aflat \u00een proces pentru corup\u021bie, pentru acele<br \/>\natacuri. Rezultatele finale nu au produs o majoritate: blocul lui Netanyahu, \u00een<br \/>\ncare Likud r\u0103m\u00e2ne cel mai mare partid, a ob\u021binut 53 de mandate din 120, blocul<br \/>\nde opozi\u021bie condus de Gadi Eisenkot 48, iar partidele arabe 19, un record.<span>[15]<\/span><br \/>\nAmbele blocuri mari au exclus anterior o coali\u021bie cu partidele arabe, ceea ce<br \/>\nle face decisive \u00eentr-un joc f\u0103r\u0103 solu\u021bie evident\u0103. Partidul premierului a<br \/>\nsus\u021binut c\u0103 alegerile au fost \u201efurate\u201d, \u00eens\u0103 Comisia Electoral\u0103 Central\u0103 nu a<br \/>\ng\u0103sit dovezi de nereguli care s\u0103 le fi afectat rezultatul, iar pre\u0219edintele<br \/>\nHerzog a acceptat rezultatele certificate, a f\u0103cut consult\u0103rile \u0219i l-a desemnat\/\u00eens\u0103rcinat<br \/>\npe Gadi Eisenkot, liderul opozi\u021biei, cu formarea guvernului. Institu\u021biile<br \/>\nfunc\u021bioneaz\u0103, alegerile se \u021bin, dar conflictul politic r\u0103m\u00e2ne nerezolvat \u0219i se<br \/>\nreproduce de la un scrutin la altul. Dac\u0103 \u00een Serbia alegerile au desc\u0103rcat<br \/>\ntensiunea, \u00een Israel riscul este ca ea s\u0103 se cronicizeze, iar polarizarea s\u0103<br \/>\nerodeze \u00eencrederea \u00een capacitatea votului de a produce o rezolvare.<\/p>\n<p><b>Brazilia<\/b><br \/>\narat\u0103 cum alternan\u021ba sau continuitatea pot fi ob\u021binute f\u0103r\u0103 reconciliere. \u00cen<br \/>\nturul al doilea din 25 octombrie, Luiz In\u00e1cio Lula da Silva a c\u00e2\u0219tigat un al<br \/>\npatrulea mandat cu aproximativ 51,7% din voturi, fa\u021b\u0103 de 48,3% pentru Fl\u00e1vio<br \/>\nBolsonaro, care condusese primul tur cu circa 47%.<span>[16]<\/span><br \/>\nPolarizarea este aproape simetric\u0103, iar votul a exprimat fracturile societ\u0103\u021bii<br \/>\nf\u0103r\u0103 s\u0103 le reconcilieze.<\/p>\n<p><b>Statele Unite<\/b><br \/>\nadaug\u0103 o dimensiune institu\u021bional\u0103. La alegerile de la jum\u0103tatea mandatului,<br \/>\ndin 3 noiembrie, democra\u021bii au c\u00e2\u0219tigat controlul ambelor camere ale<br \/>\nCongresului, pun\u00e2nd cap\u0103t triadei republicane (Casa Alb\u0103, Senat, Camera<br \/>\nReprezentan\u021bilor), potrivit proiec\u021biilor Associated Press; num\u0103r\u0103toarea unor<br \/>\ncircumscrip\u021bii continua la data redact\u0103rii. Potrivit sondajului AP realizat \u00een<br \/>\nr\u00e2ndul aleg\u0103torilor, promisiunile ne\u00eendeplinite privind infla\u021bia au c\u00e2nt\u0103rit<br \/>\n\u00eempotriva partidului pre\u0219edintelui, iar acesta a declarat c\u0103 accept\u0103 rezultatul<br \/>\n\u0219i c\u0103 este dispus s\u0103 colaboreze cu democra\u021bii.<span>[17]<\/span><br \/>\nControlul parlamentar devine astfel instrumentul institu\u021bional prin care<br \/>\nelectoratul limiteaz\u0103 executivul.<\/p>\n<p>Ce au \u00een comun aceste scrutine? Nu<br \/>\nideologia: au c\u00e2\u0219tigat o list\u0103 care se prezint\u0103 drept nepartinic\u0103, democra\u021bii<br \/>\namericani \u0219i un pre\u0219edinte brazilian de st\u00e2nga, \u00een timp ce \u00een Israel niciun<br \/>\nbloc nu a ob\u021binut majoritatea. Firul comun pare mai degrab\u0103 uzura puterii \u00een<br \/>\ncondi\u021bii de cost al vie\u021bii \u0219i ne\u00eencredere: \u00een Serbia, \u00een Israel (unde partidele<br \/>\ncoali\u021biei ie\u0219ite din mandat de\u021bineau 68 de mandate, fa\u021b\u0103 de cele 53 ale<br \/>\nblocului din noul Knesset) \u0219i \u00een Statele Unite, tab\u0103ra de la guvernare a<br \/>\npierdut teren, Brazilia fiind excep\u021bia, cu o victorie la limit\u0103 a pre\u0219edintelui<br \/>\n\u00een func\u021bie dup\u0103 un prim tur nefavorabil. Patru cazuri nu fac o lege, iar<br \/>\ndiferen\u021bele dintre sisteme sunt mari. Difer\u0103 \u00eens\u0103 \u0219i felul \u00een care rezultatul<br \/>\neste primit: \u00een Serbia a fost recunoscut chiar \u00een seara scrutinului, \u00een Israel<br \/>\na fost contestat de partidul premierului \u0219i validat de comisia electoral\u0103, \u00een<br \/>\nStatele Unite a fost acceptat de pre\u0219edinte. Votul produce un rezultat, dar nu<br \/>\nproduce automat acceptarea lui; legitimitatea nu se \u00eencheie la num\u0103r\u0103toare.<\/p>\n<p>Aplicat acestor cazuri, modelul<br \/>\nfor\u021b\u0103\u2013cunoa\u0219tere\u2013afect arat\u0103 unde s-a purtat, de fapt, disputa. For\u021ba a r\u0103mas<br \/>\n\u00een afara ei: arbitrii rezultatelor au fost civili \u2013 comisii electorale,<br \/>\npre\u0219edin\u021bi, concesii publice \u2013, nu aparate coercitive. Disputa s-a mutat pe<br \/>\ncunoa\u0219tere, adic\u0103 pe \u00eentrebarea cine are autoritatea de a spune ce s-a<br \/>\n\u00eent\u00e2mplat la urne: acuza\u021bia de \u201ealegeri furate\u201d din Israel a fost respins\u0103 de<br \/>\ncomisie, iar \u00een Serbia, unde protestatarii acuzaser\u0103 puterea de fraudarea<br \/>\nalegerilor, rezultatul a fost recunoscut chiar de tab\u0103ra pierz\u0103toare. Iar<br \/>\nafectul \u2013 costul vie\u021bii, sentimentul c\u0103 sacrificiile nu sunt \u00eemp\u0103r\u021bite<br \/>\nechitabil, polarizarea aproape simetric\u0103 a Braziliei \u2013 a orientat votul.<\/p>\n<p>Aceste cazuri nu alc\u0103tuiesc o singur\u0103<br \/>\nrevolt\u0103 global\u0103 \u0219i nu sunt echivalente cu protestele europene. Ele func\u021bioneaz\u0103<br \/>\nmai degrab\u0103 ca teste comparative ale aceleia\u0219i tensiuni: distan\u021ba dintre<br \/>\nexprimarea consim\u021b\u0103m\u00e2ntului \u0219i capacitatea institu\u021biilor de a transforma votul<br \/>\n\u00een guvernare legitim\u0103. Evolu\u021biile din acest sezon nu conduc inevitabil la<br \/>\nrevolu\u021bie. Ele pot produce reforme, alternan\u021be electorale, noi mi\u0219c\u0103ri politice<br \/>\nsau forme de participare democratic\u0103, dar \u0219i polarizare, populism ori<br \/>\nradicalizare. Rezultatul depinde mai pu\u021bin de intensitatea manifesta\u021biilor<br \/>\ndec\u00e2t de capacitatea institu\u021biilor de a transforma conflictul \u00een schimbare<br \/>\nlegitim\u0103. Serbia arat\u0103 c\u0103 acest lucru este posibil chiar \u0219i \u00eentr-un cadru<br \/>\ninstitu\u021bional fragil, cu condi\u021bia ca votul s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 o cale credibil\u0103. Israelul<br \/>\narat\u0103 c\u0103 existen\u021ba alegerilor nu garanteaz\u0103, singur\u0103, rezolvarea conflictului.<\/p>\n<h2>Puterea nu dispare, dar poate fi obligat\u0103 s\u0103 se<br \/>\ntransforme<\/h2>\n<p>Prim\u0103vara Arab\u0103 \u0219i Toamna European\u0103 apar\u021bin<br \/>\nunor paradigme politice distincte, dar ambele eviden\u021biaz\u0103 o regularitate a<br \/>\nexercit\u0103rii puterii: puterea nu se poate men\u021bine pe termen lung exclusiv prin<br \/>\nfor\u021b\u0103, nu se poate legitima pur tehnocratic prin cunoa\u0219tere \u0219i nu poate<br \/>\nsupravie\u021bui doar prin manipularea afectelor.<\/p>\n<p>\u00cen ambele cazuri, emo\u021bia colectiv\u0103 a<br \/>\nprecedat sau a amplificat mobilizarea politic\u0103. Informa\u021bia a permis dep\u0103\u0219irea<br \/>\nizol\u0103rii individuale, iar reac\u021bia institu\u021biilor coercitive a influen\u021bat decisiv<br \/>\nevolu\u021bia confrunt\u0103rii. Dac\u0103 \u00een contextul arab problema central\u0103 a fost absen\u021ba<br \/>\nconsim\u021b\u0103m\u00e2ntului democratic, \u00een democra\u021biile contemporane criza se manifest\u0103 ca<br \/>\ndisociere \u00eentre legalitatea electoral\u0103 \u0219i legitimitatea substan\u021bial\u0103.<\/p>\n<p>R\u0103spunsul institu\u021bional nu poate rezida \u00een<br \/>\nsimpla intensificare a mecanismelor electorale, ci presupune o reconfigurare<br \/>\nstructural\u0103: introducerea unor proceduri deliberative care s\u0103 completeze<br \/>\nreprezentarea, reconstruirea leg\u0103turii transparente dintre cunoa\u0219tere \u0219i<br \/>\ndecizie, \u00eent\u0103rirea capacit\u0103\u021bii administrative de a livra rezultate<br \/>\nverificabile, instituirea unui control democratic asupra infrastructurilor<br \/>\nalgoritmice care structureaz\u0103 vizibilitatea \u0219i afectul public, precum \u0219i<br \/>\ncrearea unor mecanisme care s\u0103 integreze orizontul intergenera\u021bional \u00een<br \/>\nprocesul decizional.<\/p>\n<p>Prim\u0103vara Arab\u0103 a demonstrat c\u0103 un regim<br \/>\npoate pierde puterea atunci c\u00e2nd oamenii nu se mai tem. Toamna European\u0103 ar<br \/>\nputea demonstra c\u0103 o democra\u021bie \u00ee\u0219i poate pierde legitimitatea atunci c\u00e2nd<br \/>\noamenii nu mai cred.<\/p>\n<p>\u00a0\u00centre fric\u0103 \u0219i ne\u00eencredere se desf\u0103\u0219oar\u0103 drama<br \/>\ncontemporan\u0103 a autorit\u0103\u021bii. Prima poate fi \u00eenvins\u0103 prin curaj. A doua nu poate<br \/>\nfi \u00eenvins\u0103 dec\u00e2t prin rezultate, adev\u0103r \u0219i reconstruc\u021bia consim\u021b\u0103m\u00e2ntului.<\/p>\n<p>For\u021ba poate asigura obedien\u021ba, cunoa\u0219terea<br \/>\npoate justifica autoritatea, iar afectul poate transforma acceptarea ei \u00een<br \/>\nconsim\u021b\u0103m\u00e2nt. Criza politic\u0103 apare atunci c\u00e2nd aceste trei mecanisme \u00eenceteaz\u0103<br \/>\ns\u0103 se mai sus\u021bin\u0103 reciproc.<\/p>\n<p><b>\u00cen secolul XXI, \u00eentrebarea decisiv\u0103 nu mai<br \/>\neste doar cine de\u021bine puterea, ci cine controleaz\u0103 mecanismele prin care<br \/>\nsocietatea ajunge s\u0103 o accepte.<\/b><\/p>\n<p><span>[1]<\/span>Euronews,<br \/>\n\u201eStudent List wins Serbian election in political earthquake as Vu\u010di\u0107 concedes<br \/>\ndefeat\u201d, 25 octombrie 2026, <a href=\"https:\/\/www.euronews.com\/2026\/10\/25\/vucic-concedes-defeat-in-pivotal-serbian-elections-says-student-movement-has-won\" rel=\"nofollow\">https:\/\/www.euronews.com\/2026\/10\/25\/vucic-concedes-defeat-in-pivotal-serbian-elections-says-student-movement-has-won<\/a><br \/>\n.\u00a0<\/p>\n<p><span>[2]<\/span>Max Weber,<br \/>\n<i>Politik als Beruf<\/i> (1919); vezi \u0219i <i>Economy and Society<\/i> (1922),<br \/>\nsec\u021biunile despre domina\u021bia legitim\u0103.<\/p>\n<p><span>[3]<\/span>Louis<br \/>\nAlthusser, \u201eIdeology and Ideological State Apparatuses\u201d (1970), \u00een <i>Lenin and<br \/>\nPhilosophy and Other Essays<\/i>, Monthly Review Press, 1971.<\/p>\n<p><span>[4]<\/span>Michel<br \/>\nFoucault, <i>S\u00e9curit\u00e9, territoire, population<\/i> (cursurile de la Coll\u00e8ge de<br \/>\nFrance, 1977\u20131978), unde este elaborat conceptul de putere pastoral\u0103.<\/p>\n<p><span>[5]<\/span>Manuel<br \/>\nCastells, <i>Networks of Outrage and Hope: Social Movements in the Internet Age<\/i>,<br \/>\nPolity, 2012 (ed. a 2-a, 2015).<\/p>\n<p><span>[6]<\/span>Michel<br \/>\nFoucault, <i>Surveiller et punir<\/i> (1975); trad. engl. <i>Discipline and<br \/>\nPunish: The Birth of the Prison<\/i>.<\/p>\n<p><span>[7]<\/span>Fran\u021ba:<br \/>\naproximativ 550.000 de participan\u021bi la 17 octombrie, potrivit ministrului de<br \/>\nInterne Laurent Nu\u00f1ez, Xinhua\/China.org.cn, 19 octombrie 2026, <a href=\"http:\/\/www.china.org.cn\/2026-10\/19\/content_118738920.shtml\" rel=\"nofollow\">http:\/\/www.china.org.cn\/2026-10\/19\/content_118738920.shtml<\/a><br \/>\n; 410.000 la 24 octombrie, potrivit Ministerului de Interne, Al Jazeera, 27<br \/>\noctombrie 2026, <a href=\"https:\/\/www.aljazeera.com\/news\/2026\/10\/27\/why-has-france-struggled-to-address-students-demands\" rel=\"nofollow\">https:\/\/www.aljazeera.com\/news\/2026\/10\/27\/why-has-france-struggled-to-address-students-demands<\/a><br \/>\n. Sindicatele au dat cifre aproape duble fa\u021b\u0103 de cele oficiale.<\/p>\n<p><span>[8]<\/span>Valul<br \/>\neuropean de proteste: Euronews, 24 octombrie 2026, <a href=\"https:\/\/www.euronews.com\/2026\/10\/24\/protests-sweep-across-europe-from-france-to-albania-italy-spain-and-portugal\" rel=\"nofollow\">https:\/\/www.euronews.com\/2026\/10\/24\/protests-sweep-across-europe-from-france-to-albania-italy-spain-and-portugal<\/a><br \/>\n\u00a0(locuin\u021be \u00een Spania \u0219i Portugalia,<br \/>\nopozi\u021bie la \u00eenarmare \u00een Italia); Al Jazeera, 17 octombrie 2026, <a href=\"https:\/\/www.aljazeera.com\/news\/2026\/10\/17\/cost-of-living-protests-hit-belgium-italy-portugal-and-france\" rel=\"nofollow\">https:\/\/www.aljazeera.com\/news\/2026\/10\/17\/cost-of-living-protests-hit-belgium-italy-portugal-and-france<\/a><br \/>\n; Al Jazeera, 19 octombrie 2026, <a href=\"https:\/\/www.aljazeera.com\/news\/2026\/10\/19\/how-has-the-cost-of-living-changed-in-france-italy-spain-and-portugal\" rel=\"nofollow\">https:\/\/www.aljazeera.com\/news\/2026\/10\/19\/how-has-the-cost-of-living-changed-in-france-italy-spain-and-portugal<\/a><br \/>\n\u00a0(costul educa\u021biei \u00een Belgia \u0219i Albania).<\/p>\n<p><span>[9]<\/span>J\u00fcrgen<br \/>\nHabermas, <i>Legitimationsprobleme im Sp\u00e4tkapitalismus<\/i> (1973); trad. engl. <i>Legitimation<br \/>\nCrisis<\/i>, Beacon Press, 1975.<\/p>\n<p><span>[10]<\/span>Fran\u021ba, 17<br \/>\noctombrie: 2.397 de arest\u0103ri \u0219i 997 de poli\u021bi\u0219ti \u0219i jandarmi r\u0103ni\u021bi, potrivit<br \/>\nMinisterului de Interne, Xinhua\/China.org.cn, 19 octombrie 2026, <a href=\"http:\/\/www.china.org.cn\/2026-10\/19\/content_118738920.shtml\" rel=\"nofollow\">http:\/\/www.china.org.cn\/2026-10\/19\/content_118738920.shtml<\/a><br \/>\n; mobilizarea a 70.000 de agen\u021bi de securitate la 24 octombrie, Al Jazeera, 27<br \/>\noctombrie 2026, <a href=\"https:\/\/www.aljazeera.com\/news\/2026\/10\/27\/why-has-france-struggled-to-address-students-demands\" rel=\"nofollow\">https:\/\/www.aljazeera.com\/news\/2026\/10\/27\/why-has-france-struggled-to-address-students-demands<\/a><br \/>\n; caracterizarea de c\u0103tre premierul S\u00e9bastien Lecornu, EUalive, <a href=\"https:\/\/eualive.net\/france-on-%D0%B5dge-ahead-of-17-october-protests-linking-students-unions-and-yellow-vests\/\" rel=\"nofollow\">https:\/\/eualive.net\/france-on-%D0%B5dge-ahead-of-17-october-protests-linking-students-unions-and-yellow-vests\/<\/a><br \/>\n.<\/p>\n<p><span>[11]<\/span>Lo\u00efc<br \/>\nWacquant, <i>Punishing the Poor: The Neoliberal Government of Social Insecurity<\/i>,<br \/>\nDuke University Press, 2009.<\/p>\n<p><span>[12]<\/span>Giorgio<br \/>\nAgamben, <i>Stato di eccezione<\/i> (2003); trad. engl. <i>State of Exception<\/i>,<br \/>\nUniversity of Chicago Press, 2005; vezi \u0219i <i>Homo Sacer<\/i> (1995).<\/p>\n<p><span>[13]<\/span>Shoshana<br \/>\nZuboff, <i>The Age of Surveillance Capitalism<\/i>, PublicAffairs, 2019.<\/p>\n<p><span>[14]<\/span>Serbia:<br \/>\nrezultatele finale ale Comisiei Electorale Republicane, fakti.bg,<br \/>\nhttps:\/\/fakti.bg\/en\/world\/1096333-okonchatelno-studentskata-lista-specheli-izborite-v-sarbia-s-5301;<br \/>\nrecunoa\u0219terea \u00eenfr\u00e2ngerii de c\u0103tre Vu\u010di\u0107, Euronews, 25 octombrie 2026 (vezi nota<br \/>\n1); proiec\u021biile de mandate (138\u2013140 din 250), Georgia Today,<br \/>\nhttps:\/\/georgiatoday.ge\/serbias-vucic-concedes-defeat-as-student-movement-wins-election\/.\u00a0<\/p>\n<p><span>[15]<\/span>Israel:<br \/>\nrezultatele finale (53\/48\/19), AFP, 30 octombrie 2026, <a href=\"https:\/\/tribune.net.ph\/2026\/10\/30\/netanyahu-bloc-wins-most-seats-but-still-short-of-majority\" rel=\"nofollow\">https:\/\/tribune.net.ph\/2026\/10\/30\/netanyahu-bloc-wins-most-seats-but-still-short-of-majority<\/a><br \/>\n; coali\u021bia ie\u0219it\u0103 din mandat (68 de mandate) \u0219i recordul partidelor arabe,<br \/>\nTimes of Israel, citat de Northeast Times, <a href=\"https:\/\/northeasttimes.com\/?p=165544\" rel=\"nofollow\">https:\/\/northeasttimes.com\/?p=165544<\/a><br \/>\n; acuza\u021biile de fraud\u0103 \u0219i concluzia Comisiei Electorale Centrale, Outlook<br \/>\nIndia, <a href=\"https:\/\/www.outlookindia.com\/international\/israel-election-results-2026-benjamin-netanyahu-isaac-herzog-coalition-government-formation-talks\" rel=\"nofollow\">https:\/\/www.outlookindia.com\/international\/israel-election-results-2026-benjamin-netanyahu-isaac-herzog-coalition-government-formation-talks<\/a><br \/>\n; excluderea unei coali\u021bii cu partidele arabe de c\u0103tre ambele blocuri, ABC<br \/>\nNews, 29 octombrie 2026. La 8 noiembrie 2026 Pre\u0219edintele Herzog l-a desemnat<br \/>\npe Gadi Eisenkot s\u0103 formeze Guvernul.<\/p>\n<p><span>[16]<\/span>Brazilia:<br \/>\nLula 51,74%, Fl\u00e1vio Bolsonaro 48,26% (date TSE citate de Depor); victoria lui<br \/>\nLula, NPR\/OPB, 26 octombrie 2026, <a href=\"https:\/\/www.opb.org\/article\/2026\/10\/26\/in-stunning-victory-brazils-lula-wins-fourth-presidential-term\/\" rel=\"nofollow\">https:\/\/www.opb.org\/article\/2026\/10\/26\/in-stunning-victory-brazils-lula-wins-fourth-presidential-term\/<\/a><br \/>\n. Primul tur: Fl\u00e1vio Bolsonaro, circa 47%.\u00a0<\/p>\n<p><span>[17]<\/span>SUA:<br \/>\nAssociated Press, prin The Irish Times, 4 noiembrie 2026, <a href=\"https:\/\/www.irishtimes.com\/world\/us\/2026\/11\/04\/us-midterm-elections-results-democrats-take-control-of-house-and-senate\/\" rel=\"nofollow\">https:\/\/www.irishtimes.com\/world\/us\/2026\/11\/04\/us-midterm-elections-results-democrats-take-control-of-house-and-senate\/<\/a><br \/>\n; sondajul AP privind aleg\u0103torii, <a href=\"https:\/\/www.wdbo.com\/news\/politics\/latest-voters-give\/5OB5LSAFOI24BCAEST4KDNLOHQ\/\" rel=\"nofollow\">https:\/\/www.wdbo.com\/news\/politics\/latest-voters-give\/5OB5LSAFOI24BCAEST4KDNLOHQ\/<\/a><br \/>\n.\u00a0<\/p>\n<p><\/main><\/p>\n<footer class=\"svelte-x63bga\">\n<div class=\"footerShare svelte-x63bga\">\n<div class=\"_hydratable\" data-props=\"%7B%22showLive%22%3Atrue%7D\" data-context=\"%7B%22parentBlockColumnCount%22%3A%7B%22value%22%3A0%2C%22type%22%3A%22store%2Freadable%22%7D%2C%22parentBlockBackgroundColor%22%3A%7B%22type%22%3A%22store%2Freadable%22%7D%7D\" data-component=\"ShareButton\">\n<div class=\"shareButtons svelte-itwbrr\">\n<div class=\"liveSessions metaFont svelte-1maxmbf\"><span class=\"value svelte-1maxmbf\">1<\/span> live <\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<p><a class=\"whatsappChannel metaFont svelte-fbt7l7\" href=\"https:\/\/whatsapp.com\/channel\/0029VaD2OGk9mrGhd0APdy1O\" target=\"_blank\" rel=\"noopener noreferrer\" data-gtrack=\"{&quot;event&quot;:&quot;whatsapp_channel_follow_click&quot;,&quot;data&quot;:{}}\"><\/p>\n<div class=\"copy svelte-fbt7l7\"><strong class=\"svelte-fbt7l7\">Adev\u0103rul, direct pe WhatsApp<\/strong><\/p>\n<p class=\"svelte-fbt7l7\">Urm\u0103re\u0219te canalul nostru \u0219i r\u0103m\u00e2i la curent cu \u0219tirile.<\/p>\n<\/div>\n<p><span class=\"channelButton svelte-fbt7l7\"><span>Urm\u0103re\u0219te canalul<\/span><\/span><\/a><\/p>\n<div class=\"tags svelte-1l3vwp1\"><span class=\"tags-label metaFont svelte-1l3vwp1\">Cite\u0219te mai multe despre<\/span><\/p>\n<div class=\"tags-list svelte-1l3vwp1\"><a href=\"https:\/\/adevarul.ro\/tag\/revolt%C4%83\" title=\"Ultimele \u0219tiri despre revolt\u0103\" class=\"tag-pill svelte-1l3vwp1\">revolt\u0103<\/a><a href=\"https:\/\/adevarul.ro\/tag\/prim%C4%83vara%20arab%C4%83\" title=\"Ultimele \u0219tiri despre prim\u0103vara arab\u0103\" class=\"tag-pill svelte-1l3vwp1\">prim\u0103vara arab\u0103<\/a><\/div>\n<\/div>\n<p><a class=\"moreFromCategory svelte-x63bga\" href=\"https:\/\/adevarul.ro\/blogurile-adevarul\" title=\"Opinii\">Mai multe din <strong class=\"svelte-x63bga\">Opinii<\/strong> \u203a<\/a><\/footer>\n<\/article>\n<p>[analyse_source url=&#8221;https:\/\/adevarul.ro\/blogurile-adevarul\/primavara-araba-si-toamna-europeana-intre-2570211.html&#8221;]<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>[analyse_image type=&#8221;featured&#8221; src=&#8221;https:\/\/cdn.adh.reperio.news\/image-1\/1dbe51bb-f762-4977-872e-1bdc6e6553bd\/index.png?p=f%3Djpeg%26w%3D1200%26h%3D630%26r%3Dcover&#8221;] Home Opinii PRIM\u0102VARA ARAB\u0102 \u0218I TOAMNA EUROPEAN\u0102. \u00centre legalitate \u0219i legitimitate Foto: credit foto: arhiva personala\/ social media Trei forme de domina\u021bie, dou\u0103 lumi \u00een revolt\u0103. Scurt\u0103 analiz\u0103 asupra controlului prin for\u021b\u0103, cunoa\u0219tere \u0219i afect: de la revolu\u021biile arabe din 2010\u20132012 la manifesta\u021biile europene \u0219i reconfigur\u0103rile electorale din 2026 C\u00e2nd oamenii nu [&hellip;]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[89],"tags":[19,226],"class_list":["post-2247843","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-romania","tag-adevarul","tag-crawlmanager"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/2247843","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=2247843"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/2247843\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=2247843"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=2247843"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=2247843"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}