{"id":2245846,"date":"2026-11-09T05:00:53","date_gmt":"2026-11-09T02:00:53","guid":{"rendered":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=2245846"},"modified":"2026-11-09T05:00:53","modified_gmt":"2026-11-09T02:00:53","slug":"de-ce-temperatura-corpului-uman-pare-sa-scada-fata-de-cea-de-acum-150-de-ani","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=2245846","title":{"rendered":"De ce temperatura corpului uman pare s\u0103 scad\u0103 fa\u021b\u0103 de cea de acum 150 de ani"},"content":{"rendered":"<p>[analyse_image type=&#8221;featured&#8221; src=&#8221;https:\/\/s.iw.ro\/gateway\/g\/ZmlsZVNvdXJjZT1odHRwJTNBJTJGJTJG\/c3RvcmFnZTA4dHJhbnNjb2Rlci5yY3Mt\/cmRzLnJvJTJGc3RvcmFnZSUyRjIwMjYl\/MkYxMSUyRjA1JTJGMzA1MzM3MF8zMDUz\/MzcwX29hbWVuaS1wZS1zdHJhZGEtZ2V0\/dHlpbWFnZXMuanBnJnc9MTIwMCZoPTYz\/MCZ6Yz0xJmhhc2g9YWNhM2VlODAwYjU4Mzg4MmJiMDU2MzhhNjYxZWEwMmQ=.thumb.jpg&#8221;]<\/p>\n<div class=\"entry data-app-meta data-app-meta-article\" data-embed-base-url-canonical=\"https:\/\/www.digi24.ro\/embed\/stiri\/sci-tech\/descoperiri\/de-ce-temperatura-corpului-uman-pare-sa-scada-fata-de-cea-de-acum-150-de-ani-4022409\">\n<p data-index=\"1\"><strong>Cu 150 de ani \u00een urm\u0103, temperatura medie a corpului uman pare s\u0103 fi fost mai ridicat\u0103 dec\u00e2t \u00een prezent. Oamenii de \u0219tiin\u021b\u0103 \u00eenc\u0103 cerceteaz\u0103 cu exactitate motivele, relateaz\u0103 <a href=\"https:\/\/www.bbc.com\/future\/article\/20261030-why-humans-maybe-ran-hotter-two-centuries-ago\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\" data-skip-linkfix=\"1\">BBC<\/a>.<\/strong><\/p>\n<p data-index=\"2\">\u00cen anii 1860, medicul german Carl Wunderlich s-a confruntat cu o \u00eentrebare arz\u0103toare. Era febra o boal\u0103 \u00een sine sau un simptom al unei afec\u021biuni?<\/p>\n<p data-index=\"3\">\u00centr-o epoc\u0103 \u00een care termometrele nu erau folosite la scar\u0103 mare \u0219i nici de c\u00e2te ori era necesar, Wunderlich s-a \u00eenh\u0103mat la o misiune ambi\u021bioas\u0103. Timp de 15 ani, a \u00eenregistrat temperaturile axilare de la 25.000 de pacien\u021bi, de toate v\u00e2rstele \u0219i de ambele sexe, adun\u00e2nd peste un milion de citiri.<\/p>\n<p data-index=\"4\">Din acest set uria\u0219 de date, Wunderlich a calculat o medie de 37\u00b0C pentru adul\u021bii s\u0103n\u0103to\u0219i. Aceasta a devenit valoarea de referin\u021b\u0103 pentru urm\u0103rirea temperaturii normale a corpului uman. Dac\u0103 temperatura dep\u0103\u0219ea 38\u00b0C, acest lucru \u00eensemna febr\u0103, a scris el.<\/p>\n<p data-index=\"5\">Chiar dac\u0103 \u0219i al\u021bii ajunseser\u0103 deja la aceea\u0219i concluzie, setul de date al lui Wunderlich era at\u00e2t de vast \u00eenc\u00e2t munca sa s-a bucurat de atunci de un \u201estatut de venera\u021bie\u201d, ca instrument universal de diagnostic, spune Philip Mackowiak, istoric medical \u0219i expert \u00een boli infec\u021bioase la Universitatea din Maryland.<\/p>\n<p data-index=\"6\">\u00cens\u0103 cercet\u0103rile mai recente sugereaz\u0103 c\u0103 temperatura medie normal\u0103 a corpului s-a schimbat, de asemenea, \u00een ultimul secol \u0219i jum\u0103tate. A fost valoarea ini\u021bial\u0103 gre\u0219it\u0103? Sau o lume aflat\u0103 \u00een rapid\u0103 schimbare ne modific\u0103 biologia?<\/p>\n<h2 id=\"highlight-4022409-1\">R\u0103cirea treptat\u0103<\/h2>\n<p data-index=\"7\">Wunderlich \u201ea stabilit o mare parte din ceea ce \u0219tim c\u0103 este adev\u0103rat\u201d despre varia\u021bia temperaturii corporale, spune Julie Parsonnet, clinician specializat \u00een boli infec\u021bioase la Universitatea Stanford.<\/p>\n<p data-index=\"8\">Din setul s\u0103u de date, care m\u0103sura \u00een principal pacien\u021bi cu via\u021b\u0103 activ\u0103 afla\u021bi \u00een spitalul din Leipzig unde era director medical, Wunderlich a descoperit c\u0103 temperatura normal\u0103 variaz\u0103. A observat c\u0103 femeile au temperaturi mai ridicate dec\u00e2t b\u0103rba\u021bii, c\u0103 temperatura scade odat\u0103 cu v\u00e2rsta \u0219i c\u0103 aceasta cre\u0219te pe parcursul zilei.<\/p>\n<p data-index=\"9\">Cu toate acestea, s-a demonstrat c\u0103 omul obi\u0219nuit de ast\u0103zi are o temperatur\u0103 mai sc\u0103zut\u0103 dec\u00e2t semenul s\u0103u de acum 150 de ani, b\u0103rba\u021bii americani av\u00e2nd o temperatur\u0103 cu aproximativ 0,59\u00b0C mai mic\u0103 dec\u00e2t la \u00eenceputul secolului al XIX-lea.<\/p>\n<p data-index=\"10\">\u00cen urm\u0103 cu un deceniu, echipa lui Parsonnet a analizat trei seturi mari de date care includeau m\u0103sur\u0103tori multiple ale temperaturii de la aproape 190.000 de persoane din Statele Unite, colectate \u00eentre 1862 \u0219i 2017. \u201eNoua valoare normal\u0103 pentru adul\u021bi pare s\u0103 fie mai aproape de 36,39\u00b0C\u201d, spune ea.<\/p>\n<p data-index=\"11\">Numeroase studii, at\u00e2t anterioare, c\u00e2t \u0219i ulterioare, confirm\u0103 constat\u0103rile lui Parsonnet.<\/p>\n<p data-index=\"12\">Iar aceast\u0103 tendin\u021b\u0103 de sc\u0103dere nu se limiteaz\u0103 la oamenii din \u021b\u0103rile dezvoltate. Temperatura medie a corpului popula\u021biei Tsimane, o comunitate indigen\u0103 semi-nomad\u0103 din p\u0103durea amazonian\u0103, fluctua \u00een jurul valorii de 37\u00b0C la \u00eenceputul anilor 2000, spune antropologul biolog Adrian Jaeggi de la Universitatea din Zurich, Elve\u021bia. \u00cens\u0103 \u00een 2018, dup\u0103 dou\u0103 decenii de schimb\u0103ri socio-economice rapide, media lor a sc\u0103zut la 36,5\u00b0C.<\/p>\n<h2 id=\"highlight-4022409-2\">De ce a sc\u0103zut media temperaturii corpului?<\/h2>\n<p data-index=\"13\">C\u00e2teva explica\u021bii ar putea l\u0103muri mediile mai sc\u0103zute pe care le vedem ast\u0103zi. Parsonnet, de exemplu, crede c\u0103 acestea sunt rezultatul unei popula\u021bii per ansamblu mai s\u0103n\u0103toase. Pe vremea lui Wunderlich, speran\u021ba de via\u021b\u0103 era de 38 de ani. Ast\u0103zi este aproape dubl\u0103.<\/p>\n<p data-index=\"14\">\u201eOamenii nu duceau via\u021ba s\u0103n\u0103toas\u0103 pe care o ducem noi acum\u201d, spune Parsonnet. \u201eAveau frecvent multe afec\u021biuni \u2013 tuberculoz\u0103, \u00eengrijire dentar\u0103 precar\u0103, dizenterie, febr\u0103 reumatic\u0103 \u0219i osteomielit\u0103.\u201d<\/p>\n<p data-index=\"15\">\u201eC\u00e2nd sistemul t\u0103u imunitar \u00eencearc\u0103 s\u0103 te apere \u00eempotriva tuturor acestor lucruri care \u00eencearc\u0103 s\u0103 te ucid\u0103, el consum\u0103 calorii. Iar caloriile sunt un alt cuv\u00e2nt pentru c\u0103ldur\u0103\u201d, precizeaz\u0103 Parsonnet.<\/p>\n<p data-index=\"16\">De asemenea, \u00een cazul popula\u021biei Tsimane, vaccinurile \u0219i igiena \u00eembun\u0103t\u0103\u021bit\u0103 au dus la o stare mai bun\u0103 de s\u0103n\u0103tate, spune Jaeggi. Igiena \u0219i purtarea \u00eenc\u0103l\u021b\u0103mintei sunt, de asemenea, mai comune acum dec\u00e2t acum 20 de ani, noteaz\u0103 el, reduc\u00e2nd num\u0103rul de infec\u021bii cu ankilostoma (viermi c\u00e2rlig) contractate prin mersul cu picioarele goale pe sol contaminat.<\/p>\n<p data-index=\"17\">Temperaturile aerului din spa\u021biile interioare sunt, de asemenea, mai u\u0219or de controlat \u00een prezent. Aerul condi\u021bionat este prezent \u00een cel pu\u021bin 88% din locuin\u021bele din SUA, \u00een timp ce o pondere similar\u0103 din casele din Marea Britanie au \u00eenc\u0103lzire central\u0103.<\/p>\n<p data-index=\"18\">\u201eNe petrecem majoritatea vie\u021bii \u00eentr-un climat perfect, \u00een ceea ce se nume\u0219te o zon\u0103 neutru-termic\u0103, unde nu trebuie s\u0103 depunem efort pentru a ne men\u021bine temperatura\u201d, spune Parsonnet. \u201eIar dac\u0103 nu trebuie s\u0103 depui efort, nu produci energie \u0219i nu generezi c\u0103ldur\u0103.\u201d<\/p>\n<h2 id=\"highlight-4022409-3\">S-ar putea ca Wunderlich s\u0103 se fi \u00een\u0219elat?<\/h2>\n<p data-index=\"19\">Mackowiak consider\u0103 \u00eens\u0103 c\u0103 sc\u0103derea temperaturii medii a corpului s-ar putea datora unui alt factor, cu totul diferit.<\/p>\n<p data-index=\"20\">C\u00e2nd a avut ocazia s\u0103 examineze personal unul dintre termometrele din sticl\u0103 ale lui Wunderlich, Mackowiak mi-a povestit c\u0103 a observat c\u0103 acesta era calibrat cu aproximativ 2\u00b0C mai sus dec\u00e2t termometrele moderne. Aceasta \u00eenseamn\u0103 c\u0103 orice citire f\u0103cut\u0103 cu acele instrumente ar fi fost cu 2\u00b0C mai ridicat\u0103 dec\u00e2t ar fi trebuit s\u0103 fie.<\/p>\n<p data-index=\"21\">Pe atunci, m\u0103surarea temperaturii era o opera\u021biune greoaie, spune Mackowiak. Termometrele cu mercur din sticl\u0103, lungi de aproximativ 30 cm, trebuiau mai \u00eent\u00e2i calibrate folosind puncte fixe, cum ar fi apa \u00een clocot \u0219i ghea\u021ba care se tope\u0219te. Pacien\u021bii trebuiau apoi s\u0103 stea nemi\u0219ca\u021bi timp de 15 p\u00e2n\u0103 la 20 de minute pentru c\u0103 \u201edura ceva p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd temperatura se \u00eenregistra \u00een acele termometre\u201d, a spus el.<\/p>\n<p data-index=\"22\">Cu alte cuvinte, valoarea lui Wunderlich ar fi putut fi eronat\u0103 \u00eenc\u0103 de la \u00eenceput. De asemenea, el a m\u0103surat temperatura axilar\u0103, mai degrab\u0103 dec\u00e2t cea oral\u0103 \u2013 care este mai comun\u0103 ast\u0103zi \u2013, f\u0103c\u00e2nd m\u0103sur\u0103torile sale greu de comparat cu cele moderne.<\/p>\n<h3>Patru factori care \u00ee\u021bi influen\u021beaz\u0103 valoarea de referin\u021b\u0103<\/h3>\n<ol>\n<li>V\u00e2rsta: persoanele \u00een v\u00e2rst\u0103 au o temperatur\u0103 mai sc\u0103zut\u0103. Metabolismul nostru \u00eencetine\u0219te pe m\u0103sur\u0103 ce \u00eemb\u0103tr\u00e2nim, iar corpul nu mai este la fel de activ, a\u0219a c\u0103 folose\u0219te mai pu\u021bin\u0103 energie, spune Waleed Javaid, medic specialist \u00een boli infec\u021bioase la Universitatea West Virginia.<\/li>\n<li>Sexul: femeile au o temperatur\u0103 mai ridicat\u0103 dec\u00e2t b\u0103rba\u021bii. Chiar \u0219i \u00een afara v\u00e2rfurilor din timpul ciclului menstrual, la femeile \u00een v\u00e2rst\u0103 temperaturile corporale sunt mai mari, spune Parsonnet. Oamenii de \u0219tiin\u021b\u0103 nu \u0219tiu cu adev\u0103rat de ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 acest lucru, adaug\u0103 ea: \u201epur \u0219i simplu avem o setare diferit\u0103\u201d.<\/li>\n<li>Momentul zilei: sc\u0103derea din zori. \u201eTemperatura are un ritm circadian\u201d, spune reumatologul Jonathan Hausmann de la Spitalul de Copii din Boston \u0219i Massachusetts General Hospital, al c\u0103rui studiu recent a observat o sc\u0103dere \u00eentre orele 03:00-05:00 \u0219i un v\u00e2rf \u00eentre 16:00-18:00. Acest lucru reflect\u0103, probabil, activitatea crescut\u0103 din timpul zilei.<\/li>\n<li>\u00cen\u0103l\u021bimea \u0219i greutatea: una o scade, cealalt\u0103 o cre\u0219te. Temperatura corpului scade odat\u0103 cu \u00een\u0103l\u021bimea, deoarece o suprafa\u021b\u0103 corporal\u0103 mai mare pierde mai mult\u0103 c\u0103ldur\u0103, \u00een timp ce temperatura cre\u0219te pu\u021bin odat\u0103 cu greutatea, explic\u0103 Parsonnet.<\/li>\n<\/ol>\n<p data-index=\"23\">Totu\u0219i, Parsonnet nu crede c\u0103 o calibrare defectuoas\u0103 este de vin\u0103 pentru supraestimarea lui Wunderlich. C\u00e2nd ea \u0219i echipa sa au analizat datele privind temperatura corporal\u0103 colectate de la veteranii Armatei Uniunii \u00eentre 1862 \u0219i 1930, au descoperit c\u0103 cei n\u0103scu\u021bi mai devreme aveau \u00eentr-adev\u0103r temperaturi medii mai ridicate dec\u00e2t cei n\u0103scu\u021bi mai t\u00e2rziu.<\/p>\n<p data-index=\"24\">\u201ePentru c\u0103 am comparat persoane n\u0103scute \u00een ani diferi\u021bi ale c\u0103ror temperaturi au fost m\u0103surate \u00een acela\u0219i timp, precum \u0219i persoane n\u0103scute \u00een acela\u0219i an m\u0103surate \u00een momente diferite, se poate separa efectul instrumentului de v\u00e2rst\u0103 \u0219i anul na\u0219terii\u201d, explic\u0103 ea.<\/p>\n<p data-index=\"25\">Echipa lui Parsonnet a fost \u0219i mai convins\u0103 c\u00e2nd s-a uitat la alte dou\u0103 seturi de date mai moderne \u0219i a observat o sc\u0103dere similar\u0103. Acestea includeau temperaturi \u00eenregistrate \u00eentre 1971 \u0219i 2017, \u201efolosind termometre de la care s-ar fi a\u0219teptat s\u0103 fie calibrate \u00een mod similar\u201d.<\/p>\n<h2 id=\"highlight-4022409-4\">Un nou ghid pentru temperatur\u0103<\/h2>\n<p data-index=\"26\">\u00censeamn\u0103 toate acestea c\u0103 este timpul s\u0103 reg\u00e2ndim semnifica\u021bia special\u0103 acordat\u0103 valorii de 37\u00b0C?<\/p>\n<p data-index=\"27\">Unii au f\u0103cut-o deja, inclusiv dou\u0103 surse de autoritate utilizate pe scar\u0103 larg\u0103 de medici: cartea Harrison&#8217;s Principles of Internal Medicine \u0219i baza de date online UpToDate.<\/p>\n<p data-index=\"28\">Cu toate acestea, de\u0219i existen\u021ba unei valori de referin\u021b\u0103 pentru propria temperatur\u0103 poate fi un ghid util, majoritatea exper\u021bilor recomand\u0103 s\u0103 nu se pun\u0103 un accent prea mare pe o singur\u0103 cifr\u0103.<\/p>\n<p data-index=\"29\">\u201eEste important s\u0103 nu lu\u0103m acest tip de praguri prea \u00een serios, deoarece ele nu reprezint\u0103 grani\u021be rigide \u2013 nimeni nu ar sus\u021bine c\u0103 36,99\u00b0C este cumva radical diferit de 37,01\u00b0C\u201d, spune Jaeggi.<\/p>\n<p data-index=\"30\">Totu\u0219i, c\u00e2nd temperaturile scad prea mult sau cresc prea mult \u2013 de regul\u0103 sub 35\u00b0C sau peste 40\u00b0C la adul\u021bi \u2013 acesta este un indicator c\u0103 \u00een organism se \u00eent\u00e2mpl\u0103 ceva grav.<\/p>\n<p> Editor : <a href=\"https:\/\/www.digi24.ro\/autor\/liviu-cojan\"> Liviu Cojan <\/a><\/p>\n<\/div>\n<p>[analyse_source url=&#8221;https:\/\/www.digi24.ro\/stiri\/sci-tech\/descoperiri\/de-ce-temperatura-corpului-uman-pare-sa-scada-fata-de-cea-de-acum-150-de-ani-4022409&#8243;]<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>[analyse_image type=&#8221;featured&#8221; src=&#8221;https:\/\/s.iw.ro\/gateway\/g\/ZmlsZVNvdXJjZT1odHRwJTNBJTJGJTJG\/c3RvcmFnZTA4dHJhbnNjb2Rlci5yY3Mt\/cmRzLnJvJTJGc3RvcmFnZSUyRjIwMjYl\/MkYxMSUyRjA1JTJGMzA1MzM3MF8zMDUz\/MzcwX29hbWVuaS1wZS1zdHJhZGEtZ2V0\/dHlpbWFnZXMuanBnJnc9MTIwMCZoPTYz\/MCZ6Yz0xJmhhc2g9YWNhM2VlODAwYjU4Mzg4MmJiMDU2MzhhNjYxZWEwMmQ=.thumb.jpg&#8221;] Cu 150 de ani \u00een urm\u0103, temperatura medie a corpului uman pare s\u0103 fi fost mai ridicat\u0103 dec\u00e2t \u00een prezent. Oamenii de \u0219tiin\u021b\u0103 \u00eenc\u0103 cerceteaz\u0103 cu exactitate motivele, relateaz\u0103 BBC. \u00cen anii 1860, medicul german Carl Wunderlich s-a confruntat cu o \u00eentrebare arz\u0103toare. Era febra o boal\u0103 \u00een sine sau un simptom [&hellip;]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[89],"tags":[],"class_list":["post-2245846","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-romania"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/2245846","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=2245846"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/2245846\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=2245846"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=2245846"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=2245846"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}