{"id":2245742,"date":"2026-11-08T17:14:00","date_gmt":"2026-11-08T14:14:00","guid":{"rendered":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=2245742"},"modified":"2026-11-08T17:14:00","modified_gmt":"2026-11-08T14:14:00","slug":"cum-a-ajuns-sfanta-treime-a-tabietului-otoman-sa-se-impuna-in-tarile-romane-povestea-institutiei","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=2245742","title":{"rendered":"Cum a ajuns \u201esf\u00e2nta treime\u201c a tabietului otoman s\u0103 se impun\u0103 \u00een \u021b\u0103rile rom\u00e2ne. Povestea \u201einstitu\u021biei\u201c&#8230;"},"content":{"rendered":"<p>[analyse_image type=&#8221;featured&#8221; src=&#8221;https:\/\/cdn.adh.reperio.news\/image-f\/f696ef11-a319-4911-afda-9a9c9f3a4da4\/index.png?p=f%3Djpeg%26w%3D1200%26h%3D630%26r%3Dcover&#8221;]<\/p>\n<article class=\"svelte-x63bga\">\n<nav>\n<ul class=\"breadcrump svelte-1pk9a69\">\n<li class=\"svelte-1pk9a69\"><a href=\"https:\/\/adevarul.ro\/\" title=\"Adev\u0103rul\" class=\"svelte-1pk9a69\">Home<\/a><\/li>\n<li class=\"svelte-1pk9a69\"><a href=\"https:\/\/adevarul.ro\/stil-de-viata\" class=\"svelte-1pk9a69\">Stil de via\u021b\u0103<\/a><\/li>\n<li class=\"svelte-1pk9a69\"><a href=\"https:\/\/adevarul.ro\/stil-de-viata\/cultura\" class=\"svelte-1pk9a69\">Cultur\u0103<\/a><\/li>\n<li class=\"svelte-1pk9a69\"><a href=\"https:\/\/adevarul.ro\/stil-de-viata\/cultura\/cum-a-ajuns-sfanta-treime-a-tabietului-otoman-sa-2569559.html\" class=\"svelte-1pk9a69\">Cum a ajuns \u201esf\u00e2nta treime\u201c a tabietului otoman s\u0103 se impun\u0103 \u00een \u021b\u0103rile rom\u00e2ne. Povestea \u201einstitu\u021biei\u201c cafengiului \u0219i a afacerii cu tutun<\/a><\/li>\n<\/ul>\n<\/nav>\n<p><main class=\"svelte-x63bga\"><\/p>\n<p>Cu aproape un secol \u00eenainte de \u00eenceputul perioadei fanariote \u00een \u021b\u0103rile rom\u00e2ne (1711 \u00een Moldova \u0219i 1716 \u00een \u021aara Rom\u00e2neasc\u0103), boierii \u00eembr\u0103\u021bi\u0219aser\u0103 obiceiurile orientale. Diminea\u021ba erau trezi\u021bi de mirosul cafelei \u2013 preparat\u0103 de un om anume desemnat pentru asta \u2013, pe care o savurau al\u0103turi de tutunul tras printr-o lulea \u0219i o linguri\u021b\u0103 de dulcea\u021b\u0103. Aceast\u0103 \u201esf\u00e2nt\u0103 treime\u201c a tabietului otoman a preluat form\u0103 de socializare, de protocol oficial la Curte \u0219i de necesitate imperativ\u0103 \u00een via\u021ba fiec\u0103rui om, indiferent de statut.<\/p>\n<div class=\"container-image  svelte-1xbw4f3\"><source type=\"image\/webp\" srcset=\"https:\/\/cdn.adh.reperio.news\/image-f\/f696ef11-a319-4911-afda-9a9c9f3a4da4\/index.png?p=a%3D1%26co%3D1.05%26w%3D1400%26h%3D750%26r%3Dcontain%26f%3Dwebp 1400w\" media=\"(min-width: 1400px)\" \/><\/p>\n<div class=\"caption svelte-1xbw4f3\"><span class=\"captionText svelte-1xbw4f3\">Luleaua de 2 metri a pa\u0219ei Ioannina Ali era asem\u0103n\u0103toare cu a domnului rom\u00e2n Mihai Su\u021bu. <span class=\"source svelte-1xbw4f3\">Foto: Wikipedia<\/span><\/span><\/div>\n<\/div>\n<p>Tot ce \u00eensemnau aceste obiceiuri care ne-au definit trecutul, dar \u0219i prezentul \u2013 de la implicarea economic\u0103, dezvoltarea la nivel na\u021bional \u0219i interna\u021bional \u0219i p\u00e2n\u0103 la ritualuri specifice asociate cu obiecte scumpe \u2013 au fost minu\u021bios documentate de istoricul Tudor Dinu \u00een cartea \u201eCafea, tutun, dulce\u021bi. Deliciile Orientului \u00een \u021b\u0103rile rom\u00e2ne\u201c, recent ap\u0103rut\u0103 la Editura Humanitas. \u00centr-un interviu pentru \u201eWeekend Adev\u0103rul\u201c, specialistul \u00een epoca fanariot\u0103 ne ofer\u0103 o mic\u0103 privire dup\u0103 cortin\u0103, explic\u00e2nd cum ne-au modelat ca societate aceste tabieturi pe care le p\u0103str\u0103m \u0219i ast\u0103zi, multe chiar \u00een forma lor mo\u0219tenit\u0103 de la domnii veni\u021bi din Fanar.<\/p>\n<p><b>\u201eWeekend Adev\u0103rul\u201c: C\u00e2nd a intrat cafeaua \u00een Europa \u0219i c\u00e2t a durat p\u00e2n\u0103 a ajuns \u00een \u021b\u0103rile rom\u00e2ne?<\/b><\/p>\n<p><b>Tudor Dinu: <\/b>La Constantinopol ajunge undeva pe la mijlocul secolului al XVI-lea; \u00een decembrie 1550 se \u00eenfiin\u021beaz\u0103 primele cafenele la Stambul. P\u0103trunderea \u00een \u021aara Rom\u00e2neasc\u0103 are loc cu mai bine de un veac ulterior, 1660-1770, dar cafeaua e adoptat\u0103 foarte repede de boieri \u0219i de Curtea Domneasc\u0103. Deja pe la 1670-1680 avem m\u0103rturiile unor c\u0103l\u0103tori care sunt impresiona\u021bi de c\u00e2t de mult\u0103 cafea beau boierii dup\u0103 tipicul oriental \u2013 cafeaua p\u0103trunsese \u0219i la Vene\u021bia, dar acolo se occidentalizase, nu st\u0103tea nimeni turce\u0219te pe o sofa. Pe vremea lui Constantin Br\u00e2ncoveanu, este deja atestat\u0103 servirea de cafea la Curte, \u00eenso\u021bit\u0103 deja de lulea. <\/p>\n<p><b>A\u0219adar, cafeaua nu a venit la noi odat\u0103 cu fanario\u021bii. Astfel c\u0103 putem spune c\u0103 aveam un fond primitor pentru domnii din Fanar. <\/b><\/p>\n<p>Da, s\u0103 \u0219ti\u021bi c\u0103 influen\u021be orientale sunt numeroase \u00eenc\u0103 din secolul al XVII-lea. Eram totu\u0219i o provincie cre\u0219tin\u0103 a \u00cenaltei Por\u021bi. Trebuie spus c\u0103 primul antreprenor \u00een domeniul cafelei a fost un turc, un ienicer pensionar, care avea bani pu\u0219i deoparte \u0219i a avut, pe de o parte, ideea excelent\u0103 de a investi \u00eentr-o pia\u021b\u0103 care nu cuno\u0219tea cafeaua, \u0219i, pe de alt\u0103 parte, a avut \u0219i pile. Otomanii primeau cu mult\u0103 dificultate aprobarea de a activa \u00een \u021a\u0103rile Rom\u00e2ne. Teoretic, nu era voie, \u0219i \u00een epoca fanariot\u0103 exist\u0103 foarte pu\u021bini musulmani care au dreptul s\u0103 tr\u0103iasc\u0103 \u0219i s\u0103 lucreze la noi \u2013 un secretar al domnului, sunt ni\u0219te trupe care asigur\u0103 ordinea \u00een r\u00e2ndul negustorilor turci \u0219i exist\u0103 o fanfar\u0103 otoman\u0103, cam at\u00e2t. Negustorii erau pu\u021bini, 50-100 pe an, deci dreptul de a lucra a fost o excep\u021bie. Probabil c\u0103 autorit\u0103\u021bile au fost \u00eenc\u00e2ntate de ideea de a veni \u0219i la noi, de a se aduce \u0219i la noi cafeaua, o b\u0103utur\u0103 deja foarte apreciat\u0103 \u00een Constantinopol.<\/p>\n<div class=\"container-image  svelte-1xbw4f3\"><source type=\"image\/webp\" srcset=\"https:\/\/cdn.adh.reperio.news\/image-7\/749ebfda-8007-4131-83b6-b12270fb580f\/index.png?p=a%3D1%26co%3D1.05%26w%3D1400%26h%3D750%26r%3Dcontain%26f%3Dwebp 1400w\" media=\"(min-width: 1400px)\" \/><\/p>\n<div class=\"caption svelte-1xbw4f3\"><span class=\"captionText svelte-1xbw4f3\">Samovar din bronz. <span class=\"source svelte-1xbw4f3\">Foto: Cartea \u201eCafea, tutun, dulce\u021bi. Deliciile Orientului \u00een \u021b\u0103rile rom\u00e2ne&#8221;<\/span><\/span><\/div>\n<\/div>\n<p><b>De ce la noi cafeaua s-a \u00eemp\u0103m\u00e2ntenit cu tot cu obiceiurile, cu ritualurile orientale, \u0219i \u00een Europa nu, a r\u0103mas doar b\u0103utura? <\/b><\/p>\n<p>Mai ales datorit\u0103 faptului c\u0103 eram parte a Imperiului Otoman \u0219i, sigur, i-a urmat imediat \u0219i epoca fanariot\u0103, care a accelerat procesul de orientalizare a \u021b\u0103rilor rom\u00e2ne, cel pu\u021bin p\u00e2n\u0103 spre 1800. Plus c\u0103 nu exista o tradi\u021bie la noi a consumului de alte licori dec\u00e2t vinul; \u0219i rachiul p\u0103trunde t\u00e2rziu, tot \u00een secolul XVII. Bere nu avem dec\u00e2t dup\u0103 1800, prima fabric\u0103 de bere, la Bucure\u0219ti pe la 1810. \u00cen schimb, \u00een Transilvania exista bere \u00eenc\u0103 din secolul al XIII-lea.<\/p>\n<p><b>De ce a ajuns a\u0219a greu \u00een \u021b\u0103rile rom\u00e2ne?<\/b><\/p>\n<p>Noi aveam foarte mult vin, toat\u0103 \u021aara Rom\u00e2neasc\u0103 era o mare vie. Iar bere, \u00een Moldova, e testat\u0103 tot demult, pe filiera polon\u0103 \u2013 \u00eenc\u0103 din vremea lui Alexandru cel Bun este atestat\u0103 berea. Au existat m\u0103n\u0103stiri care produceau bere, cele din nord.<\/p>\n<p><b>\u0218i de ce nu \u0219i-au p\u0103strat obiceiurile acestea, cum o fac, spre exemplu, m\u0103n\u0103stirile din Belgia, care sunt renumite pentru aceast\u0103 tradi\u021bie?<\/b><\/p>\n<p>M\u0103n\u0103stirile noastre au trecut prin secularizarea averilor. Apoi au trecut prin comunism. <\/p>\n<h2>Tutunul rom\u00e2nesc, falsificat de austrieci<\/h2>\n<p><b>\u00cen cartea dumneavoastr\u0103 scrie\u021bi \u0219i despre leg\u0103tura Bisericii cu tutunul.<\/b><\/p>\n<p>Da, n-a existat o condamnare oficial\u0103 a fumatului de c\u0103tre Biseric\u0103. P\u00e2n\u0103 la 1850-1860, fuma toat\u0103 lumea, fumau ierarhii; erau mul\u021bi pasiona\u021bi nu numai de tutun, ci \u0219i de colec\u021bionarea de piese din recuzita tutunului \u2013 lulele cu \u021bevi mari, cu mu\u0219tiucuri din chihlimbar, din pietre semipre\u021bioase, tabachere, care erau foarte scumpe, folosite \u00een primul r\u00e2nd pentru tutunul de prizat, \u00een vreme ce pentru tutunul de fumat existau ni\u0219te vase speciale sau exista punga de tutun pe care o purta cineva la br\u00e2u. <\/p>\n<p><b>C\u00e2nd a intrat tutunul \u00een \u021b\u0103rile rom\u00e2ne?<\/b><\/p>\n<p>Primul fum\u0103tor pe teritoriul Moldovei pare s\u0103 fi fost un cazac pe numele Timu\u0219, fiul hatmanului care \u00eel for\u021beaz\u0103 pe Vasile Lupu s\u0103 \u00eei dea m\u00e2na uneia dintre fiicele sale. Fumatul se r\u0103sp\u00e2nde\u0219te cu o vitez\u0103 \u0219i mai mare dec\u00e2t cafeaua: la 1680 avem planta\u021bii \u00een \u021aara Rom\u00e2neasc\u0103. Culturile se vor extinde mult \u00een sud, \u00een zona istoric\u0103 Vla\u0219ca, Giurgiu, Teleorman, pu\u021bin D\u00e2mbovi\u021ba, iar \u00een Moldova, \u00een fostul jude\u021b Putna, ast\u0103zi Vrancea, pe Valea Siretului inferior, \u0219i \u00een multe alte locuri, inclusiv \u00een zona Orhei spre Nistru. Tutunul cucere\u0219te mult mai repede toate clasele sociale. Ajunge s\u0103 fumeze oricine, to\u021bi b\u0103rba\u021bii, de la domn p\u00e2n\u0103 la zilieri \u0219i robi. Se fumeaz\u0103 de diminea\u021ba p\u00e2n\u0103 seara, difer\u0103 doar calitatea tutunului fumat. Boierii preferau tutunul otoman, dar de pe teritoriul actual grecesc \u2013 cel mai bun se f\u0103cea \u00een insula Corfu.<\/p>\n<div class=\"container-image  svelte-1xbw4f3\"><source type=\"image\/webp\" srcset=\"https:\/\/cdn.adh.reperio.news\/image-7\/7215dc72-b3f0-45da-b83e-498252e7dc98\/index.png?p=a%3D1%26co%3D1.05%26w%3D1400%26h%3D474%26r%3Dcontain%26f%3Dwebp 1400w\" media=\"(min-width: 1400px)\" \/><\/p>\n<div class=\"caption svelte-1xbw4f3\"><span class=\"captionText svelte-1xbw4f3\">Cap\u0103t de lulea din spum\u0103 de mare, decorat. <span class=\"source svelte-1xbw4f3\">Foto: Cartea \u201eCafea, tutun, dulce\u021bi. Deliciile Orientului \u00een \u021b\u0103rile rom\u00e2ne&#8221;<\/span><\/span><\/div>\n<\/div>\n<p><b>A\u0219adar, ce era din export era pentru boieri, pentru clasele superioare. <\/b><\/p>\n<p>Da, tutunul turcesc din imperiu era pentru clasele superioare. Tutunul de la noi era pentru clasele medii \u0219i inferioare, dar cel mai prost tutun venea din Imperiu Habsburgic. Deci noi dep\u0103\u0219iser\u0103m Ungaria. Chiar am g\u0103sit o informa\u021bie foarte interesant\u0103 cu un prim-ministru austriac, care solicit\u0103 ni\u0219te mostre de tutun moldovenesc pentru a putea s\u0103 \u00eel falsifice \u0219i a-l vinde drept tutun moldovenesc. Cafeaua trebuia adus\u0103 de o distan\u021b\u0103 foarte mare \u0219i cu o rut\u0103 complicat\u0103: din Yemen la Istanbul, de acolo, pe Marea Neagr\u0103, apoi pe Dun\u0103re. Complicat. E un produs care depindea \u0219i de situa\u021bia politic\u0103, nu cum se \u00eent\u00e2mpl\u0103 acum cu petrolul. G\u00e2ndi\u021bi-v\u0103: e r\u0103zboi, se \u00eenchid grani\u021bele, pre\u021bul cafelei poate cre\u0219te extrem de mult. \u00cen timp ce tutunul, totu\u0219i, se cultiva la noi. <\/p>\n<h2>Cafeaua \u0219i tutunul, o necesitate<\/h2>\n<p><b>Care erau pre\u021burile pentru cafea \u0219i tutun \u00een perioada secolelor XVII-XVIII? Erau taxate special fa\u021b\u0103 de alte bunuri de consum?<\/b><\/p>\n<p>Am fost surprins de pre\u021bul relativ bun al cafelei, chiar dac\u0103 era aflat \u00eentr-o cre\u0219tere pe la sf\u00e2r\u0219itul secolului XVIII \u2013 \u00eenceputul secolului XX. Spre deosebire de alcoolul cu care se putea face specul\u0103 \u00een mod liber, la cafea existau ni\u0219te pre\u021buri maximale fixe, impuse de autorit\u0103\u021bi, \u0219i nu puteai s\u0103 vinzi cafeaua mai scump, rachiul puteai s\u0103 \u00eel vinzi mai scump, iar vinul \u00eel vindeai la ce pre\u021b voiai. Deci exista opinia autorit\u0103\u021bilor potrivit c\u0103reia cafeaua este un articol la care trebuie s\u0103 aib\u0103 acces p\u0103turi mai largi ale popula\u021biei. <\/p>\n<p><b>De ce au considerat c\u0103 trebuie s\u0103 aib\u0103 acces at\u00e2t de mult\u0103 lume?<\/b><\/p>\n<p>\u00cen general, domnii fanario\u021bi aveau ideea c\u0103 toate produsele alimentare sau cele asimilate trebuie s\u0103 fie \u0219i pentru boga\u021bi \u0219i pentru s\u0103raci, inclusiv carnea. Spre deosebire de ce se \u00eent\u00e2mpla \u00een Balcani, dar \u0219i \u00een alte p\u0103r\u021bi ale Europei, la noi se consuma destul de mult\u0103 carne. Exist\u0103 mai multe documente ale domnilor care spun s\u0103 fie carne \u0219i pentru masa s\u0103racului, \u0219i pe masa bogatului \u2013 \u0219i carnea trebuia s\u0103 fie gras\u0103. C\u0103ci carnea gras\u0103 e mai gustoas\u0103, are mai multe calorii, nimeni nu \u021binea regim. Ba chiar existau ni\u0219te inspectori din partea autorit\u0103\u021bilor, care mergeau prin pie\u021be, \u0219i dac\u0103 constatau c\u0103 se vinde carne slab\u0103, f\u0103r\u0103 gr\u0103sime, \u00eei tr\u0103geau la r\u0103spundere pe m\u0103celari.<\/p>\n<div class=\"container-image  svelte-1xbw4f3\"><source type=\"image\/webp\" srcset=\"https:\/\/cdn.adh.reperio.news\/image-d\/de6c89e6-3ad7-4247-87a7-baa946f6bb2a\/index.png?p=a%3D1%26co%3D1.05%26w%3D1400%26h%3D750%26r%3Dcontain%26f%3Dwebp 1400w\" media=\"(min-width: 1400px)\" \/><\/p>\n<div class=\"caption svelte-1xbw4f3\"><span class=\"captionText svelte-1xbw4f3\">Tudor Dinu, istoric specialist \u00een epoca fanariot\u0103. <span class=\"source svelte-1xbw4f3\">Foto: Arhiva personal\u0103<\/span><\/span><\/div>\n<\/div>\n<p><b>Deci exista un fel de protec\u021bia consumatorilor&#8230;<\/b><\/p>\n<p>Este surprinz\u0103toare grija unor domni, care a doua zi puteau s\u0103 se \u00eentoarc\u0103 la ei acas\u0103, pentru popula\u021bia din Bucure\u0219ti \u2013 c\u0103ci domnul nu prea are nicio leg\u0103tur\u0103 cu \u021bara. \u00cen secolul XVIII, domnul st\u0103 exclusiv la Bucure\u0219ti sau la Ia\u0219i, \u00een Cetatea de Scaun. Se ocup\u0103 de Cetatea de Scaun din mai multe motive: \u0219i grija, un fel de umanism, dar \u0219i din dorin\u021ba de a nu fi p\u00e2r\u00e2t la \u00cenalta Poart\u0103, fiindc\u0103 schimb\u0103rile din func\u021bie, chiar dac\u0103 se f\u0103ceau pentru c\u0103 un pretendent d\u0103dea mai mult bani sau din alte motive strict politice, erau justificate de otomani, \u00een obi\u0219nuita lor duplicitate, prin faptul c\u0103 domnul exploatase supu\u0219i \u2013 \u00cenalta Poart\u0103, \u00een textele ei scrise, se arat\u0103 foarte grijulie cu rom\u00e2nii. Evident, nu st\u0103teau lucrurile a\u0219a, dar \u00een Orient exist\u0103 o foarte mare duplicitate. <\/p>\n<p><b>Este foarte interesant, pentru c\u0103 la \u0219coal\u0103, cel pu\u021bin, se transmite ideea c\u0103 mul\u021bi domni \u0219i voievozi erau obliga\u021bi de otomani s\u0103 pl\u0103teasc\u0103 biruri foarte mari \u0219i astfel erau nevoi\u021bi s\u0103 asupreasc\u0103 poporul \u2013 cu mici excep\u021bii.<\/b><\/p>\n<p>Domnul era garantul \u00eendeplinirii obliga\u021biilor fiscale ale \u021b\u0103rii. Exist\u0103 \u00eens\u0103 multe documente de la \u00cenalta Poart\u0103 \u00een care sultanul sau al\u021bi oficiali \u00ee\u0219i dau seama c\u0103 o exploatare foarte dur\u0103 este negativ\u0103 pentru ei, \u00eenstr\u0103in\u00e2ndu-i pe supu\u0219i de credin\u021ba fa\u021b\u0103 de sultan. Lucrurile au fost extrem de diverse, depinde de valoarea la care s-a schimbat fiscal calitatea \u00een diversele epoci. \u00cen unele p\u0103r\u021bi, tributul era mai degrab\u0103 simbolic \u0219i astfel o mare parte a banilor r\u0103m\u00e2neau la domn. \u00cen alte epoci, fiscalitatea a crescut extrem de mult \u0219i unii domni au crescut fiscalitatea nu numai pentru a satisface dorin\u021ba de bani a otomanilor, ci \u0219i dorin\u021ba lor de lux sau dorin\u021ba de a l\u0103sa \u00een urm\u0103 edificii grandioase. Bisericile pe care le-a construit Constantin Br\u00e2ncoveanu au presupus jecm\u0103nirea popula\u021biei. El a aplicat v\u0103c\u0103ritul, un impozit mare pe ceea ce era cel mai important \u00eentr-o gospod\u0103rie: s\u0103 aib\u0103 o vac\u0103 care s\u0103 asigure supravie\u021buirea familiei. Br\u00e2ncoveanu a impus acest impozit \u0219i a dus mul\u021bi bani la buget. Cum crede\u021bi c\u0103 a ajuns Constantin Br\u00e2ncoveanu \u201eAltin Bey\u201c (\u201ePrin\u021bul aurului\u201c)? Printr-o exploatare extrem de dur\u0103 a localnicilor, \u00eentr-o epoc\u0103 \u00een care vistieria \u021b\u0103rii \u0219i vistieria personal\u0103 a domnului tindeau s\u0103 se identifice. <\/p>\n<h2>Spioni \u00een localuri \u2022 Interzicerea ziarelor \u2022 Nepermis femeilor \u00een cafenele<\/h2>\n<p><b>Ce documente a\u021bi g\u0103sit legate de produc\u021bia de tutun? De exemplu, cine a f\u0103cut prima afacere cu tutun?<\/b><\/p>\n<p>Printre primele planta\u021bii erau cele ale Bisericii. De pild\u0103, pe mo\u0219ile M\u0103n\u0103stirii V\u0103c\u0103re\u0219ti se planteaz\u0103 tutun, iar Biserica ob\u021bine, printr-o excep\u021bie rar\u0103, \u0219i scutirea de taxe. \u0218i ast\u0103zi, cultura tutunului este, dac\u0103 nu se impun accize mari, una dintre cele mai rentabile, la fel \u00een perioada respectiv\u0103, p\u00e2n\u0103 la jum\u0103tatea secolului XIX. Marii no\u0219tri agronomi, de pild\u0103 Ion Ionescu de la Brad, fac ni\u0219te calcule foarte precise, stabilesc rentabilitatea superioar\u0103 maxim\u0103 a culturii de tutun. Deci, fiind o cultur\u0103 care aducea un profit foarte mare, statul avea o plaj\u0103 suficient\u0103 pentru a impune taxe pe care le poate suporta, \u00een general, produc\u0103torul.<\/p>\n<div class=\"container-image  svelte-1xbw4f3\"><source type=\"image\/webp\" srcset=\"https:\/\/cdn.adh.reperio.news\/image-0\/020d7a8b-ca36-4899-b47d-0614a52b6834\/index.png?p=a%3D1%26co%3D1.05%26w%3D1400%26h%3D750%26r%3Dcontain%26f%3Dwebp 1400w\" media=\"(min-width: 1400px)\" \/><\/p>\n<div class=\"caption svelte-1xbw4f3\"><span class=\"captionText svelte-1xbw4f3\">Traist\u0103 pentru tutun. <span class=\"source svelte-1xbw4f3\">Foto: Cartea \u201eCafea, tutun, dulce\u021bi. Deliciile Orientului \u00een \u021b\u0103rile rom\u00e2ne&#8221;<\/span><\/span><\/div>\n<\/div>\n<p><b>Cine se ocupa de tot procesul? Erau oameni speciali angaja\u021bi pentru asta, cu o anumit\u0103 preg\u0103tire sau expertiz\u0103?<\/b><\/p>\n<p>\u00cen baza unei preg\u0103tiri se putea lucra cu \u021b\u0103ranii lega\u021bi de p\u0103m\u00e2nt p\u00e2n\u0103 la un anumit moment, c\u0103 \u00ee\u0219i fac zilele de clac\u0103 la tutun, \u0219i se poate lucra \u0219i cu muncitori specializa\u021bi. Am avut chiar ambi\u021bia s\u0103 urm\u0103resc acest proces al cultiv\u0103rii tutunului cu ni\u0219te cultivatori rom\u00e2ni din zona Olteniei. M\u0103 interesa s\u0103 v\u0103d \u00een ce m\u0103sur\u0103 a supravie\u021buit aceast\u0103 modalitate tradi\u021bional\u0103 de cultivare. Deci \u00eenc\u0103 mai exist\u0103. Abia spre 1830-1840 exist\u0103 mari cultivatori de tutun care recurg la muncitori specializa\u021bi, pe care \u00eei aduc din zona greceasc\u0103, din zona Xanthi sau zona Larisa. La noi, \u00een agricultur\u0103, \u00een viticultur\u0103, lucr\u0103rile nu se f\u0103ceau cu mare grij\u0103, o confirm\u0103 mai to\u021bi martorii str\u0103ini. Se punea accentul pe cantitate, nu pe calitate. Principiul era \u201emerge \u0219i a\u0219a\u201c. <\/p>\n<p><b>Tot \u00een cartea dumneavoastr\u0103 am citit \u0219i c\u0103 cei mai buni erau armenii, nu otomanii.<\/b><\/p>\n<p>Av\u00e2nd \u00een vedere c\u0103 turcii nu se puteau stabili \u0219i nu puteau activa pe teritoriul \u021b\u0103rilor rom\u00e2ne, cafeaua, tutunul \u0219i alte arte, me\u0219te\u0219uguri de sorginte otoman\u0103 sunt practicate la noi de cre\u0219tini balcanici, de greci, bulgari, s\u00e2rbi, macedoneni, iar \u00een cazul tutunului, mai ales de armeni. Cafeaua \u0219i tutunul sunt \u00eembr\u0103\u021bi\u0219ate de armeni, care ajung \u00een unele zone s\u0103 controleze autoritar domeniul. De pild\u0103, o meserie legat\u0103 de tutun pe care o practicau cu mare succes armenii \u00een Bucure\u0219ti era cea de t\u0103iere a frunzelor de tutun cu un fel de foarfeci, dar uneori \u0219i cu ni\u0219te ma\u0219in\u0103rii mai specializate, numite havane, cu o lam\u0103 foarte ascu\u021bit\u0103, care permiteau o t\u0103iere mai performant\u0103.<\/p>\n<div class=\"container-image  svelte-1xbw4f3\"><source type=\"image\/webp\" srcset=\"https:\/\/cdn.adh.reperio.news\/image-4\/40c17ce8-004f-4d21-94e0-c3bad995cf1a\/index.png?p=a%3D1%26co%3D1.05%26w%3D1400%26h%3D750%26r%3Dcontain%26f%3Dwebp 1400w\" media=\"(min-width: 1400px)\" \/><\/p>\n<div class=\"caption svelte-1xbw4f3\"><span class=\"captionText svelte-1xbw4f3\">Unelte pentru t\u0103ierea tutunului. <span class=\"source svelte-1xbw4f3\">Foto: Cartea \u201eCafea, tutun, dulce\u021bi. Deliciile Orientului \u00een \u021b\u0103rile rom\u00e2ne&#8221;<\/span><\/span><\/div>\n<\/div>\n<p><b>\u0218i aceste frunze erau t\u0103iate special \u00een func\u021bie de destina\u021bie: pentru lulea, pentru \u021bigara rulat\u0103?<\/b><\/p>\n<p>\u021aigara rulat\u0103 apare destul de t\u00e2rziu la noi, undeva spre 1830-1840. Nu se produc \u021big\u0103ri p\u00e2n\u0103 la Unire, cel pu\u021bin \u2013 aici m-am oprit cu cercetarea mea. Nu se produc \u00een ateliere, nu exist\u0103 manufacturi de \u021big\u0103ri, exist\u0103 doar tutun t\u0103iat pentru o \u021bigar\u0103 mai fin\u0103. At\u00e2t \u00een b\u0103c\u0103nii, c\u00e2t \u0219i \u00een primele libr\u0103rii, se v\u00e2nd carne\u021bele cu foi\u021b\u0103 fin\u0103 de tutun \u0219i persoanele interesate \u00ee\u0219i puteau rula. Pe la 1840-1850, \u00een marile saloane din Bucure\u0219ti \u0219i Ia\u0219i existau pe mas\u0103 carne\u021belul \u0219i respectiv bolul cu tutun. Doamnele preferau \u021bigareta atunci, \u00een locul demodatei lulele. Mai exista \u0219i tutunul de prizat, foarte popular \u00een r\u00e2ndul doamnelor. Pe la 1800, toat\u0103 lumea bun\u0103 avea \u0219i propria tabacher\u0103 pentru prizat. Ea este atestat\u0103 ca dar de protocol pe care \u00eel ofer\u0103 mai ales str\u0103inii, domnilor, boierilor, de pe la 1700, chiar extrem de scumpe, unele din aur, b\u0103tute cu diamante. Din p\u0103cate, nu ni se p\u0103streaz\u0103 foarte multe exemplare de tipul celor men\u021bionate de surse. Orice cas\u0103 care se respecta trebuia s\u0103 aib\u0103 rezerve de tutun \u00een beciuri \u2013 t\u0103iat \u0219i frunze \u2013 \u021binute \u00een ni\u0219te vase mari ceramice astfel \u00eenc\u00e2t, \u00een caz c\u0103 se \u00eent\u00e2mpl\u0103 ceva, s\u0103 nu intre lumea \u00een sevraj. <\/p>\n<h2>Statut social la metru<\/h2>\n<p><b>\u0218i fratele mai elegant, pipa, c\u00e2nd a intrat \u00een \u021b\u0103rile rom\u00e2ne?<\/b><\/p>\n<p>Luleaua nu dispare de la noi nici pe la 1840, dar se transform\u0103 \u00eencet-\u00eencet \u00een pip\u0103. Luleaua este alc\u0103tuit\u0103 din trei buc\u0103\u021bi: are un mu\u0219tiuc, ca \u0219i pipa \u2013 \u00een cazul oamenilor cu stare, era din chihlimbar sau din pietre semipre\u021bioase \u0219i relativ lung \u2013, o \u021beav\u0103 lung\u0103, astfel \u00eenc\u00e2t s\u0103 produc\u0103 o impresie vizual\u0103. <\/p>\n<p><b>A\u0219adar, luleaua era un simbol al statutului social. <\/b><\/p>\n<p>Da, omul de r\u00e2nd se plimba pe uli\u021b\u0103 cu o lulea de 20-30 de centimetri. Boierul st\u0103tea \u00eentins pe sofa, cu o lulea de 1,5-2 metri, care \u00eei ajungea p\u00e2n\u0103 dincolo de picioare, foarte departe. \u00cencet-\u00eencet, luleaua se restr\u00e2nge sub influen\u021ba pipelor occidentale \u0219i o s\u0103 descoperi\u021bi \u00een paginile c\u0103r\u021bii ni\u0219te exemplare de tranzi\u021bie, mici lulele care se apropie de structura pipei.<\/p>\n<p><a class=\"related-inline svelte-78g0vl\" data-gtrack=\"{&quot;event&quot;:&quot;utm_click&quot;,&quot;data&quot;:{&quot;event_category&quot;:&quot;article_related&quot;}}\" href=\"https:\/\/adevarul.ro\/stil-de-viata\/magazin\/grecul-care-i-a-scapat-pe-romani-de-iobagie-a-2251720.html\" title=\"Alt articol de interes pentru tine\"><span class=\"inline-title svelte-78g0vl\">Grecul care i-a sc\u0103pat pe rom\u00e2ni de iob\u0103gie. A fost de \u0219ase ori domn al \u021a\u0103rii Rom\u00e2ne\u0219ti \u0219i de patru ori domn al Moldovei <\/span><\/a><\/p>\n<div class=\"container-image  svelte-1xbw4f3\"><source type=\"image\/webp\" srcset=\"https:\/\/cdn.adh.reperio.news\/image-6\/6d79a624-1a11-46df-a237-0dc56ff3eee3\/index.jpeg?p=a%3D1%26co%3D1.05%26w%3D1400%26h%3D750%26r%3Dcontain%26f%3Dwebp 1400w\" media=\"(min-width: 1400px)\" \/><\/p>\n<div class=\"caption svelte-1xbw4f3\"><span class=\"captionText svelte-1xbw4f3\">Cafenea din Istanbul. <span class=\"source svelte-1xbw4f3\">Foto: Wikipedia<\/span><\/span><\/div>\n<\/div>\n<p><b>\u0218i \u00een ce condi\u021bii a fost f\u0103cut\u0103 aceast\u0103 transformare?<\/b><\/p>\n<p>Odat\u0103 cu 1820-1830 se adopt\u0103 tiparul occidental, pe care \u00eel adopt\u0103 \u00een primul clasele superioare. Cafenelele de tip oriental, unde se st\u0103tea pe sofale turce\u0219ti, sunt \u00eenlocuite cu cafenele cu mese la care se bea cafea \u0219i se fumeaz\u0103 \u021bigar\u0103 \u0219i apoi \u0219i pip\u0103. \u00cen aceste cafenele  \u00eencep s\u0103 se adune \u0219i boema intelectual\u0103, \u0219i boierimea, pentru c\u0103 p\u00e2n\u0103 la 1821 boierii nu veneau \u00een cafenele. Boierii \u00ee\u0219i beau cafeaua la ei la curte, la conac. \u00cen cafenele fumau \u0219i beau cafea oameni apar\u021bin\u00e2nd p\u0103turilor medii, eventual chiar inferioare. Prezen\u021ba str\u0103inilor \u00eei sup\u0103ra pe domni. Str\u0103inul era v\u0103zut, p\u00e2n\u0103 la 1821, drept un du\u0219man prin excelen\u021b\u0103. Astfel c\u0103 autorit\u0103\u021bile trimiteau spioni prin cafenele pentru a practica poli\u021bia politic\u0103. Exista o a\u0219a-numit\u0103 cas\u0103 a privegherii, deci un serviciu secret. Erau oameni pl\u0103ti\u021bi special ca s\u0103 asculte ceea ce vorbeau ni\u0219te persoane de condi\u021bie medie sau joas\u0103, care nu aveau acces \u00een niciun fel la cercurile puterii. Era o form\u0103 de paranoia. Din acela\u0219i motiv, domnii fanario\u021bi interzic complet nu numai tip\u0103rirea, ci \u0219i importul de ziare str\u0103ine. Ziarele str\u0103ine ajung la noi dup\u0103 1821 \u0219i devin \u00een cafenelele occidentale un must. Nu exista cafenea \u00een buricul Bucure\u0219tiului care s\u0103 nu aib\u0103 ziare \u00een cinci limbi: rom\u00e2n\u0103, francez\u0103, german\u0103, italian\u0103 \u0219i greac\u0103, f\u0103r\u0103 englez\u0103.<\/p>\n<p><b>Deci, dup\u0103 1821 avem asociat b\u0103utul de cafea cu cititul ziarului. <\/b><\/p>\n<p>Cu cititul ziarului, cu fumatul de \u021bigaret\u0103, cu un port\u021bigaret elegant, cu unele b\u0103uturi alcoolice care au p\u0103truns \u00een cafenele. Asta era de neconceput, nu-i a\u0219a, \u00een lumea otoman\u0103 nu se consuma alcool \u00een cafenea. \u00cen aceste cafenele occidentale ajung s\u0103 se ofere b\u0103uturi surprinz\u0103toare, precum absintul \u2013 t\u0103ria care producea orbire, preferat\u0103 de boema intelectual\u0103 la finalul secolului XIX \u2013, lichiorul de Cura\u00e7ao, cel albastru, ob\u021binut din cozile unor portocale amare, foarte popular era \u0219i un un lichior numit Parfait Amour, f\u0103cut din violete, cu o culoare mov foarte pregnant\u0103. Erau b\u0103uturi scumpe, aduse de peste hotare. Ce se f\u0103cea la noi pe plan local era \u00eenghe\u021bata. Are loc un boom al \u00eenghe\u021batei prin anii 1830-1840 \u0219i doamnele sunt pasionate de \u00eenghe\u021bat\u0103, dar nu \u00eendr\u0103znesc s\u0103 intre \u00een cafenea. Nici m\u0103car la 1850 nicio doamn\u0103 nu intra \u00een cafenea, care era un loc prin excelen\u021b\u0103 masculin. De asemenea, nu se obi\u0219nuia s\u0103 \u00ee\u021bi bei cafeaua cu so\u021bia. Boierul bea \u00eent\u00e2i o cafea ca s\u0103 se trezeasc\u0103, apoi se ducea la al\u021bi boieri, iar boieroaicele beau cafea numai ele, \u00eentre ele. <\/p>\n<h2>Cafegiul, trimisul special al domnului<\/h2>\n<p><b>Cine se ocupa de prepararea cafelei \u00een secolul XVII, de exemplu? Cine era omologul unui barista de ast\u0103zi?<\/b><\/p>\n<p>Nu numai domnul, ci orice boier care se respecta avea un cafegiu propriu \u2013 \u0219i exista \u0219i o cafegioaic\u0103, se chema cafegidina. Deci exista un servitor la casele mari care \u0219tia s\u0103 prepare cafeaua. \u00cens\u0103 acest cafegiu domnesc devine o persoan\u0103 extrem de important\u0103, se afl\u0103 tot timpul l\u00e2ng\u0103 domn, care bea 10 cafele pe zi. Cafegiul domnesc devine un fel de trimis special al domnului, cum avem acum emisar special al pre\u0219edintelui SUA, \u0219i este trimis prin \u021bar\u0103 s\u0103 rezolve probleme spinoase, administrative, juridice. Iar la Curte erau mai mul\u021bi ucenici cafegii care \u00eei \u021bineau locul.<\/p>\n<p><b>De unde era cump\u0103rat\u0103 cafeaua?<\/b><\/p>\n<p>Cafeaua nu se cump\u0103ra de la pia\u021b\u0103, se comanda special de peste hotare. \u00cen secolul fanariot se g\u0103sesc \u00een mod curent dou\u0103 tipuri de cafea: cea numit\u0103 Yemen, evident, cu aceast\u0103 surs\u0103, venit\u0103 prin Istanbul, \u0219i o cafea numit\u0103 fran\u021buzeasc\u0103, sensibil mai ieftin\u0103 dec\u00e2t cafeaua Yemen, probabil un brand originar din spa\u021biul francez, dar nu venea direct la noi. Exist\u0103 o parte a cafelei care vine din zona oriental\u0103, Yemen, poate fi Etiopia, Stambul, pe mare \u0219i pe Dun\u0103re, \u0219i o alta care vine inclusiv din America de Sud \u0219i Central\u0103, dar vine prin Hamburg, ajunge \u00een Viena, \u021b\u0103rile rom\u00e2ne. Mul\u021bi boieri dau comenzi la Sibiu, la casa lui Hagi Pop. Sibiul era locul din care se comandau produse de lux pentru boierime de pe pia\u021ba european\u0103. Casele de comenzi din Sibiu mediau acest import de produse de lux; chiar \u0219i \u0219ampanie se comanda sau ape minerale speciale. <\/p>\n<h2>Jumate za\u021b, jumate licoare<\/h2>\n<p><b>Exista doar o singur\u0103 metod\u0103 de preparare a cafelei?<\/b><\/p>\n<p>Cafeaua se aducea verde \u0219i se pr\u0103jea la fa\u021ba locului. Cafeaua bun\u0103 trebuia pr\u0103jit\u0103 pe loc. Se folosea un polonic, cu o coad\u0103 reglabil\u0103, cu o capacitate mai mare sau mai mic\u0103, \u00een care se puneau boabe. Asta era marea art\u0103 a cafegiului: \u00een primul r\u00e2nd, s\u0103 pr\u0103jeasc\u0103 bine boabele, nici prea tare, nici prea pu\u021bin. Le pr\u0103jea pe t\u0103ciuni, pe jar, dar nu pe nisip. Asta cu nisipul e p\u0103truns\u0103 mai recent \u0219i legat\u0103 \u00een mentalul colectiv, nu de tradi\u021bia noastr\u0103, ci de o tradi\u021bie turceasc\u0103 t\u00e2rzie. Dup\u0103 pr\u0103jire, punea boabele \u00eentr-un r\u0103citor de lemn, cu sau f\u0103r\u0103 capac, cu g\u0103uri, astfel \u00eenc\u00e2t s\u0103 aib\u0103 loc o r\u0103cire lent\u0103, controlat\u0103. Dup\u0103 aceea urma nu m\u0103cinarea cafelei, ci zdrobirea. Se folosea un mojar din lemn gros, cu pere\u021bii chiar \u0219i de 5 centimetri, \u00een care cafeaua era zdrobit\u0103 cu un pis\u0103log din metal, ob\u021bin\u00e2ndu-se o pulbere de cafea. Asta era pulberea care mergea \u00een ibric. De pe la sf\u00e2r\u0219itul secolului XVIII, apar \u0219i un fel de mori\u0219ti de cafea. \u0218i se punea \u00eentr-un ibric, putea fi foarte mic, putea fi foarte mare. \u00cen principiu, cantitatea de cafea b\u0103ut\u0103 de cineva o dat\u0103 era extrem de mic\u0103: \u00eentre 10 \u0219i 30 ml. Se servea dup\u0103 ce era l\u0103sat\u0103 s\u0103 se a\u0219eze \u00eentr-un alt vas numit caferni\u021b\u0103, nu \u00een ibric, azi am zice cafetier\u0103, apoi era turnat totu\u0219i cu destul za\u021b \u00een c\u0103ni\u021be mici, f\u0103r\u0103 toart\u0103, numite filigene, cu o capacitate pe care am m\u0103surat-o eu la filigenele p\u0103strate \u00een muzee \u0219i colec\u021bii de maximum 50 ml.<\/p>\n<div class=\"container-image  svelte-1xbw4f3\"><source type=\"image\/webp\" srcset=\"https:\/\/cdn.adh.reperio.news\/image-6\/65f90208-d778-4da3-8966-0755c8772797\/index.png?p=a%3D1%26co%3D1.05%26w%3D1400%26h%3D750%26r%3Dcontain%26f%3Dwebp 1400w\" media=\"(min-width: 1400px)\" \/><\/p>\n<div class=\"caption svelte-1xbw4f3\"><span class=\"captionText svelte-1xbw4f3\">Frig\u0103ri (polonice) pentru pr\u0103jit cafeaua. <span class=\"source svelte-1xbw4f3\">Foto: Cartea \u201eCafea, tutun, dulce\u021bi. Deliciile Orientului \u00een \u021b\u0103rile rom\u00e2ne&#8221;<\/span><\/span><\/div>\n<\/div>\n<p><b>A\u0219adar, aceast\u0103 cafea oriental\u0103 este str\u0103bunica espressoului.<\/b><\/p>\n<p>Da, dar f\u0103cut\u0103 altfel, fiindc\u0103 espresso nu are za\u021b, e esen\u021b\u0103 pur\u0103. \u00cen acei 50 ml cel mult era \u0219i destul za\u021b. Practic, aveai c\u00e2\u021biva stropi de cafea pe care \u00eei savurai \u00eendelung. Nu exista un bar unde s\u0103 bei repede cafeaua pentru a te energiza. Cafeaua era un pretext pentru socializare, un tabiet. <\/p>\n<p><b>A existat un moment anume \u00een care s-a con\u0219tientizat c\u0103 b\u0103utul cafelei este, pentru unii, mai mult dec\u00e2t un tabiet, este o necesitate?<\/b><\/p>\n<p>Cred c\u0103 e un sevraj care vine de la sine. \u0218tim din m\u0103rturiile pe care le avem c\u0103 boierul, de \u00eendat\u0103 ce se scula, lua micul dejun care consta \u00eentr-o cafea din asta tare, f\u0103r\u0103 niciun fel de zah\u0103r, o linguri\u021b\u0103 de dulcea\u021b\u0103 \u0219i una-dou\u0103 lulele. <\/p>\n<p><b>Deci cafeaua a fost de la bun \u00eenceput \u0219i socializare, \u0219i tabiet, \u0219i necesitate.<\/b><\/p>\n<p>Da, dar nu pentru toat\u0103 lumea. Dac\u0103 tutunul e pentru toat\u0103 popula\u021bia, toat\u0103 lumea fumeaz\u0103 de diminea\u021ba p\u00e2n\u0103 seara tutun mai bun sau mai prost, dup\u0103 posibilit\u0103\u021bi, cafeaua e pentru p\u0103turile superioare ale popula\u021biei. <\/p>\n<h2>\u201eAm fost oamenii din Orient care au vrut cel mai mult s\u0103 fie occidentali\u201c<\/h2>\n<p><b>C\u00e2nd s-a vorbit despre efectele \u2013 nocive \u2013 ale consumului de cafea \u0219i tutun, din punct de vedere medical? <\/b><\/p>\n<p>Dac\u0103 studiem operele medicilor din epoc\u0103, constat\u0103m numai efecte pozitive. Ba chiar pe la 1830 apar \u0219i cafele medicale \u2013 realizate cu orice v\u0103 pute\u021bi imagina, inclusiv cafele cu orez. Ele erau produse de un atelier specializat, care prime\u0219te autorizarea de la o comisie alc\u0103tuit\u0103 din cei mai distin\u0219i medici din Bucure\u0219ti. Nimeni nu pune \u00een lumin\u0103 vreun fel de efect negativ al cafelei. Ba chiar \u0219i tutunul e considerat o \u201eburuian\u0103 de leac\u201c. \u00cenainte de a fi numit \u201eiarba dracului\u201c, tutunul purific\u0103, dezinfecteaz\u0103 \u00eempotriva ciumei, fumai tot mai mult, astfel \u00eenc\u00e2t s\u0103 te protejezi. Tutunul era folosit \u00een aplica\u021bii pentru diverse boli de piele, ba chiar \u0219i condamn\u0103rile, cu minime excep\u021bii, vin nu din partea medicilor, ci este condamnat, de pild\u0103, de marele poet Gheorghe Asachi, pentru c\u0103 produce cheltuieli foarte mari pentru oameni care nu au o situa\u021bie financiar\u0103 foarte bun\u0103 \u0219i ar putea s\u0103-\u0219i foloseasc\u0103 banii \u00een alt scop. <\/p>\n<p><b>Pe la sf\u00e2r\u0219itul secolului XVII, tutunul a primit un fel de interdic\u021bie \u00een Transilvania. Cum a fost \u00een \u021b\u0103rile rom\u00e2ne?<\/b><\/p>\n<p>La noi nu au existat \u00een niciun fel interdic\u021bii privind fumatul \u00een sine, ci doar interdic\u021bii privind fumatul pe strad\u0103. Din cauza dependen\u021bei extreme, toat\u0103 lumea mergea cu luleaua aprins\u0103 pe strad\u0103, \u00eentr-un ora\u0219 \u00een care peste 80% din cl\u0103diri erau la 1800 din lemn. Mul\u021bi consumau alcool. Marele incendiu de la 1804, care a distrus complet Bucure\u0219tiul, a pornit de la un co\u0219ar beat, care fuma lulea, \u0219i a c\u0103zut pe o c\u0103pi\u021b\u0103 care a luat foc. Astfel c\u0103 se impuneau fie amenzi, gloabe se numeau, \u00eempotriva celor care fumau pe strad\u0103. \u00cens\u0103 ce amend\u0103 s\u0103 iei de la \u021biganul rob, ce amend\u0103 s\u0103 iei de la zilier? Drept pentru care, pe l\u00e2ng\u0103 amenzi, se aplicau pedepse corporale, b\u0103t\u0103i \u00een public pentru cei care fumau pe strad\u0103 pun\u00e2nd \u00een pericol siguran\u021ba locuitorilor Bucure\u0219tiului.<\/p>\n<div class=\"container-image  svelte-1xbw4f3\"><source type=\"image\/webp\" srcset=\"https:\/\/cdn.adh.reperio.news\/image-4\/41e820a8-0182-4b7b-a875-1dd24371bcfc\/index.jpeg?p=a%3D1%26co%3D1.05%26w%3D1400%26h%3D750%26r%3Dcontain%26f%3Dwebp 1400w\" media=\"(min-width: 1400px)\" \/><\/p>\n<div class=\"caption svelte-1xbw4f3\"><span class=\"captionText svelte-1xbw4f3\">Ziarul \u0219i cafeaua, un obicei occidental. <span class=\"source svelte-1xbw4f3\">Foto: Profimedia<\/span><\/span><\/div>\n<\/div>\n<p><b>Nicolae Mavrocordat, totu\u0219i, a luat ni\u0219te m\u0103suri \u00eempotriva tutunului.<\/b><\/p>\n<p>El a fost singurul domn fanariot \u0219i probabil primul om de pe teritoriul Rom\u00e2niei care a condamnat fumatul, ba chiar a scris un mic tratat despre asta. Este o lucrare \u00een care condamn\u0103 tutunul, pe de o parte, pentru c\u0103 \u00eennegre\u0219te din\u021bii, pentru c\u0103 face ca gura s\u0103 devin\u0103 un cuptor ce \u00eel duce pe el cu g\u00e2ndul la cuptorul focului nestins din iad. Pe de cealalt\u0103 parte, pentru c\u0103 provoac\u0103 sevraj: el descrie cu o rigoare aproape medical\u0103 toate simptomele: fum\u0103torul, care de \u00eendat\u0103 ce se scoal\u0103, tremur\u00e2nd, caut\u0103 luleaua. Dar, evident, textele sale nu par a fi convins pe nimeni, \u00een afar\u0103 de fiul s\u0103u, Constantin, care ar fi fost singurul domn care n-a fumat. \u00cen rest, toat\u0103 lumea fuma. <\/p>\n<p><a class=\"related-inline svelte-78g0vl\" data-gtrack=\"{&quot;event&quot;:&quot;utm_click&quot;,&quot;data&quot;:{&quot;event_category&quot;:&quot;article_related&quot;}}\" href=\"https:\/\/adevarul.ro\/stil-de-viata\/magazin\/cum-au-devenit-spaga-si-turnatoria-un-mod-de-viata-2476330.html\" title=\"Alt articol de interes pentru tine\"><span class=\"inline-title svelte-78g0vl\">Cum au devenit \u0219paga \u0219i turn\u0103toria un mod de via\u021b\u0103 la rom\u00e2ni. Vremurile \u00een care au prins r\u0103d\u0103cini \u201e\u0219coala vie\u021bii\u201d \u0219i \u201eb\u0103ie\u021bii de\u0219tep\u021bi\u201d<\/span><\/a><\/p>\n<h2>Fructe exotice pentru dulce\u021buri nobile<\/h2>\n<p><b>Ce ne pute\u021bi spune despre obiceiurile dulci ale rom\u00e2nilor de atunci? <\/b><\/p>\n<p>Cafeaua, fiind foarte concentrat\u0103 \u0219i amar\u0103, trebuia \u00eenso\u021bit\u0103 de ceva dulce \u2013 dulcea\u021ba, care reprezint\u0103 o adev\u0103rat\u0103 art\u0103 a rom\u00e2nului \u00een secolele XVIII \u0219i XIX. Orice fat\u0103 care voia s\u0103 se c\u0103s\u0103toreasc\u0103 trebuia s\u0103 \u0219tie s\u0103 fac\u0103 dulcea\u021b\u0103, s\u0103 coas\u0103, \u0219i, dac\u0103 voia s\u0103 se c\u0103s\u0103toreasc\u0103 mai bine, s\u0103 \u0219tie s\u0103 citeasc\u0103 \u00een rom\u00e2n\u0103 \u0219i greac\u0103. Avem multe m\u0103rturii \u00een care doamna \u021b\u0103rii coordoneaz\u0103 personal echipa de buc\u0103t\u0103rie care face dulce\u021buri, ba chiar uneori serve\u0219te ea \u00eens\u0103\u0219i dulce\u021buri c\u00e2nd vine o so\u021bie de ambasador, o nobil\u0103 occidental\u0103 la Curte. Dulce\u021burile se f\u0103ceau din absolut orice fruct v\u0103 imagina\u021bi, inclusiv se import\u0103 citrice pentru dulce\u021buri \u2013 l\u0103m\u00e2i, chitr\u0103, naramz\u0103, portocal\u0103, ba chiar avem pe la 1820 boieri care cresc citrice, p\u00e2n\u0103 \u0219i ananas, ca s\u0103 fac\u0103 so\u021biile lor dulce\u021buri. Se fac dulce\u021buri din petale de flori \u2013 din trandafir \u00een primul r\u00e2nd, dar \u0219i din nuf\u0103r. Se fac dulce\u021buri din legume. <\/p>\n<p><b>De c\u00e2nd avem cele mai vechi re\u021bete de dulce\u021buri?<\/b><\/p>\n<p>Cam din perioada lui Constantin Br\u00e2ncoveanu \u0219i a lui \u0218erban Cantacuzino. \u0218tim c\u0103 \u00een secolul XVIII are loc o generalizare a produc\u021biei de dulce\u021buri. Apare la un moment dat \u0219i zah\u0103rul. Dulcea\u021ba se servea peste tot \u00een \u021b\u0103rile rom\u00e2ne. Oaspetele str\u0103in prime\u0219te o linguri\u021b\u0103 de dulcea\u021b\u0103 \u0219i este uimit c\u0103 toat\u0103 lumea m\u00e2nca dulcea\u021ba cu aceea\u0219i linguri\u021b\u0103, f\u0103r\u0103 s-o spele, dintr-un singur borcan. Sigur, dulcele prin excelen\u021b\u0103 pe care \u00eel aveam noi era mierea. Toat\u0103 lumea a \u00eencercat s\u0103 aib\u0103 \u0219i propria stupin\u0103. M\u0103n\u0103stirile erau mari produc\u0103toare de miere. Oricum, alimenta\u021bia a fost modest\u0103 pentru clasele inferioare.<\/p>\n<p><b>Prin prisma faptului c\u0103 la noi exist\u0103 foarte multe livezi, ne-am g\u00e2ndi c\u0103 exist\u0103 mai multe m\u0103rturii legate de produc\u021bia de magiun \u0219i chiar despre cea de \u021buic\u0103.<\/b><\/p>\n<p>S\u0103 v\u0103 spun un singur lucru: cuv\u00e2ntul \u201e\u021buic\u0103\u201c nu am reu\u0219it s\u0103 \u00eel identific \u00een vreun document \u00eenainte de 1859. Singurul termen folosit era \u201erachiu\u201c, denumirea t\u0103riei balcanice, care se face din orice \u2013 \u0219i din prune, dar se f\u0103cea \u0219i din distilarea celor mai proaste cereale. Se f\u0103cea rachiu din vin. Rachiul p\u0103trunde la noi \u00een secolul al XVII-lea, pe filier\u0103 polon\u0103. Prima zon\u0103 a produc\u021biei de rachiu este \u00een Suceava, o zon\u0103 \u00een care nu existau vii. \u00cen \u021aara Rom\u00e2neasc\u0103 nu era nevoie de rachiu, de t\u0103rie, nu era nici nevoie de bere, \u00een esen\u021b\u0103, fiindc\u0103 se producea foarte, foarte mult vin. Sigur, vinul nu era nici el a\u0219a de accesibil, a\u0219a c\u0103 rachiul ajunge s\u0103 fie b\u0103utura \u021b\u0103ranului \u00een secolele XVIII-XIX. Probabil, alcoolism n-a existat dec\u00e2t cu totul izolat \u00een \u021b\u0103rile rom\u00e2ne \u00eenaintea apari\u021biei rachiului, putea exista numai \u00een cazul domnului sau al unor boieri. \u00cens\u0103 c\u00e2nd a ap\u0103rut, t\u0103ria a \u00eenrobit popula\u021bia rural\u0103 \u2013 c\u00e2rciumarii \u00eencepuser\u0103 s\u0103 dea pe datorie.  <\/p>\n<h2>De la Orient la Occident, c\u00e2t ai zice \u201ecafea\u201c<\/h2>\n<p><b>P\u00e2n\u0103 la 1821, protocoalele oficiale \u0219i obiceiurile sociale erau orientale, \u00eemp\u0103m\u00e2ntenite de secole. Imediat dup\u0103 acest moment, \u00eencep\u00e2nd cu a doua jum\u0103tate a secolului XIX, chiar din momentul 1848, am devenit occidentali peste m\u0103sur\u0103. Cum a fost posibil\u0103 aceast\u0103 schimbare brusc\u0103?<\/b><\/p>\n<p>F\u0103c\u00e2nd o op\u021biune ideologic\u0103, boierimea noastr\u0103 a renun\u021bat \u00een trei decenii: practic, la 1848, clasele superioare sunt aproape complet occidentalizate. Deci, \u00een trei decenii, ne-am desprins \u00een mod con\u0219tient pe de-a-ntregul de mo\u0219tenirea oriental\u0103, am d\u0103r\u00e2mat conacele, le-am \u00eenlocuit cu vile construite dup\u0103 model parizian sau vienez, am \u00eenlocuit mobilierul occidental cu unul comandat direct din Occident, am \u00eenlocuit ve\u0219mintele tradi\u021bionale \u2013 anteriul \u0219i giubelele boierilor \u2013 cu pantaloni, c\u0103ma\u0219\u0103, frac, redingot\u0103. Am \u00eenlocuit i\u0219licul \u0219i calpacul cu joben. Totul s-a produs \u00een baza acestei op\u021biuni ideologice. G\u00e2ndi\u021bi-v\u0103 c\u0103 noi am fost oamenii din Orient care au vrut cel mai mult s\u0103 fie occidentali \u0219i au vrut s\u0103 fie francezi. Exist\u0103 numero\u0219i c\u0103l\u0103tori francezi care ajung la noi, dup\u0103 ce au c\u0103l\u0103torit prin toat\u0103 Europa \u0219i printr-o bun\u0103 parte din lume, \u0219i constat\u0103 c\u0103 nu exist\u0103 nicio alt\u0103 \u021bar\u0103 \u00een afara spa\u021biului strict francofon, \u00een care lumea s\u0103 vorbeasc\u0103 a\u0219a de bine, a\u0219a de frumos, francez\u0103. Din tradi\u021bia oriental\u0103 au mai r\u0103mas doar consumul de cafea \u0219i consumul de tutun, dar \u0219i ele au c\u0103p\u0103tat o alt\u0103 form\u0103. Cafeaua cu za\u021b a fost \u00eenlocuit\u0103 cu cafea strecurat\u0103, servit\u0103 uneori cu lapte, \u00een cantit\u0103\u021bi mult mai mari. Luleaua a fost p\u0103r\u0103sit\u0103 \u00een favoarea \u021big\u0103rii, eventual a pipei. Dar sunt totu\u0219i ni\u0219te obiceiuri orientale care au supravie\u021buit, pentru c\u0103 deveniser\u0103 anterior parte a culturii occidentale. Altfel nu ar fi supravie\u021buit. Hamamul, b\u0103ile turce\u0219ti au fost eradicate din peisajul nostru. <\/p>\n<p><b>Dar de ce crede\u021bi c\u0103 ne doream at\u00e2t de mult s\u0103 apar\u021binem Occidentului?<\/b><\/p>\n<p>Boierii no\u0219tri ajunseser\u0103 s\u0103-\u0219i trimit\u0103 to\u021bi fiii la Paris \u0219i \u00een alte zone din Fran\u021ba, \u0219i constat\u0103 str\u0103lucirea civiliza\u021biei fran\u021buze\u0219ti \u00een opozi\u021bie cu stagnarea de tip oriental-otoman. \u00cen bun\u0103 m\u0103sur\u0103, \u00een secolul XIX, o mare parte a lumii otomane considera c\u0103 viziunea asupra lumii \u0219i vie\u021bii pe care o ofer\u0103 Coranul trebuie s\u0103 coincid\u0103 cu viziunea \u0219tiin\u021bific\u0103 a epocii.<\/p>\n<h2>Istoria mare, istoria elitelor?<\/h2>\n<p><b>\u00cen cercetarea dumneavoastr\u0103, a\u021bi descoperit vreun document, chiar \u0219i re\u021bet\u0103, care v-a schimbat percep\u021bia fa\u021b\u0103 de obiceiurile socio-culinare ale \u021b\u0103rilor rom\u00e2ne?<\/b><\/p>\n<p>A\u0219 spune c\u0103 rom\u00e2nul a fost extrem de deschis spre nou, a fost extrem de deschis s\u0103 adopte influen\u021be diverse. \u00cen epoca fanariot\u0103 a redescoperit, \u0219i acest lucru e important, pl\u0103cerile vie\u021bii. Veneam dintr-o zon\u0103 medieval\u0103, bizantin\u0103, \u00een care se tr\u0103ia \u00eentr-o cultur\u0103 a datoriei. Noi descoperim multe pl\u0103ceri ale vie\u021bii: de la hamam, baia turceasc\u0103, cu masajele ei, p\u00e2n\u0103 la cafele, tutun, dulce\u021buri \u0219i re\u021bete orientale. Cre\u0219te, \u00eentr-un fel, calitatea vie\u021bii pentru clasele superioare, desigur. Aici, tot ceea ce analiz\u0103m sunt ni\u0219te privilegii pentru clasele superioare, \u00een afara fumatului. <\/p>\n<p><b>Crede\u021bi c\u0103 exist\u0103 pericolul ca istoria mare s\u0103 fie confundat\u0103 cu istoria elitelor, mai ales din cauza lipsei izvoarelor? Cum \u00eencerca\u021bi s\u0103 preveni\u021bi acest lucru, ca istoric?<\/b><\/p>\n<p>Exist\u0103 mai multe informa\u021bii cu privire la elite, dar eu am grij\u0103 s\u0103 cuprind \u00een cercetarea mea toate clasele sociale \u0219i o s\u0103 vede\u021bi ce \u00eensemna cafeaua pentru domn, ce \u00eensemna cafeaua pentru boieri, dar \u0219i pentru oamenii de r\u00e2nd, care beau \u0219i ei cafea cu diverse ocazii \u2013 la o \u00eenmorm\u00e2ntare, la o poman\u0103, la un hram bisericesc se mai oferea o cafea. Ce \u00eensemna fumatul pentru boier, dar ce \u00eensemna fumatul pentru \u021biganul rob? Pentru ei, de pild\u0103, fumatul era una dintre pu\u021binele satisfac\u021bii ale vie\u021bii. \u021aiganul \u00eembr\u0103cat \u00een zdren\u021be, la chimirul lui, nu avea mai nimic altceva \u00een afar\u0103 de o lulea ca vai de ea, veche, o pungu\u021b\u0103 cu tutun, din piele scorojit\u0103, un amnar \u0219i o cremene pentru a-\u0219i aprinde luleaua. Deci vom descoperi cum aceste pl\u0103ceri au cucerit toate straturile sociale. <\/p>\n<p><\/main><\/p>\n<footer class=\"svelte-x63bga\">\n<div class=\"footerShare svelte-x63bga\">\n<div class=\"_hydratable\" data-props=\"%7B%22showLive%22%3Atrue%7D\" data-context=\"%7B%22parentBlockColumnCount%22%3A%7B%22value%22%3A0%2C%22type%22%3A%22store%2Freadable%22%7D%2C%22parentBlockBackgroundColor%22%3A%7B%22type%22%3A%22store%2Freadable%22%7D%7D\" data-component=\"ShareButton\">\n<div class=\"shareButtons svelte-itwbrr\">\n<div class=\"liveSessions metaFont svelte-1maxmbf\"><span class=\"value svelte-1maxmbf\">1<\/span> live <\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<p><a class=\"whatsappChannel metaFont svelte-fbt7l7\" href=\"https:\/\/whatsapp.com\/channel\/0029VaD2OGk9mrGhd0APdy1O\" target=\"_blank\" rel=\"noopener noreferrer\" data-gtrack=\"{&quot;event&quot;:&quot;whatsapp_channel_follow_click&quot;,&quot;data&quot;:{}}\"><\/p>\n<div class=\"copy svelte-fbt7l7\"><strong class=\"svelte-fbt7l7\">Adev\u0103rul, direct pe WhatsApp<\/strong><\/p>\n<p class=\"svelte-fbt7l7\">Urm\u0103re\u0219te canalul nostru \u0219i r\u0103m\u00e2i la curent cu \u0219tirile.<\/p>\n<\/div>\n<p><span class=\"channelButton svelte-fbt7l7\"><span>Urm\u0103re\u0219te canalul<\/span><\/span><\/a><\/p>\n<div class=\"related-wrap related-footer svelte-78g0vl\"><span class=\"related-label svelte-78g0vl\">Cite\u0219te \u0219i<\/span><a class=\"related svelte-78g0vl\" data-gtrack=\"{&quot;event&quot;:&quot;utm_click&quot;,&quot;data&quot;:{&quot;event_category&quot;:&quot;article_related&quot;}}\" href=\"https:\/\/adevarul.ro\/stil-de-viata\/magazin\/cioclu-in-vremea-ciumei-azi-am-adunat-15-morti-2564422.html\" title=\"Alt articol de interes pentru tine\"><img decoding=\"async\" class=\"thumb svelte-78g0vl\" src=\"https:\/\/cdn.adh.reperio.news\/image-0\/046dab2f-b900-4571-9602-249039167151\/index.png?p=f%3Dwebp%26w%3D120%26h%3D80%26r%3Dcover%26a%3D0\" alt loading=\"lazy\" width=\"80\" height=\"54\"><span class=\"title svelte-78g0vl\">Cioclu \u00een vremea ciumei: \u201eAzi am adunat 15 mor\u021bi, dar n-am putut \u00eengropa dec\u00e2t 14, fiindc\u0103 unul a fugit \u0219i nu l-am putut prinde\u201c<\/span><\/a><\/div>\n<div class=\"tags svelte-1l3vwp1\"><span class=\"tags-label metaFont svelte-1l3vwp1\">Cite\u0219te mai multe despre<\/span><\/p>\n<div class=\"tags-list svelte-1l3vwp1\"><a href=\"https:\/\/adevarul.ro\/tag\/interviu\" title=\"Ultimele \u0219tiri despre interviu\" class=\"tag-pill svelte-1l3vwp1\">interviu<\/a><a href=\"https:\/\/adevarul.ro\/tag\/cafea\" title=\"Ultimele \u0219tiri despre cafea\" class=\"tag-pill svelte-1l3vwp1\">cafea<\/a><a href=\"https:\/\/adevarul.ro\/tag\/tutun\" title=\"Ultimele \u0219tiri despre tutun\" class=\"tag-pill svelte-1l3vwp1\">tutun<\/a><\/div>\n<\/div>\n<p><a class=\"moreFromCategory svelte-x63bga\" href=\"https:\/\/adevarul.ro\/stil-de-viata\/cultura\" title=\"Cultur\u0103\">Mai multe din <strong class=\"svelte-x63bga\">Cultur\u0103<\/strong> \u203a<\/a><\/footer>\n<\/article>\n<p>[analyse_source url=&#8221;https:\/\/adevarul.ro\/stil-de-viata\/cultura\/cum-a-ajuns-sfanta-treime-a-tabietului-otoman-sa-2569559.html&#8221;]<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>[analyse_image type=&#8221;featured&#8221; src=&#8221;https:\/\/cdn.adh.reperio.news\/image-f\/f696ef11-a319-4911-afda-9a9c9f3a4da4\/index.png?p=f%3Djpeg%26w%3D1200%26h%3D630%26r%3Dcover&#8221;] Home Stil de via\u021b\u0103 Cultur\u0103 Cum a ajuns \u201esf\u00e2nta treime\u201c a tabietului otoman s\u0103 se impun\u0103 \u00een \u021b\u0103rile rom\u00e2ne. Povestea \u201einstitu\u021biei\u201c cafengiului \u0219i a afacerii cu tutun Cu aproape un secol \u00eenainte de \u00eenceputul perioadei fanariote \u00een \u021b\u0103rile rom\u00e2ne (1711 \u00een Moldova \u0219i 1716 \u00een \u021aara Rom\u00e2neasc\u0103), boierii \u00eembr\u0103\u021bi\u0219aser\u0103 obiceiurile orientale. Diminea\u021ba [&hellip;]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[89],"tags":[],"class_list":["post-2245742","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-romania"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/2245742","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=2245742"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/2245742\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=2245742"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=2245742"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=2245742"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}