\u00cen aceea\u0219i zi \u00een care Th\u00e9lyson Or\u00e9lien primea premiul Prix du Roman Fnac (fiind selectat totodat\u0103 pe listele scurte pentru celebrele premii Goncourt \u0219i Renaudot), un cont anonim de pe re\u021beaua social\u0103 X numit \u201eBalance ton Claude\u201d<\/em> a lansat acuza\u021bii grave. Contul, gestionat par\u021bial de un jurnalist de la publica\u021bia Le Figaro<\/em>, a sus\u021binut c\u0103 romanul fusese scris \u201eaproape \u00een totalitate\u201d cu ajutorul Inteligen\u021bei Artificiale. Pentru a-\u0219i sus\u021bine afirma\u021biile, acesta a folosit instrumentul de detectare Pangram.<\/p>\n Scandalul a escaladat rapid pe parcursul s\u0103pt\u0103m\u00eenilor urm\u0103toare, gener\u00eend o dezbatere profund\u0103 \u00een \u00eentreaga lume cu privire la etica literar\u0103. Ca urmare a suspiciunilor ridicate \u0219i a probabilit\u0103\u021bii mari de utilizare a AI, juriul prestigiosului Prix Goncourt a decis eliminarea c\u0103r\u021bii de pe listele de concurs. Or\u00e9lien a negat vehement c\u0103 a folosit Inteligen\u021ba Artificial\u0103 pentru acest roman. Apoi au ap\u0103rut dovezi privind plagiate din scrierile sale anterioare (poezii \u0219i texte de blog mai vechi). La jum\u0103tatea lunii octombrie 2026, autorul a emis un comunicat prin care a cerut scuze publice pentru \u201egre\u0219eli inacceptabile\u201d din trecut, dar a continuat s\u0103 sus\u021bin\u0103 c\u0103 romanul s\u0103u actual este rodul propriei munci, denun\u021b\u00eend totodat\u0103 un \u201elin\u0219aj mediatic\u201d.<\/p>\n Ini\u021bial, editura sa din Qu\u00e9bec, \u00c9ditions du Bor\u00e9al, l-a sus\u021binut public din lips\u0103 de dovezi clare. Totu\u0219i, dup\u0103 ce i s-a cerut autorului s\u0103 trimit\u0103 fi\u0219ierele \u0219i ciornele manuscrisului pentru a demonstra istoricul scrierii, Or\u00e9lien a refuzat s\u0103 mai coopereze. \u00cen urma unei analize externe am\u0103nun\u021bite a documentelor disponibile, pe 21 octombrie 2026 editura Bor\u00e9al a rupt definitiv contractul cu scriitorul, anun\u021b\u00eend c\u0103 nu va mai tip\u0103ri noi exemplare \u0219i nu va mai publica nici o carte semnat\u0103 de acesta.<\/p>\n Scriitorii i-au luat ap\u0103rarea<\/em><\/p>\n Scriitoarea francez\u0103 Virginie Despentes l-a ap\u0103rat cu \u00eend\u00eerjire pe Or\u00e9lien \u00een cadrul unei emisiuni TV, la France 5. Despentes a catalogat acuza\u021biile aduse acestuia drept h\u0103r\u021buire, folosind cuvinte f\u0103r\u0103 nici o perdea: \u201ePangram, va te faire foutre\u201c<\/em>, s-a lansat scriitoarea, atac\u00eend platforma de detectare a semnelor de Inteligen\u021b\u0103 Artificial\u0103. Ea a contestat fiabilitatea acestor instrumente digitale \u0219i a subliniat ironia absurd\u0103 ca o ma\u0219in\u0103 care s-a dezvoltat \u201em\u00eenc\u00eend\u201d abuziv c\u0103r\u021bile scriitorilor f\u0103r\u0103 acordul lor s\u0103 judece acum originalitatea uman\u0103. Scriitorii nu trebuie s\u0103 se justifice, a afirmat Despentes, sus\u021bin\u00eend categoric c\u0103 \u201eTh\u00e9lyson Or\u00e9lien nu are de ce s\u0103 se justifice. [\u2026] El scrie cum vrea el\u201d. Scriitoarea a mai afirmat c\u0103 este extrem de periculoas\u0103 instalarea unei \u201eere a suspiciunii\u201d \u00een literatur\u0103, unde orice autor poate deveni peste noapte \u021binta unor acuza\u021bii, \u00een fond, neverificabile.<\/p>\n Pe de alt\u0103 parte, Despentes a l\u0103udat calit\u0103\u021bile literare ale c\u0103r\u021bii, amintind de poezia textului, caracterul picaresc \u0219i frazele de impact, ad\u0103ug\u00eend c\u0103 un succes literar nu poate fi fabricat pur \u0219i simplu printr-un soft<\/em>, fiind nevoie de talent real. \u00cen acest context, Despentes a mai m\u0103rturisit c\u0103 a renun\u021bat s\u0103 mai scrie la computer \u0219i c\u0103 acum scrie exclusiv de m\u00een\u0103, \u00eentr-un caiet, din cauza intruziunii for\u021bate a Inteligen\u021bei Artificiale Scriitoarea a povestit c\u0103 s-a sim\u021bit profund \u0219ocat\u0103 \u00een momentul \u00een care a deschis programul Microsoft Word \u0219i a realizat c\u0103 func\u021biile de IA integrat\u0103 au \u00eenceput s\u0103 \u00eei propun\u0103 automat cum s\u0103 continue frazele sau cum s\u0103 \u00ee\u0219i redacteze textul \u00een fa\u021ba paginii albe. A men\u021bionat c\u0103 accept\u0103 corectarea ortografic\u0103, dar consider\u0103 intolerabil ca o ma\u0219in\u0103 s\u0103 intervin\u0103 \u00een procesul intim de crea\u021bie uman\u0103.<\/p>\n Cum mi s-a mie p\u0103rut cartea<\/em><\/p>\n Am citit cartea. O scriitur\u0103 bun\u0103, f\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103, un subiect profund uman, trauma celor care s\u00eent nevoi\u021bi s\u0103 fug\u0103 din \u021bara lor, \u00een c\u0103utarea unei vie\u021bi \u201ebanale\u201d, adic\u0103 normale. \u00centr-adev\u0103r, stilul obose\u0219te pe alocuri, fiind extrem de \u00eenc\u0103rcat de metafore \u0219i figuri de stil, de genul: \u201eUn migrant care trece frontiera este precum un \u0219arpe care se strecoar\u0103 sub covor\u201d sau \u201eAveam spatele at\u00eet de \u00eencovoiat ca \u0219i cum devenisem un semn de \u00eentrebare\u201d. Uneori, ai senza\u021bia c\u0103 nici o observa\u021bie nu poate r\u0103m\u00eene simpl\u0103, c\u0103 fiecare fraz\u0103 trebuie s\u0103 poarte o imagine. Metaforele s\u00eent foarte descriptive, c\u00eeteodat\u0103 for\u021bate, iar acumularea lor ajunge s\u0103 atenueze tocmai efectul pe care \u00eel caut\u0103. Tocmai aceast\u0103 densitatea excesiv\u0103 de figuri de stil a atras aten\u021bia exper\u021bilor \u00een tehnologie, care au afirmat c\u0103 supra\u00eenc\u0103rcarea cu imagini plastice \u0219i compara\u021bii stereotipe este o tr\u0103s\u0103tur\u0103 tipic\u0103 a AI-ului, care tinde s\u0103 \u201e\u00eenfrumuse\u021beze\u201d excesiv textul pentru a p\u0103rea c\u00eet mai literar. Acuzatorii lui Or\u00e9lian au sus\u021binut c\u0103 ritmul textului nu are acele imperfec\u021biuni organice, umane, ci o caden\u021b\u0103 artificial\u0103, mecanic\u0103.<\/p>\n Finalul c\u0103r\u021bii a fost de asemenea atacat. Personajul, Jonas Dorl\u00e9on, care ajunge \u00een Canada \u0219i prime\u0219te azil politic, nu se poate ab\u021bine s\u0103 remarce: \u201eCanadienilor le pas\u0103 mai mult de c\u00eeini dec\u00eet de oameni\u201d. Anali\u0219tii au z\u00eembit ironic, invoc\u00eend faptul c\u0103 modelele mari de limbaj s\u00eent antrenate pe volume uria\u0219e de eseuri, articole sociologice \u0219i discursuri contemporane despre post-colonialism \u0219i justi\u021bie social\u0103. Din aceast\u0103 cauz\u0103, AI are tendin\u021ba natural\u0103 de a introduce \u00een texte \u201eplatitudini ideologice\u201d bine ambalate sau cli\u0219ee de critic\u0103 social\u0103 care sun\u0103 exact ca o tez\u0103 academic\u0103 deghizat\u0103 \u00een fic\u021biune.<\/p>\n Umanitatea din spatele algoritmului<\/em><\/p>\n Ce nu au luat \u00een calcul acuzatorii lui Or\u00e9lien este profunda tu\u0219\u0103 uman\u0103 a romanului: psihologia fin\u0103 a personajelor pe care o ma\u0219in\u0103 nu o poate capta.<\/p>\n \u201eV\u0103 jur c\u0103 \u00een ziua aia am r\u00ees. Da, eu, Jonas Dorl\u00e9on, fiul Marthei, croitoreasa, \u0219i al lui Dieudonn\u00e9, pescarul, n\u0103scut la Carrefour-Feuilles, crescut cu gustul s\u0103rii, al romului alb \u0219i al \u0219colilor de cartier, am r\u00ees ca un idiot, un imbecil total, ca un nebun cu fitilul prea scurt. Un r\u00ees sec, slab, contorsionat ca un arbore crescut pe strad\u0103 f\u0103r\u0103 soare. Am r\u00ees \u00een timp ce casa \u00eemi era mistuit\u0103 de fl\u0103c\u0103ri, am r\u00ees v\u0103z\u00eendu-mi vecinul care arunca g\u0103le\u021bi inutile de ap\u0103, \u00een timp ce copiii strigau \u00abMama\u00bb, de parc\u0103 mama lor ar fi avut puterea s\u0103 opreasc\u0103 gloan\u021bele care zburau \u00een jurul nostru. Am r\u00ees pentru c\u0103 \u0219tiam c\u0103, dac\u0103 nu o fac, a\u0219 fi urlat, a\u0219 fi f\u0103cut pe mine sau a\u0219 fi alergat \u00een fa\u021ba gloan\u021belor, ca s\u0103 termin odat\u0103 cu toate astea.\u201d R\u00eesul lui Jonas Dorl\u00e9on, precum dansul cathartic al lui Zorba Grecul, este reac\u021bia profund uman\u0103, protec\u021bia celor f\u0103r\u0103 ap\u0103rare \u00een fa\u021ba absurdului \u0219i violen\u021bei, o barier\u0103 \u00een fa\u021ba nebuniei. Acest tip de psihologie nuan\u021bat\u0103, visceral\u0103 \u0219i paradoxal\u0103, ideea de a r\u00eede pentru a nu urla, este extrem de greu de simulat conving\u0103tor de o Inteligen\u021b\u0103 Artificial\u0103. AI face corela\u021bii liniare, adic\u0103 tinde s\u0103 formuleze tehnic suferin\u021ba, pe care o asociaz\u0103 strict cu pl\u00eensul, triste\u021bea sau furia direct\u0103.<\/p>\n \u00cen plus, textul are o ironie macabr\u0103 extrem de fin\u0103. \u00centr-un context \u00een care moartea \u0219i bandele \u00eenarmate din Haiti fac legea, Jonas nu se pierde \u00een lament\u0103ri morale. Observ\u0103, de pild\u0103, o scen\u0103 \u00een care un convoi funerar este oprit de un grup de tineri \u00eenarma\u021bi. Cum nu aveau nimic de furat, jefuitorii iau pantofii mortului. Jonas nu e revoltat de gest, doar observ\u0103 c\u0103 \u00eenc\u0103l\u021b\u0103rile decedatului erau mai bune dec\u00eet teni\u0219ii lui g\u0103uri\u021bi. Dac\u0103 ne uit\u0103m din nou la marea controvers\u0103 a c\u0103r\u021bii, acest pasaj ar trebui s\u0103 ridice \u00eentreb\u0103ri celor care sus\u021bin c\u0103 romanul a fost scris cu AI.<\/p>\n Pe de o parte, criticii tehnologiei ar putea spune c\u0103 un algoritm poate genera o astfel de scen\u0103 \u0219ocant\u0103 combin\u00eend elemente din \u0219tirile reale din Haiti (unde bandele controleaz\u0103 Croix-des-Bouquets) cu o turnur\u0103 narativ\u0103 cinic\u0103. Pe de alta, profunzimea detaliului, ideea de a invidia pantofii unui cadavru pr\u0103dat, are o textur\u0103 at\u00eet de specific\u0103 literaturii mari \u0219i experien\u021bei directe a mizeriei, \u00eenc\u00eet d\u0103 o greutate enorm\u0103 sufletului uman, indiferent de instrumentele folosite la editare. O Inteligen\u021b\u0103 Artificial\u0103 ar fi construit scena, cel mai probabil, \u00eentr-un mod moralizator, \u00eens\u0103 umorul negru, profund uman, este folosit de Or\u00e9lien ca o vest\u0103 antiglon\u021b. Pentru c\u0103 Jonas este un supravie\u021buitor, face compromisuri, minte, vinde o pereche de \u0219osete g\u0103urite unui orb, care \u00eei mul\u021bume\u0219te pentru \u201eafacere\u201d, iar Jonas \u00eei mul\u021bume\u0219te pentru \u201elec\u021bia de via\u021b\u0103\u201d. \u00cens\u0103 ia banii, pentru c\u0103 are nevoie de ei. Supravie\u021buitorul ajunge s\u0103 priveasc\u0103 via\u021ba de dup\u0103 un ecran protector, o sticl\u0103 prin care realitatea violent\u0103 este filtrat\u0103 printr-un pragmatism dus la absurd.<\/p>\n Textul surprinde astfel, impecabil, cele trei stadii ale adapt\u0103rii umane la suferin\u021b\u0103. C\u00eend ajunge la grani\u021ba cu Mexicul (\u201eDe o parte e Mexicul, care te tolereaz\u0103 f\u0103r\u0103 s\u0103 te adopte, de cealalt\u0103 America ce te prive\u0219te f\u0103r\u0103 s\u0103 te vad\u0103\u201d), Jonas se pune iar la o nou\u0103 coad\u0103 de a\u0219teptare, pentru \u00eenc\u0103 un interviu. \u201eEste delirant cum \u00eenfr\u00eengerea poate deveni rutin\u0103. Nu o putem accepta, dar o \u00eembl\u00eenzim. O aranj\u0103m, o netezim \u0219i o \u00eembr\u0103c\u0103m cu cuvinte frumoase, ca s\u0103 ne r\u0103neasc\u0103 c\u00eet mai pu\u021bin. Unii spun: \u00abNext time it will work\u00bb.<\/em> Al\u021bii zic: \u00abCel pu\u021bin ai fost primit la un interviu\u00bb. \u0218i mai s\u00eent cei ca mine, care nu mai spun nimic, pentru c\u0103 \u0219tiu c\u0103 p\u00een\u0103 \u0219i cuvintele devin prea scumpe, atunci c\u00eend s\u00eent inutile.\u201d<\/p>\n Capacitatea personajului Jonas de a-\u0219i \u201e\u00eembl\u00eenzi\u201d \u00eenfr\u00eengerea prin t\u0103cere seam\u0103n\u0103 paradoxal cu reac\u021bia real\u0103 a scriitorului Th\u00e9lyson Or\u00e9lien \u00een fa\u021ba lin\u0219ajului mediatic. Ini\u021bial s-a revoltat, apoi \u0219i-a cerut scuze pentru plagiate, \u00eencerc\u00eend un compromis: a admis fapta, dar s-a distan\u021bat de inten\u021bie, sus\u021bin\u00eend c\u0103 a fost o gre\u0219eal\u0103 de care nu a fost con\u0219tient. \u00cen cele din urm\u0103, a t\u0103cut. Umanitatea personajului este, \u00een definitiv, umanitatea scriitorului.<\/p>\n Credit foto\u00a0Th\u00e9lyson Or\u00e9lien: YouTube<\/p>\n![](\"https:\/\/www.dilema.ro\/images\/11-2026\/cetait-ca-ou-mourir-o-carte-profund-umana2.jpg\")
<\/p>\n