\n
Motto: ,,Solu\u021bia, dup\u0103 mine, este un efort colectiv al doctorilor de a populariza cuno\u0219tin\u021bele medicale \u00een a\u0219a fel \u00eenc\u00e2t s\u0103 contribuie la crearea unei culturi medicale la nivel popula\u021bional.\u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 Interviul de fa\u021b\u0103, pentru mine, este un bun exemplu \u00een acest sens.\u201d<\/p>\n
(Dr. Dan Iliescu)<\/p>\n
\u00a0<\/p>\n
Bolile cardiovasculare r\u0103m\u00e2n una dintre marile probleme de s\u0103n\u0103tate ale societ\u0103\u021bii rom\u00e2ne\u0219ti. \u00cen acela\u0219i timp, cardiologia a cunoscut \u00een ultimele decenii o evolu\u021bie spectaculoas\u0103: metodele de diagnostic sunt tot mai precise, interven\u021biile sunt tot mai pu\u021bin invazive, iar tehnologia permite medicilor s\u0103 trateze ast\u0103zi cazuri care, \u00een urm\u0103 cu ani, aveau \u0219anse mult mai mici.<\/p>\n
Dar exist\u0103 o \u00eentrebare esen\u021bial\u0103: c\u00e2t de mult poate face medicina atunci c\u00e2nd pacientul ajunge la medic prea t\u00e2rziu?<\/p>\n
Dr. Dan Iliescu, medic primar cardiolog \u0219i director medical al Spitalului de Cardiologie Clinic\u0103 \u0219i Interven\u021bional\u0103 Arcadia din Ia\u0219i, lucreaz\u0103 \u00eentr-un domeniu \u00een care experien\u021ba, precizia \u0219i decizia luat\u0103 la momentul potrivit pot face diferen\u021ba dintre via\u021b\u0103 \u0219i moarte.<\/p>\n
Despre medicin\u0103, preven\u021bie, oameni \u0219i despre ce \u00eenseamn\u0103 s\u0103 ai grij\u0103 de inim\u0103 am stat de vorb\u0103 cu dr. Dan Iliescu, care are o experien\u021b\u0103 de peste trei decenii \u00een cardiologie \u0219i vorbe\u0219te frecvent despre importan\u021ba preven\u021biei \u0219i a rela\u021biei dintre medic \u0219i pacient.<\/p>\n
\u00a0<\/p>\n
Lucre\u021bia Berzintu: Domnule doctor, dup\u0103 mai bine de trei decenii de activitate \u00een cardiologie, ce s-a schimbat mai mult \u00een felul \u00een care privi\u021bi inima \u0219i boala cardiovascular\u0103?<\/strong><\/p>\nDr. Dan Iliescu:<\/strong> \u00cen esen\u021b\u0103, inima omului a r\u0103mas aceea\u0219i, la fel ca \u0219i bolile ei. \u00cen acela\u0219i timp, au existat progrese reale \u00een ceea ce prive\u0219te at\u00e2t diagnosticul, c\u00e2t \u0219i tratamentul bolilor de inim\u0103. Ca medic cardiolog \u00een Rom\u00e2nia, am asistat la aceea\u0219i revolu\u021bie \u00een cardiologie pe care colegii din statele dezvoltate au cunoscut-o cam cu 10 ani \u00eenaintea noastr\u0103. Am \u00eenceput s\u0103 lucrez \u00eentr-o epoc\u0103 \u00een care pastilele erau totul, cardiologia interven\u021bional\u0103 se f\u0103cea \u00een 4 centre din \u021bar\u0103, iar chirurgia cardiac\u0103 tot cam a\u0219a, \u00een care nu exista no\u021biunea de medicin\u0103 privat\u0103. Conceptul era c\u0103, dac\u0103 unui pacient \u00eei era dat s\u0103 moar\u0103, asta era; tu ca medic nu puteai s\u0103 faci mare lucru pentru el. \u00cen perioada 2001-2002 am lucrat un an \u00een Spitalul Universitar din Mont-Godinne din Belgia. Unul dintre primele \u0219ocuri profesionale pentru mine acolo a fost c\u0103, except\u00e2nd moartea subit\u0103, decesele erau doar \u00een terapie intensiv\u0103, c\u00e2nd o echip\u0103 format\u0103 din 3 profesori stabilea c\u0103 nu mai exista nicio \u0219ans\u0103 de recuperare a acelui pacient. \u0218i c\u00e2nd spun aceasta, vorbesc inclusiv de cazuri de ruptur\u0103 cardiac\u0103 survenite \u00een curtea spitalului! \u00centors \u00een \u021bar\u0103, am v\u0103zut cum, \u00eencet-\u00eencet, urmam \u0219i noi acela\u0219i curs. S-au \u00eenmul\u021bit centrele de cateterism cardiac, au ap\u0103rut noi clinici de chirurgie cardiac\u0103, au ajuns larg disponibile metode de tratament pentru infarctul miocardic acut, cum ar fi angioplastia coronarian\u0103 \u00een urgen\u021b\u0103 \u0219i tromboliza. La ora actual\u0103, medicamentele noi se lanseaz\u0103 \u00een Rom\u00e2nia odat\u0103 cu apari\u021bia \u00een toate celelalte state europene, nu mai exist\u0103 acea laten\u021b\u0103 de c\u00e2\u021biva ani. Pe partea cealalt\u0103 a balan\u021bei, constat \u00een ultimii ani c\u0103 recomand\u0103rile societ\u0103\u021bilor interna\u021bionale de cardiologie, pe care alt\u0103dat\u0103 le consideram \u201esfinte\u201d, trebuie privite cu mult mai mult\u0103 aten\u021bie, \u00een principal din cauza implica\u021biilor financiare. Sumele vehiculate \u00een medicin\u0103 sunt imense, ceea ce duce implicit la o presiune tot mai mare asupra medicilor pentru a gr\u0103bi intrarea \u00een folosin\u021b\u0103 a unor medicamente despre care afl\u0103m abia ulterior c\u0103 nu sunt at\u00e2t de grozave pe c\u00e2t s-a crezut ini\u021bial.<\/p>\n\u00a0<\/strong><\/p>\nA\u021bi spus \u00eentr-un interviu anterior c\u0103 adev\u0103ratul succes este s\u0103 convinge\u021bi un om s\u0103 renun\u021be la fumat \u00eenainte s\u0103 ajung\u0103 pacient. Este preven\u021bia, \u00een opinia dumneavoastr\u0103, mai important\u0103 dec\u00e2t tratamentul?<\/strong><\/p>\nDa, este adev\u0103rat. Pe m\u0103sur\u0103 ce trec anii, consider c\u0103 preven\u021bia este cel mai important domeniu al activit\u0103\u021bii medicale. Bine\u00een\u021beles, pentru un medic aflat la \u00eenceputul carierei, \u0219ansa de a salva via\u021ba unui om printr-o resuscitare reu\u0219it\u0103 este cel mai frumos vis. Pe de alt\u0103 parte, \u0219ansa ca acel pacient s\u0103 mai fie \u00een via\u021b\u0103 dup\u0103 un an este \u00een jur de 1%. \u00cen acela\u0219i timp, dac\u0103 un medic sau psiholog reu\u0219e\u0219te s\u0103 conving\u0103 un t\u00e2n\u0103r s\u0103 renun\u021be la fumat \u00eenaintea apari\u021biei unor boli ireversibile, acel pacient c\u00e2\u0219tig\u0103 \u00een jur de 10-20 de ani de via\u021b\u0103. De asemenea, marea parte a bolnavilor nu realizeaz\u0103 c\u0103, chiar dac\u0103, teoretic, avem acelea\u0219i mijloace de tratament ca \u00een orice alt\u0103 \u021bar\u0103 dezvoltat\u0103, organizarea sistemului sanitar din Rom\u00e2nia face ca ambulan\u021ba s\u0103 aib\u0103 alt timp de r\u0103spuns la solicitare \u00een Ia\u0219i fa\u021b\u0103 de Paris. Practic, atunci c\u00e2nd hot\u0103r\u0103\u0219ti s\u0103 tr\u0103ie\u0219ti aici, trebuie s\u0103-\u021bi iei acelea\u0219i m\u0103suri de precau\u021bie ca atunci c\u00e2nd pleci \u00eentr-o \u021bar\u0103 exotic\u0103: te vaccinezi \u00eenainte, nu faci excese (alimentare, fumat, alcool, droguri), respec\u021bi regulile locale, nu te cer\u021bi cu localnicii etc., pentru c\u0103 nu ai siguran\u021ba c\u0103, dac\u0103 \u021bi se \u00eent\u00e2mpl\u0103 ceva r\u0103u, are cine s\u0103-\u021bi vin\u0103 \u00een ajutor.<\/p>\n
\u00a0<\/strong><\/p>\nDe ce este at\u00e2t de greu s\u0103 convingem un om care se simte perfect c\u0103 ar putea fi deja \u00een pericol?<\/strong><\/p>\nPrincipalul simptom care alerteaz\u0103 pacientul este durerea. Rar se \u00eent\u00e2mpl\u0103 ca un pacient cu durere s\u0103 nu se prezinte la medic, indiferent de cauza mai mult sau mai pu\u021bin grav\u0103. \u00cen acela\u0219i timp, \u00een cardiologie avem \u0219i boli care nu dor, cel mai clasic exemplu fiind hipertensiunea arterial\u0103. Din p\u0103cate, complica\u021biile ei sunt toate grave, indiferent dac\u0103 vorbim de accident vascular cerebral sau infarct de miocard. \u00cen acela\u0219i timp, modelul omului s\u0103n\u0103tos peste tot \u00een lume este t\u00e2n\u0103rul. Din acest motiv, apari\u021bia unei boli grave la un pacient t\u00e2n\u0103r reprezint\u0103 \u00eentotdeauna o provocare pentru medic, deoarece, pe l\u00e2ng\u0103 problemele specifice de diagnostic \u0219i tratament, se adaug\u0103 problemele psihologice, mult mai dificil de tratat, inclusiv pentru faptul c\u0103 majoritatea medicilor nu au studii de psihologie, iar psihologii nu au studii medicale. Aceea\u0219i problem\u0103 apare la pacientul fum\u0103tor, greu de convins c\u0103 efectele fumatului sunt ireversibile, c\u0103 timpul nu poate fi dat niciodat\u0103 \u00eenapoi, oric\u00e2t ne-am dori asta. O alt\u0103 categorie de pacien\u021bi greu de convins de necesitatea investiga\u021biilor \u0219i a tratamentului o reprezint\u0103 pacientul \u00een v\u00e2rst\u0103, cu numeroase alte probleme \u00een via\u021b\u0103, dincolo de cele medicale. S\u0103 ne imagin\u0103m situa\u021bia p\u0103rintelui care se treze\u0219te singur, cu copiii pleca\u021bi \u00een str\u0103in\u0103tate, care vin \u00een vizit\u0103 cel mai frecvent o dat\u0103 pe an, \u0219i la care decedeaz\u0103 partenerul de via\u021b\u0103. Mereu m\u0103 \u00eentreb \u00een astfel de cazuri dac\u0103 persoana respectiv\u0103 \u00ee\u0219i mai dore\u0219te cu adev\u0103rat s\u0103 tr\u0103iasc\u0103 sau nu. Solu\u021bia la care apelez frecvent este s\u0103 \u00eendemn pacien\u021bii care nu sunt convin\u0219i c\u0103 sunt bolnavi s\u0103 citeasc\u0103 ei \u00een\u0219i\u0219i despre boala lor. Literatura \u00een acest sens este tot mai bogat\u0103, inclusiv ghidurile de diagnostic \u0219i tratament ale Societ\u0103\u021bii Europene de Cardiologie au \u00eenceput s\u0103 aib\u0103 \u0219i o versiune pentru pacien\u021bi. Prefer \u00eentotdeauna un pacient informat despre boala lui, chiar s\u00e2c\u00e2itor c\u00e2teodat\u0103, \u00een locul celor dezinteresa\u021bi. A\u0219 dori, de asemenea, s\u0103-l citez pe profesorul meu, prof. Mihai Dan Datcu, care ne repeta mereu c\u0103 \u201epentru a fi s\u0103n\u0103tos trebuie s\u0103 accep\u021bi c\u0103 e\u0219ti bolnav\u201d.<\/p>\n
\u00a0<\/strong><\/p>\nExist\u0103 oameni care ajung la medic abia dup\u0103 primul infarct. Ce v\u0103 spune acest lucru despre felul \u00een care oamenii \u00ee\u0219i percep propria s\u0103n\u0103tate?<\/strong><\/p>\nPacientul care ajunge la medic pentru prima dat\u0103 \u00een via\u021ba lui cu ocazia unui infarct de miocard reprezint\u0103 un e\u0219ec al \u00eentregului sistem de s\u0103n\u0103tate, care avea rolul s\u0103 \u00eel protejeze. Este vorba ini\u021bial de un e\u0219ec \u00een ceea ce prive\u0219te limitarea expunerii la factorii de risc. Vedem c\u0103 au disp\u0103rut reclamele la \u021big\u0103ri, dar promovarea fumatului continu\u0103 \u00een restaurante prin intermediul unor persoane similare v\u00e2nz\u0103torilor ambulan\u021bi. Am acumulat deja suficiente date care demonstreaz\u0103 c\u0103 zah\u0103rul este d\u0103un\u0103tor pentru s\u0103n\u0103tate, dar nu exist\u0103 nicio m\u0103sur\u0103 de a limita acest consum, nici m\u0103car prin interzicerea reclamelor. Alimentele destinate pacien\u021bilor diabetici sunt mai scumpe dec\u00e2t restul. Trec\u00e2nd de la factorii de risc la cultura medical\u0103 minim\u0103 necesar\u0103 fiec\u0103rui om, constat\u0103m un alt e\u0219ec, de aceast\u0103 dat\u0103 al mass-mediei. Ne amintim din istorie cum erau invita\u021bi ziari\u0219ti \u00een s\u0103lile de opera\u021bie pentru a vedea cum un pacient aflat \u00een pragul mor\u021bii re\u00eenvie dup\u0103 ce chirurgul \u00eei pune o protez\u0103 valvular\u0103 aortic\u0103 sau mitral\u0103. Sau primirile entuziaste cu care era \u00eent\u00e2mpinat Christiaan Barnard \u00een diferitele ora\u0219e de pe mapamond dup\u0103 primul transplant de inim\u0103 reu\u0219it. Era o propagand\u0103 benefic\u0103 pentru popula\u021bie, pe de o parte, pentru c\u0103 f\u0103cea cunoscute cuceririle medicinei, elimina teama de actul medical; \u00een al doilea r\u00e2nd, cre\u0219tea interesul oamenilor pentru s\u0103n\u0103tatea lor, \u00eei stimula s\u0103 afle mai multe despre ce trebuie s\u0103 fac\u0103 pentru a r\u0103m\u00e2ne s\u0103n\u0103to\u0219i. La ora actual\u0103, \u0219tirile despre ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 \u00een medicin\u0103 sunt \u00een majoritate triste \u0219i nu fac altceva dec\u00e2t s\u0103 semene ne\u00eencrederea popula\u021biei \u00een actul medical, s\u0103-i \u00eendep\u0103rteze pe pacien\u021bi de o serie de gesturi banale care le pot salva via\u021ba, a\u0219a cum ar fi apelul la serviciul de urgen\u021b\u0103 112. Dac\u0103 este s\u0103 continu\u0103m lista e\u0219ecurilor medicale, a\u0219 men\u021biona ce se petrece uneori \u00een timpul consulta\u021biei, faptul c\u0103, de multe ori, este mai comod\u0103 efectuarea unei ecocardiograme sau scrierea unei re\u021bete dec\u00e2t explica\u021biile despre natura bolii \u0219i despre schimbarea stilului de via\u021b\u0103. Personal, consider c\u0103 nu exist\u0103 o responsabilitate a pacientului pentru c\u0103 ajunge pentru prima dat\u0103 \u00een spital \u00een stare grav\u0103. \u00cen schimb, odat\u0103 ce a supravie\u021buit, cred c\u0103 este de datoria fiec\u0103ruia s\u0103 se informeze despre ce s-a \u00eent\u00e2mplat \u0219i s\u0103 schimbe tot ce se poate pentru a nu se repeta urgen\u021ba.<\/p>\n
\u00a0<\/strong><\/p>\nCare sunt cele mai ignorate semnale pe care ni le transmite inima? \u0218i, care este momentul \u00een care un simptom aparent banal ar trebui s\u0103 ne trimit\u0103 de urgen\u021b\u0103 la medic?<\/strong><\/p>\nMajoritatea pacien\u021bilor au aflat la ora actual\u0103 c\u0103 durerea anginoas\u0103 are un caracter de \u201eghear\u0103\u201d \u0219i c\u0103 iradiaz\u0103 de-a lungul marginii interne a membrului superior st\u00e2ng. Simptomele mai pu\u021bin cunoscute se refer\u0103 la apari\u021bia acestor dureri la mers, la urcatul sc\u0103rilor, la mersul la deal. Palpita\u021biile, un alt simptom frecvent \u00een bolile de inim\u0103, impun verificarea frecven\u021bei cardiace \u00een timpul episodului respectiv. Dac\u0103 aceasta este normal\u0103, \u00eentre 55 \u0219i 100\/minut, riscul unui diagnostic grav este redus. Dispneea, lipsa de aer, ca s\u0103 reflecte o afec\u021biune cardiac\u0103, trebuie s\u0103 apar\u0103 ini\u021bial \u00een condi\u021bii de efort \u0219i ulterior, pe parcursul evolu\u021biei bolii, \u00een repaus. Indiferent la care simptom ne referim, de regul\u0103 organismul uman \u0219tie s\u0103 fac\u0103 singur diferen\u021ba \u00eentre ce este grav \u0219i ce nu, ceea ce alerteaz\u0103 cam \u00eentotdeauna pacientul \u0219i \u00eel determin\u0103 s\u0103 vin\u0103 la medic \u00een urgen\u021b\u0103.<\/p>\n
\u00a0<\/strong><\/p>\nVedem tot mai mul\u021bi oameni tineri preocupa\u021bi de carier\u0103, stresa\u021bi, sedentari, cu un program alimentar haotic. C\u00e2t de devreme \u00eencepe, de fapt, s\u0103 apar\u0103 boala cardiologic\u0103?<\/strong><\/p>\nTinerii, a\u0219a cum spuneam, sunt de regul\u0103 s\u0103n\u0103to\u0219i. \u00centrebarea actual\u0103 este, \u00een schimb, p\u00e2n\u0103 unde definim tinere\u021bea. Clasic se consider\u0103 ca limit\u0103 v\u00e2rsta de 50 de ani pentru b\u0103rba\u021bi \u0219i 60 de ani pentru femei, adic\u0103 p\u00e2n\u0103 atunci, duc\u00e2nd o via\u021b\u0103 s\u0103n\u0103toas\u0103, riscul de a face o boal\u0103 de inim\u0103 este minim. Pe de alt\u0103 parte, studiile privind factorii de risc cardiovascular includ pacien\u021bi de peste 40 de ani. Cu alte cuvinte, pentru a fi s\u0103n\u0103tos dup\u0103 50 de ani, de multe ori tratamentul trebuie \u00eenceput cu o decad\u0103 de v\u00e2rst\u0103 \u00eenainte.<\/p>\n
\u00a0<\/strong><\/p>\nDac\u0103 ar trebui s\u0103 alege\u021bi trei lucruri pe care un om s\u0103 le schimbe de m\u00e2ine pentru a-\u0219i proteja inima, care ar fi acestea?<\/strong><\/p>\n\u00centrebarea se refer\u0103, presupun, la pacientul care tr\u0103ie\u0219te \u00een Rom\u00e2nia. Fac aceast\u0103 precizare pentru c\u0103, \u00een ultimii ani, asist\u0103m la o schimbare a ecua\u021biei riscului cardiovascular, \u00een sensul c\u0103 fumatul este \u00een sc\u0103dere \u00een \u021b\u0103rile avansate din Europa \u0219i America de Nord, dar el este \u00een cre\u0219tere \u00een \u021b\u0103rile mai pu\u021bin dezvoltate, inclusiv \u00een \u021bara noastr\u0103, mai ales \u00een r\u00e2ndul femeilor. Iar prognozele pe termen mediu arat\u0103 o accentuare a acestei tendin\u021be. Revenind la pacientul rom\u00e2n, putem spune c\u0103 pe primul loc trebuie s\u0103 renun\u021be la fumat \u0219i aceasta trebuie f\u0103cut\u0103 c\u00e2t mai repede \u0219i complet. Sc\u0103derea num\u0103rului de \u021big\u0103ri sau \u00eenlocuirea cu \u021bigara electronic\u0103 nu asigur\u0103 nicio protec\u021bie. Aceasta deoarece depunerile de metale grele din pere\u021bii vaselor de s\u00e2nge r\u0103m\u00e2n acolo de ordinul lunilor, iar nicotina dintr-o \u021bigar\u0103 ac\u021bioneaz\u0103 \u0219i ea peste 24 de ore. Deci, la \u021big\u0103ri, efectul este \u00eentotdeauna aditiv, adic\u0103 nu dispare efectul unei \u021big\u0103ri p\u00e2n\u0103 ce persoana respectiv\u0103 o fumeaz\u0103 pe urm\u0103toarea. Pentru pacien\u021bii afla\u021bi sub tratament, o singur\u0103 \u021bigar\u0103 pe zi inactiveaz\u0103 majoritatea medicamentelor cardiovasculare \u00een dozele uzuale. \u00cen al doilea r\u00e2nd, a\u0219 men\u021biona renun\u021barea la consumul de dulciuri. Dac\u0103 citim con\u021binutul alimentelor uzuale, constat\u0103m c\u0103 zah\u0103rul este prezent peste tot, chiar \u0219i acolo unde ne a\u0219tept\u0103m mai pu\u021bin (\u00een mu\u0219tar, de exemplu). A ad\u0103uga la aceasta un consum suplimentar cre\u0219te riscul de obezitate \u0219i diabet zaharat. Pe aproape toat\u0103 evolu\u021bia omului, accesul la alimente dulci era limitat. Revolu\u021bia industrial\u0103 a produs dezechilibrul \u00eentre aportul excesiv \u0219i sc\u0103derea num\u0103rului de calorii consumate zilnic, datorat\u0103 \u00eenlocuirii muncii fizice cu ma\u0219ini. Al treilea factor decisiv pentru men\u021binerea st\u0103rii de s\u0103n\u0103tate \u00eel reprezint\u0103 practicarea sportului. Dac\u0103 tot nu putem face fa\u021b\u0103 presiunii constante a industriei alimentare, al c\u0103rei profit este dependent de cre\u0219terea consumului fiec\u0103ruia dintre noi, m\u0103car s\u0103 ardem excesul de calorii prin activitate fizic\u0103. Aceasta se refer\u0103 \u00een special la sporturile aerobe, cardio, cum ar fi alergarea, ciclismul, \u00eenotul, v\u00e2slitul, \u00een intervalul 30-60 de minute\/zi, 3-5 zile\/s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103, nuan\u021bat \u0219i \u00een func\u021bie de v\u00e2rst\u0103. Un nivel mai sc\u0103zut de sport este total ineficient, un nivel mai ridicat este util din punct de vedere al particip\u0103rii la competi\u021bii sportive, dar este controversat ca protec\u021bie cardiovascular\u0103. Sportul protejeaz\u0103 inima \u00een ambele feluri, pe de o parte prevenind apari\u021bia bolilor, dar \u0219i atunci c\u00e2nd se ajunge la infarct de miocard, limit\u00e2nd efectele nefaste ale acestuia prin a\u0219a-numita precondi\u021bionare ischemic\u0103. Altfel spus, un sportiv va trece mai u\u0219or printr-un infarct de miocard dec\u00e2t o persoan\u0103 neantrenat\u0103.<\/p>\n
\u00a0<\/strong><\/p>\nStresul a devenit un cuv\u00e2nt cotidian. C\u00e2t este mit \u0219i c\u00e2t este realitate atunci c\u00e2nd spunem c\u0103 stresul poate \u00eemboln\u0103vi inima?<\/strong><\/p>\nRolul stresului \u00een apari\u021bia bolilor de inim\u0103 continu\u0103 s\u0103 fie, dup\u0103 p\u0103rerea mea, mult subestimat. Este inclus \u00een categoria factorilor de risc cardiovascular minori. De la Hans Selye \u00eencoace, considerat \u201ep\u0103rintele\u201d acestor teorii, se spune c\u0103 stresul afecteaz\u0103 \u00een primul r\u00e2nd sistemul nervos. Pe de alt\u0103 parte, at\u00e2t timp c\u00e2t nu exist\u0103 un tratament medicamentos pentru stres, pu\u021bin probabil c\u0103 vor exista studii care s\u0103 elucideze rolul real al acestuia \u00een apari\u021bia bolilor cardiovasculare. Practica de zi cu zi arat\u0103, \u00een schimb, apari\u021bia la v\u00e2rste tot mai tinere a bolilor de inim\u0103, \u00een absen\u021ba altor factori de risc cardiovascular. Dac\u0103 \u00een urm\u0103 cu 30 de ani hipertensiunea arterial\u0103 la un t\u00e2n\u0103r de 20 de ani era \u00eentotdeauna secundar\u0103 bolii unui alt organ, acum constat\u0103m c\u0103 marea majoritate a acestor pacien\u021bi se \u00eencadreaz\u0103 \u00een hipertensiune esen\u021bial\u0103, exact ca pacientul \u00een v\u00e2rst\u0103. Iar hipertensiunea atrage dup\u0103 sine alte complica\u021bii. Practic, putem clasifica factorii de stres \u00een 3 mari categorii: dependen\u021bi de familie, de locul de munc\u0103 \u0219i de siguran\u021ba material\u0103. Sc\u0103derea nivelului de stres poate fi ob\u021binut\u0103 printr-o fals\u0103 ameliorare dat\u0103 de fumat, consum de alcool sau droguri (fals\u0103 prin faptul c\u0103 ameliorarea este de scurt\u0103 durat\u0103, iar, ulterior, nivelul de stres este \u0219i mai mare dec\u00e2t \u00eenainte) sau, corect, prin sport, tehnici de relaxare (inclusiv exerci\u021bii de yoga) \u0219i asigurarea unui somn de 7-8 ore\/noapte. Este mare p\u0103cat c\u0103 la ora actual\u0103 nu mai vorbe\u0219te nimeni de alternarea efortului intelectual cu exerci\u021bii fizice. S\u0103 ne amintim de copil\u0103rie, c\u00e2nd la \u0219coal\u0103, \u00een pauza dintre ore, ne puneau profesorii s\u0103 facem exerci\u021bii de gimnastic\u0103.<\/p>\n
\u00a0<\/p>\n
Exist\u0103 o anumit\u0103 categorie de pacien\u021bi despre care medicii cardiologi spun c\u0103 \u00eei \u00eengrijoreaz\u0103 \u00een mod special cei care au factori de risc, dar refuz\u0103 s\u0103 ia \u00een serios recomand\u0103rile.<\/strong><\/p>\nDa, \u00eentr-adev\u0103r, este greu de multe ori s\u0103 faci un om care se simte bine s\u0103 \u00een\u021beleag\u0103 c\u0103 totul se poate pr\u0103bu\u0219i \u00een c\u00e2teva secunde. Dificultatea problemei const\u0103 \u0219i \u00een faptul c\u0103, atunci c\u00e2nd ne referim la risc cardiovascular foarte \u00eenalt, spunem de fapt c\u0103 riscul ca o persoan\u0103 s\u0103 ajung\u0103 bolnav\u0103 \u00een urm\u0103torii 10 ani este de peste 10%. Asta presupune un interval de timp lung, greu de con\u0219tientizat de pacient. \u00cen al doilea r\u00e2nd, \u00eenseamn\u0103 c\u0103 alte 9 persoane, cu acela\u0219i stil de via\u021b\u0103, vor r\u0103m\u00e2ne s\u0103n\u0103toase. La ora actual\u0103, consider c\u0103 este de datoria fiec\u0103rui pacient s\u0103-\u0219i stabileasc\u0103 priorit\u0103\u021bile \u00een raport cu starea de s\u0103n\u0103tate. Datoria medicului este s\u0103-l informeze pe pacient despre riscurile la care se expune dac\u0103 refuz\u0103 corectarea factorilor de risc cardiovascular, dar decizia final\u0103 trebuie luat\u0103 individual. Rela\u021bia medic-pacient a trecut prin mai multe faze, de la modelul paternalist, \u00een care doctorul era singurul care \u0219tia totul \u0219i pacientul trebuia s\u0103 \u00eel asculte supus, la o perioad\u0103 \u00een care medicul \u0219i pacientul au fost um\u0103r la um\u0103r pentru ameliorarea st\u0103rii de s\u0103n\u0103tate, la faza actual\u0103 \u00een care pacientul decide ce anume dore\u0219te s\u0103 fac\u0103 \u00een tot ce implic\u0103 via\u021ba lui, inclusiv \u00een s\u0103n\u0103tate. Bine\u00een\u021beles, nu sunt adeptul \u00een totalitate al acestui principiu, continui s\u0103 sus\u021bin \u0219i rolul educator al medicului fa\u021b\u0103 de pacient. De asemenea, sunt \u00eempotriva tratamentului simptomatic (de genul \u201eda\u021bi-mi o pastil\u0103 ca s\u0103 am pulsul mai mic\u201d). \u00cen acela\u0219i timp, inclusiv legisla\u021bia actual\u0103 favorizeaz\u0103 decizia pacientului fa\u021b\u0103 de sfatul medicului (de exemplu, medicul nu are dreptul s\u0103 refuze acordarea unei consulta\u021bii chiar dac\u0103 pacientul refuz\u0103 prescrip\u021biile medicale). Solu\u021bia, dup\u0103 mine, este un efort colectiv al doctorilor de a populariza cuno\u0219tin\u021bele medicale \u00een a\u0219a fel \u00eenc\u00e2t s\u0103 contribuie la crearea unei culturi medicale la nivel popula\u021bional. \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0Interviul de fa\u021b\u0103, pentru mine, este un bun exemplu \u00een acest sens.<\/p>\n
\u00a0<\/strong><\/p>\n\u00cen ce m\u0103sur\u0103 alimenta\u021bia oamenilor, excesul de sare, zah\u0103r, gr\u0103simi, mesele neregulate, se reflect\u0103 \u00een s\u0103n\u0103tatea inimii?<\/strong><\/p>\nAlimenta\u021bia reprezint\u0103 din ce \u00een ce mai mult o cauz\u0103 de \u00eemboln\u0103vire. Sesiz\u0103m c\u0103 tot mai multe alimente, inclusiv fructele \u0219i legumele, nu mai au gustul din copil\u0103rie, dar este mult mai dificil s\u0103 \u00een\u021belegem \u00een ce fel ne afecteaz\u0103 s\u0103n\u0103tatea aceste schimb\u0103ri. \u00cen acela\u0219i timp, s\u0103 nu uit\u0103m c\u0103 industria alimentar\u0103 reprezint\u0103 totu\u0219i, a\u0219a cum \u00eei spune \u0219i numele, o industrie al c\u0103rei scop final, pentru a exista \u0219i a se dezvolta, este cre\u0219terea consumului. \u0218i vorbim de o industrie c\u00e2t se poate de puternic\u0103, \u00een care fondurile alocate reclamei sunt uria\u0219e \u0219i \u00een care limit\u0103rile legislative sunt practic nule, cu mult inferioare celor din industria tutunului, de exemplu. De asemenea, nu toate principiile alimentare men\u021bionate de dumneavoastr\u0103 au acela\u0219i impact pentru s\u0103n\u0103tate. De exemplu, consumul de sare. Sarea este un component alimentar esen\u021bial, f\u0103r\u0103 de care nu exist\u0103 via\u021b\u0103. S\u0103 ne amintim de soldatul de la Maraton, care, cel mai probabil, a murit din cauza deshidrat\u0103rii. Consumul de sare trebuie restric\u021bionat doar la pacien\u021bii cu anumite afec\u021biuni, cum ar fi insuficien\u021b\u0103 cardiac\u0103, hipertensiune arterial\u0103, boli renale. De multe ori asist\u0103m la sincope, st\u0103ri de obnubilare a pacien\u021bilor produse tocmai de limitarea nejustificat\u0103 a consumului de sare. Consumul de zah\u0103r, pe de alt\u0103 parte, trebuie limitat c\u00e2t mai mult. Sau, \u0219i mai corect, trebuie raportat la num\u0103rul de calorii arse zilnic. Bine\u00een\u021beles c\u0103 un sportiv de performan\u021b\u0103 nu \u00ee\u0219i va putea atinge obiectivele f\u0103r\u0103 s\u0103 consume produse cu un nivel ridicat de energie, \u00een timp ce o persoan\u0103 sedentar\u0103 nu are nicio justificare pentru consumul unor astfel de alimente. Este exemplul clasic \u00een care o persoan\u0103 cre\u0219te ponderal iarna (c\u00e2nd este mai pu\u021bin activ\u0103) \u0219i sl\u0103be\u0219te vara. O alimenta\u021bie corect\u0103 trebuie s\u0103 \u00eempiedice aceste varia\u021bii sezoniere. Gr\u0103simile, la r\u00e2ndul lor, sunt \u0219i ele de dou\u0103 feluri: saturate \u0219i nesaturate. Primele sunt d\u0103un\u0103toare s\u0103n\u0103t\u0103\u021bii; ultimele, cum ar fi uleiul de m\u0103sline, nu au efecte negative asupra s\u0103n\u0103t\u0103\u021bii, ba chiar reprezint\u0103 o explica\u021bie de ce regimul mediteranean are un efect protectiv \u0219i de prelungire a vie\u021bii. Regularitatea meselor face obiectul unor alte dezbateri aprinse \u00een medicin\u0103. Una dintre teorii sus\u021bine c\u0103 nu ora meselor este important\u0103, ci num\u0103rul de calorii consumate. Alta, al c\u0103rei adept sunt \u00een totalitate, spune c\u0103 mesele trebuie s\u0103 respecte desc\u0103rc\u0103rile de cortizol, hormon implicat \u0219i \u00een apari\u021bia stresului, dar \u0219i \u00een metabolizarea principiilor alimentare. \u021ain\u00e2nd cont c\u0103 nivelul maxim de cortizol este \u00een jurul orei 10 diminea\u021ba, \u00een\u021belegem de ce micul dejun trebuie s\u0103 fie masa principal\u0103 a zilei. De asemenea, obiceiul de a lua 3 mese pe zi a fost introdus de dezvoltarea industrial\u0103, de necesitatea regulariz\u0103rii vie\u021bii muncitorilor, \u0219i nu de necesit\u0103\u021bile fiziologice. Tradi\u021bional, una sau dou\u0103 mese pe zi erau suficiente pentru asigurarea con\u021binutului energetic zilnic. Cunosc dificultatea fiec\u0103ruia dintre noi, atunci c\u00e2nd ne g\u0103sim \u00eentr-un magazin alimentar cu rafturile pline, s\u0103 alegem ce e s\u0103n\u0103tos. O regul\u0103 pe care o consider corect\u0103 este s\u0103 ne imagin\u0103m cum ar fi ar\u0103tat acele rafturi acum 500 de ani, c\u00e2nd bolile de inim\u0103 erau mult mai rare dec\u00e2t acum. Produsele pe care le-am fi g\u0103sit atunci putem s\u0103 le cump\u0103r\u0103m \u00een deplin\u0103 siguran\u021b\u0103 c\u0103 nu ne d\u0103uneaz\u0103 s\u0103n\u0103t\u0103\u021bii.<\/p>\n
\u00a0<\/strong><\/p>\nMedicina cardiovascular\u0103 a f\u0103cut progrese extraordinare. Exist\u0103 \u00eens\u0103 riscul ca progresul tehnologic s\u0103 ne fac\u0103 s\u0103 credem c\u0103 medicina poate repara orice \u0219i c\u0103 stilul nostru de via\u021b\u0103 nu mai conteaz\u0103 at\u00e2t de mult?<\/strong><\/p>\nDa, bine\u00een\u021beles c\u0103 exist\u0103 acest risc, dar este greu de apreciat. \u00cen to\u021bi anii de c\u00e2nd lucrez, am \u00eemp\u0103r\u021bit pacien\u021bii \u00een dou\u0103 categorii: cei care au grij\u0103 de s\u0103n\u0103tatea lor \u0219i cei c\u0103rora nu le pas\u0103. Aceast\u0103 nep\u0103sare nu cred c\u0103 se datoreaz\u0103 \u00eencrederii c\u0103 noile descoperiri din medicin\u0103 \u00eei pot salva, ci mai degrab\u0103 fie unei preferin\u021be pentru un mod de via\u021b\u0103 nes\u0103n\u0103tos (de genul \u201e\u00eemi place s\u0103 fumez \u0219i nu renun\u021b la aceast\u0103 pl\u0103cere\u201d), fie faptului c\u0103 au alte priorit\u0103\u021bi \u00een via\u021b\u0103 (cum s\u0103-l convingi pe un om care \u00ee\u0219i pune iarna gardul de la cas\u0103 pe foc ca s\u0103 se \u00eenc\u0103lzeasc\u0103 despre necesitatea regimului alimentar f\u0103r\u0103 sare, de exemplu?). Teoretiz\u00e2nd \u00eentrebarea dumneavoastr\u0103, sunt \u00eentr-adev\u0103r boli \u00een care progresele medicinei sunt imense. Amintesc aici tratamentul hipercolesterolemiilor. \u00cen anii \u201980, metoda de tratament propus\u0103 pentru sc\u0103derea nivelului colesterolului era rezec\u021bia de intestin pentru a sc\u0103dea absorb\u021bia acestuia din tubul digestiv. Odat\u0103 cu apari\u021bia statinelor \u00een anii \u201990, lucrurile s-au schimbat radical. \u0218i dup\u0103 statine au ap\u0103rut inhibitorii de PCSK9, administra\u021bi la intervale mari de timp. Practic, la ora actual\u0103, aproape independent de alimenta\u021bie, reu\u0219im s\u0103 men\u021binem nivelul colesterolului \u00een limite normale. Nu acela\u0219i lucru \u00eel putem spune despre diabet, de exemplu, unde implicarea pacientului \u00een dieta sa este esen\u021bial\u0103. Chiar \u0219i \u00een hipertensiunea arterial\u0103 s-au \u00eenregistrat progrese semnificative: vedem tot mai rar pacien\u021bi la care s\u0103 nu putem normaliza valorile tensiunii arteriale. Dac\u0103 facem referire la boli grave, cum ar fi infarctul de miocard, problema nu se pune la metodele de tratament moderne, pe acestea le avem la dispozi\u021bie, ci la organizarea sistemului sanitar \u00een a\u0219a fel \u00eenc\u00e2t pacientul s\u0103 ajung\u0103 pe masa de cateterism \u00een primele 6 ore de la debutul durerii. Aici sunt mari deficien\u021be, at\u00e2t din partea pacientului, care nu recunoa\u0219te \u00eentotdeauna simptomele la timp, c\u00e2t \u0219i din cauza faptului c\u0103, raportat la popula\u021bia Rom\u00e2niei, avem \u00eengrijor\u0103tor de pu\u021bine centre de cateterism cardiac. Sfatul meu dat pacien\u021bilor este s\u0103 fac\u0103 tot ce pot ca s\u0103 duc\u0103 o via\u021b\u0103 c\u00e2t mai s\u0103n\u0103toas\u0103, s\u0103 nu ajung\u0103 s\u0103 aib\u0103 nevoie de aceste cuceriri ale \u0219tiin\u021bei, pentru c\u0103, de fapt, totul devine mai mult sau mai pu\u021bin o loterie: e\u0219ti diagnosticat la timp sau nu, reu\u0219e\u0219ti s\u0103 ajungi \u00een via\u021b\u0103 la prima unitate sanitar\u0103, acolo \u00eent\u00e2lne\u0219ti sau nu un doctor capabil de un diagnostic corect \u0219i rapid, \u021bi se asigur\u0103 sau nu un mijloc de transport rapid spre o unitate specializat\u0103, sala de cateterism este liber\u0103 sau este ocupat\u0103 de un alt pacient, procedura reu\u0219e\u0219te complet sau doar par\u021bial etc.<\/p>\n
\u00a0<\/strong><\/p>\nAst\u0103zi putem investiga inima cu o precizie remarcabil\u0103. Crede\u021bi c\u0103 exist\u0103 \u0219i riscul de a investiga prea mult, de a transforma medicina preventiv\u0103 \u00eentr-o succesiune de teste \u0219i analize?<\/strong><\/p>\nTo\u021bi iubim screeningul: spitalele \u0219i medicii pentru c\u0103 primesc fonduri pentru o activitate u\u0219oar\u0103 (majoritatea oamenilor sunt s\u0103n\u0103to\u0219i \u0219i este mai u\u0219or s\u0103 consul\u021bi un om s\u0103n\u0103tos), pacien\u021bii pentru c\u0103 tr\u0103iesc cu iluzia c\u0103 a\u0219a nu pot p\u0103\u021bi nimic, laboratoarele de analize pentru c\u0103 au de lucru. Despre riscurile ascunse ale acestei activit\u0103\u021bi nu vorbe\u0219te \u00eens\u0103 nimeni. \u00cen primul r\u00e2nd, consultul medical nu vindec\u0103 \u0219i nu \u00eent\u00e2rzie apari\u021bia niciunei boli. Doar via\u021ba s\u0103n\u0103toas\u0103 poate face aceasta. Nu \u00eenseamn\u0103 c\u0103, dac\u0103 fumezi \u0219i mergi regulat la cardiolog, e\u0219ti protejat de infarctul de miocard. \u00cen al doilea r\u00e2nd, studiile arat\u0103 c\u0103 screeningul diagnosticheaz\u0103 \u00eentr-adev\u0103r mai mul\u021bi pacien\u021bi cu o boal\u0103 sau alta, dar \u00een final nu reu\u0219e\u0219te s\u0103 scad\u0103 mortalitatea din boala respectiv\u0103. Aceasta se datoreaz\u0103 faptului c\u0103 sunt diagnostica\u021bi to\u021bi pacien\u021bii, inclusiv cei cu forme u\u0219oare, care nu au nevoie de tratament. Sau, altfel spus, cei la care metodele de diagnostic \u0219i tratament sunt mai riscante dec\u00e2t boala g\u0103sit\u0103. Exemplul clasic citat este dozarea antigenului prostatic specific (PSA) pentru detec\u021bia cancerului de prostat\u0103. Orice b\u0103rbat trecut de v\u00e2rsta de 50 de ani \u0219i preocupat de s\u0103n\u0103tatea lui \u00ee\u0219i dore\u0219te s\u0103 fac\u0103 aceast\u0103 analiz\u0103 cel pu\u021bin o dat\u0103 pe an. \u00cen acela\u0219i timp, pe m\u0103sura cre\u0219terii \u00een v\u00e2rst\u0103, formele de cancer de prostat\u0103 sunt tot mai pu\u021bin agresive, pacientul av\u00e2nd riscul de a muri de alte afec\u021biuni mult mai grave \u0219i mai frecvente dec\u00e2t de cancer. \u00cen domeniul cardiologiei, studiile de mortalitate privind diferitele medicamente arat\u0103 beneficii, \u00een general, la popula\u021bia de peste 50 de ani. Adic\u0103, p\u00e2n\u0103 la aceast\u0103 v\u00e2rst\u0103, este mai important un regim de via\u021b\u0103 s\u0103n\u0103tos dec\u00e2t controlul medical \u0219i dec\u00e2t medica\u021bia prescris\u0103 uneori excesiv.<\/p>\n
\u00a0<\/strong><\/p>\nInternetul \u0219i re\u021belele sociale au creat un nou tip de pacient: vine la consulta\u021bie cu un diagnostic pe care \u0219i l-a pus singur. C\u00e2t de greu este pentru medic s\u0103 corecteze informa\u021bia eronat\u0103?<\/strong><\/p>\nEu prefer \u00eentotdeauna pacientul informat. Cu at\u00e2t mai mult dac\u0103 informa\u021bia vine dintr-o revist\u0103 sau de pe un site medical \u0219i nu de la vecinul de scar\u0103. Dar, indiferent de unde vine aceast\u0103 informa\u021bie \u0219i c\u00e2t de corect\u0103 este ea, m\u0103car am un partener de dialog \u00een locul pacientului adus aproape cu for\u021ba de c\u0103tre familie \u0219i \u00een ochii c\u0103ruia cite\u0219ti c\u0103 nu \u00ee\u0219i dore\u0219te dec\u00e2t s\u0103 se \u00eentoarc\u0103 la el acas\u0103 \u0219i s\u0103-\u0219i reia vechile obiceiuri. Vorbeam despre acest subiect la un simpozion recent patronat de Re\u021beaua Medical\u0103 Arcadia \u0219i un coleg m-a corectat, spun\u00e2ndu-mi c\u0103 nu mai este de actualitate studiul internetului pentru aflarea diagnosticului; acum se apeleaz\u0103 direct la inteligen\u021ba artificial\u0103. Legat\u0103 de \u00eentrebarea dumneavoastr\u0103 este \u0219i cea dac\u0103 medicii vor fi \u00eenlocui\u021bi \u00een viitor de inteligen\u021ba artificial\u0103 sau nu. Cred c\u0103 primul comentariu trebuie s\u0103 fie dac\u0103 inteligen\u021ba artificial\u0103 are un viitor sau nu. Dar, presupun\u00e2nd c\u0103 acest domeniu va p\u0103stra dinamica de dezvoltare din prezent, eu cred c\u0103 chiar la ora actual\u0103, \u00een cazul multor pacien\u021bi, noi suntem cei care \u00eenlocuim inteligen\u021ba artificial\u0103 \u0219i nu invers. Imagina\u021bi-v\u0103 cazul unui t\u00e2n\u0103r care petrece 10-12 ore pe zi \u00een fa\u021ba ecranului calculatorului (din motive profesionale sau pentru distrac\u021bie). Va \u00eencepe s\u0103 oboseasc\u0103? Cu siguran\u021b\u0103! Va \u00eencepe s\u0103 aib\u0103 o serie de simptome? Bine\u00een\u021beles, de la palpita\u021bii la vertij, tulbur\u0103ri de vedere etc. Va dori el s\u0103 se desprind\u0103 din confortul scaunului de birou, s\u0103 vin\u0103 \u00eentr-un cabinet medical, indiferent de vremea de afar\u0103, s\u0103 mai \u0219i a\u0219tepte r\u00e2ndul la consulta\u021bie \u0219i s\u0103 afle \u00een final c\u0103 este perfect s\u0103n\u0103tos? \u00cen niciun caz! Pentru un astfel de om, un dialog scurt cu inteligen\u021ba artificial\u0103, care s\u0103-i spun\u0103 c\u0103 nu-i nimic grav, este suficient. Mai mult dec\u00e2t at\u00e2t, prev\u0103d c\u0103 inteligen\u021ba artificial\u0103 va fi varianta ieftin\u0103 de consult medical, accesibil\u0103 tuturor, iar medicii \u00een carne \u0219i oase vor deveni articole de lux, la care nu poate apela oricine. Ceea ce cred c\u0103 nu va fi un lucru r\u0103u, at\u00e2t din punctul de vedere al medicului, la care vor ajunge doar cei care au \u00eentr-adev\u0103r nevoie de el, c\u00e2t \u0219i din punctul de vedere al pacientului, care va valoriza altfel consultul medical \u0219i, implicit, va fi mai atent cu s\u0103n\u0103tatea lui.<\/p>\n
\u00a0<\/strong><\/p>\nA\u021bi vorbit \u00een trecut despre importan\u021ba comunic\u0103rii cu pacientul. Ce nu trebuie s\u0103 spun\u0103 un medic unui pacient, chiar dac\u0103 are dreptate din punct de vedere medical?<\/strong><\/p>\nAici v\u0103 referi\u021bi la un domeniu \u00een care preg\u0103tirea mea este limitat\u0103, un domeniu care se refer\u0103 mai mult la abordarea din punct de vedere psihologic a pacientului. \u00cencerc de fiecare dat\u0103, \u00een fa\u021ba bolnavului, s\u0103-mi definesc \u0219i s\u0103-mi prioritizez scopul final. De exemplu, \u00een fa\u021ba unui pacient s\u0103n\u0103tos, cu o via\u021b\u0103 s\u0103n\u0103toas\u0103, voi \u00eencerca s\u0103-l \u00eencurajez s\u0103 nu renun\u021be, s\u0103-i ofer \u0219i alte motiva\u021bii, \u00een afara celor personale, ca s\u0103 continue acela\u0219i stil de via\u021b\u0103. Pacientului s\u0103n\u0103tos, dar cu factori de risc cardiovascular, \u00eencerc s\u0103-i explic unde va ajunge dac\u0103 nu corecteaz\u0103 nimic \u00een via\u021ba lui. La pacientul cu o boal\u0103 acut\u0103, vindecabil\u0103, este mult mai simplu: toat\u0103 lumea \u0219tie c\u0103, dac\u0103 faci pneumonie, trebuie s\u0103 iei antibiotice o s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103, s\u0103 stai \u00een cas\u0103 \u0219i te vei face bine. \u00cen cazul bolilor cronice, lucrurile \u00eencep s\u0103 devin\u0103 dificile, mai ales la \u00eenceputul lor, c\u00e2nd vestea c\u0103 va trebui un tratament pentru toat\u0103 via\u021ba sperie pe oricine. Pentru a p\u0103stra motiva\u021bia, trebuie s\u0103 se ofere ni\u0219te parametri simpli, care s\u0103 poat\u0103 fi urm\u0103ri\u021bi f\u0103r\u0103 mare efort la domiciliu (cum ar fi m\u0103surarea tensiunii arteriale sau a glicemiei). Trec\u00e2nd la bolile grave, deja consider c\u0103 pacientul trebuie \u00eencurajat cu fiecare ocazie. Aici exist\u0103 \u00een lume dou\u0103 abord\u0103ri: cea anglo-saxon\u0103, dur\u0103 \u0219i nemiloas\u0103 (\u201edup\u0103 aceste analize mai ai de tr\u0103it cam 6 luni\u201d), \u0219i cea latin\u0103, pe care o prefer \u00een astfel de cazuri, \u00een care descrii ce vei face \u00een fiecare etap\u0103 \u0219i nu te pronun\u021bi asupra prognosticului. Pe l\u00e2ng\u0103 durata de via\u021b\u0103, care nu \u021bine de voin\u021ba medicului sau a pacientului, consider c\u0103 la fel de important\u0103 este \u0219i calitatea vie\u021bii. Iar pentru aceasta nu cred c\u0103 avem dreptul s\u0103 \u00eendep\u0103rt\u0103m speran\u021ba bolnavului \u00een vindecare. Mai este un aspect nepl\u0103cut, dar frecvent \u00eent\u00e2lnit \u00een practica de zi cu zi, \u0219i anume sem\u0103narea ne\u00eencrederii \u00een al\u021bi medici (\u201euite cum te-a tratat acela, ce noroc ai avut c\u0103 ai ajuns la mine\u201d). Este o gre\u0219eal\u0103 fundamental\u0103, pentru c\u0103, at\u00e2t timp c\u00e2t pacientul va fi sf\u0103tuit s\u0103 nu aib\u0103 \u00eencredere \u00een colegul t\u0103u, automat aceasta \u00eei va submina \u0219i \u00eencrederea \u00een tine.<\/p>\n
\u00a0<\/strong><\/p>\nDar \u0219i invers: ce ar trebui s\u0103 \u00eentrebe fiecare pacient la o consulta\u021bie cardiologic\u0103 \u0219i, de multe ori, uit\u0103?<\/strong><\/p>\nUnul dintre planurile mele de viitor este s\u0103 scriu o serie de sfaturi pentru pacien\u021bi, despre cum s\u0103 abordeze consultul medical pentru a avea maximum de beneficii de la el. \u00cen primul r\u00e2nd, trebuie s\u0103 se \u00een\u021beleag\u0103 c\u0103 pacientul vine la medic \u0219i nu invers, deci, c\u00e2nd ai intrat \u00eentr-un cabinet medical, automat \u00eencerci s\u0103 \u021bi-l apropii pe cel de la birou. Aceasta se face \u00eenc\u0103 de acas\u0103, prin alegerea unei \u021binute \u00eengrijite. At\u00e2t timp c\u00e2t vei \u00eent\u00e2lni un medic \u00eembr\u0103cat \u00een alb, este bine ca \u0219i tu s\u0103 mergi acolo c\u00e2t mai curat cu putin\u021b\u0103. Scuze de genul \u201eacum vin de la serviciu\u201d nu sunt niciodat\u0103 binevenite la un consult programat din timp. \u00cen epoca internetului, oricine poate afla cum va decurge un consult medical \u00een diferite specialit\u0103\u021bi, ce anume \u00eenseamn\u0103 efectuarea unei electrocardiograme sau a unei ecocardiografii, cum trebuie, de exemplu, s\u0103 te a\u0219ezi pe pat. Consider, de asemenea, c\u0103 este absolut obligatoriu s\u0103 po\u021bi comunica cu medicul direct \u0219i nu prin intermediari. Este bine ca pacientul s\u0103 se programeze la un medic cu care s\u0103 vorbeasc\u0103 aceea\u0219i limb\u0103, f\u0103r\u0103 translator, iar deficien\u021bele de auz, \u00een m\u0103sura posibilului, s\u0103 fie ameliorate prin purtarea unui aparat auditiv. Ca medic, prefer \u00eentotdeauna ca pacientul s\u0103 vin\u0103 \u00eenso\u021bit de cineva apropiat, mai ales dac\u0103 este vorba de persoane \u00een v\u00e2rst\u0103 sau care necesit\u0103 \u00eengrijire permanent\u0103. Pentru bolile cronice, cred c\u0103 este absolut necesar ca pacientul s\u0103-\u0219i cunoasc\u0103 numele bolii \u0219i medica\u021bia care o prime\u0219te. Este cea mai elementar\u0103 form\u0103 de interes pentru s\u0103n\u0103tatea personal\u0103, care constituie, \u00een esen\u021b\u0103, motivul prezent\u0103rii la consultul medical. Documentele medicale mai vechi sunt de o valoare inestimabil\u0103 pentru medic, mai ales c\u00e2nd acesta vede pentru prima dat\u0103 pacientul. Scopul consultului medical nu trebuie s\u0103 fie niciodat\u0103 verificarea unui medic cu altul, chiar \u0219i atunci c\u00e2nd se solicit\u0103 a doua opinie. Rolul acesteia este de a afla \u0219i un alt punct de vedere despre afec\u021biunea respectiv\u0103 pentru o decizie final\u0103 corect\u0103, deci diagnosticele anterioare nu trebuie niciodat\u0103 ascunse. Dac\u0103 pacientul vine la control la acela\u0219i medic \u00eenseamn\u0103 c\u0103 are \u00eencredere \u00een el. Din acest motiv, la \u00eentrebarea medicului \u201ecum v\u0103 sim\u021bi\u021bi cu tratamentul recomandat\u201d, un r\u0103spuns mai nuan\u021bat de genul \u201e\u00een general este bine, dar sunt \u0219i mici probleme\u201d este mult mai potrivit dec\u00e2t brutalul \u201emult mai r\u0103u dec\u00e2t \u00eenainte\u201d. \u00cen final, respectarea recomand\u0103rilor medicale trebuie s\u0103 fie o condi\u021bie esen\u021bial\u0103 a comunic\u0103rii medic-pacient. Dac\u0103 apar efecte adverse, dac\u0103 pacientul, \u00een baza inform\u0103rii personale, are o serie de dubii \u00een leg\u0103tur\u0103 cu anumite proceduri recomandate sau medicamente prescrise, calea de solu\u021bionare este o nou\u0103 discu\u021bie cu medicul \u0219i nu \u00eentreruperea tratamentului.<\/p>\n
\u00a0<\/p>\n
Dac\u0103 a\u021bi putea schimba un singur lucru \u00een sistemul rom\u00e2nesc de preven\u021bie cardiovascular\u0103, care ar fi acela?<\/strong><\/p>\n\u00cemi este greu s\u0103 aleg \u00eentre \u00een\u0103sprirea legisla\u021biei privind fumatul \u0219i introducerea unei legisla\u021bii privind consumul dulciurilor. De mul\u021bi ani \u00eentreb constant pacien\u021bii care s-au l\u0103sat de fumat ce anume i-a determinat s\u0103 fac\u0103 aceasta. Cel mai frecvent r\u0103spuns primit este pre\u021bul \u021big\u0103rilor. Apreciez, de asemenea, maniera \u00een care \u021bara noastr\u0103 vecin\u0103, Republica Moldova, a reu\u0219it s\u0103 adopte o legisla\u021bie mult mai sever\u0103 pentru limitarea zonelor \u00een care fumatul este permis. \u00cen ceea ce prive\u0219te restric\u021biile din industria alimentar\u0103, nici m\u0103car nu s-a \u00eenceput vreo discu\u021bie serioas\u0103 \u00een acest sens. O epoc\u0103 frumoas\u0103 din cardiologie de aproximativ 70 de ani, \u00een care mortalitatea cardiovascular\u0103 a sc\u0103zut continuu, a fost \u00eentrerupt\u0103 dup\u0103 2010 de cre\u0219terea alarmant\u0103 a cazurilor de obezitate \u0219i diabet. Ne mul\u021bumim doar s\u0103 prescriem medicamente care s\u0103 inhibe centrul foamei, am introdus \u00een practic\u0103 opera\u021bii de mic\u0219orare a stomacului, dar nu avans\u0103m deloc la nivel guvernamental pentru limitarea accesului, m\u0103car al copiilor, la dulciurile procesate.<\/p>\n
\u00a0<\/strong><\/p>\n\u0218i o \u00eentrebare mai personal\u0103: dup\u0103 at\u00e2\u021bia ani \u00een care a\u021bi v\u0103zut oameni ajung\u00e2nd la spital \u00een cele mai dificile momente ale vie\u021bii lor, v-a schimbat aceast\u0103 profesie felul \u00een care v\u0103 tr\u0103i\u021bi propria via\u021b\u0103?<\/strong><\/p>\nPrincipiile de baz\u0103 ale unei vie\u021bi s\u0103n\u0103toase le-am deprins \u00een copil\u0103rie de la p\u0103rin\u021bii mei. Studiile de medicin\u0103 nu au f\u0103cut altceva dec\u00e2t s\u0103-mi confirme ceea ce \u0219tiam \u0219i s\u0103-mi creasc\u0103 \u0219i mai mult respectul pentru ei, mai ales c\u0103, la r\u00e2ndul lor, au tr\u0103it vremuri infinit mai grele dec\u00e2t cele de acum f\u0103r\u0103 s\u0103 cad\u0103 prad\u0103 viciilor, fumatului sau alcoolului. Dar activitatea de medic m-a influen\u021bat \u00een alt fel. Pe m\u0103sur\u0103 ce efortul intelectual devenea tot mai mare, at\u00e2t prin activitatea la patul bolnavului (g\u0103rzile de la sf\u00e2r\u0219it de s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103 anulau orice posibilitate de refacere), c\u00e2t \u0219i prin activitatea universitar\u0103 (doctoratul, de exemplu), am devenit determinat s\u0103 caut solu\u021bii astfel \u00eenc\u00e2t s\u0103 fac fa\u021b\u0103 situa\u021biilor. Astfel am descoperit binefacerile sportului. Ini\u021bial scopul a fost s\u0103 dau c\u00e2teva kilograme jos, apoi am \u00eenceput s\u0103-mi propun obiective competi\u021bionale tot mai serioase, iar acum, \u00eencet-\u00eencet, trec spre faza \u00een care devin primordiale p\u0103strarea masei musculare, a mobilit\u0103\u021bii articula\u021biilor, exerci\u021biile de echilibru.<\/p>\n
\u00a0<\/p>\n
\u0218tim c\u0103 practica\u021bi sportul, acorda\u021bi aten\u021bie unui stil de via\u021b\u0103 s\u0103n\u0103tos \u0219i c\u0103 fotografia \u0219i lectura fac parte din timpul dumneavoastr\u0103 liber. Ce face medicul Dan Iliescu pentru propria inim\u0103 atunci c\u00e2nd nu mai este \u00een cabinet?<\/strong><\/p>\nNu pot s\u0103 fac altceva dec\u00e2t ceea ce le recomand \u0219i celor din jurul meu. Cum spuneam, durata vie\u021bii nu o hot\u0103r\u00e2m noi, dar calitatea ei o putem influen\u021ba cu siguran\u021b\u0103. De aceea, odat\u0103 cu \u00eenaintarea \u00een v\u00e2rst\u0103, sunt 3 principii care trebuie respectate: contactul str\u00e2ns cu familia \u0219i cu prietenii, activitatea fizic\u0103, exerci\u021biul intelectual (\u0219i aici activitatea cu studen\u021bii, mai ales cu cei care studiaz\u0103 \u00een limba francez\u0103 reprezint\u0103 o provocare binevenit\u0103). Cred c\u0103 fiecare genera\u021bie trebuie s\u0103 se bazeze \u00een principal pe ea singur\u0103. Cred c\u0103 noi, ca p\u0103rin\u021bi, trebuie s\u0103 ne cre\u0219tem propriii copii dup\u0103 care s\u0103-i l\u0103s\u0103m s\u0103 se desprind\u0103. Consider c\u0103 p\u0103rin\u021bii no\u0219tri, la r\u00e2ndul lor, trebuie ajuta\u021bi s\u0103 aib\u0103 o b\u0103tr\u00e2ne\u021be lipsit\u0103 de griji, c\u0103 trebuie s\u0103 fie integra\u021bi \u00een familie indiferent de v\u00e2rsta pe care o au, dar, \u00een acela\u0219i timp, trebuie acordat\u0103 importan\u021b\u0103 \u00eent\u00e2lnirilor cu cei de aceea\u0219i v\u00e2rst\u0103 cu noi. \u00cen urm\u0103 cu ceva ani asistam la o conferin\u021b\u0103 a unui psiholog despre cum vede el profesiunea de medic. Acesta sus\u021binea c\u0103 cel mai greu \u00een aceast\u0103 meserie este contactul cu persoane de nivel intelectual diferit fa\u021b\u0103 de al t\u0103u. Pot spune c\u0103 \u0219i reversul este valabil, relaxarea \u0219i starea de bine rezid\u0103 \u00een a-i avea \u00een jurul t\u0103u pe cei cu care ai str\u00e2ns sacul cu amintiri.<\/p>\n
\u00a0<\/p>\n
La finalul interviului nostru, v\u0103 invit s\u0103 v\u0103 adresa\u021bi rom\u00e2nilor de pretutindeni; Ce mesaj le transmite\u021bi, \u00een calitate de medic cardiolog, despre grija fa\u021b\u0103 de inim\u0103, preven\u021bie \u0219i, mai ales, despre valoarea vie\u021bii?<\/strong><\/p>\nConform religiei cre\u0219tine, noi nu tr\u0103im de dou\u0103 ori. Via\u021ba este cea mai de pre\u021b avu\u021bie a noastr\u0103. M-a\u021bi \u00eentrebat cum mi-a influen\u021bat profesia de medic g\u00e2ndirea personal\u0103. De la pacientul muribund am \u00eenv\u0103\u021bat c\u0103 nu merit\u0103 s\u0103-\u021bi ri\u0219ti s\u0103n\u0103tatea pentru nimic din aceast\u0103 lume, c\u0103 suferin\u021ba poate \u0219terge orice amintire frumoas\u0103. Iar studiul medicinei mi-a ar\u0103tat c\u0103 avem nenum\u0103rate c\u0103i de a ne men\u021bine s\u0103n\u0103to\u0219i. Rolul meu de medic este s\u0103 transmit aceste cuno\u0219tin\u021be pacientului aflat \u00een fa\u021ba mea. Succesul profesional st\u0103 \u00een a-l face pe bolnav partenerul meu \u00een lupta cu boala lui. Mesajul final este s\u0103 r\u0103m\u00e2ne\u021bi s\u0103n\u0103to\u0219i indiferent unde alege\u021bi s\u0103 tr\u0103i\u021bi, s\u0103 ave\u021bi nevoie de medic doar ca s\u0103 v\u0103 sf\u0103tuiasc\u0103 cum s\u0103 evita\u021bi boala.<\/p>\n
\u00a0<\/strong><\/p>\nInterviu realizat de Lucre\u021bia Berzintu<\/strong><\/p>\n<\/div>\n\n
VN:F [1.9.22_1171]<\/div>\n
\n
\n
\n
\n
se actualizeaz\u0103…<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n
\n
Rating: 0.0\/
10<\/strong> (0 votes cast)<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n\n
Motto: ,,Solu\u021bia, dup\u0103 mine, este un efort colectiv al doctorilor de a populariza cuno\u0219tin\u021bele medicale \u00een a\u0219a fel \u00eenc\u00e2t s\u0103 contribuie la crearea unei culturi medicale la nivel popula\u021bional.\u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 Interviul de fa\u021b\u0103, pentru mine, este un bun exemplu \u00een acest sens.\u201d<\/p>\n
(Dr. Dan Iliescu)<\/p>\n
\u00a0<\/p>\n
Bolile cardiovasculare r\u0103m\u00e2n una dintre marile probleme de s\u0103n\u0103tate ale societ\u0103\u021bii rom\u00e2ne\u0219ti. \u00cen acela\u0219i timp, cardiologia a cunoscut \u00een ultimele decenii o evolu\u021bie spectaculoas\u0103: metodele de diagnostic sunt tot mai precise, interven\u021biile sunt tot mai pu\u021bin invazive, iar tehnologia permite medicilor s\u0103 trateze ast\u0103zi cazuri care, \u00een urm\u0103 cu ani, aveau \u0219anse mult mai mici.<\/p>\n
Dar exist\u0103 o \u00eentrebare esen\u021bial\u0103: c\u00e2t de mult poate face medicina atunci c\u00e2nd pacientul ajunge la medic prea t\u00e2rziu?<\/p>\n
Dr. Dan Iliescu, medic primar cardiolog \u0219i director medical al Spitalului de Cardiologie Clinic\u0103 \u0219i Interven\u021bional\u0103 Arcadia din Ia\u0219i, lucreaz\u0103 \u00eentr-un domeniu \u00een care experien\u021ba, precizia \u0219i decizia luat\u0103 la momentul potrivit pot face diferen\u021ba dintre via\u021b\u0103 \u0219i moarte.<\/p>\n
Despre medicin\u0103, preven\u021bie, oameni \u0219i despre ce \u00eenseamn\u0103 s\u0103 ai grij\u0103 de inim\u0103 am stat de vorb\u0103 cu dr. Dan Iliescu, care are o experien\u021b\u0103 de peste trei decenii \u00een cardiologie \u0219i vorbe\u0219te frecvent despre importan\u021ba preven\u021biei \u0219i a rela\u021biei dintre medic \u0219i pacient.<\/p>\n
\u00a0<\/p>\n
Lucre\u021bia Berzintu: Domnule doctor, dup\u0103 mai bine de trei decenii de activitate \u00een cardiologie, ce s-a schimbat mai mult \u00een felul \u00een care privi\u021bi inima \u0219i boala cardiovascular\u0103?<\/strong><\/p>\nDr. Dan Iliescu:<\/strong> \u00cen esen\u021b\u0103, inima omului a r\u0103mas aceea\u0219i, la fel ca \u0219i bolile ei. \u00cen acela\u0219i timp, au existat progrese reale \u00een ceea ce prive\u0219te at\u00e2t diagnosticul, c\u00e2t \u0219i tratamentul bolilor de inim\u0103. Ca medic cardiolog \u00een Rom\u00e2nia, am asistat la aceea\u0219i revolu\u021bie \u00een cardiologie pe care colegii din statele dezvoltate au cunoscut-o cam cu 10 ani \u00eenaintea noastr\u0103. Am \u00eenceput s\u0103 lucrez \u00eentr-o epoc\u0103 \u00een care pastilele erau totul, cardiologia interven\u021bional\u0103 se f\u0103cea \u00een 4 centre din \u021bar\u0103, iar chirurgia cardiac\u0103 tot cam a\u0219a, \u00een care nu exista no\u021biunea de medicin\u0103 privat\u0103. Conceptul era c\u0103, dac\u0103 unui pacient \u00eei era dat s\u0103 moar\u0103, asta era; tu ca medic nu puteai s\u0103 faci mare lucru pentru el. \u00cen perioada 2001-2002 am lucrat un an \u00een Spitalul Universitar din Mont-Godinne din Belgia. Unul dintre primele \u0219ocuri profesionale pentru mine acolo a fost c\u0103, except\u00e2nd moartea subit\u0103, decesele erau doar \u00een terapie intensiv\u0103, c\u00e2nd o echip\u0103 format\u0103 din 3 profesori stabilea c\u0103 nu mai exista nicio \u0219ans\u0103 de recuperare a acelui pacient. \u0218i c\u00e2nd spun aceasta, vorbesc inclusiv de cazuri de ruptur\u0103 cardiac\u0103 survenite \u00een curtea spitalului! \u00centors \u00een \u021bar\u0103, am v\u0103zut cum, \u00eencet-\u00eencet, urmam \u0219i noi acela\u0219i curs. S-au \u00eenmul\u021bit centrele de cateterism cardiac, au ap\u0103rut noi clinici de chirurgie cardiac\u0103, au ajuns larg disponibile metode de tratament pentru infarctul miocardic acut, cum ar fi angioplastia coronarian\u0103 \u00een urgen\u021b\u0103 \u0219i tromboliza. La ora actual\u0103, medicamentele noi se lanseaz\u0103 \u00een Rom\u00e2nia odat\u0103 cu apari\u021bia \u00een toate celelalte state europene, nu mai exist\u0103 acea laten\u021b\u0103 de c\u00e2\u021biva ani. Pe partea cealalt\u0103 a balan\u021bei, constat \u00een ultimii ani c\u0103 recomand\u0103rile societ\u0103\u021bilor interna\u021bionale de cardiologie, pe care alt\u0103dat\u0103 le consideram \u201esfinte\u201d, trebuie privite cu mult mai mult\u0103 aten\u021bie, \u00een principal din cauza implica\u021biilor financiare. Sumele vehiculate \u00een medicin\u0103 sunt imense, ceea ce duce implicit la o presiune tot mai mare asupra medicilor pentru a gr\u0103bi intrarea \u00een folosin\u021b\u0103 a unor medicamente despre care afl\u0103m abia ulterior c\u0103 nu sunt at\u00e2t de grozave pe c\u00e2t s-a crezut ini\u021bial.<\/p>\n\u00a0<\/strong><\/p>\nA\u021bi spus \u00eentr-un interviu anterior c\u0103 adev\u0103ratul succes este s\u0103 convinge\u021bi un om s\u0103 renun\u021be la fumat \u00eenainte s\u0103 ajung\u0103 pacient. Este preven\u021bia, \u00een opinia dumneavoastr\u0103, mai important\u0103 dec\u00e2t tratamentul?<\/strong><\/p>\nDa, este adev\u0103rat. Pe m\u0103sur\u0103 ce trec anii, consider c\u0103 preven\u021bia este cel mai important domeniu al activit\u0103\u021bii medicale. Bine\u00een\u021beles, pentru un medic aflat la \u00eenceputul carierei, \u0219ansa de a salva via\u021ba unui om printr-o resuscitare reu\u0219it\u0103 este cel mai frumos vis. Pe de alt\u0103 parte, \u0219ansa ca acel pacient s\u0103 mai fie \u00een via\u021b\u0103 dup\u0103 un an este \u00een jur de 1%. \u00cen acela\u0219i timp, dac\u0103 un medic sau psiholog reu\u0219e\u0219te s\u0103 conving\u0103 un t\u00e2n\u0103r s\u0103 renun\u021be la fumat \u00eenaintea apari\u021biei unor boli ireversibile, acel pacient c\u00e2\u0219tig\u0103 \u00een jur de 10-20 de ani de via\u021b\u0103. De asemenea, marea parte a bolnavilor nu realizeaz\u0103 c\u0103, chiar dac\u0103, teoretic, avem acelea\u0219i mijloace de tratament ca \u00een orice alt\u0103 \u021bar\u0103 dezvoltat\u0103, organizarea sistemului sanitar din Rom\u00e2nia face ca ambulan\u021ba s\u0103 aib\u0103 alt timp de r\u0103spuns la solicitare \u00een Ia\u0219i fa\u021b\u0103 de Paris. Practic, atunci c\u00e2nd hot\u0103r\u0103\u0219ti s\u0103 tr\u0103ie\u0219ti aici, trebuie s\u0103-\u021bi iei acelea\u0219i m\u0103suri de precau\u021bie ca atunci c\u00e2nd pleci \u00eentr-o \u021bar\u0103 exotic\u0103: te vaccinezi \u00eenainte, nu faci excese (alimentare, fumat, alcool, droguri), respec\u021bi regulile locale, nu te cer\u021bi cu localnicii etc., pentru c\u0103 nu ai siguran\u021ba c\u0103, dac\u0103 \u021bi se \u00eent\u00e2mpl\u0103 ceva r\u0103u, are cine s\u0103-\u021bi vin\u0103 \u00een ajutor.<\/p>\n
\u00a0<\/strong><\/p>\nDe ce este at\u00e2t de greu s\u0103 convingem un om care se simte perfect c\u0103 ar putea fi deja \u00een pericol?<\/strong><\/p>\nPrincipalul simptom care alerteaz\u0103 pacientul este durerea. Rar se \u00eent\u00e2mpl\u0103 ca un pacient cu durere s\u0103 nu se prezinte la medic, indiferent de cauza mai mult sau mai pu\u021bin grav\u0103. \u00cen acela\u0219i timp, \u00een cardiologie avem \u0219i boli care nu dor, cel mai clasic exemplu fiind hipertensiunea arterial\u0103. Din p\u0103cate, complica\u021biile ei sunt toate grave, indiferent dac\u0103 vorbim de accident vascular cerebral sau infarct de miocard. \u00cen acela\u0219i timp, modelul omului s\u0103n\u0103tos peste tot \u00een lume este t\u00e2n\u0103rul. Din acest motiv, apari\u021bia unei boli grave la un pacient t\u00e2n\u0103r reprezint\u0103 \u00eentotdeauna o provocare pentru medic, deoarece, pe l\u00e2ng\u0103 problemele specifice de diagnostic \u0219i tratament, se adaug\u0103 problemele psihologice, mult mai dificil de tratat, inclusiv pentru faptul c\u0103 majoritatea medicilor nu au studii de psihologie, iar psihologii nu au studii medicale. Aceea\u0219i problem\u0103 apare la pacientul fum\u0103tor, greu de convins c\u0103 efectele fumatului sunt ireversibile, c\u0103 timpul nu poate fi dat niciodat\u0103 \u00eenapoi, oric\u00e2t ne-am dori asta. O alt\u0103 categorie de pacien\u021bi greu de convins de necesitatea investiga\u021biilor \u0219i a tratamentului o reprezint\u0103 pacientul \u00een v\u00e2rst\u0103, cu numeroase alte probleme \u00een via\u021b\u0103, dincolo de cele medicale. S\u0103 ne imagin\u0103m situa\u021bia p\u0103rintelui care se treze\u0219te singur, cu copiii pleca\u021bi \u00een str\u0103in\u0103tate, care vin \u00een vizit\u0103 cel mai frecvent o dat\u0103 pe an, \u0219i la care decedeaz\u0103 partenerul de via\u021b\u0103. Mereu m\u0103 \u00eentreb \u00een astfel de cazuri dac\u0103 persoana respectiv\u0103 \u00ee\u0219i mai dore\u0219te cu adev\u0103rat s\u0103 tr\u0103iasc\u0103 sau nu. Solu\u021bia la care apelez frecvent este s\u0103 \u00eendemn pacien\u021bii care nu sunt convin\u0219i c\u0103 sunt bolnavi s\u0103 citeasc\u0103 ei \u00een\u0219i\u0219i despre boala lor. Literatura \u00een acest sens este tot mai bogat\u0103, inclusiv ghidurile de diagnostic \u0219i tratament ale Societ\u0103\u021bii Europene de Cardiologie au \u00eenceput s\u0103 aib\u0103 \u0219i o versiune pentru pacien\u021bi. Prefer \u00eentotdeauna un pacient informat despre boala lui, chiar s\u00e2c\u00e2itor c\u00e2teodat\u0103, \u00een locul celor dezinteresa\u021bi. A\u0219 dori, de asemenea, s\u0103-l citez pe profesorul meu, prof. Mihai Dan Datcu, care ne repeta mereu c\u0103 \u201epentru a fi s\u0103n\u0103tos trebuie s\u0103 accep\u021bi c\u0103 e\u0219ti bolnav\u201d.<\/p>\n
\u00a0<\/strong><\/p>\nExist\u0103 oameni care ajung la medic abia dup\u0103 primul infarct. Ce v\u0103 spune acest lucru despre felul \u00een care oamenii \u00ee\u0219i percep propria s\u0103n\u0103tate?<\/strong><\/p>\nPacientul care ajunge la medic pentru prima dat\u0103 \u00een via\u021ba lui cu ocazia unui infarct de miocard reprezint\u0103 un e\u0219ec al \u00eentregului sistem de s\u0103n\u0103tate, care avea rolul s\u0103 \u00eel protejeze. Este vorba ini\u021bial de un e\u0219ec \u00een ceea ce prive\u0219te limitarea expunerii la factorii de risc. Vedem c\u0103 au disp\u0103rut reclamele la \u021big\u0103ri, dar promovarea fumatului continu\u0103 \u00een restaurante prin intermediul unor persoane similare v\u00e2nz\u0103torilor ambulan\u021bi. Am acumulat deja suficiente date care demonstreaz\u0103 c\u0103 zah\u0103rul este d\u0103un\u0103tor pentru s\u0103n\u0103tate, dar nu exist\u0103 nicio m\u0103sur\u0103 de a limita acest consum, nici m\u0103car prin interzicerea reclamelor. Alimentele destinate pacien\u021bilor diabetici sunt mai scumpe dec\u00e2t restul. Trec\u00e2nd de la factorii de risc la cultura medical\u0103 minim\u0103 necesar\u0103 fiec\u0103rui om, constat\u0103m un alt e\u0219ec, de aceast\u0103 dat\u0103 al mass-mediei. Ne amintim din istorie cum erau invita\u021bi ziari\u0219ti \u00een s\u0103lile de opera\u021bie pentru a vedea cum un pacient aflat \u00een pragul mor\u021bii re\u00eenvie dup\u0103 ce chirurgul \u00eei pune o protez\u0103 valvular\u0103 aortic\u0103 sau mitral\u0103. Sau primirile entuziaste cu care era \u00eent\u00e2mpinat Christiaan Barnard \u00een diferitele ora\u0219e de pe mapamond dup\u0103 primul transplant de inim\u0103 reu\u0219it. Era o propagand\u0103 benefic\u0103 pentru popula\u021bie, pe de o parte, pentru c\u0103 f\u0103cea cunoscute cuceririle medicinei, elimina teama de actul medical; \u00een al doilea r\u00e2nd, cre\u0219tea interesul oamenilor pentru s\u0103n\u0103tatea lor, \u00eei stimula s\u0103 afle mai multe despre ce trebuie s\u0103 fac\u0103 pentru a r\u0103m\u00e2ne s\u0103n\u0103to\u0219i. La ora actual\u0103, \u0219tirile despre ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 \u00een medicin\u0103 sunt \u00een majoritate triste \u0219i nu fac altceva dec\u00e2t s\u0103 semene ne\u00eencrederea popula\u021biei \u00een actul medical, s\u0103-i \u00eendep\u0103rteze pe pacien\u021bi de o serie de gesturi banale care le pot salva via\u021ba, a\u0219a cum ar fi apelul la serviciul de urgen\u021b\u0103 112. Dac\u0103 este s\u0103 continu\u0103m lista e\u0219ecurilor medicale, a\u0219 men\u021biona ce se petrece uneori \u00een timpul consulta\u021biei, faptul c\u0103, de multe ori, este mai comod\u0103 efectuarea unei ecocardiograme sau scrierea unei re\u021bete dec\u00e2t explica\u021biile despre natura bolii \u0219i despre schimbarea stilului de via\u021b\u0103. Personal, consider c\u0103 nu exist\u0103 o responsabilitate a pacientului pentru c\u0103 ajunge pentru prima dat\u0103 \u00een spital \u00een stare grav\u0103. \u00cen schimb, odat\u0103 ce a supravie\u021buit, cred c\u0103 este de datoria fiec\u0103ruia s\u0103 se informeze despre ce s-a \u00eent\u00e2mplat \u0219i s\u0103 schimbe tot ce se poate pentru a nu se repeta urgen\u021ba.<\/p>\n
\u00a0<\/strong><\/p>\nCare sunt cele mai ignorate semnale pe care ni le transmite inima? \u0218i, care este momentul \u00een care un simptom aparent banal ar trebui s\u0103 ne trimit\u0103 de urgen\u021b\u0103 la medic?<\/strong><\/p>\nMajoritatea pacien\u021bilor au aflat la ora actual\u0103 c\u0103 durerea anginoas\u0103 are un caracter de \u201eghear\u0103\u201d \u0219i c\u0103 iradiaz\u0103 de-a lungul marginii interne a membrului superior st\u00e2ng. Simptomele mai pu\u021bin cunoscute se refer\u0103 la apari\u021bia acestor dureri la mers, la urcatul sc\u0103rilor, la mersul la deal. Palpita\u021biile, un alt simptom frecvent \u00een bolile de inim\u0103, impun verificarea frecven\u021bei cardiace \u00een timpul episodului respectiv. Dac\u0103 aceasta este normal\u0103, \u00eentre 55 \u0219i 100\/minut, riscul unui diagnostic grav este redus. Dispneea, lipsa de aer, ca s\u0103 reflecte o afec\u021biune cardiac\u0103, trebuie s\u0103 apar\u0103 ini\u021bial \u00een condi\u021bii de efort \u0219i ulterior, pe parcursul evolu\u021biei bolii, \u00een repaus. Indiferent la care simptom ne referim, de regul\u0103 organismul uman \u0219tie s\u0103 fac\u0103 singur diferen\u021ba \u00eentre ce este grav \u0219i ce nu, ceea ce alerteaz\u0103 cam \u00eentotdeauna pacientul \u0219i \u00eel determin\u0103 s\u0103 vin\u0103 la medic \u00een urgen\u021b\u0103.<\/p>\n
\u00a0<\/strong><\/p>\nVedem tot mai mul\u021bi oameni tineri preocupa\u021bi de carier\u0103, stresa\u021bi, sedentari, cu un program alimentar haotic. C\u00e2t de devreme \u00eencepe, de fapt, s\u0103 apar\u0103 boala cardiologic\u0103?<\/strong><\/p>\nTinerii, a\u0219a cum spuneam, sunt de regul\u0103 s\u0103n\u0103to\u0219i. \u00centrebarea actual\u0103 este, \u00een schimb, p\u00e2n\u0103 unde definim tinere\u021bea. Clasic se consider\u0103 ca limit\u0103 v\u00e2rsta de 50 de ani pentru b\u0103rba\u021bi \u0219i 60 de ani pentru femei, adic\u0103 p\u00e2n\u0103 atunci, duc\u00e2nd o via\u021b\u0103 s\u0103n\u0103toas\u0103, riscul de a face o boal\u0103 de inim\u0103 este minim. Pe de alt\u0103 parte, studiile privind factorii de risc cardiovascular includ pacien\u021bi de peste 40 de ani. Cu alte cuvinte, pentru a fi s\u0103n\u0103tos dup\u0103 50 de ani, de multe ori tratamentul trebuie \u00eenceput cu o decad\u0103 de v\u00e2rst\u0103 \u00eenainte.<\/p>\n
\u00a0<\/strong><\/p>\nDac\u0103 ar trebui s\u0103 alege\u021bi trei lucruri pe care un om s\u0103 le schimbe de m\u00e2ine pentru a-\u0219i proteja inima, care ar fi acestea?<\/strong><\/p>\n\u00centrebarea se refer\u0103, presupun, la pacientul care tr\u0103ie\u0219te \u00een Rom\u00e2nia. Fac aceast\u0103 precizare pentru c\u0103, \u00een ultimii ani, asist\u0103m la o schimbare a ecua\u021biei riscului cardiovascular, \u00een sensul c\u0103 fumatul este \u00een sc\u0103dere \u00een \u021b\u0103rile avansate din Europa \u0219i America de Nord, dar el este \u00een cre\u0219tere \u00een \u021b\u0103rile mai pu\u021bin dezvoltate, inclusiv \u00een \u021bara noastr\u0103, mai ales \u00een r\u00e2ndul femeilor. Iar prognozele pe termen mediu arat\u0103 o accentuare a acestei tendin\u021be. Revenind la pacientul rom\u00e2n, putem spune c\u0103 pe primul loc trebuie s\u0103 renun\u021be la fumat \u0219i aceasta trebuie f\u0103cut\u0103 c\u00e2t mai repede \u0219i complet. Sc\u0103derea num\u0103rului de \u021big\u0103ri sau \u00eenlocuirea cu \u021bigara electronic\u0103 nu asigur\u0103 nicio protec\u021bie. Aceasta deoarece depunerile de metale grele din pere\u021bii vaselor de s\u00e2nge r\u0103m\u00e2n acolo de ordinul lunilor, iar nicotina dintr-o \u021bigar\u0103 ac\u021bioneaz\u0103 \u0219i ea peste 24 de ore. Deci, la \u021big\u0103ri, efectul este \u00eentotdeauna aditiv, adic\u0103 nu dispare efectul unei \u021big\u0103ri p\u00e2n\u0103 ce persoana respectiv\u0103 o fumeaz\u0103 pe urm\u0103toarea. Pentru pacien\u021bii afla\u021bi sub tratament, o singur\u0103 \u021bigar\u0103 pe zi inactiveaz\u0103 majoritatea medicamentelor cardiovasculare \u00een dozele uzuale. \u00cen al doilea r\u00e2nd, a\u0219 men\u021biona renun\u021barea la consumul de dulciuri. Dac\u0103 citim con\u021binutul alimentelor uzuale, constat\u0103m c\u0103 zah\u0103rul este prezent peste tot, chiar \u0219i acolo unde ne a\u0219tept\u0103m mai pu\u021bin (\u00een mu\u0219tar, de exemplu). A ad\u0103uga la aceasta un consum suplimentar cre\u0219te riscul de obezitate \u0219i diabet zaharat. Pe aproape toat\u0103 evolu\u021bia omului, accesul la alimente dulci era limitat. Revolu\u021bia industrial\u0103 a produs dezechilibrul \u00eentre aportul excesiv \u0219i sc\u0103derea num\u0103rului de calorii consumate zilnic, datorat\u0103 \u00eenlocuirii muncii fizice cu ma\u0219ini. Al treilea factor decisiv pentru men\u021binerea st\u0103rii de s\u0103n\u0103tate \u00eel reprezint\u0103 practicarea sportului. Dac\u0103 tot nu putem face fa\u021b\u0103 presiunii constante a industriei alimentare, al c\u0103rei profit este dependent de cre\u0219terea consumului fiec\u0103ruia dintre noi, m\u0103car s\u0103 ardem excesul de calorii prin activitate fizic\u0103. Aceasta se refer\u0103 \u00een special la sporturile aerobe, cardio, cum ar fi alergarea, ciclismul, \u00eenotul, v\u00e2slitul, \u00een intervalul 30-60 de minute\/zi, 3-5 zile\/s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103, nuan\u021bat \u0219i \u00een func\u021bie de v\u00e2rst\u0103. Un nivel mai sc\u0103zut de sport este total ineficient, un nivel mai ridicat este util din punct de vedere al particip\u0103rii la competi\u021bii sportive, dar este controversat ca protec\u021bie cardiovascular\u0103. Sportul protejeaz\u0103 inima \u00een ambele feluri, pe de o parte prevenind apari\u021bia bolilor, dar \u0219i atunci c\u00e2nd se ajunge la infarct de miocard, limit\u00e2nd efectele nefaste ale acestuia prin a\u0219a-numita precondi\u021bionare ischemic\u0103. Altfel spus, un sportiv va trece mai u\u0219or printr-un infarct de miocard dec\u00e2t o persoan\u0103 neantrenat\u0103.<\/p>\n
\u00a0<\/strong><\/p>\nStresul a devenit un cuv\u00e2nt cotidian. C\u00e2t este mit \u0219i c\u00e2t este realitate atunci c\u00e2nd spunem c\u0103 stresul poate \u00eemboln\u0103vi inima?<\/strong><\/p>\nRolul stresului \u00een apari\u021bia bolilor de inim\u0103 continu\u0103 s\u0103 fie, dup\u0103 p\u0103rerea mea, mult subestimat. Este inclus \u00een categoria factorilor de risc cardiovascular minori. De la Hans Selye \u00eencoace, considerat \u201ep\u0103rintele\u201d acestor teorii, se spune c\u0103 stresul afecteaz\u0103 \u00een primul r\u00e2nd sistemul nervos. Pe de alt\u0103 parte, at\u00e2t timp c\u00e2t nu exist\u0103 un tratament medicamentos pentru stres, pu\u021bin probabil c\u0103 vor exista studii care s\u0103 elucideze rolul real al acestuia \u00een apari\u021bia bolilor cardiovasculare. Practica de zi cu zi arat\u0103, \u00een schimb, apari\u021bia la v\u00e2rste tot mai tinere a bolilor de inim\u0103, \u00een absen\u021ba altor factori de risc cardiovascular. Dac\u0103 \u00een urm\u0103 cu 30 de ani hipertensiunea arterial\u0103 la un t\u00e2n\u0103r de 20 de ani era \u00eentotdeauna secundar\u0103 bolii unui alt organ, acum constat\u0103m c\u0103 marea majoritate a acestor pacien\u021bi se \u00eencadreaz\u0103 \u00een hipertensiune esen\u021bial\u0103, exact ca pacientul \u00een v\u00e2rst\u0103. Iar hipertensiunea atrage dup\u0103 sine alte complica\u021bii. Practic, putem clasifica factorii de stres \u00een 3 mari categorii: dependen\u021bi de familie, de locul de munc\u0103 \u0219i de siguran\u021ba material\u0103. Sc\u0103derea nivelului de stres poate fi ob\u021binut\u0103 printr-o fals\u0103 ameliorare dat\u0103 de fumat, consum de alcool sau droguri (fals\u0103 prin faptul c\u0103 ameliorarea este de scurt\u0103 durat\u0103, iar, ulterior, nivelul de stres este \u0219i mai mare dec\u00e2t \u00eenainte) sau, corect, prin sport, tehnici de relaxare (inclusiv exerci\u021bii de yoga) \u0219i asigurarea unui somn de 7-8 ore\/noapte. Este mare p\u0103cat c\u0103 la ora actual\u0103 nu mai vorbe\u0219te nimeni de alternarea efortului intelectual cu exerci\u021bii fizice. S\u0103 ne amintim de copil\u0103rie, c\u00e2nd la \u0219coal\u0103, \u00een pauza dintre ore, ne puneau profesorii s\u0103 facem exerci\u021bii de gimnastic\u0103.<\/p>\n
\u00a0<\/p>\n
Exist\u0103 o anumit\u0103 categorie de pacien\u021bi despre care medicii cardiologi spun c\u0103 \u00eei \u00eengrijoreaz\u0103 \u00een mod special cei care au factori de risc, dar refuz\u0103 s\u0103 ia \u00een serios recomand\u0103rile.<\/strong><\/p>\nDa, \u00eentr-adev\u0103r, este greu de multe ori s\u0103 faci un om care se simte bine s\u0103 \u00een\u021beleag\u0103 c\u0103 totul se poate pr\u0103bu\u0219i \u00een c\u00e2teva secunde. Dificultatea problemei const\u0103 \u0219i \u00een faptul c\u0103, atunci c\u00e2nd ne referim la risc cardiovascular foarte \u00eenalt, spunem de fapt c\u0103 riscul ca o persoan\u0103 s\u0103 ajung\u0103 bolnav\u0103 \u00een urm\u0103torii 10 ani este de peste 10%. Asta presupune un interval de timp lung, greu de con\u0219tientizat de pacient. \u00cen al doilea r\u00e2nd, \u00eenseamn\u0103 c\u0103 alte 9 persoane, cu acela\u0219i stil de via\u021b\u0103, vor r\u0103m\u00e2ne s\u0103n\u0103toase. La ora actual\u0103, consider c\u0103 este de datoria fiec\u0103rui pacient s\u0103-\u0219i stabileasc\u0103 priorit\u0103\u021bile \u00een raport cu starea de s\u0103n\u0103tate. Datoria medicului este s\u0103-l informeze pe pacient despre riscurile la care se expune dac\u0103 refuz\u0103 corectarea factorilor de risc cardiovascular, dar decizia final\u0103 trebuie luat\u0103 individual. Rela\u021bia medic-pacient a trecut prin mai multe faze, de la modelul paternalist, \u00een care doctorul era singurul care \u0219tia totul \u0219i pacientul trebuia s\u0103 \u00eel asculte supus, la o perioad\u0103 \u00een care medicul \u0219i pacientul au fost um\u0103r la um\u0103r pentru ameliorarea st\u0103rii de s\u0103n\u0103tate, la faza actual\u0103 \u00een care pacientul decide ce anume dore\u0219te s\u0103 fac\u0103 \u00een tot ce implic\u0103 via\u021ba lui, inclusiv \u00een s\u0103n\u0103tate. Bine\u00een\u021beles, nu sunt adeptul \u00een totalitate al acestui principiu, continui s\u0103 sus\u021bin \u0219i rolul educator al medicului fa\u021b\u0103 de pacient. De asemenea, sunt \u00eempotriva tratamentului simptomatic (de genul \u201eda\u021bi-mi o pastil\u0103 ca s\u0103 am pulsul mai mic\u201d). \u00cen acela\u0219i timp, inclusiv legisla\u021bia actual\u0103 favorizeaz\u0103 decizia pacientului fa\u021b\u0103 de sfatul medicului (de exemplu, medicul nu are dreptul s\u0103 refuze acordarea unei consulta\u021bii chiar dac\u0103 pacientul refuz\u0103 prescrip\u021biile medicale). Solu\u021bia, dup\u0103 mine, este un efort colectiv al doctorilor de a populariza cuno\u0219tin\u021bele medicale \u00een a\u0219a fel \u00eenc\u00e2t s\u0103 contribuie la crearea unei culturi medicale la nivel popula\u021bional. \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0Interviul de fa\u021b\u0103, pentru mine, este un bun exemplu \u00een acest sens.<\/p>\n
\u00a0<\/strong><\/p>\n\u00cen ce m\u0103sur\u0103 alimenta\u021bia oamenilor, excesul de sare, zah\u0103r, gr\u0103simi, mesele neregulate, se reflect\u0103 \u00een s\u0103n\u0103tatea inimii?<\/strong><\/p>\nAlimenta\u021bia reprezint\u0103 din ce \u00een ce mai mult o cauz\u0103 de \u00eemboln\u0103vire. Sesiz\u0103m c\u0103 tot mai multe alimente, inclusiv fructele \u0219i legumele, nu mai au gustul din copil\u0103rie, dar este mult mai dificil s\u0103 \u00een\u021belegem \u00een ce fel ne afecteaz\u0103 s\u0103n\u0103tatea aceste schimb\u0103ri. \u00cen acela\u0219i timp, s\u0103 nu uit\u0103m c\u0103 industria alimentar\u0103 reprezint\u0103 totu\u0219i, a\u0219a cum \u00eei spune \u0219i numele, o industrie al c\u0103rei scop final, pentru a exista \u0219i a se dezvolta, este cre\u0219terea consumului. \u0218i vorbim de o industrie c\u00e2t se poate de puternic\u0103, \u00een care fondurile alocate reclamei sunt uria\u0219e \u0219i \u00een care limit\u0103rile legislative sunt practic nule, cu mult inferioare celor din industria tutunului, de exemplu. De asemenea, nu toate principiile alimentare men\u021bionate de dumneavoastr\u0103 au acela\u0219i impact pentru s\u0103n\u0103tate. De exemplu, consumul de sare. Sarea este un component alimentar esen\u021bial, f\u0103r\u0103 de care nu exist\u0103 via\u021b\u0103. S\u0103 ne amintim de soldatul de la Maraton, care, cel mai probabil, a murit din cauza deshidrat\u0103rii. Consumul de sare trebuie restric\u021bionat doar la pacien\u021bii cu anumite afec\u021biuni, cum ar fi insuficien\u021b\u0103 cardiac\u0103, hipertensiune arterial\u0103, boli renale. De multe ori asist\u0103m la sincope, st\u0103ri de obnubilare a pacien\u021bilor produse tocmai de limitarea nejustificat\u0103 a consumului de sare. Consumul de zah\u0103r, pe de alt\u0103 parte, trebuie limitat c\u00e2t mai mult. Sau, \u0219i mai corect, trebuie raportat la num\u0103rul de calorii arse zilnic. Bine\u00een\u021beles c\u0103 un sportiv de performan\u021b\u0103 nu \u00ee\u0219i va putea atinge obiectivele f\u0103r\u0103 s\u0103 consume produse cu un nivel ridicat de energie, \u00een timp ce o persoan\u0103 sedentar\u0103 nu are nicio justificare pentru consumul unor astfel de alimente. Este exemplul clasic \u00een care o persoan\u0103 cre\u0219te ponderal iarna (c\u00e2nd este mai pu\u021bin activ\u0103) \u0219i sl\u0103be\u0219te vara. O alimenta\u021bie corect\u0103 trebuie s\u0103 \u00eempiedice aceste varia\u021bii sezoniere. Gr\u0103simile, la r\u00e2ndul lor, sunt \u0219i ele de dou\u0103 feluri: saturate \u0219i nesaturate. Primele sunt d\u0103un\u0103toare s\u0103n\u0103t\u0103\u021bii; ultimele, cum ar fi uleiul de m\u0103sline, nu au efecte negative asupra s\u0103n\u0103t\u0103\u021bii, ba chiar reprezint\u0103 o explica\u021bie de ce regimul mediteranean are un efect protectiv \u0219i de prelungire a vie\u021bii. Regularitatea meselor face obiectul unor alte dezbateri aprinse \u00een medicin\u0103. Una dintre teorii sus\u021bine c\u0103 nu ora meselor este important\u0103, ci num\u0103rul de calorii consumate. Alta, al c\u0103rei adept sunt \u00een totalitate, spune c\u0103 mesele trebuie s\u0103 respecte desc\u0103rc\u0103rile de cortizol, hormon implicat \u0219i \u00een apari\u021bia stresului, dar \u0219i \u00een metabolizarea principiilor alimentare. \u021ain\u00e2nd cont c\u0103 nivelul maxim de cortizol este \u00een jurul orei 10 diminea\u021ba, \u00een\u021belegem de ce micul dejun trebuie s\u0103 fie masa principal\u0103 a zilei. De asemenea, obiceiul de a lua 3 mese pe zi a fost introdus de dezvoltarea industrial\u0103, de necesitatea regulariz\u0103rii vie\u021bii muncitorilor, \u0219i nu de necesit\u0103\u021bile fiziologice. Tradi\u021bional, una sau dou\u0103 mese pe zi erau suficiente pentru asigurarea con\u021binutului energetic zilnic. Cunosc dificultatea fiec\u0103ruia dintre noi, atunci c\u00e2nd ne g\u0103sim \u00eentr-un magazin alimentar cu rafturile pline, s\u0103 alegem ce e s\u0103n\u0103tos. O regul\u0103 pe care o consider corect\u0103 este s\u0103 ne imagin\u0103m cum ar fi ar\u0103tat acele rafturi acum 500 de ani, c\u00e2nd bolile de inim\u0103 erau mult mai rare dec\u00e2t acum. Produsele pe care le-am fi g\u0103sit atunci putem s\u0103 le cump\u0103r\u0103m \u00een deplin\u0103 siguran\u021b\u0103 c\u0103 nu ne d\u0103uneaz\u0103 s\u0103n\u0103t\u0103\u021bii.<\/p>\n
\u00a0<\/strong><\/p>\nMedicina cardiovascular\u0103 a f\u0103cut progrese extraordinare. Exist\u0103 \u00eens\u0103 riscul ca progresul tehnologic s\u0103 ne fac\u0103 s\u0103 credem c\u0103 medicina poate repara orice \u0219i c\u0103 stilul nostru de via\u021b\u0103 nu mai conteaz\u0103 at\u00e2t de mult?<\/strong><\/p>\nDa, bine\u00een\u021beles c\u0103 exist\u0103 acest risc, dar este greu de apreciat. \u00cen to\u021bi anii de c\u00e2nd lucrez, am \u00eemp\u0103r\u021bit pacien\u021bii \u00een dou\u0103 categorii: cei care au grij\u0103 de s\u0103n\u0103tatea lor \u0219i cei c\u0103rora nu le pas\u0103. Aceast\u0103 nep\u0103sare nu cred c\u0103 se datoreaz\u0103 \u00eencrederii c\u0103 noile descoperiri din medicin\u0103 \u00eei pot salva, ci mai degrab\u0103 fie unei preferin\u021be pentru un mod de via\u021b\u0103 nes\u0103n\u0103tos (de genul \u201e\u00eemi place s\u0103 fumez \u0219i nu renun\u021b la aceast\u0103 pl\u0103cere\u201d), fie faptului c\u0103 au alte priorit\u0103\u021bi \u00een via\u021b\u0103 (cum s\u0103-l convingi pe un om care \u00ee\u0219i pune iarna gardul de la cas\u0103 pe foc ca s\u0103 se \u00eenc\u0103lzeasc\u0103 despre necesitatea regimului alimentar f\u0103r\u0103 sare, de exemplu?). Teoretiz\u00e2nd \u00eentrebarea dumneavoastr\u0103, sunt \u00eentr-adev\u0103r boli \u00een care progresele medicinei sunt imense. Amintesc aici tratamentul hipercolesterolemiilor. \u00cen anii \u201980, metoda de tratament propus\u0103 pentru sc\u0103derea nivelului colesterolului era rezec\u021bia de intestin pentru a sc\u0103dea absorb\u021bia acestuia din tubul digestiv. Odat\u0103 cu apari\u021bia statinelor \u00een anii \u201990, lucrurile s-au schimbat radical. \u0218i dup\u0103 statine au ap\u0103rut inhibitorii de PCSK9, administra\u021bi la intervale mari de timp. Practic, la ora actual\u0103, aproape independent de alimenta\u021bie, reu\u0219im s\u0103 men\u021binem nivelul colesterolului \u00een limite normale. Nu acela\u0219i lucru \u00eel putem spune despre diabet, de exemplu, unde implicarea pacientului \u00een dieta sa este esen\u021bial\u0103. Chiar \u0219i \u00een hipertensiunea arterial\u0103 s-au \u00eenregistrat progrese semnificative: vedem tot mai rar pacien\u021bi la care s\u0103 nu putem normaliza valorile tensiunii arteriale. Dac\u0103 facem referire la boli grave, cum ar fi infarctul de miocard, problema nu se pune la metodele de tratament moderne, pe acestea le avem la dispozi\u021bie, ci la organizarea sistemului sanitar \u00een a\u0219a fel \u00eenc\u00e2t pacientul s\u0103 ajung\u0103 pe masa de cateterism \u00een primele 6 ore de la debutul durerii. Aici sunt mari deficien\u021be, at\u00e2t din partea pacientului, care nu recunoa\u0219te \u00eentotdeauna simptomele la timp, c\u00e2t \u0219i din cauza faptului c\u0103, raportat la popula\u021bia Rom\u00e2niei, avem \u00eengrijor\u0103tor de pu\u021bine centre de cateterism cardiac. Sfatul meu dat pacien\u021bilor este s\u0103 fac\u0103 tot ce pot ca s\u0103 duc\u0103 o via\u021b\u0103 c\u00e2t mai s\u0103n\u0103toas\u0103, s\u0103 nu ajung\u0103 s\u0103 aib\u0103 nevoie de aceste cuceriri ale \u0219tiin\u021bei, pentru c\u0103, de fapt, totul devine mai mult sau mai pu\u021bin o loterie: e\u0219ti diagnosticat la timp sau nu, reu\u0219e\u0219ti s\u0103 ajungi \u00een via\u021b\u0103 la prima unitate sanitar\u0103, acolo \u00eent\u00e2lne\u0219ti sau nu un doctor capabil de un diagnostic corect \u0219i rapid, \u021bi se asigur\u0103 sau nu un mijloc de transport rapid spre o unitate specializat\u0103, sala de cateterism este liber\u0103 sau este ocupat\u0103 de un alt pacient, procedura reu\u0219e\u0219te complet sau doar par\u021bial etc.<\/p>\n
\u00a0<\/strong><\/p>\nAst\u0103zi putem investiga inima cu o precizie remarcabil\u0103. Crede\u021bi c\u0103 exist\u0103 \u0219i riscul de a investiga prea mult, de a transforma medicina preventiv\u0103 \u00eentr-o succesiune de teste \u0219i analize?<\/strong><\/p>\nTo\u021bi iubim screeningul: spitalele \u0219i medicii pentru c\u0103 primesc fonduri pentru o activitate u\u0219oar\u0103 (majoritatea oamenilor sunt s\u0103n\u0103to\u0219i \u0219i este mai u\u0219or s\u0103 consul\u021bi un om s\u0103n\u0103tos), pacien\u021bii pentru c\u0103 tr\u0103iesc cu iluzia c\u0103 a\u0219a nu pot p\u0103\u021bi nimic, laboratoarele de analize pentru c\u0103 au de lucru. Despre riscurile ascunse ale acestei activit\u0103\u021bi nu vorbe\u0219te \u00eens\u0103 nimeni. \u00cen primul r\u00e2nd, consultul medical nu vindec\u0103 \u0219i nu \u00eent\u00e2rzie apari\u021bia niciunei boli. Doar via\u021ba s\u0103n\u0103toas\u0103 poate face aceasta. Nu \u00eenseamn\u0103 c\u0103, dac\u0103 fumezi \u0219i mergi regulat la cardiolog, e\u0219ti protejat de infarctul de miocard. \u00cen al doilea r\u00e2nd, studiile arat\u0103 c\u0103 screeningul diagnosticheaz\u0103 \u00eentr-adev\u0103r mai mul\u021bi pacien\u021bi cu o boal\u0103 sau alta, dar \u00een final nu reu\u0219e\u0219te s\u0103 scad\u0103 mortalitatea din boala respectiv\u0103. Aceasta se datoreaz\u0103 faptului c\u0103 sunt diagnostica\u021bi to\u021bi pacien\u021bii, inclusiv cei cu forme u\u0219oare, care nu au nevoie de tratament. Sau, altfel spus, cei la care metodele de diagnostic \u0219i tratament sunt mai riscante dec\u00e2t boala g\u0103sit\u0103. Exemplul clasic citat este dozarea antigenului prostatic specific (PSA) pentru detec\u021bia cancerului de prostat\u0103. Orice b\u0103rbat trecut de v\u00e2rsta de 50 de ani \u0219i preocupat de s\u0103n\u0103tatea lui \u00ee\u0219i dore\u0219te s\u0103 fac\u0103 aceast\u0103 analiz\u0103 cel pu\u021bin o dat\u0103 pe an. \u00cen acela\u0219i timp, pe m\u0103sura cre\u0219terii \u00een v\u00e2rst\u0103, formele de cancer de prostat\u0103 sunt tot mai pu\u021bin agresive, pacientul av\u00e2nd riscul de a muri de alte afec\u021biuni mult mai grave \u0219i mai frecvente dec\u00e2t de cancer. \u00cen domeniul cardiologiei, studiile de mortalitate privind diferitele medicamente arat\u0103 beneficii, \u00een general, la popula\u021bia de peste 50 de ani. Adic\u0103, p\u00e2n\u0103 la aceast\u0103 v\u00e2rst\u0103, este mai important un regim de via\u021b\u0103 s\u0103n\u0103tos dec\u00e2t controlul medical \u0219i dec\u00e2t medica\u021bia prescris\u0103 uneori excesiv.<\/p>\n
\u00a0<\/strong><\/p>\nInternetul \u0219i re\u021belele sociale au creat un nou tip de pacient: vine la consulta\u021bie cu un diagnostic pe care \u0219i l-a pus singur. C\u00e2t de greu este pentru medic s\u0103 corecteze informa\u021bia eronat\u0103?<\/strong><\/p>\nEu prefer \u00eentotdeauna pacientul informat. Cu at\u00e2t mai mult dac\u0103 informa\u021bia vine dintr-o revist\u0103 sau de pe un site medical \u0219i nu de la vecinul de scar\u0103. Dar, indiferent de unde vine aceast\u0103 informa\u021bie \u0219i c\u00e2t de corect\u0103 este ea, m\u0103car am un partener de dialog \u00een locul pacientului adus aproape cu for\u021ba de c\u0103tre familie \u0219i \u00een ochii c\u0103ruia cite\u0219ti c\u0103 nu \u00ee\u0219i dore\u0219te dec\u00e2t s\u0103 se \u00eentoarc\u0103 la el acas\u0103 \u0219i s\u0103-\u0219i reia vechile obiceiuri. Vorbeam despre acest subiect la un simpozion recent patronat de Re\u021beaua Medical\u0103 Arcadia \u0219i un coleg m-a corectat, spun\u00e2ndu-mi c\u0103 nu mai este de actualitate studiul internetului pentru aflarea diagnosticului; acum se apeleaz\u0103 direct la inteligen\u021ba artificial\u0103. Legat\u0103 de \u00eentrebarea dumneavoastr\u0103 este \u0219i cea dac\u0103 medicii vor fi \u00eenlocui\u021bi \u00een viitor de inteligen\u021ba artificial\u0103 sau nu. Cred c\u0103 primul comentariu trebuie s\u0103 fie dac\u0103 inteligen\u021ba artificial\u0103 are un viitor sau nu. Dar, presupun\u00e2nd c\u0103 acest domeniu va p\u0103stra dinamica de dezvoltare din prezent, eu cred c\u0103 chiar la ora actual\u0103, \u00een cazul multor pacien\u021bi, noi suntem cei care \u00eenlocuim inteligen\u021ba artificial\u0103 \u0219i nu invers. Imagina\u021bi-v\u0103 cazul unui t\u00e2n\u0103r care petrece 10-12 ore pe zi \u00een fa\u021ba ecranului calculatorului (din motive profesionale sau pentru distrac\u021bie). Va \u00eencepe s\u0103 oboseasc\u0103? Cu siguran\u021b\u0103! Va \u00eencepe s\u0103 aib\u0103 o serie de simptome? Bine\u00een\u021beles, de la palpita\u021bii la vertij, tulbur\u0103ri de vedere etc. Va dori el s\u0103 se desprind\u0103 din confortul scaunului de birou, s\u0103 vin\u0103 \u00eentr-un cabinet medical, indiferent de vremea de afar\u0103, s\u0103 mai \u0219i a\u0219tepte r\u00e2ndul la consulta\u021bie \u0219i s\u0103 afle \u00een final c\u0103 este perfect s\u0103n\u0103tos? \u00cen niciun caz! Pentru un astfel de om, un dialog scurt cu inteligen\u021ba artificial\u0103, care s\u0103-i spun\u0103 c\u0103 nu-i nimic grav, este suficient. Mai mult dec\u00e2t at\u00e2t, prev\u0103d c\u0103 inteligen\u021ba artificial\u0103 va fi varianta ieftin\u0103 de consult medical, accesibil\u0103 tuturor, iar medicii \u00een carne \u0219i oase vor deveni articole de lux, la care nu poate apela oricine. Ceea ce cred c\u0103 nu va fi un lucru r\u0103u, at\u00e2t din punctul de vedere al medicului, la care vor ajunge doar cei care au \u00eentr-adev\u0103r nevoie de el, c\u00e2t \u0219i din punctul de vedere al pacientului, care va valoriza altfel consultul medical \u0219i, implicit, va fi mai atent cu s\u0103n\u0103tatea lui.<\/p>\n
\u00a0<\/strong><\/p>\nA\u021bi vorbit \u00een trecut despre importan\u021ba comunic\u0103rii cu pacientul. Ce nu trebuie s\u0103 spun\u0103 un medic unui pacient, chiar dac\u0103 are dreptate din punct de vedere medical?<\/strong><\/p>\nAici v\u0103 referi\u021bi la un domeniu \u00een care preg\u0103tirea mea este limitat\u0103, un domeniu care se refer\u0103 mai mult la abordarea din punct de vedere psihologic a pacientului. \u00cencerc de fiecare dat\u0103, \u00een fa\u021ba bolnavului, s\u0103-mi definesc \u0219i s\u0103-mi prioritizez scopul final. De exemplu, \u00een fa\u021ba unui pacient s\u0103n\u0103tos, cu o via\u021b\u0103 s\u0103n\u0103toas\u0103, voi \u00eencerca s\u0103-l \u00eencurajez s\u0103 nu renun\u021be, s\u0103-i ofer \u0219i alte motiva\u021bii, \u00een afara celor personale, ca s\u0103 continue acela\u0219i stil de via\u021b\u0103. Pacientului s\u0103n\u0103tos, dar cu factori de risc cardiovascular, \u00eencerc s\u0103-i explic unde va ajunge dac\u0103 nu corecteaz\u0103 nimic \u00een via\u021ba lui. La pacientul cu o boal\u0103 acut\u0103, vindecabil\u0103, este mult mai simplu: toat\u0103 lumea \u0219tie c\u0103, dac\u0103 faci pneumonie, trebuie s\u0103 iei antibiotice o s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103, s\u0103 stai \u00een cas\u0103 \u0219i te vei face bine. \u00cen cazul bolilor cronice, lucrurile \u00eencep s\u0103 devin\u0103 dificile, mai ales la \u00eenceputul lor, c\u00e2nd vestea c\u0103 va trebui un tratament pentru toat\u0103 via\u021ba sperie pe oricine. Pentru a p\u0103stra motiva\u021bia, trebuie s\u0103 se ofere ni\u0219te parametri simpli, care s\u0103 poat\u0103 fi urm\u0103ri\u021bi f\u0103r\u0103 mare efort la domiciliu (cum ar fi m\u0103surarea tensiunii arteriale sau a glicemiei). Trec\u00e2nd la bolile grave, deja consider c\u0103 pacientul trebuie \u00eencurajat cu fiecare ocazie. Aici exist\u0103 \u00een lume dou\u0103 abord\u0103ri: cea anglo-saxon\u0103, dur\u0103 \u0219i nemiloas\u0103 (\u201edup\u0103 aceste analize mai ai de tr\u0103it cam 6 luni\u201d), \u0219i cea latin\u0103, pe care o prefer \u00een astfel de cazuri, \u00een care descrii ce vei face \u00een fiecare etap\u0103 \u0219i nu te pronun\u021bi asupra prognosticului. Pe l\u00e2ng\u0103 durata de via\u021b\u0103, care nu \u021bine de voin\u021ba medicului sau a pacientului, consider c\u0103 la fel de important\u0103 este \u0219i calitatea vie\u021bii. Iar pentru aceasta nu cred c\u0103 avem dreptul s\u0103 \u00eendep\u0103rt\u0103m speran\u021ba bolnavului \u00een vindecare. Mai este un aspect nepl\u0103cut, dar frecvent \u00eent\u00e2lnit \u00een practica de zi cu zi, \u0219i anume sem\u0103narea ne\u00eencrederii \u00een al\u021bi medici (\u201euite cum te-a tratat acela, ce noroc ai avut c\u0103 ai ajuns la mine\u201d). Este o gre\u0219eal\u0103 fundamental\u0103, pentru c\u0103, at\u00e2t timp c\u00e2t pacientul va fi sf\u0103tuit s\u0103 nu aib\u0103 \u00eencredere \u00een colegul t\u0103u, automat aceasta \u00eei va submina \u0219i \u00eencrederea \u00een tine.<\/p>\n
\u00a0<\/strong><\/p>\nDar \u0219i invers: ce ar trebui s\u0103 \u00eentrebe fiecare pacient la o consulta\u021bie cardiologic\u0103 \u0219i, de multe ori, uit\u0103?<\/strong><\/p>\nUnul dintre planurile mele de viitor este s\u0103 scriu o serie de sfaturi pentru pacien\u021bi, despre cum s\u0103 abordeze consultul medical pentru a avea maximum de beneficii de la el. \u00cen primul r\u00e2nd, trebuie s\u0103 se \u00een\u021beleag\u0103 c\u0103 pacientul vine la medic \u0219i nu invers, deci, c\u00e2nd ai intrat \u00eentr-un cabinet medical, automat \u00eencerci s\u0103 \u021bi-l apropii pe cel de la birou. Aceasta se face \u00eenc\u0103 de acas\u0103, prin alegerea unei \u021binute \u00eengrijite. At\u00e2t timp c\u00e2t vei \u00eent\u00e2lni un medic \u00eembr\u0103cat \u00een alb, este bine ca \u0219i tu s\u0103 mergi acolo c\u00e2t mai curat cu putin\u021b\u0103. Scuze de genul \u201eacum vin de la serviciu\u201d nu sunt niciodat\u0103 binevenite la un consult programat din timp. \u00cen epoca internetului, oricine poate afla cum va decurge un consult medical \u00een diferite specialit\u0103\u021bi, ce anume \u00eenseamn\u0103 efectuarea unei electrocardiograme sau a unei ecocardiografii, cum trebuie, de exemplu, s\u0103 te a\u0219ezi pe pat. Consider, de asemenea, c\u0103 este absolut obligatoriu s\u0103 po\u021bi comunica cu medicul direct \u0219i nu prin intermediari. Este bine ca pacientul s\u0103 se programeze la un medic cu care s\u0103 vorbeasc\u0103 aceea\u0219i limb\u0103, f\u0103r\u0103 translator, iar deficien\u021bele de auz, \u00een m\u0103sura posibilului, s\u0103 fie ameliorate prin purtarea unui aparat auditiv. Ca medic, prefer \u00eentotdeauna ca pacientul s\u0103 vin\u0103 \u00eenso\u021bit de cineva apropiat, mai ales dac\u0103 este vorba de persoane \u00een v\u00e2rst\u0103 sau care necesit\u0103 \u00eengrijire permanent\u0103. Pentru bolile cronice, cred c\u0103 este absolut necesar ca pacientul s\u0103-\u0219i cunoasc\u0103 numele bolii \u0219i medica\u021bia care o prime\u0219te. Este cea mai elementar\u0103 form\u0103 de interes pentru s\u0103n\u0103tatea personal\u0103, care constituie, \u00een esen\u021b\u0103, motivul prezent\u0103rii la consultul medical. Documentele medicale mai vechi sunt de o valoare inestimabil\u0103 pentru medic, mai ales c\u00e2nd acesta vede pentru prima dat\u0103 pacientul. Scopul consultului medical nu trebuie s\u0103 fie niciodat\u0103 verificarea unui medic cu altul, chiar \u0219i atunci c\u00e2nd se solicit\u0103 a doua opinie. Rolul acesteia este de a afla \u0219i un alt punct de vedere despre afec\u021biunea respectiv\u0103 pentru o decizie final\u0103 corect\u0103, deci diagnosticele anterioare nu trebuie niciodat\u0103 ascunse. Dac\u0103 pacientul vine la control la acela\u0219i medic \u00eenseamn\u0103 c\u0103 are \u00eencredere \u00een el. Din acest motiv, la \u00eentrebarea medicului \u201ecum v\u0103 sim\u021bi\u021bi cu tratamentul recomandat\u201d, un r\u0103spuns mai nuan\u021bat de genul \u201e\u00een general este bine, dar sunt \u0219i mici probleme\u201d este mult mai potrivit dec\u00e2t brutalul \u201emult mai r\u0103u dec\u00e2t \u00eenainte\u201d. \u00cen final, respectarea recomand\u0103rilor medicale trebuie s\u0103 fie o condi\u021bie esen\u021bial\u0103 a comunic\u0103rii medic-pacient. Dac\u0103 apar efecte adverse, dac\u0103 pacientul, \u00een baza inform\u0103rii personale, are o serie de dubii \u00een leg\u0103tur\u0103 cu anumite proceduri recomandate sau medicamente prescrise, calea de solu\u021bionare este o nou\u0103 discu\u021bie cu medicul \u0219i nu \u00eentreruperea tratamentului.<\/p>\n
\u00a0<\/p>\n
Dac\u0103 a\u021bi putea schimba un singur lucru \u00een sistemul rom\u00e2nesc de preven\u021bie cardiovascular\u0103, care ar fi acela?<\/strong><\/p>\n\u00cemi este greu s\u0103 aleg \u00eentre \u00een\u0103sprirea legisla\u021biei privind fumatul \u0219i introducerea unei legisla\u021bii privind consumul dulciurilor. De mul\u021bi ani \u00eentreb constant pacien\u021bii care s-au l\u0103sat de fumat ce anume i-a determinat s\u0103 fac\u0103 aceasta. Cel mai frecvent r\u0103spuns primit este pre\u021bul \u021big\u0103rilor. Apreciez, de asemenea, maniera \u00een care \u021bara noastr\u0103 vecin\u0103, Republica Moldova, a reu\u0219it s\u0103 adopte o legisla\u021bie mult mai sever\u0103 pentru limitarea zonelor \u00een care fumatul este permis. \u00cen ceea ce prive\u0219te restric\u021biile din industria alimentar\u0103, nici m\u0103car nu s-a \u00eenceput vreo discu\u021bie serioas\u0103 \u00een acest sens. O epoc\u0103 frumoas\u0103 din cardiologie de aproximativ 70 de ani, \u00een care mortalitatea cardiovascular\u0103 a sc\u0103zut continuu, a fost \u00eentrerupt\u0103 dup\u0103 2010 de cre\u0219terea alarmant\u0103 a cazurilor de obezitate \u0219i diabet. Ne mul\u021bumim doar s\u0103 prescriem medicamente care s\u0103 inhibe centrul foamei, am introdus \u00een practic\u0103 opera\u021bii de mic\u0219orare a stomacului, dar nu avans\u0103m deloc la nivel guvernamental pentru limitarea accesului, m\u0103car al copiilor, la dulciurile procesate.<\/p>\n
\u00a0<\/strong><\/p>\n\u0218i o \u00eentrebare mai personal\u0103: dup\u0103 at\u00e2\u021bia ani \u00een care a\u021bi v\u0103zut oameni ajung\u00e2nd la spital \u00een cele mai dificile momente ale vie\u021bii lor, v-a schimbat aceast\u0103 profesie felul \u00een care v\u0103 tr\u0103i\u021bi propria via\u021b\u0103?<\/strong><\/p>\nPrincipiile de baz\u0103 ale unei vie\u021bi s\u0103n\u0103toase le-am deprins \u00een copil\u0103rie de la p\u0103rin\u021bii mei. Studiile de medicin\u0103 nu au f\u0103cut altceva dec\u00e2t s\u0103-mi confirme ceea ce \u0219tiam \u0219i s\u0103-mi creasc\u0103 \u0219i mai mult respectul pentru ei, mai ales c\u0103, la r\u00e2ndul lor, au tr\u0103it vremuri infinit mai grele dec\u00e2t cele de acum f\u0103r\u0103 s\u0103 cad\u0103 prad\u0103 viciilor, fumatului sau alcoolului. Dar activitatea de medic m-a influen\u021bat \u00een alt fel. Pe m\u0103sur\u0103 ce efortul intelectual devenea tot mai mare, at\u00e2t prin activitatea la patul bolnavului (g\u0103rzile de la sf\u00e2r\u0219it de s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103 anulau orice posibilitate de refacere), c\u00e2t \u0219i prin activitatea universitar\u0103 (doctoratul, de exemplu), am devenit determinat s\u0103 caut solu\u021bii astfel \u00eenc\u00e2t s\u0103 fac fa\u021b\u0103 situa\u021biilor. Astfel am descoperit binefacerile sportului. Ini\u021bial scopul a fost s\u0103 dau c\u00e2teva kilograme jos, apoi am \u00eenceput s\u0103-mi propun obiective competi\u021bionale tot mai serioase, iar acum, \u00eencet-\u00eencet, trec spre faza \u00een care devin primordiale p\u0103strarea masei musculare, a mobilit\u0103\u021bii articula\u021biilor, exerci\u021biile de echilibru.<\/p>\n
\u00a0<\/p>\n
\u0218tim c\u0103 practica\u021bi sportul, acorda\u021bi aten\u021bie unui stil de via\u021b\u0103 s\u0103n\u0103tos \u0219i c\u0103 fotografia \u0219i lectura fac parte din timpul dumneavoastr\u0103 liber. Ce face medicul Dan Iliescu pentru propria inim\u0103 atunci c\u00e2nd nu mai este \u00een cabinet?<\/strong><\/p>\nNu pot s\u0103 fac altceva dec\u00e2t ceea ce le recomand \u0219i celor din jurul meu. Cum spuneam, durata vie\u021bii nu o hot\u0103r\u00e2m noi, dar calitatea ei o putem influen\u021ba cu siguran\u021b\u0103. De aceea, odat\u0103 cu \u00eenaintarea \u00een v\u00e2rst\u0103, sunt 3 principii care trebuie respectate: contactul str\u00e2ns cu familia \u0219i cu prietenii, activitatea fizic\u0103, exerci\u021biul intelectual (\u0219i aici activitatea cu studen\u021bii, mai ales cu cei care studiaz\u0103 \u00een limba francez\u0103 reprezint\u0103 o provocare binevenit\u0103). Cred c\u0103 fiecare genera\u021bie trebuie s\u0103 se bazeze \u00een principal pe ea singur\u0103. Cred c\u0103 noi, ca p\u0103rin\u021bi, trebuie s\u0103 ne cre\u0219tem propriii copii dup\u0103 care s\u0103-i l\u0103s\u0103m s\u0103 se desprind\u0103. Consider c\u0103 p\u0103rin\u021bii no\u0219tri, la r\u00e2ndul lor, trebuie ajuta\u021bi s\u0103 aib\u0103 o b\u0103tr\u00e2ne\u021be lipsit\u0103 de griji, c\u0103 trebuie s\u0103 fie integra\u021bi \u00een familie indiferent de v\u00e2rsta pe care o au, dar, \u00een acela\u0219i timp, trebuie acordat\u0103 importan\u021b\u0103 \u00eent\u00e2lnirilor cu cei de aceea\u0219i v\u00e2rst\u0103 cu noi. \u00cen urm\u0103 cu ceva ani asistam la o conferin\u021b\u0103 a unui psiholog despre cum vede el profesiunea de medic. Acesta sus\u021binea c\u0103 cel mai greu \u00een aceast\u0103 meserie este contactul cu persoane de nivel intelectual diferit fa\u021b\u0103 de al t\u0103u. Pot spune c\u0103 \u0219i reversul este valabil, relaxarea \u0219i starea de bine rezid\u0103 \u00een a-i avea \u00een jurul t\u0103u pe cei cu care ai str\u00e2ns sacul cu amintiri.<\/p>\n
\u00a0<\/p>\n
La finalul interviului nostru, v\u0103 invit s\u0103 v\u0103 adresa\u021bi rom\u00e2nilor de pretutindeni; Ce mesaj le transmite\u021bi, \u00een calitate de medic cardiolog, despre grija fa\u021b\u0103 de inim\u0103, preven\u021bie \u0219i, mai ales, despre valoarea vie\u021bii?<\/strong><\/p>\nConform religiei cre\u0219tine, noi nu tr\u0103im de dou\u0103 ori. Via\u021ba este cea mai de pre\u021b avu\u021bie a noastr\u0103. M-a\u021bi \u00eentrebat cum mi-a influen\u021bat profesia de medic g\u00e2ndirea personal\u0103. De la pacientul muribund am \u00eenv\u0103\u021bat c\u0103 nu merit\u0103 s\u0103-\u021bi ri\u0219ti s\u0103n\u0103tatea pentru nimic din aceast\u0103 lume, c\u0103 suferin\u021ba poate \u0219terge orice amintire frumoas\u0103. Iar studiul medicinei mi-a ar\u0103tat c\u0103 avem nenum\u0103rate c\u0103i de a ne men\u021bine s\u0103n\u0103to\u0219i. Rolul meu de medic este s\u0103 transmit aceste cuno\u0219tin\u021be pacientului aflat \u00een fa\u021ba mea. Succesul profesional st\u0103 \u00een a-l face pe bolnav partenerul meu \u00een lupta cu boala lui. Mesajul final este s\u0103 r\u0103m\u00e2ne\u021bi s\u0103n\u0103to\u0219i indiferent unde alege\u021bi s\u0103 tr\u0103i\u021bi, s\u0103 ave\u021bi nevoie de medic doar ca s\u0103 v\u0103 sf\u0103tuiasc\u0103 cum s\u0103 evita\u021bi boala.<\/p>\n
\u00a0<\/strong><\/p>\nInterviu realizat de Lucre\u021bia Berzintu<\/strong><\/p>\n<\/div>\n[analyse_source url=”https:\/\/www.svnews.ro\/inima-intre-medicina-si-stil-de-viata-interviu-cu-dr-dan-iliescu-medic-primar-cardiolog-si-director-medical-al-spitalului-de-cardiologie-clinica-si-interventionala-arcadia-din-iasi\/572054\/”]<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
[analyse_image type=”featured” src=”https:\/\/img.svnews.ro\/foto\/2026\/11\/06\/572054\/dfeb86a537beb4bf8cbb23836.jpg”] Motto: ,,Solu\u021bia, dup\u0103 mine, este un efort colectiv al doctorilor de a populariza cuno\u0219tin\u021bele medicale \u00een a\u0219a fel \u00eenc\u00e2t s\u0103 contribuie la crearea unei culturi medicale la nivel popula\u021bional.\u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[89],"tags":[226,175],"class_list":["post-2243901","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-romania","tag-crawlmanager","tag-svnews-ro"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/2243901","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=2243901"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/2243901\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=2243901"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=2243901"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=2243901"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}
![](\"https:\/\/img.svnews.ro\/foto\/2026\/11\/06\/572054\/dfeb86a537beb4bf8cbb2383606500325.jpg\")
<\/p>\n