{"id":2243650,"date":"2026-11-07T13:50:56","date_gmt":"2026-11-07T10:50:56","guid":{"rendered":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=2243650"},"modified":"2026-11-07T13:50:56","modified_gmt":"2026-11-07T10:50:56","slug":"cum-arata-primul-amfibian-adaptat-vietii-in-ocean-care-a-trait-acum-237-de-milioane-de-ani","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=2243650","title":{"rendered":"Cum ar\u0103ta primul amfibian adaptat vie\u021bii \u00een ocean care a tr\u0103it acum 237 de milioane de ani"},"content":{"rendered":"<p>[analyse_image type=&#8221;featured&#8221; src=&#8221;https:\/\/s.iw.ro\/gateway\/g\/ZmlsZVNvdXJjZT1odHRwJTNBJTJGJTJG\/c3RvcmFnZTA4dHJhbnNjb2Rlci5yY3Mt\/cmRzLnJvJTJGc3RvcmFnZSUyRjIwMjYl\/MkYxMCUyRjI4JTJGMzAzNTA5Ml8zMDM1\/MDkyX3Byb2ZpbWVkaWEtMTE0Njg1MTgy\/OC5qcGcmdz0xMjAwJmg9NjMwJnpjPTEm\/aGFzaD00NGYyMmE0NmRkMGQzODZkN2JmN2FhY2QwMWM1ZTVhMA==.thumb.jpg&#8221;]<\/p>\n<div class=\"entry data-app-meta data-app-meta-article\" data-embed-base-url-canonical=\"https:\/\/www.digi24.ro\/embed\/stiri\/sci-tech\/descoperiri\/cum-arata-primul-amfibian-adaptat-vietii-in-ocean-care-a-trait-acum-237-de-milioane-de-ani-4012357\">\n<p data-index=\"1\"><strong>Amfibienii sunt dependen\u021bi de pielea lor permeabil\u0103, prin care respir\u0103 \u0219i absorb apa, o caracteristic\u0103 ce \u00eei face vulnerabili \u00een mediul marin. Din acest motiv, p\u00e2n\u0103 acum nu fusese identificat niciun amfibian, viu sau disp\u0103rut, adaptat complet vie\u021bii \u00een ocean. O descoperire recent\u0103 din China schimb\u0103 \u00eens\u0103 aceast\u0103 perspectiv\u0103, scrie <a href=\"https:\/\/www.reuters.com\/business\/environment\/ancient-armored-bottom-feeder-is-first-seagoing-amphibian-2026-10-27\/\" data-skip-linkfix=\"1\">Reuters<\/a>.<\/strong><\/p>\n<p data-index=\"2\">Cercet\u0103torii au identificat dou\u0103 schelete aproape complete ale unui amfibian care tr\u0103ia \u00een mare \u00een urm\u0103 cu aproximativ 237 de milioane de ani, \u00een perioada Triasicului. Animalul avea corpul turtit, \u00een form\u0103 de disc, protejat de o armur\u0103 osoas\u0103, \u0219i o gur\u0103 larg\u0103, adaptat\u0103 pentru a captura prada prin aspira\u021bie, de pe fundul apei.<\/p>\n<p data-index=\"3\">Specia, numit\u0103 Gerrothorax maritimus, atingea aproximativ 75 de centimetri \u00een lungime \u0219i a existat \u00eenaintea dinozaurilor.<\/p>\n<p data-index=\"4\">\u201eCea mai important\u0103 descoperire este faptul c\u0103 a existat un amfibian timpuriu care tr\u0103ia permanent \u00een mare\u201d, a declarat paleobiologul Ryosuke Motani, de la Universitatea din California, Davis, unul dintre autorii studiului publicat \u00een revista <a href=\"https:\/\/www.nature.com\/articles\/s41559-026-03209-9\" data-skip-linkfix=\"1\">Nature Ecology &amp; Evolution<\/a>.<\/p>\n<h2 id=\"highlight-4012357-1\">Un amfibian marin care tr\u0103ia \u00een urm\u0103 cu 237 de milioane de ani<\/h2>\n<p data-index=\"5\">Fosilele au fost descoperite \u00een provincia Guizhou, \u00een roci formate din sedimente oceanice, al\u0103turi de r\u0103m\u0103\u0219i\u021bele unui ihtiozaur, o reptil\u0103 marin\u0103 denumit\u0103 <br \/>Guizhouichthyosaurus, care putea ajunge la aproximativ \u0219apte metri lungime. Ihtiozaurii se num\u0103rau printre principalii pr\u0103d\u0103tori ai oceanelor din acea perioad\u0103, iar prezen\u021ba lor ar putea explica de ce amfibianul avea un corp protejat de o armur\u0103 osoas\u0103.<\/p>\n<p data-index=\"6\">Forma craniului \u0219i structura g\u00e2tului indic\u0103 faptul c\u0103 animalul se hr\u0103nea prin aspira\u021bie.<\/p>\n<p data-index=\"7\">\u201eCraniul este plat \u0219i lat, cu o gur\u0103 mare, av\u00e2nd numero\u0219i din\u021bi mici \u0219i conici\u201d, a explicat paleontologul Da-yong Jiang, de la Universitatea din Beijing, coautor al studiului.<\/p>\n<p data-index=\"8\">Potrivit acestuia, amfibianul tr\u0103ia pe fundul m\u0103rii, \u00een zone cu m\u00e2l \u0219i sedimente, unde putea captura prada care se apropia.<\/p>\n<p data-index=\"9\">\u201eProbabil c\u0103 prindea orice trecea pe l\u00e2ng\u0103 el, cum ar fi pe\u0219ti, viermi \u0219i poate chiar cefalopode\u201d, a spus Jiang, f\u0103c\u00e2nd referire la animalele \u00eenrudite cu calmarii.<\/p>\n<p data-index=\"10\">Un posibil corespondent modern al acestei strategii de hr\u0103nire este wobbegongul, un rechin care tr\u0103ie\u0219te pe fundul m\u0103rii \u0219i \u00ee\u0219i captureaz\u0103 prada prin aspira\u021bie, a precizat Motani.<\/p>\n<h2 id=\"highlight-4012357-2\">Cum a reu\u0219it s\u0103 supravie\u021buiasc\u0103 \u00een apa s\u0103rat\u0103<\/h2>\n<p data-index=\"11\">Cercet\u0103torii consider\u0103 c\u0103 Gerrothorax maritimus a evoluat din str\u0103mo\u0219i acvatici de ap\u0103 dulce, care aveau deja o armur\u0103 corporal\u0103. Fosilele unui amfibian de ap\u0103 dulce \u00eenrudit, cu o structur\u0103 protectoare similar\u0103, fuseser\u0103 descoperite anterior.<\/p>\n<p data-index=\"12\">\u00cen prezent, exist\u0103 peste 8.000 de specii de amfibieni, printre care broa\u0219te, salamandre \u0219i gimnofioni. Unele pot tolera apa salmastr\u0103, un amestec de ap\u0103 dulce \u0219i ap\u0103 s\u0103rat\u0103 \u00eent\u00e2lnit, de exemplu, \u00een zonele \u00een care r\u00e2urile se vars\u0103 \u00een mare. Totu\u0219i, mai pu\u021bin de 2% dintre amfibieni au toleran\u021b\u0103 la sare, iar nicio specie actual\u0103 nu tr\u0103ie\u0219te exclusiv \u00een mediul marin. Nici fosilele cunoscute anterior nu ofereau dovezi clare ale unei vie\u021bi complet adaptate oceanului.<\/p>\n<p data-index=\"13\">Pielea amfibienilor \u00eendepline\u0219te mai multe func\u021bii esen\u021biale, fiind implicat\u0103 at\u00e2t \u00een respira\u021bie, c\u00e2t \u0219i \u00een absorb\u021bia apei. \u00cen mediul marin, aceast\u0103 caracteristic\u0103 devine \u00eens\u0103 un dezavantaj.<\/p>\n<p data-index=\"14\">\u201ePielea lor, \u00eens\u0103, nu func\u021bioneaz\u0103 la fel \u00een apa de mare\u201d, a explicat Motani. El a ar\u0103tat c\u0103, atunci c\u00e2nd o broasc\u0103 ajunge \u00een ap\u0103 s\u0103rat\u0103, apa este extras\u0103 din organism prin pielea permeabil\u0103, ca urmare a presiunii osmotice. Din acela\u0219i motiv, animalul nu poate compensa pierderile pur \u0219i simplu b\u00e2nd ap\u0103 de mare.<\/p>\n<p data-index=\"15\">\u201eAceast\u0103 tr\u0103s\u0103tur\u0103-cheie \u00eempiedic\u0103 amfibienii s\u0103 devin\u0103 complet marini\u201d, a ad\u0103ugat cercet\u0103torul.<\/p>\n<h2 id=\"highlight-4012357-3\">Armura care l-a ajutat s\u0103 colonizeze marea<\/h2>\n<p data-index=\"16\">Potrivit oamenilor de \u0219tiin\u021b\u0103, secretul adapt\u0103rii acestei specii ar putea fi un proces evolutiv numit exaptare. Acesta presupune c\u0103 o caracteristic\u0103 dezvoltat\u0103 ini\u021bial pentru un anumit scop ajunge s\u0103 \u00eendeplineasc\u0103 o func\u021bie diferit\u0103.<\/p>\n<p data-index=\"17\">\u201eA existat un amfibian de ap\u0103 dulce care se \u00eent\u00e2mpla s\u0103 aib\u0103 echipamentul necesar pentru a coloniza marea \u2013 armura corporal\u0103\u201d, a declarat Motani.<\/p>\n<p data-index=\"18\">Ini\u021bial, armura \u00eel proteja de pr\u0103d\u0103torii din apele dulci. Ulterior, aceasta ar fi putut contribui \u0219i la ap\u0103rarea organismului \u00een mediul marin, c\u00e2nd str\u0103mo\u0219ii speciei au \u00eenceput s\u0103 colonizeze ape cu o concentra\u021bie mai mare de sare.<\/p>\n<p data-index=\"19\">Armura ar fi redus contactul pielii cu apa s\u0103rat\u0103, limit\u00e2nd astfel pierderile de ap\u0103 din organism. \u00cen aceste condi\u021bii, animalul ar fi putut s\u0103 bea ap\u0103 de mare \u0219i s\u0103 elimine excesul de sare cu ajutorul branhiilor.<\/p>\n<h2 id=\"highlight-4012357-4\">Fosilele arat\u0103 c\u0103 amfibianul tr\u0103ia cu adev\u0103rat \u00een ocean<\/h2>\n<p data-index=\"20\">Prezen\u021ba unor fosile \u00een sedimente marine nu demonstreaz\u0103 automat c\u0103 animalul respectiv tr\u0103ia \u00een ocean. Uneori, r\u0103m\u0103\u0219i\u021bele unor creaturi terestre sau de ap\u0103 dulce sunt transportate \u00een mare dup\u0103 moarte.<\/p>\n<p data-index=\"21\">\u00cen cazul speciei Gerrothorax maritimus, cercet\u0103torii sus\u021bin \u00eens\u0103 c\u0103 exist\u0103 dovezi ale unei adapt\u0103ri reale la mediul marin. Oasele prezint\u0103 o semn\u0103tur\u0103 chimic\u0103 specific\u0103 apei de mare din perioada Triasicului, ceea ce sugereaz\u0103 c\u0103 animalul s-a dezvoltat \u0219i a crescut \u00een ocean, nu doar c\u0103 trupul s\u0103u a ajuns acolo dup\u0103 moarte.<\/p>\n<p data-index=\"22\">Motani a descris noua specie drept \u201efoarte ciudat\u0103 \u0219i fermec\u0103toare \u00een felul s\u0103u\u201d.<\/p>\n<p data-index=\"23\">\u201eFarmecul s\u0103u rezid\u0103 \u00een aspectul s\u0103u unic, oarecum comic, \u0219i \u00een particularit\u0103\u021bile sale fiziologice. Nu mi-am imaginat niciodat\u0103 c\u0103 ar exista un amfibian care s\u0103 fi \u00eemp\u0103r\u021bit timpul \u0219i spa\u021biul cu ihtiozaurii\u201d, a mai spus cercet\u0103torul.<\/p>\n<p> Editor : <a href=\"https:\/\/www.digi24.ro\/autor\/ana-petrescu\"> Ana Petrescu <\/a><\/p>\n<\/div>\n<p>[analyse_source url=&#8221;https:\/\/www.digi24.ro\/stiri\/sci-tech\/descoperiri\/cum-arata-primul-amfibian-adaptat-vietii-in-ocean-care-a-trait-acum-237-de-milioane-de-ani-4012357&#8243;]<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>[analyse_image type=&#8221;featured&#8221; src=&#8221;https:\/\/s.iw.ro\/gateway\/g\/ZmlsZVNvdXJjZT1odHRwJTNBJTJGJTJG\/c3RvcmFnZTA4dHJhbnNjb2Rlci5yY3Mt\/cmRzLnJvJTJGc3RvcmFnZSUyRjIwMjYl\/MkYxMCUyRjI4JTJGMzAzNTA5Ml8zMDM1\/MDkyX3Byb2ZpbWVkaWEtMTE0Njg1MTgy\/OC5qcGcmdz0xMjAwJmg9NjMwJnpjPTEm\/aGFzaD00NGYyMmE0NmRkMGQzODZkN2JmN2FhY2QwMWM1ZTVhMA==.thumb.jpg&#8221;] Amfibienii sunt dependen\u021bi de pielea lor permeabil\u0103, prin care respir\u0103 \u0219i absorb apa, o caracteristic\u0103 ce \u00eei face vulnerabili \u00een mediul marin. Din acest motiv, p\u00e2n\u0103 acum nu fusese identificat niciun amfibian, viu sau disp\u0103rut, adaptat complet vie\u021bii \u00een ocean. O descoperire recent\u0103 din China schimb\u0103 \u00eens\u0103 aceast\u0103 perspectiv\u0103, scrie Reuters. Cercet\u0103torii [&hellip;]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[89],"tags":[226,11],"class_list":["post-2243650","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-romania","tag-crawlmanager","tag-digi24"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/2243650","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=2243650"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/2243650\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=2243650"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=2243650"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=2243650"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}