{"id":2243515,"date":"2026-11-07T15:42:54","date_gmt":"2026-11-07T12:42:54","guid":{"rendered":""},"modified":"2026-11-07T15:42:54","modified_gmt":"2026-11-07T12:42:54","slug":"presedintele-asfor-ciprian-dumitru-musca-padurile-si-lemnul-tin-bilantul-climatic-al-romaniei-2","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=2243515","title":{"rendered":"Pre\u0219edintele ASFOR Ciprian Dumitru Musc\u0103: \u201dP\u0103durile \u0219i lemnul \u021bin bilan\u021bul climatic al Rom\u00e2niei\u201d"},"content":{"rendered":"<p>[analyse_image type=&#8221;featured&#8221; src=&#8221;https:\/\/img.svnews.ro\/foto\/2026\/11\/07\/572225\/3ae2bb03db8c340db4b5f4679.jpg&#8221;]<\/p>\n<div class=\"entry\"><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" width=\"650\" height=\"325\" src=\"https:\/\/img.svnews.ro\/foto\/2026\/11\/07\/572225\/3ae2bb03db8c340db4b5f467906500325.jpg\" alt><\/p>\n<div class=\"entry_content\">\n<p class=\"wp-block-paragraph\">P\u0103durile sunt singurul domeniu de mediu la care Rom\u00e2nia se afl\u0103 \u00een fruntea clasamentelor europene. Datele Eurostat, ale Agen\u021biei Europene de Mediu \u0219i ale Comisiei Europene, actualizate la 1 noiembrie 2026, arat\u0103 c\u0103 Rom\u00e2nia are cele mai mici emisii nete de gaze cu efect de ser\u0103 pe locuitor dintre statele comparate (Rom\u00e2nia, Polonia, Ungaria, Bulgaria, Cehia): 3,4 tone CO2e, fa\u021b\u0103 de 6,2 tone media UE. ASFOR consider\u0103 c\u0103 acest rol trebuie recunoscut \u00een politicile publice, nu doar \u00een statistici.<\/p>\n<p class=\"wp-block-paragraph\"><strong>Contribu\u021bia p\u0103durilor, \u00een cifre<\/strong><\/p>\n<p class=\"wp-block-paragraph\">F\u0103r\u0103 contribu\u021bia sectorului LULUCF (utilizarea terenurilor, schimbarea utiliz\u0103rii terenurilor \u0219i silvicultur\u0103), emisiile Rom\u00e2niei ar urca la 5,0 tone CO2e pe locuitor. Sectorul LULUCF, \u00een principal p\u0103durile, absoarbe anual 31 de milioane de tone CO2e, circa 13% din absorb\u021bia net\u0103 a \u00eentregii Uniuni Europene, de\u0219i Rom\u00e2nia are pu\u021bin peste 4% din popula\u021bia UE. Pe locuitor, absorb\u021bia este de peste trei ori mai mare dec\u00e2t media european\u0103.<\/p>\n<p class=\"wp-block-paragraph\">\u201eDiferen\u021ba nu o face nicio politic\u0103 de mediu spectaculoas\u0103. O fac p\u0103durile \u0219i oamenii care le gospod\u0103resc. Rezultatul vine dintr-o cultur\u0103 silvic\u0103 cu amenajamente, regenerare \u0219i lucr\u0103ri de \u00eengrijire, f\u0103cute zi de zi de silvicultori, proprietari, firme de exploatare \u0219i muncitori forestieri\u201d, a declarat Ciprian Dumitru Musc\u0103, pre\u0219edintele ASFOR.<\/p>\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Miza va cre\u0219te \u00een anii urm\u0103tori. Regulamentul (UE) 2023\/839 stabile\u0219te pentru Uniune o \u021bint\u0103 de absorb\u021bie LULUCF de 310 milioane de tone CO2e \u00een 2030, fa\u021b\u0103 de 231 de milioane de tone \u00een prezent.<\/p>\n<p class=\"wp-block-paragraph\"><strong>Carbonul r\u0103m\u00e2ne \u0219i \u00een lemn<\/strong><\/p>\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Stocarea carbonului continu\u0103 \u0219i dup\u0103 recoltare. Produsele din lemn recoltat sunt o categorie distinct\u0103 \u00een contabilitatea LULUCF, iar un metru cub de lemn de construc\u021bie stocheaz\u0103 aproximativ o ton\u0103 de CO2 pe toat\u0103 durata utiliz\u0103rii. Folosit \u00een construc\u021bii \u0219i \u00een produse de lung\u0103 durat\u0103, lemnul \u00eenlocuie\u0219te materiale a c\u0103ror produc\u021bie genereaz\u0103 emisii mult mai mari.<\/p>\n<p class=\"wp-block-paragraph\">\u201eBisericile de lemn din Maramure\u0219 \u0219i din Bucovina, unele vechi de c\u00e2teva sute de ani, p\u0103streaz\u0103 \u0219i ast\u0103zi carbonul absorbit de arbori care au crescut \u00eenainte de revolu\u021bia industrial\u0103. P\u0103durea \u0219i lemnul folosit inteligent nu sunt \u00een competi\u021bie. Sunt dou\u0103 etape ale aceluia\u0219i circuit al carbonului\u201d, a ad\u0103ugat pre\u0219edintele ASFOR.<\/p>\n<p class=\"wp-block-paragraph\"><strong>Unde sunt, de fapt, problemele de mediu<\/strong><\/p>\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Acelea\u0219i date arat\u0103 c\u0103 problemele de mediu ale Rom\u00e2niei se afl\u0103 \u00een alte domenii. Rom\u00e2nia este pe ultimul loc la reciclarea de\u0219eurilor municipale (12,4%, fa\u021b\u0103 de 47,9% media UE) \u0219i la popula\u021bia conectat\u0103 la epurare cel pu\u021bin secundar\u0103 (55,5%, fa\u021b\u0103 de 81,1%). Printre cele 15 proceduri de infringement de mediu active se afl\u0103 cazuri privind de\u0219eurile, apele uzate \u0219i calitatea aerului.<\/p>\n<p class=\"wp-block-paragraph\">\u201eSectorul forestier are problemele lui \u0219i nu le-a ascuns niciodat\u0103. Dar este greu de explicat de ce domeniul care \u021bine \u00een via\u021b\u0103 bilan\u021bul climatic al \u021b\u0103rii este tratat ca vinovat de serviciu\u201d, a declarat Ciprian Dumitru Musc\u0103.<\/p>\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Propunerile ASFOR<\/p>\n<ol class=\"wp-block-list\">\n<li>1. Recunoa\u0219terea \u00een politici publice a rolului p\u0103durii \u0219i al lemnului \u00een bilan\u021bul climatic, prin pl\u0103\u021bi pentru serviciile ecosistemice \u0219i pentru carbonul stocat, accesibile tuturor proprietarilor de p\u0103dure. Aproximativ jum\u0103tate din p\u0103durile Rom\u00e2niei sunt private, iar orice mecanism limitat la Romsilva sau la contractele cu statul ar fi inechitabil.<\/li>\n<li>2. \u00cencurajarea folosirii lemnului \u00een construc\u021bii \u0219i \u00een produse de lung\u0103 durat\u0103, inclusiv \u00een investi\u021biile publice.<\/li>\n<li>3. O dezbatere public\u0103 despre p\u0103dure fundamentat\u0103 pe date, care s\u0103 \u021bin\u0103 cont \u0219i de progresele f\u0103cute \u00een ultimii ani \u00een trasabilitatea lemnului \u0219i \u00een monitorizarea p\u0103durilor, inclusiv \u00een dialogul cu Comisia European\u0103.<\/li>\n<\/ol>\n<p>\u00a0<\/p>\n<p>\u00a0<\/p>\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Editorial<\/p>\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Ciprian Dumitru Musca<\/p>\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Pre\u0219edinte ASFOR<\/p>\n<\/div>\n<div>\n<div>VN:F [1.9.22_1171]<\/div>\n<div class=\"ratingblock \">\n<div class=\"ratingstars \">\n<div id=\"article_loader_572225\" class=\"ratingloaderarticle\">\n<div class=\"loader arrows \">\n<div class=\"loaderinner\">se actualizeaz\u0103&#8230;<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<div class=\"ratingtext \">\n<div id=\"gdr_text_a572225\">Rating: 0.0\/<strong>10<\/strong> (0 votes cast)<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<div class=\"entry_content\">\n<p class=\"wp-block-paragraph\">P\u0103durile sunt singurul domeniu de mediu la care Rom\u00e2nia se afl\u0103 \u00een fruntea clasamentelor europene. Datele Eurostat, ale Agen\u021biei Europene de Mediu \u0219i ale Comisiei Europene, actualizate la 1 noiembrie 2026, arat\u0103 c\u0103 Rom\u00e2nia are cele mai mici emisii nete de gaze cu efect de ser\u0103 pe locuitor dintre statele comparate (Rom\u00e2nia, Polonia, Ungaria, Bulgaria, Cehia): 3,4 tone CO2e, fa\u021b\u0103 de 6,2 tone media UE. ASFOR consider\u0103 c\u0103 acest rol trebuie recunoscut \u00een politicile publice, nu doar \u00een statistici.<\/p>\n<p class=\"wp-block-paragraph\"><strong>Contribu\u021bia p\u0103durilor, \u00een cifre<\/strong><\/p>\n<p class=\"wp-block-paragraph\">F\u0103r\u0103 contribu\u021bia sectorului LULUCF (utilizarea terenurilor, schimbarea utiliz\u0103rii terenurilor \u0219i silvicultur\u0103), emisiile Rom\u00e2niei ar urca la 5,0 tone CO2e pe locuitor. Sectorul LULUCF, \u00een principal p\u0103durile, absoarbe anual 31 de milioane de tone CO2e, circa 13% din absorb\u021bia net\u0103 a \u00eentregii Uniuni Europene, de\u0219i Rom\u00e2nia are pu\u021bin peste 4% din popula\u021bia UE. Pe locuitor, absorb\u021bia este de peste trei ori mai mare dec\u00e2t media european\u0103.<\/p>\n<p class=\"wp-block-paragraph\">\u201eDiferen\u021ba nu o face nicio politic\u0103 de mediu spectaculoas\u0103. O fac p\u0103durile \u0219i oamenii care le gospod\u0103resc. Rezultatul vine dintr-o cultur\u0103 silvic\u0103 cu amenajamente, regenerare \u0219i lucr\u0103ri de \u00eengrijire, f\u0103cute zi de zi de silvicultori, proprietari, firme de exploatare \u0219i muncitori forestieri\u201d, a declarat Ciprian Dumitru Musc\u0103, pre\u0219edintele ASFOR.<\/p>\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Miza va cre\u0219te \u00een anii urm\u0103tori. Regulamentul (UE) 2023\/839 stabile\u0219te pentru Uniune o \u021bint\u0103 de absorb\u021bie LULUCF de 310 milioane de tone CO2e \u00een 2030, fa\u021b\u0103 de 231 de milioane de tone \u00een prezent.<\/p>\n<p class=\"wp-block-paragraph\"><strong>Carbonul r\u0103m\u00e2ne \u0219i \u00een lemn<\/strong><\/p>\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Stocarea carbonului continu\u0103 \u0219i dup\u0103 recoltare. Produsele din lemn recoltat sunt o categorie distinct\u0103 \u00een contabilitatea LULUCF, iar un metru cub de lemn de construc\u021bie stocheaz\u0103 aproximativ o ton\u0103 de CO2 pe toat\u0103 durata utiliz\u0103rii. Folosit \u00een construc\u021bii \u0219i \u00een produse de lung\u0103 durat\u0103, lemnul \u00eenlocuie\u0219te materiale a c\u0103ror produc\u021bie genereaz\u0103 emisii mult mai mari.<\/p>\n<p class=\"wp-block-paragraph\">\u201eBisericile de lemn din Maramure\u0219 \u0219i din Bucovina, unele vechi de c\u00e2teva sute de ani, p\u0103streaz\u0103 \u0219i ast\u0103zi carbonul absorbit de arbori care au crescut \u00eenainte de revolu\u021bia industrial\u0103. P\u0103durea \u0219i lemnul folosit inteligent nu sunt \u00een competi\u021bie. Sunt dou\u0103 etape ale aceluia\u0219i circuit al carbonului\u201d, a ad\u0103ugat pre\u0219edintele ASFOR.<\/p>\n<p class=\"wp-block-paragraph\"><strong>Unde sunt, de fapt, problemele de mediu<\/strong><\/p>\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Acelea\u0219i date arat\u0103 c\u0103 problemele de mediu ale Rom\u00e2niei se afl\u0103 \u00een alte domenii. Rom\u00e2nia este pe ultimul loc la reciclarea de\u0219eurilor municipale (12,4%, fa\u021b\u0103 de 47,9% media UE) \u0219i la popula\u021bia conectat\u0103 la epurare cel pu\u021bin secundar\u0103 (55,5%, fa\u021b\u0103 de 81,1%). Printre cele 15 proceduri de infringement de mediu active se afl\u0103 cazuri privind de\u0219eurile, apele uzate \u0219i calitatea aerului.<\/p>\n<p class=\"wp-block-paragraph\">\u201eSectorul forestier are problemele lui \u0219i nu le-a ascuns niciodat\u0103. Dar este greu de explicat de ce domeniul care \u021bine \u00een via\u021b\u0103 bilan\u021bul climatic al \u021b\u0103rii este tratat ca vinovat de serviciu\u201d, a declarat Ciprian Dumitru Musc\u0103.<\/p>\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Propunerile ASFOR<\/p>\n<ol class=\"wp-block-list\">\n<li>1. Recunoa\u0219terea \u00een politici publice a rolului p\u0103durii \u0219i al lemnului \u00een bilan\u021bul climatic, prin pl\u0103\u021bi pentru serviciile ecosistemice \u0219i pentru carbonul stocat, accesibile tuturor proprietarilor de p\u0103dure. Aproximativ jum\u0103tate din p\u0103durile Rom\u00e2niei sunt private, iar orice mecanism limitat la Romsilva sau la contractele cu statul ar fi inechitabil.<\/li>\n<li>2. \u00cencurajarea folosirii lemnului \u00een construc\u021bii \u0219i \u00een produse de lung\u0103 durat\u0103, inclusiv \u00een investi\u021biile publice.<\/li>\n<li>3. O dezbatere public\u0103 despre p\u0103dure fundamentat\u0103 pe date, care s\u0103 \u021bin\u0103 cont \u0219i de progresele f\u0103cute \u00een ultimii ani \u00een trasabilitatea lemnului \u0219i \u00een monitorizarea p\u0103durilor, inclusiv \u00een dialogul cu Comisia European\u0103.<\/li>\n<\/ol>\n<p>\u00a0<\/p>\n<p>\u00a0<\/p>\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Editorial<\/p>\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Ciprian Dumitru Musca<\/p>\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Pre\u0219edinte ASFOR<\/p>\n<\/div>\n<p>[analyse_source url=&#8221;https:\/\/www.svnews.ro\/presedintele-asfor-ciprian-dumitru-musca-padurile-si-lemnul-tin-bilantul-climatic-al-romaniei-2\/572225\/&#8221;]<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>[analyse_image type=&#8221;featured&#8221; src=&#8221;https:\/\/img.svnews.ro\/foto\/2026\/11\/07\/572225\/3ae2bb03db8c340db4b5f4679.jpg&#8221;] P\u0103durile sunt singurul domeniu de mediu la care Rom\u00e2nia se afl\u0103 \u00een fruntea clasamentelor europene. Datele Eurostat, ale Agen\u021biei Europene de Mediu \u0219i ale Comisiei Europene, actualizate la 1 noiembrie 2026, arat\u0103 c\u0103 Rom\u00e2nia are cele mai mici emisii nete de gaze cu efect de ser\u0103 pe locuitor dintre statele comparate (Rom\u00e2nia, [&hellip;]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[89],"tags":[],"class_list":["post-2243515","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-romania"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/2243515","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=2243515"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/2243515\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=2243515"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=2243515"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=2243515"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}