Regizorul Radu Jude dezv\u0103luie, \u00eentr-un interviu acordat Agen\u021biei Na\u021bionale de Pres\u0103 AGERPRES, cum a luat na\u0219tere filmul ‘Jurnalul unei cameriste’, primul s\u0103u lungmetraj vorbit preponderent \u00een limba francez\u0103 \u0219i realizat majoritar \u00een afara Rom\u00e2niei.<\/strong><\/p>\n ”E un film care s-a n\u0103scut diferit de alte proiecte ale mele, \u00een sensul \u00een care a fost o ofert\u0103 dinspre un produc\u0103tor francez, Said Ben Said, care mi-a zis: ‘Vreau s\u0103 fac un film cu tine, eu ca produc\u0103tor, tu ca regizor, dar trebuie s\u0103 fie majoritar \u00een francez\u0103 \u0219i majoritar filmat \u00een Fran\u021ba, dac\u0103 ai o idee’. \u0218i atunci am venit cu acest proiect pe care \u00eel aveam \u00eentr-un stadiu foarte incipient, de ni\u0219te ani, l-am dezvoltat \u0219i am f\u0103cut filmul”, a povestit regizorul.<\/p>\n Filmul, care intr\u0103 \u00een cinematografele din Rom\u00e2nia pe 20 noiembrie, spune povestea Gianinei, care lucreaz\u0103 ca menajer\u0103 pentru o familie \u00eenst\u0103rit\u0103 din Bordeaux. Se dedic\u0103 total \u00eengrijirii fiului angajatorilor ei, \u00een timp ce fiica ei cre\u0219te departe de ea, \u00een Rom\u00e2nia. Cr\u0103ciunul se apropie, iar Gianina sper\u0103 s\u0103-\u0219i poat\u0103 revedea feti\u021ba.<\/p>\n ‘Acum, filmul fiind terminat \u0219i eu, personal, relativ mul\u021bumit de rezultat, pot s\u0103 spun c\u0103 am ie\u0219it pe plus, putea s\u0103 fie altfel’, m\u0103rturise\u0219te Radu Jude, \u00een interviu.<\/p>\n Regizorul a vorbit \u0219i despre modul \u00een care a lucrat cu actorii francezi. ‘To\u021bi actorii au agen\u021bi, \u00een Fran\u021ba, ceea ce e foarte bine pentru ei, ar trebui ca \u0219i actorii rom\u00e2ni s\u0103 aib\u0103 agen\u021bi, ca s\u0103 le negocieze mai bine salariile \u0219i programele, dar asta face ca, de exemplu, pentru mine s\u0103 fie foarte dificil s\u0103 lucrez, s\u0103 repet direct cu actorii. (…) A fost realmente o mare provocare s\u0103 g\u0103sesc ni\u0219te momente \u00een care s\u0103 pot repeta cu to\u021bi actorii la un loc’, a precizat Radu Jude. AGERPRES<\/strong>: ”Jurnalul unei cameriste” este primul dumneavoastr\u0103 lungmetraj \u00een care se vorbe\u0219te preponderent \u00een limba francez\u0103 \u0219i este realizat majoritar \u00een afara Rom\u00e2niei. Ce a fost cel mai greu? Cu ce probleme v-a\u021bi confruntat?<\/p>\n Radu Jude<\/strong>: E un film care s-a n\u0103scut diferit de alte proiecte ale mele, \u00een sensul \u00een care a fost o ofert\u0103 dinspre un produc\u0103tor francez, Said Ben Said, care mi-a zis: ”Vreau s\u0103 fac un film cu tine, eu ca produc\u0103tor, tu ca regizor, dar trebuie s\u0103 fie majoritar \u00een francez\u0103 \u0219i majoritar filmat \u00een Fran\u021ba, dac\u0103 ai o idee…’. \u0218i atunci am venit cu acest proiect pe care \u00eel aveam \u00eentr-un stadiu foarte incipient, de ni\u0219te ani, l-am dezvoltat \u0219i am f\u0103cut filmul.<\/p>\n \u0218i tot acest proces a fost, evident, mai dificil, din multe puncte de vedere, dec\u00e2t la alte filme, din alte puncte de vedere, mai lejer. Felul \u00een care e organizat\u0103 produc\u021bia francez\u0103, felul \u00een care a fost organizat\u0103 finan\u021barea, sunt multe lucruri care au mers mai u\u0219or dec\u00e2t la un film rom\u00e2nesc. Pe de alt\u0103 parte, ca \u00een orice lucru, nu e nimic care s\u0103 vin\u0103 f\u0103r\u0103 un revers. Deci au existat \u0219i lucruri mai complicate \u00een raportul cu produc\u021bia, cu actorii, \u00een raportul cu echipa, nu a\u0219 vrea s\u0103 vorbesc \u00een detaliu despre ele, pentru c\u0103 nu \u0219tiu dac\u0103 merit\u0103 neap\u0103rat, dar, deci, cumva, a fost un proces cu avantaje \u0219i dezavantaje. Acum, sigur, filmul fiind terminat \u0219i eu, personal, relativ mul\u021bumit de rezultat, pot s\u0103 spun c\u0103 am ie\u0219it pe plus, putea s\u0103 fie altfel.<\/p>\n AGERPRES<\/strong>: Cum a fost colaborarea cu actorii francezi?<\/p>\n Radu Jude<\/strong>: Foarte bun\u0103, cu amendamentul c\u0103, m\u0103car s\u0103 adaug totu\u0219i \u0219i un exemplu la r\u0103spunsul anterior, de exemplu, pentru c\u0103 to\u021bi actorii au agen\u021bi, \u00een Fran\u021ba, ceea ce e foarte bine pentru ei, ar trebui ca \u0219i actorii rom\u00e2ni s\u0103 aib\u0103 agen\u021bi, ca s\u0103 le negocieze mai bine salariile \u0219i programele, dar asta face ca, de exemplu, pentru mine s\u0103 fie foarte dificil s\u0103 lucrez, s\u0103 repet direct cu actorii, f\u0103r\u0103 s\u0103 trec prin casa de produc\u021bie, prin agen\u021bi \u0219i a\u0219a mai departe, \u0219i a fost realmente o mare provocare s\u0103 g\u0103sesc ni\u0219te momente, de fapt, nu am g\u0103sit niciodat\u0103 un moment \u00een care s\u0103 pot repeta cu to\u021bi actorii la un loc. Am putut repeta cu c\u00e2te unul separat, cu altul separat, \u0219i doar la filmare am fost \u00eempreun\u0103, pentru c\u0103 sunt actori foarte buni, foarte solicita\u021bi, \u00een Fran\u021ba se filmeaz\u0103 mult, joac\u0103 teatru, cinema, televiziune, \u0219i atunci, \u0219i toate lucrurile astea trebuie pl\u0103tite, dac\u0103 vrei o zi de repeti\u021bii, produc\u0103torii trebuie s\u0103 pl\u0103teasc\u0103 \u0219i asta a fost realmente o problem\u0103. AGERPRES<\/strong>: Total diferit de ce avem noi \u00een Rom\u00e2nia…<\/p>\n Radu Jude<\/strong>: Total diferit, pentru c\u0103 \u00een Rom\u00e2nia pot s\u0103 iau telefonul, s\u0103 \u00eel sun pe actor sau pe actri\u021b\u0103, s\u0103 zic: ”B\u0103i, c\u00e2nd ai 15 minute, 20 de minute, o jum\u0103tate de or\u0103, o or\u0103 \u00eentr-o zi, s\u0103 facem o repeti\u021bie” sau… te po\u021bi organiza direct cu ei un pic altfel, pe c\u00e2nd acolo nu aveam cum. Totul e indirect \u0219i totul mult mai greoi, \u0219i totul mai complicat, pe bani. Dar, m\u0103 rog, \u00een general, lucrurile s-au a\u0219ezat, sunt actori foarte buni, foarte capabili, extrem de experimenta\u021bi \u0219i lucrurile au mers u\u0219or, dar procesul a fost, pentru mine, neobi\u0219nuit.<\/p>\n AGERPRES<\/strong>: Dintre numeroasele experien\u021be ale rom\u00e2nilor pleca\u021bi la munc\u0103 \u00een str\u0103in\u0103tate, ce anume v-a impresionat sau v-a revoltat suficient de mult \u00eenc\u00e2t s\u0103 transforma\u021bi via\u021ba unei cameriste \u00eentr-un subiect cinematografic?<\/p>\n Radu Jude<\/strong>: Sunt mai multe lucruri, unele care sunt personale sau subiective, altele care \u021bin de condi\u021bia Rom\u00e2niei moderne, nu \u0219tiu cum s\u0103 spun, Rom\u00e2niei de ast\u0103zi, unde emigra\u021bia economic\u0103 e unul dintre fenomenele poate cel mai important \u00eentr-un anumit sens al ultimilor 20 – 25 de ani, chiar mai mult, \u0219i care are avantaje \u00een anumite situa\u021bii, dezavantaje \u00een altele, un amestec din lucrurile astea, \u00een cele mai multe, iar pentru mine cel mai puternic au fost toate pove\u0219tile astea cu copiii care au ajuns la sinucidere fiindu-le dor de p\u0103rin\u021bi. Adic\u0103 exist\u0103, dincolo de avantajele economice, mai mici sau mai mari, depinde acum de norocul fiec\u0103ruia, de, cum s\u0103 spun, avantajele umane, dac\u0103 pot spune a\u0219a – am o m\u0103tu\u0219\u0103 care lucreaz\u0103 \u00een Spania \u0219i care spune: ”Nici nu m-a\u0219 \u00eentoarce \u00een Rom\u00e2nia, pentru c\u0103 \u00een Spania sunt tratat\u0103 ca un om, \u00een Rom\u00e2nia ca un animal” – \u0219i m-a impresionat asta c\u00e2nd am vorbit cu ea ultima dat\u0103 – dincolo de astea, exist\u0103 \u0219i un cost uman al exilului \u0103stuia, \u0219i filmul e despre o poveste de felul \u0103sta, adic\u0103 filmul nu \u00eencearc\u0103 nici s\u0103 devin\u0103 un fel de statement generalizat, e un caz particular, dar, sigur, un caz particular care are anumite conexiuni, anumite raporturi cu regula, nu \u0219tiu cum s\u0103 zic. AGERPRES<\/strong>: Filmul vorbe\u0219te pur \u0219i simplu despre o emigrant\u0103 rom\u00e2nc\u0103 care a venit s\u0103 lucreze \u00een Fran\u021ba, are probleme peste probleme, iar finalul este l\u0103sat la latitudinea spectatorului. Spectatorul este l\u0103sat s\u0103 aleag\u0103 dac\u0103 este un final fericit sau unul mai pu\u021bin fericit. De ce a\u021bi ales un astfel de final?<\/p>\n Radu Jude<\/strong>: Mai e o chestiune pe care vreau s\u0103 o adaug la \u00eentrebarea anterioar\u0103, \u0219i anume faptul c\u0103 pe mine m\u0103 intereseaz\u0103 toate genurile de film sau genuri diverse, \u00eencerc s\u0103 practic un cinema foarte divers. Filmul meu anterior, ‘Dracula’, e un film care are de-a face cu mitul Dracula, filmul anterior, ‘Continental 25’, o dram\u0103 plasat\u0103 \u00een Cluj, \u00eenainte am f\u0103cut dou\u0103 filme eseu. M\u0103 intereseaz\u0103 \u00eentr-un anumit sens s\u0103 descriu realit\u0103\u021bile rom\u00e2ne\u0219ti, umane, psihologice, sociale, politice, economice, habar nu am, urbane, rurale. \u00centr-un fel, modelul pe care l-am luat pentru asta e Balzac, p\u0103str\u00e2nd propor\u021biile, bine\u00een\u021beles, \u00een sensul \u00een care m\u0103 g\u00e2ndesc la toate filmele astea ca o \u00eencercare de a portretiza problemele rom\u00e2ne\u0219ti sau din unghiuri diverse, \u00een genuri diverse, cu instrumentarul cinematografic, pentru c\u0103 eu cred c\u0103 singura putere a cinema-ului, sau nu singura, dar una dintre marile puteri ale filmului e s\u0103 descrie sau s\u0103 se uite la unele subiecte, la unele teme, cu un alt tip de limbaj, s\u0103 ofere un alt tip de descriere dec\u00e2t sociologia sau istoria sau jurnalismul \u0219i a\u0219a mai departe, \u0219i asta e ceea ce m\u0103 intereseaz\u0103, de aia \u0219i filmul \u0103sta, \u00eentr-un anumit sens, eu am fost un pic subversiv fa\u021b\u0103 de comanda ini\u021bial\u0103, pentru c\u0103 am f\u0103cut un fel de film rom\u00e2nesc \u00een Fran\u021ba, \u0219i nu un film fran\u021buzesc 100% cum se a\u0219teptau ei.<\/p>\n Subiectul a fost pur rom\u00e2nesc \u0219i a fost plasat acolo, e ca un film rom\u00e2nesc f\u0103cut \u00een Fran\u021ba, mai degrab\u0103 dec\u00e2t unul fran\u021buzesc. Deci ce m\u0103 intereseaz\u0103? Realit\u0103\u021bile de aici, pentru c\u0103 aici am tr\u0103it toat\u0103 via\u021ba, aici locuiesc \u00een continuare, nu puteam face un film francez 100%, de\u0219i acum m\u0103 bate g\u00e2ndul – un alt proiect posibil.<\/p>\n Acum revenind la final, am vrut foarte tare, m-a interesat foarte mult s\u0103 ofer un happy-end care \u00een realitate nu e un happy-end, pentru c\u0103 e clar c\u0103 exist\u0103 o amenin\u021bare sau o problem\u0103 care poate c\u0103 se va repeta, sau exist\u0103 riscul s\u0103 se repete, sau s\u0103 explodeze \u00een alt fel, \u0219i aceast\u0103 rezolu\u021bie e doar temporar\u0103. \u0218i asta \u00eemi aminte\u0219te de ce spunea Orson Welles c\u0103 ”happy-end-ul \u021bine de locul unde vrei s\u0103 opre\u0219ti povestea. Dac\u0103 o mai continui, \u00eentotdeauna se ajunge la o tragedie”. AGERPRES<\/strong>: Filmul rom\u00e2nesc pare s\u0103 fie tot mai prezent \u00een circuitul festivalurilor interna\u021bionale, dar mai pu\u021bin vizibil \u00een cinematografele din \u021bar\u0103. Reu\u0219im s\u0103 construim un public \u00een \u021bar\u0103 pentru filmele rom\u00e2ne\u0219ti?<\/p>\n Radu Jude<\/strong>: E o \u00eentrebare fundamental\u0103 \u0219i la care nu am un r\u0103spuns. Am o serie de alte \u00eentreb\u0103ri, dac\u0103 vre\u021bi, \u0219i, \u00een primul r\u00e2nd, o corec\u021bie. Cred c\u0103 exist\u0103 filme rom\u00e2ne\u0219ti de succes de c\u00e2\u021biva ani \u00eencoace – ‘Teambuilding’, ‘Mirciulic\u0103’. Ele exist\u0103, adic\u0103 sunt parte din fenomenul cinematografic rom\u00e2nesc, le respect \u0219i \u00eei respect pe to\u021bi cinea\u0219tii. Acum chestiunea e \u00een felul urm\u0103tor: eu cred c\u0103 problema trebuie luat\u0103 din partea cealalt\u0103, mi se pare c\u0103 e gre\u0219it, adic\u0103 nu c\u0103 e gre\u0219it, c\u0103 se pune \u00een c\u00e2rca cinea\u0219tilor sau a scriitorilor, habar nu am, li se pune \u00een c\u00e2rc\u0103 o sarcin\u0103 care este \u00een parte \u0219i pe umerii no\u0219tri, \u00een parte e \u0219i pe umerii dumneavoastr\u0103, ca jurnali\u0219ti \u0219i ca oameni care se ocup\u0103 de cultur\u0103, \u0219i este, de fapt, pe umerii statului rom\u00e2n, societ\u0103\u021bii rom\u00e2ne\u0219ti, pe umerii educa\u021biei, pentru c\u0103 problema e \u00een felul urm\u0103tor: ca orice art\u0103, s\u0103 spunem, pentru o bun\u0103 cunoa\u0219tere, pentru o bun\u0103 raportare la arta respectiv\u0103, e nevoie de un anumit tip de educa\u021bie, nu spun educa\u021bie neap\u0103rat \u00een sens formal, nu trebuie s\u0103 faci UNATC ca s\u0103 te ui\u021bi la un film, Doamne fere\u0219te!, mai degrab\u0103 chiar e indicat s\u0103 nu, dar s\u0103 lu\u0103m exemplul Fran\u021bei: \u00een Fran\u021ba exist\u0103, cu toate problemele \u0219i a\u0219a mai departe, exist\u0103 o popula\u021bie cinefil\u0103, un num\u0103r mare de cinefili \u0219i un interes pentru cinema, care nu vine din neant, nu vine pentru c\u0103 francezii sunt mai apleca\u021bi c\u0103tre chestia asta, ci vine din faptul c\u0103 exist\u0103 o investi\u021bie mare \u00een arhive, cinemateci, c\u0103r\u021bi de cinema, traduceri din c\u0103r\u021bi de cinema finan\u021bate, subven\u021bionate.<\/p>\n Cinema-ul e materie de Bac la liceu, se pred\u0103 la toate liceele \u0219i e materie op\u021bional\u0103 de Bac, \u0219i \u00een fiecare an e un curriculum \u00een care sunt c\u00e2teva filme, \u0219apte-opt filme, profesorii sunt forma\u021bi pentru ele, ele se studiaz\u0103, se dau examene. Or, abia \u00een momentul \u00een care ai tipul \u0103sta de abordare fa\u021b\u0103 de cinema, \u00een cazul nostru, po\u021bi spera la un num\u0103r mai mare de spectatori interesa\u021bi de ceea ce numim, o expresie care nu-mi place, cinema de art\u0103 sau cinema de autor. Or, c\u00e2t\u0103 vreme la noi exist\u0103 un asalt \u00eempotriva culturii cu totul, exist\u0103 o b\u0103taie de joc a tuturor guvernelor, inclusiv la Guvernul Bolojan, fa\u021b\u0103 de educa\u021bie, au fost primele t\u0103ieri \u0219i a\u0219a mai departe, cum ai putea s\u0103 ob\u021bii lucrul \u0103sta?<\/p>\n Sigur c\u0103 se poate spune acum – internetul \u00ee\u021bi ofer\u0103 acces. \u00ce\u021bi ofer\u0103 acces la multe lucruri (…). E foarte simplu, adic\u0103 \u0219i matematic\u0103 g\u0103se\u0219ti pe internet, dar asta nu \u00eenseamn\u0103 c\u0103 ne transform\u0103m \u00eentr-o popula\u021bie de matematicieni, pentru c\u0103 exist\u0103 informa\u021bia (…), deci f\u0103r\u0103 o investi\u021bie serioas\u0103, care mie mi s-ar p\u0103rea c\u0103 ar fi, cum s\u0103 zic, obligatorie ca s\u0103 nu r\u0103m\u00e2nem \u00een continuare o \u021bar\u0103 de migra\u021bie economic\u0103, investi\u021bii \u00een cultur\u0103, \u00een cercetare, \u00een \u0219tiin\u021b\u0103. Astea ar trebui s\u0103 fie pe primul loc, nu s\u0103 fie pe ultimul loc, \u0219i alea t\u0103iate. Altfel nu ai cum, nu ai cum s\u0103 ob\u021bii \u0219i nu pentru c\u0103, asta \u0219tiu c\u0103 poate s\u0103 par\u0103 o chestiune elitist\u0103, c\u0103 zic eu acum, dom’ne, ca s\u0103 vezi filmele mele e nevoie de educa\u021bie, nu e nevoie, eu nu spun asta, spun c\u0103 pentru dezvoltarea unui gust, a unui interes, lucrurile nu apar din senin. Asta e tot. \u0218i avem exemplul \u0103sta, dac\u0103 lu\u0103m exemplul Fran\u021bei sau al altor \u021b\u0103ri unde problema asta se pune mai pu\u021bin acut, descoperi lucrul \u0103sta. AGERPRES<\/strong>: Proiectul a fost respins la concursul Centrului Na\u021bional al Cinematografiei, dar filmul a ajuns ulterior la Cannes \u0219i pe lista scurt\u0103 pentru European Film Awards 2027. Ce spune aceast\u0103 experien\u021b\u0103 despre felul \u00een care sunt sus\u021binute proiectele cinematografice \u00een Rom\u00e2nia?<\/p>\n Radu Jude<\/strong>: Nu vreau s\u0103 intru \u00een discu\u021bia asta, pentru c\u0103 sunt din postura de victim\u0103 \u0219i e o postur\u0103 care nu \u00eemi place. A existat o comisie, de cinea\u0219ti, critici \u0219i cine a mai fost, nu mai \u021bin minte, au citit proiectul, li s-a p\u0103rut c\u0103 e prost \u0219i l-au notat ca atare, nu am ce s\u0103 comentez mai mult. Ce pot s\u0103 comentez e altceva, apropo de ce vorbeam mai \u00eenainte, adic\u0103 ce fel de cinema vrem s\u0103 avem \u0219i micile succese sau marile succese din ultima vreme ofer\u0103 o imagine fals\u0103, pentru c\u0103, de exemplu, Centrul Na\u021bional al Cinematografiei, din fel de fel de motive, habar nu am, nici nu m\u0103 intereseaz\u0103, nu func\u021bioneaz\u0103 de doi ani de zile, de fapt, pentru finan\u021bare. De doi ani nu mai exist\u0103 niciun concurs de finan\u021bare, abia acum s-a f\u0103cut primul concurs. E o situa\u021bie \u00een care nu \u0219tiu, nu conteaz\u0103 cinema-ul, dac\u0103 ar conta, imagina\u021bi-v\u0103 cum ar fi s\u0103 fie \u00eenchise spitalele doi ani sau ceva. OK, cinema-ul nu e important, cum sunt spitalele, dar, ca idee, totu\u0219i, un domeniu nu func\u021bioneaz\u0103 doi ani, e halucinant. \u0218i e \u0219i vina noastr\u0103, a cinea\u0219tilor, dac\u0103 vre\u021bi, c\u0103 l\u0103s\u0103m lucrurile, c\u0103 nu suntem o breasl\u0103 unit\u0103. Sunt fel de fel de de motive pentru asta.<\/p>\n AGERPRES<\/strong>: Probabil \u00eei ajut\u0103 \u0219i faptul c\u0103 reu\u0219i\u021bi s\u0103 g\u0103si\u021bi finan\u021b\u0103ri \u0219i din alte surse.<\/p>\n Radu Jude<\/strong>: Da, acum, eu am f\u0103cut filmul \u0103sta cu bani din Fran\u021ba \u0219i cu participarea companiei unde suntem, Avanpost, cu ni\u0219te bani de la BRD. Acum termin un film pe care l-am filmat \u00een var\u0103 \u0219i care este integral din bani priva\u021bi, ni\u0219te produc\u0103tori str\u0103ini, un film low budget, m-am descurcat a\u0219a, dar asta e. AGERPRES<\/strong>: Ce proiecte mai ave\u021bi pe agend\u0103 \u00een perioada urm\u0103toare?<\/p>\n Radu Jude<\/strong>: Sunt foarte multe. Intru \u00een filmare \u00een trei s\u0103pt\u0103m\u00e2ni, cu un fel de film, o adaptare liber\u0103 dup\u0103 ‘Miori\u021ba’, un ‘Revenge Story’, s\u0103 zic a\u0219a, m\u0103 rog, c\u00e2t sunt eu \u00een stare s\u0103 fac un film de felul \u0103sta, \u0219i dup\u0103 aia am fel de fel de proiecte pentru care nu am \u00eenc\u0103 finan\u021bare deloc, o s\u0103 vedem. Exist\u0103 un film pe care \u00eel dezvolt cu Sebastian Stan, se cheam\u0103 ‘Frankenstein \u00een Rom\u00e2nia’, dar nu \u0219tiu c\u00e2nd va fi finan\u021bat, \u0219i sigur, filmul pe care \u00eel termin, care se nume\u0219te ‘Cum vine bl\u00e2nda noapte’, un vers al lui Baudelaire, \u0219i care e tot un raport cu un alt produs cultural, \u00een alt film, \u00een cazul \u0103sta, ‘L’amore’ al lui Rossellini, \u0219i e un film, \u00een prima parte, povestea unei videochatiste, \u00een partea a doua, povestea unei v\u0103duve de la \u021bar\u0103 \u0219i raportul ei cu religia, \u0219i am\u00e2ndou\u0103 fac un diptic. \u0218i proiectul pe care \u00eel am \u0219i filmul \u0103sta pe care \u00eel termin acum sunt foarte diferite de ce am f\u0103cut. AGERPRES\/(AS – redactor: Petronius Craiu, editor: Georgiana T\u0103n\u0103sescu, editor online: Ada V\u00eelceanu, editor online: Ada V\u00eelceanu)<\/p>\n<\/div>\n [analyse_source url=”https:\/\/agerpres.ro\/cultura-media\/2026\/11\/07\/interviu-regizorul-radu-jude-jurnalul-unei-cameriste-e-un-film-care-s-a-nascut-diferit-de-alte-proie–1611032″]<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":" [analyse_image type=”featured” src=”https:\/\/agerpres.ro\/data\/202611\/20261107110535_642321.jpg”] Regizorul Radu Jude dezv\u0103luie, \u00eentr-un interviu acordat Agen\u021biei Na\u021bionale de Pres\u0103 AGERPRES, cum a luat na\u0219tere filmul ‘Jurnalul unei cameriste’, primul s\u0103u lungmetraj vorbit preponderent \u00een limba francez\u0103 \u0219i realizat majoritar \u00een afara Rom\u00e2niei. ”E un film care s-a n\u0103scut diferit de alte proiecte ale mele, \u00een sensul \u00een care a fost […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[2],"tags":[],"class_list":["post-2243030","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-politics"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/2243030","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=2243030"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/2243030\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=2243030"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=2243030"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=2243030"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}![](\"https:\/\/agerpres.ro\/data\/202611\/20261107110826_826231.jpg\")
\nFoto: (c) RADU TUTA \/ AGERPRES FOTO<\/p>\n![](\"https:\/\/agerpres.ro\/data\/202611\/20261107110833_839766.jpg\")
\nFoto: (c) RADU TUTA \/ AGERPRES FOTO<\/p>\n![](\"https:\/\/agerpres.ro\/data\/202611\/20261107110842_643093.jpg\")
\nFoto: (c) RADU TUTA \/ AGERPRES FOTO<\/p>\n![](\"https:\/\/agerpres.ro\/data\/202611\/20261107110848_933073.jpg\")
\nFoto: (c) RADU TUTA \/ AGERPRES FOTO<\/p>\n![](\"https:\/\/agerpres.ro\/data\/202611\/20261107110853_790562.jpg\")
\nFoto: (c) RADU TUTA \/ AGERPRES FOTO<\/p>\n![](\"https:\/\/agerpres.ro\/data\/202611\/20261107110900_467814.jpg\")
\nFoto: (c) RADU TUTA \/ AGERPRES FOTO<\/p>\n