[analyse_image type=”featured” src=”https:\/\/s.iw.ro\/gateway\/g\/ZmlsZVNvdXJjZT1odHRwJTNBJTJGJTJG\/c3RvcmFnZTA4dHJhbnNjb2Rlci5yY3Mt\/cmRzLnJvJTJGc3RvcmFnZSUyRjIwMjUl\/MkYxMiUyRjI5JTJGMjUxNDEzM18yNTE0\/MTMzX3BlbnNpb25hcmUuanBnJnc9MTIw\/MCZoPTYzMCZ6Yz0xJmhhc2g9OTAzNjlh\/NTkwZjdjYzgzNDdmZWIyNmU4OWYxZjYwZGM=.thumb.jpg”]<\/p>\n
Cheltuielile cu protec\u021bia social\u0103 din Rom\u00e2nia au reprezentat aproximativ 17,1% din PIB \u00een 2025, una dintre cele mai mici ponderi din Uniunea European\u0103 \u0219i cu peste zece puncte procentuale sub media UE, de 27,5%. Totodat\u0103, acestea au crescut cu numai 0,7% fa\u021b\u0103 de 2024, al doilea cel mai redus avans dintre statele membre, potrivit estim\u0103rilor preliminare publicate vineri de Eurostat.<\/strong><\/p>\n La nivelul Uniunii Europene, cheltuielile totale cu presta\u021biile de protec\u021bie social\u0103 au ajuns anul trecut la 5.183 de miliarde de euro, \u00een cre\u0219tere cu 4,9% fa\u021b\u0103 de 2024.<\/p>\n Raportate la dimensiunea economiei europene, acestea au reprezentat 27,5% din PIB-ul UE. Ponderea a sc\u0103zut cu 0,2 puncte procentuale comparativ cu anul precedent, nu a crescut, a\u0219a cum a fost relatat ini\u021bial \u00een unele informa\u021bii.\u00a0<\/p>\n Cele mai mari cheltuieli cu protec\u021bia social\u0103 raportate la PIB au fost \u00eenregistrate \u00een Austria, unde au ajuns la 32,4%, Finlanda, cu 32,2%, \u0219i Fran\u021ba, cu 32,1%.<\/p>\n La polul opus se afl\u0103 Irlanda, cu o pondere de 11,7% din PIB, Malta, cu 13,8%, Ungaria, cu 16,7%, \u0219i Rom\u00e2nia, cu aproximativ 17,1%.<\/p>\n Diferen\u021bele arat\u0103 c\u00e2t reprezint\u0103 cheltuielile sociale din economia fiec\u0103rei \u021b\u0103ri, nu valoarea efectiv\u0103 primit\u0103 de fiecare beneficiar. Ponderea este influen\u021bat\u0103 at\u00e2t de nivelul presta\u021biilor acordate, c\u00e2t \u0219i de dimensiunea PIB-ului \u0219i de structura sistemului social din fiecare stat.<\/p>\n \u00cen 2025, cheltuielile nominale cu protec\u021bia social\u0103 au crescut \u00een toate statele membre. Cele mai mari avansuri au fost raportate de Croa\u021bia, cu 15,4%, Bulgaria, cu 12,1%, \u0219i Lituania, cu 11,6%.<\/p>\n Cele mai reduse cre\u0219teri au fost \u00eenregistrate \u00een Grecia, de 0,6%, Rom\u00e2nia, de 0,7%, \u0219i Finlanda, de 1,3%.<\/p>\n Cea mai mare parte a cheltuielilor sociale din Uniunea European\u0103 a fost destinat\u0103 presta\u021biilor pentru limit\u0103 de v\u00e2rst\u0103, categorie care cuprinde \u00een principal pensiile.<\/p>\n Acestea au \u00eensumat 2.152 de miliarde de euro \u0219i au reprezentat 41,5% din totalul cheltuielilor cu protec\u021bia social\u0103.<\/p>\n Pe locul al doilea s-au aflat presta\u021biile pentru boal\u0103 \u0219i asisten\u021b\u0103 medical\u0103, cu 1.556 de miliarde de euro, echivalentul a 30% din total.<\/p>\n \u00cempreun\u0103, pensiile pentru limit\u0103 de v\u00e2rst\u0103 \u0219i cheltuielile pentru s\u0103n\u0103tate au reprezentat 71,5% din totalul presta\u021biilor sociale acordate \u00een Uniunea European\u0103.<\/p>\n Restul cheltuielilor au fost destinate persoanelor cu dizabilit\u0103\u021bi, pensiilor de urma\u0219, sprijinului pentru familii \u0219i copii, \u0219omajului, locuin\u021belor \u0219i combaterii excluziunii sociale.<\/p>\n Statisticile Eurostat includ presta\u021biile acordate gospod\u0103riilor \u00een bani sau \u00een natur\u0103, prin sisteme organizate colectiv, pentru reducerea poverii financiare generate de b\u0103tr\u00e2ne\u021be, boal\u0103, dizabilitate, pierderea locului de munc\u0103 ori alte riscuri sociale.<\/p>\nPensiile \u0219i s\u0103n\u0103tatea reprezint\u0103 peste 70% din cheltuieli<\/h2>\n