[analyse_image type=”featured” src=”https:\/\/www.activenews.ro\/images\/articole\/208714.jpeg”]<\/p>\n
<p align=”center”><span lang=”EN-US” style=”font-weight: bold;”>Cum s-a ajuns aici?<\/span><\/p> <p><i><span lang=”EN-US”>Dou\u0103 secole de putere \u021binut\u0103 cu din\u021bii \u0219i cu ghearele<\/span><\/i><\/p> <p align=”right”><span lang=”EN-US”>Lauren\u021biu Niculescu<\/span><\/p> <p><span lang=”EN-US” style=”font-weight: bold;”>Ce se ap\u0103r\u0103, de fapt<\/span><\/p> <p><span lang=”EN-US”>De c\u00e2teva s\u0103pt\u0103m\u00e2ni, clasa politic\u0103 rom\u00e2neasc\u0103 nu lupt\u0103 pentru un guvern. Lupt\u0103 \u00eempotriva unei pierderi, \u0219i asta se vede de la o po\u0219t\u0103. S\u00e2mb\u0103t\u0103, 17 octombrie, PNL a hot\u0103r\u00e2t s\u0103 voteze \u00eenvestirea guvernului adversarului s\u0103u istoric \u0219i, \u00een aceea\u0219i \u0219edin\u021b\u0103, s\u0103 treac\u0103 \u00een opozi\u021bie fa\u021b\u0103 de el. Liderul partidului a numit gestul \u201evot de necesitate\u201d \u0219i \u201evot pentru \u021bar\u0103\u201d. Mar\u021bi, 20 octombrie, Parlamentul a fost chemat s\u0103 se pronun\u021be asupra unui cabinet alc\u0103tuit din mini\u0219tri PSD \u0219i din \u201eindependen\u021bi\u201d, condus de un fost jurnalist sau ambasador, dup\u0103 mai bine de cinci luni de interimat \u0219i trei \u00eencerc\u0103ri e\u0219uate. Nimic din toate acestea nu e o anomalie. Este metoda.<\/span><\/p> <p><span lang=”EN-US”>\u00centrebarea nu e de ce se opun elitele schimb\u0103rii. Orice elit\u0103 se opune, oriunde \u0219i oric\u00e2nd. \u00centrebarea e de ce se opune elita rom\u00e2neasc\u0103 \u00een felul acesta \u0219i cu \u00eenver\u0219unarea aceasta, cu din\u021bii \u0219i cu ghearele. R\u0103spunsul scurt este c\u0103 ea nu ap\u0103r\u0103 un mandat, ci o regul\u0103. Regula dup\u0103 care, de aproape dou\u0103 secole, nimeni dintre cei afla\u021bi \u00een\u0103untru nu pierde cu adev\u0103rat. Se schimb\u0103 locurile la mas\u0103, nu masa. Cine amenin\u021b\u0103 regula nu e un adversar electoral, ci o primejdie pentru to\u021bi deodat\u0103, iar \u00een fa\u021ba unei primejdii comune fra\u021bii se \u00eempac\u0103. C\u0103lin Georgescu a atacat regula. AUR, cu aproape patruzeci la sut\u0103 \u00een sondaje, o atac\u0103 \u00een fiecare zi. Restul decurge de aici.<\/span><\/p> <p><span lang=”EN-US”>Ca s\u0103 \u00een\u021belegem cum s-a ajuns aici, nu e destul s\u0103 ne \u00eentoarcem la 1989. Trebuie s\u0103 mergem p\u00e2n\u0103 la 1789, c\u00e2nd puterea a aflat, la Paris, c\u0103 poate muri, \u0219i de atunci nu mai guverneaz\u0103 dec\u00e2t ca s\u0103 nu moar\u0103. Revolu\u021bia francez\u0103 a l\u0103sat Europei dou\u0103 mo\u0219teniri care nu mai pot fi desp\u0103r\u021bite, poporul ca actor politic \u0219i elita ca fric\u0103 organizat\u0103. Cele dou\u0103 secole de atunci sunt povestea felului \u00een care a doua a \u00eenv\u0103\u021bat s-o ocoleasc\u0103 pe prima. Rom\u00e2nia noastr\u0103 a \u00eenv\u0103\u021bat lec\u021bia mai bine dec\u00e2t to\u021bi.<\/span><\/p> <p><span lang=”EN-US” style=”font-weight: bold;”>Formula puterii<\/span><\/p> <p><span lang=”EN-US”>Formula are o dat\u0103 de na\u0219tere. \u00cen 1814, Ludovic al XVIII-lea scria \u00een preambulul Cartei constitu\u021bionale c\u0103 prima lui datorie fa\u021b\u0103 de popoarele sale era s\u0103 p\u0103streze, \u00een propriul lor interes, drepturile \u0219i prerogativele coroanei. Puterea e \u00eenf\u0103\u021bi\u0219at\u0103 ca bunul pe care cel ce o de\u021bine \u00eel ap\u0103r\u0103 pentru ceilal\u021bi. Propozi\u021bia a trecut oceanul \u0219i regimurile f\u0103r\u0103 s\u0103-\u0219i schimbe cuvintele. \u00cen iulie 1973, refuz\u00e2nd s\u0103 depun\u0103 m\u0103rturie \u00een fa\u021ba comisiei senatoriale pentru Watergate, Nixon \u00eei scria senatorului Ervin c\u0103 datoria fiec\u0103rui pre\u0219edinte de a ap\u0103ra drepturile \u0219i puterile constitu\u021bionale ale func\u021biei sale e o obliga\u021bie direct\u0103 fa\u021b\u0103 de popor. Exact a\u0219a a ajuns \u0219i la Bucure\u0219ti. \u00cen aprilie 2026, \u00eentrebat dac\u0103 demisioneaz\u0103 \u00een cazul \u00een care PSD \u00eei retrage sprijinul, Ilie Bolojan r\u0103spundea c\u0103 nu, pentru c\u0103 \u201eRom\u00e2nia are nevoie ca guvernul s\u0103 lucreze\u201d \u0219i pentru c\u0103 \u201eam obliga\u021bia fa\u021b\u0103 de \u021bara noastr\u0103 s\u0103 asigur func\u021bionarea guvernului\u201d. Guvernul lui a c\u0103zut la mai pu\u021bin de trei s\u0103pt\u0103m\u00e2ni dup\u0103 aceea. \u00cen octombrie, acela\u0219i om va vota guvernul adversarului \u0219i a numit gestul \u201evot pentru \u021bar\u0103\u201d. Formula sluje\u0219te la fel de bine \u0219i ca s\u0103 r\u0103m\u00e2i, \u0219i ca s\u0103 cedezi, fiindc\u0103 nu vorbe\u0219te niciodat\u0103 despre cel care o roste\u0219te.<\/span><\/p> <p><span lang=”EN-US”>Un an dup\u0103 Cart\u0103, la Viena, \u00eenving\u0103torii lui Napoleon au stabilit regula nescris\u0103 a lumii moderne. Kissinger i-a spus <i>legitimitate<\/i>\u0219i i-a dat un \u00een\u021beles s\u0103rac, dar exact. Legitim nu e cine are dreptate, ci cine accept\u0103 cadrul \u00een care ceilal\u021bi s-au \u00eenvoit s\u0103-\u0219i rezolve diferendele. Cine refuz\u0103 cadrul e, prin defini\u021bie, o putere revolu\u021bionar\u0103, \u0219i cu ea nu se negociaz\u0103. Se \u021bine la distan\u021b\u0103. Pune\u021bi \u201eextremist\u201d \u00een loc de \u201erevolu\u021bionar\u201d \u0219i ave\u021bi vocabularul anului 2026.<\/span><\/p> <p><span lang=”EN-US”>Principatele Rom\u00e2ne au intrat \u00een lumea aceasta pe u\u0219a din dos, cu Regulamentul Organic din 1831, scris de comisii de boieri sub supravegherea generalului Kiseleff, rev\u0103zut la Petersburg \u0219i votat de adun\u0103ri alc\u0103tuite tot din boieri. Regulamentul a modernizat administra\u021bia \u0219i a \u00eenghe\u021bat privilegiile. Adun\u0103rile erau alese de boieri dintre boieri, iar boierul nu pl\u0103tea bir. De aici vin cele dou\u0103 lec\u021bii pe care elita de la Bucure\u0219ti nu le-a mai uitat niciodat\u0103. Legitimitatea ei nu vine de jos, ci de la un garant din afar\u0103. Iar legea nu e o limit\u0103 a puterii, ci instrumentul prin care puterea \u00ee\u0219i fixeaz\u0103 locul. Garantul s-a schimbat de atunci de multe ori, Rusia, puterile garante de la Paris, Berlinul, Parisul, Moscova, Bruxellesul \u0219i Washingtonul. Nu le pun pe acela\u0219i plan, fiindc\u0103 o alian\u021b\u0103 aleas\u0103 prin vot nu e un protectorat. Pun pe acela\u0219i plan reflexul. \u00cen fiecare criz\u0103 mare, primul drum al puterii de la Bucure\u0219ti nu duce spre popor, ci spre garant.<\/span><\/p> <p><span lang=”EN-US” style=”font-weight: bold;”>Fra\u021bii, tat\u0103l \u0219i prin\u021bul str\u0103in<\/span><\/p> <p><span lang=”EN-US”>Revolu\u021bia de la 1848 a fost singura \u00eencercare a unei p\u0103r\u021bi din elit\u0103 de a-\u0219i lua legitimitatea de jos, \u0219i \u00een trei luni a fost stins\u0103. Genera\u021bia ei s-a \u00eentors din exil cu o lec\u021bie pe care Gramsci avea s-o numeasc\u0103 revolu\u021bie pasiv\u0103, iar Lampedusa s-o spun\u0103 \u00eentr-o singur\u0103 fraz\u0103. <i>Ca totul s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 la fel, totul trebuie s\u0103 se schimbe<\/i>. Cuza a aplicat-o. \u00cen 1864, c\u00e2nd Adunarea i-a blocat legea rural\u0103, a dizolvat-o printr-o lovitur\u0103 de stat \u0219i a \u00eempropriet\u0103rit \u021b\u0103ranii. A f\u0103cut ce elita voia s\u0103 se fac\u0103, dar nu asupra ei. R\u0103spunsul a venit \u00een noaptea de 10 spre 11 februarie 1866, c\u00e2nd liberalii \u0219i conservatorii, du\u0219mani \u00een toate celelalte, l-au silit s\u0103 abdice. Contemporanii i-au spus alian\u021bei \u201emonstruoasa coali\u021bie\u201d. Numele e nedrept fa\u021b\u0103 de mon\u0219tri. N-a fost nimic monstruos \u00een ea, ci ceva foarte omenesc. Fra\u021bii s-au unit \u00eempotriva celui care amenin\u021ba s\u0103 devin\u0103 tat\u0103.<\/span><\/p> <p><span lang=”EN-US”>Apoi au f\u0103cut ce fac fra\u021bii dup\u0103 ce l-au \u00eenl\u0103turat pe tat\u0103, ca niciunul dintre ei s\u0103 nu-i ia locul. Au adus un tat\u0103 din afar\u0103, pe prin\u021bul de Hohenzollern, candidatul lui Br\u0103tianu, cu girul lui Napoleon al III-lea. Nu era al nim\u0103nui din\u0103untru, dar era al cuiva din afar\u0103. De atunci, tiparul se repet\u0103 la fiecare cotitur\u0103 a istoriei. Nu un suveran care \u00ee\u0219i alege o elit\u0103, ci o elit\u0103 care \u00ee\u0219i alege un suveran, \u0219i \u00eel alege \u00een a\u0219a fel \u00eenc\u00e2t s\u0103 nu-i poat\u0103 clinti pozi\u021bia. Prin\u021bul str\u0103in din 1866, premierul tehnocrat din 1991, guvernul de \u201etehnocra\u021bi\u201d din 2015 \u0219i fostul ambasador din 2026 stau pe acela\u0219i scaun. E scaunul tat\u0103lui pe care fra\u021bii nu vor s\u0103-l dea niciunuia dintre ei.<\/span><\/p> <p><span lang=”EN-US” style=”font-weight: bold;”>Alegeri organizate, nu c\u00e2\u0219tigate<\/span><\/p> <p><span lang=”EN-US”>Critica elitei a venit din interiorul ei, de la \u00eenceput. Maiorescu a vorbit de forme f\u0103r\u0103 fond, Eminescu de \u201ep\u0103tura superpus\u0103\u201d, Gherea de \u201eneoiob\u0103gie\u201d, iar R\u0103dulescu-Motru, psiholog, i-a pus diagnosticul \u00een 1904, <i>politicianismul<\/i>, politica practicat\u0103 ca meserie \u0219i ca mijloc de trai. Zeletin a dat, ap\u0103r\u00e2nd oligarhia liberal\u0103, explica\u021bia cea mai nepl\u0103cut\u0103. Din exportul de gr\u00e2ne deschis de Tratatul de la Adrianopol a crescut o burghezie de negustori, arenda\u0219i \u0219i bancheri, nu de fabrican\u021bi, iar o burghezie f\u0103r\u0103 fabrici nu putea cre\u0219te dec\u00e2t prin stat. Asta \u00eenseamn\u0103 c\u0103 elita noastr\u0103 nu avea, \u00een afara statului, nimic de ap\u0103rat. Un aristocrat englez \u00ee\u0219i ap\u0103ra p\u0103m\u00e2ntul, un industria\u0219 german fabrica. Elita rom\u00e2neasc\u0103 \u00ee\u0219i ap\u0103ra accesul la stat, iar pentru o asemenea elit\u0103 pierderea puterii nu e o \u00eenfr\u00e2ngere politic\u0103. E pierderea temeiului propriei existen\u021be. De aici \u00eenver\u0219unarea.<\/span><\/p> <p><span lang=”EN-US”>Mecanismul a ap\u0103rut dup\u0103 1866. Domnitorul numea guvernul, guvernul organiza alegerile, alegerile confirmau guvernul. Caragiale a pus procedura pe scen\u0103. \u00cen 1895, Carol I a pref\u0103cut obiceiul \u00een sistem, liberalii \u0219i conservatorii pe r\u00e2nd, cu alegerile dup\u0103 numire, nu \u00eenainte. Istoricii i-au spus \u201erotativa guvernamental\u0103\u201d. Consecin\u021ba psihologic\u0103 n-o consemneaz\u0103 niciun manual. Din 1866 p\u00e2n\u0103 \u00een 1937, un guvern rom\u00e2n a pierdut o singur\u0103 dat\u0103 alegerile generale pe care le-a organizat, \u00een noiembrie 1919, \u0219i le-a pierdut pentru doar doi ani. O elit\u0103 care nu pierde aproape niciodat\u0103 n-are cum s\u0103 \u00eenve\u021be s\u0103 piard\u0103. Nu-\u0219i face anticorpii, nu-\u0219i face ritualurile, nu-\u0219i face vocabularul. C\u00e2nd, \u00eentr-un t\u00e2rziu, pierde, nu tr\u0103ie\u0219te pierderea ca pe un rezultat, ci ca pe o catastrof\u0103, \u0219i se poart\u0103 ca atare.<\/span><\/p> <p><span lang=”EN-US”>Poporul a intrat \u00een acest joc neinvitat, dar o singur\u0103 dat\u0103 a intrat cu adev\u0103rat, \u00een 1907, \u0219i r\u0103spunsul elitei a avut dou\u0103 mi\u0219c\u0103ri care definesc metoda p\u00e2n\u0103 azi. \u00cent\u00e2i a scos armata, cu sute, poate mii de mor\u021bi. Apoi, c\u00e2nd r\u0103zboiul a f\u0103cut \u021b\u0103r\u0103nimea de ne\u00eenlocuit, a admis votul universal \u0219i \u00eempropriet\u0103rirea. Elita n-a cedat puterea niciodat\u0103. I-a cooptat pe cei de jos \u00een propriul joc, cu vot, dar f\u0103r\u0103 rotativ\u0103. Iar prima dat\u0103 c\u00e2nd rotativa n-a mai produs o majoritate, \u00een decembrie 1937, sistemul a desfiin\u021bat jocul. \u00cen dou\u0103 luni, Carol al II-lea a instaurat dictatura regal\u0103, partidele au fost dizolvate, iar clasa politic\u0103, cu prea pu\u021bine excep\u021bii la v\u00e2rf, s-a \u00eenscris \u00een partidul unic. A preferat s\u0103-\u0219i piard\u0103 partidele dec\u00e2t s\u0103-\u0219i piard\u0103 locul. C\u00e2nd regula rota\u021biei nu mai garanteaz\u0103 c\u0103 nimeni din\u0103untru nu pierde, elita renun\u021b\u0103 la regul\u0103, nu la pozi\u021bie.<\/span><\/p> <p><span lang=”EN-US” style=”font-weight: bold;”>De la rota\u021bia cadrelor la cartel<\/span><\/p> <p><span lang=”EN-US”>Comunismul a fost singura dat\u0103 c\u00e2nd a fost \u00eenlocuit\u0103 \u0219i elita, nu doar aranjamentul. Dar statul a creat o elit\u0103 nou\u0103, dup\u0103 aceea\u0219i re\u021bet\u0103, \u201enoua clas\u0103\u201d. Nomenclatura a fost <i>p\u0103tura superpus\u0103<\/i> a lui Eminescu \u00een forma ei des\u0103v\u00e2r\u0219it\u0103. Nu mai avea nevoie nici s\u0103 se prefac\u0103 c\u0103 exist\u0103 \u00een afara statului. Era statul. \u00cen 1973, Ceau\u0219escu a dat metodei numele ei adev\u0103rat, \u201erota\u021bia cadrelor\u201d, principiul dup\u0103 care nimeni nu st\u0103 destul \u00eentr-un loc ca s\u0103 prind\u0103 r\u0103d\u0103cini. Nimeni nu putea deveni tat\u0103 \u00een afara tat\u0103lui. Cuv\u00e2ntul e acela\u0219i cu cel din 1895 \u0219i cu cel din 2021, \u0219i sub el stau trei mecanisme diferite care rezolv\u0103 aceea\u0219i problem\u0103. Cum \u021bii puterea \u00een mi\u0219care ca nimeni din\u0103untru s\u0103 n-o piard\u0103 \u0219i nimeni din afar\u0103 s\u0103 n-o ia.<\/span><\/p> <p><span lang=”EN-US”>Decembrie 1989 a fost cea mai curat\u0103 revolu\u021bie pasiv\u0103 din istoria noastr\u0103. Tat\u0103l a fost judecat \u0219i \u00eempu\u0219cat \u00een ziua de Cr\u0103ciun de propriii lui fii, iar fiii au preluat statul \u00eenainte ca poporul s\u0103 apuce s\u0103 cear\u0103 altceva. E\u0219alonul al doilea al partidului a devenit e\u0219alonul \u00eent\u00e2i al democra\u021biei. Dup\u0103 1990, elita s-a organizat \u00een ceea ce Katz \u0219i Mair au numit, \u00een 1995, partidul-cartel. Partidele nu mai concureaz\u0103 ca s\u0103 guverneze, ci se \u00een\u021beleg ca s\u0103 \u00eempart\u0103 statul, cu o clauz\u0103 nescris\u0103. Cine pierde alegerile nu pierde cu adev\u0103rat, prime\u0219te mai departe bani, func\u021bii \u0219i acces, iar cine vine din afar\u0103 nu prime\u0219te nimic, oric\u00e2t ar fi votat. Cartelul nu e o conspira\u021bie. E un aranjament de supravie\u021buire \u00een comun. \u00cen 2021, la ad\u0103postul pandemiei, cartelul s-a numit singur. PSD \u0219i PNL, dup\u0103 ce se declaraser\u0103 de ne\u00eemp\u0103cat, au f\u0103cut o coali\u021bie cu premier prin rota\u021bie, iar presa a scos din manuale cuv\u00e2ntul lui Carol I. Un sistem care se descrie cu termenul istoric al propriei metode nu mai are ce s\u0103 ascund\u0103.<\/span><\/p> <p><span lang=”EN-US”>Dou\u0103 sute de ani de istorie cunosc numai rota\u021bii mici f\u0103cute prin vot, schimbarea oamenilor \u00een acela\u0219i aranjament, \u0219i numai rota\u021bii mari f\u0103cute prin catastrof\u0103, implic\u00e2nd schimbarea aranjamentului \u00eensu\u0219i, \u00een 1938, \u00een 1947 \u0219i \u00een 1989. Nicio rota\u021bie mare n-a venit vreodat\u0103 din urne. Nici 1996 nu contrazice regula. Coali\u021bia venit\u0103 atunci a guvernat patru ani al\u0103turi de mo\u0219tenitorii celor pe care \u00eei \u00eenvinsese, a plecat ruinat\u0103 \u0219i z\u0103p\u0103cit\u0103 de cap, iar PN\u021a-CD n-a mai intrat de atunci \u00een Parlament. Ca s\u0103 fiu cinstit cu propria tez\u0103, spun \u0219i ce ar infirma-o. Un partid venit din afara aranjamentului, care ia puterea prin vot \u0219i nu e absorbit \u00een primii doi ani. P\u00e2n\u0103 acum nu s-a \u00eent\u00e2mplat a\u0219a ceva.<\/span><\/p> <p><span lang=”EN-US” style=”font-weight: bold;”>Cele trei pariuri<\/span><\/p> <p><span lang=”EN-US”>\u00cen 2024, metoda a dat de un om care nu intra \u00een rota\u021bie. Un candidat din afara cartelului a c\u00e2\u0219tigat primul tur, iar candida\u021bii cartelului au r\u0103mas \u00een urma lui. Ce a urmat se \u0219tie. M\u0103 intereseaz\u0103 logica deciziei, fiindc\u0103 ea e psihologic\u0103 \u00eenainte de a fi juridic\u0103. Kahneman \u0219i Tversky au ar\u0103tat c\u0103 oamenii pu\u0219i \u00een fa\u021ba unei pierderi sigure devin dintr-odat\u0103 dispu\u0219i s\u0103 ri\u0219te. Prefer\u0103 un pariu care poate aduce o pierdere mai mare unei pierderi mici, dar certe. Pierderea cert\u0103 din decembrie 2024 era un pre\u0219edinte din afara cartelului. Pariul a fost anularea, pronun\u021bat\u0103 de nou\u0103 judec\u0103tori, salutat\u0103 \u0219i folosit\u0103 de cartel. Al doilea pariu a fost excluderea din martie. Al treilea se joac\u0103 acum, cu fostul candidat arestat preventiv, cu un pre\u0219edinte pentru care \u201ealegerile anticipate nu sunt o solu\u021bie\u201d \u0219i cu un guvern instalat prin \u201evot de necesitate\u201d de un partid care \u00een aceea\u0219i zi a trecut \u00een opozi\u021bie. Fiecare pariu are aceea\u0219i structur\u0103. Nu se joac\u0103 pentru c\u00e2\u0219tig, ci \u00eempotriva pierderii. Iar cine joac\u0103 \u00eempotriva pierderii nu \u0219tie s\u0103 se opreasc\u0103, fiindc\u0103 fiecare rund\u0103 pierdut\u0103 face pierderea urm\u0103toare \u0219i mai greu de primit. E ca la p\u0103c\u0103nele. Nu pleci p\u00e2n\u0103 nu e\u0219ti lefter, \u0219i pleci doar ca s\u0103 duci televizorul la amanet \u0219i s\u0103 te \u00eentorci plin de \u00eencredere.<\/span><\/p> <p><span lang=”EN-US”>Ce se ap\u0103r\u0103, a\u0219adar, nu e un guvern \u0219i nici m\u0103car o majoritate. E regula dup\u0103 care nimeni din\u0103untru nu pierde cu adev\u0103rat. Fiecare gest al acestei toamne, votul de necesitate, cabinetul de partid numit tehnocrat, arestarea, am\u00e2narea, dialogul la care nu vine nimeni, e un gest de \u021binere, nu de guvernare. Nu se ap\u0103r\u0103 un mandat de patru ani, se ap\u0103r\u0103 dou\u0103 secole de garan\u021bie. Iar peste aversiunea veche s-a a\u0219ezat una nou\u0103. Indiferent cine a hot\u0103r\u00e2t \u0219i cu ce temei, imaginea lui C\u0103lin Georgescu ridicat de acas\u0103 de poli\u021bi\u0219ti le-a ar\u0103tat tuturor celor din\u0103untru ce poate \u00eensemna s\u0103 fii scos afar\u0103. Pierderea puterii n-ar mai \u00eensemna, pentru ei, ie\u0219irea din guvern, ci intrarea \u00een ceea ce s-a preg\u0103tit pentru altul. O putere care nu mai poate accepta s\u0103 piard\u0103 ajunge s\u0103 cear\u0103 \u021b\u0103rii s\u0103 piard\u0103 \u00een locul ei.<\/span><\/p> <p><span lang=”EN-US” style=”font-weight: bold;”>De ce cu din\u021bii \u0219i cu ghearele<\/span><\/p> <p><span lang=”EN-US”>Istoria explic\u0103 metoda, dar \u00eenver\u0219unarea pe care o vedem are o explica\u021bie clinic\u0103, fiindc\u0103 ce vedem la Bucure\u0219ti nu e un calcul, ci un afect. Mi se pare c\u0103 cinci mecanisme lucreaz\u0103 \u00eempreun\u0103.<\/span><\/p> <p><span lang=”EN-US”>Mai \u00eent\u00e2i este <i>aversiunea la pierdere<\/i>, descris\u0103 \u0219i m\u0103surat\u0103 de Kahneman \u0219i Tversky. O pierdere c\u00e2nt\u0103re\u0219te \u00een minte cam de dou\u0103 ori c\u00e2t un c\u00e2\u0219tig egal, iar ce de\u021bii \u00ee\u021bi pare, numai fiindc\u0103 \u00eel de\u021bii, mai valoros dec\u00e2t ar pl\u0103ti oricine pe el. O elit\u0103 care a de\u021binut statul de dou\u0103 secole nu-l mai vede ca pe un mandat primit, ci ca pe o avere a ei. Pierderea lui nu i se pare o alternan\u021b\u0103. I se pare un jaf. Drumul de la interes la convingere e cunoscut din psihologia clinic\u0103. Avantajul devine drept presupus, dreptul devine identitate, identitatea devine justificare, iar la cap\u0103t omul nu mai ap\u0103r\u0103 <i>ce are<\/i>, ci <i>ce este<\/i>, cu toat\u0103 sinceritatea.<\/span><\/p> <p><span lang=”EN-US”>Apoi <i>paradoxul puterii<\/i>, descris de Keltner. Puterea se c\u00e2\u0219tig\u0103 cu putin\u021ba de a-i citi pe ceilal\u021bi \u0219i se exercit\u0103, cu timpul, tocmai cu pre\u021bul acestei putin\u021be. De aici felul \u00een care elita cite\u0219te cele patruzeci de procente ale AUR. Nu ca pe un verdict, ci ca pe o manipulare, o dezinformare, o m\u00e2n\u0103 str\u0103in\u0103. Nu e prostie, ci efectul previzibil al unei puteri de curs\u0103 lung\u0103 asupra min\u021bii. Maner \u0219i Mead au m\u0103surat, \u00een 2010, \u0219i conduita. Liderii cu nevoie mare de dominare, c\u00e2nd pozi\u021bia le devine nesigur\u0103, re\u021bin informa\u021bii \u0219i \u00eei \u00eendep\u0103rteaz\u0103 pe cei competen\u021bi, sacrific\u00e2nd rezultatul comun ca s\u0103-\u0219i apere locul. Elita nu se poart\u0103 a\u0219a de felul ei. Se poart\u0103 a\u0219a din clipa \u00een care a v\u0103zut u\u0219a.<\/span><\/p> <p><span lang=”EN-US”>Apoi <i>coeziunea prin amenin\u021bare<\/i>, de la Simmel \u0219i Coser. Un du\u0219man din afar\u0103 str\u00e2nge r\u00e2ndurile \u0219i suspend\u0103 certurile dintre fra\u021bi. De aceea cartelul arat\u0103 cel mai unit tocmai c\u00e2nd e cel mai slab. Partidele care \u00een prim\u0103var\u0103 nu mai puteau sta \u00een aceea\u0219i \u00eenc\u0103pere voteaz\u0103 \u00een toamn\u0103 acela\u0219i guvern, nu fiindc\u0103 s-au \u00eemp\u0103cat, ci fiindc\u0103 au v\u0103zut acela\u0219i Bau-Bau la u\u0219\u0103. Unitatea lor nu e f\u0103cut\u0103 dup\u0103 un plan, ci e un reflex de hait\u0103. Coser a observat \u00eens\u0103 o condi\u021bie. Amenin\u021barea str\u00e2nge r\u00e2ndurile numai \u00een grupurile care mai au un consens de baz\u0103. Pe celelalte, amenin\u021barea le sparge.<\/span><\/p> <p><span lang=”EN-US”>Al patrulea mecanism \u00eel fac <i>clivajul \u0219i proiec\u021bia<\/i>, descrise de Melanie Klein. Mintea care nu poate \u00eendura un conflict taie lumea \u00een bun \u0219i r\u0103u \u0219i a\u0219az\u0103 r\u0103ul \u00een cel\u0103lalt, \u00een al\u021bii. Cine a anulat un vot num\u0103rat vorbe\u0219te despre pericolul la adresa democra\u021biei, f\u0103r\u0103 s\u0103 fie tr\u0103snit de vreun fulger interior. Cine a \u021binut \u021bara cinci luni f\u0103r\u0103 guvern vorbe\u0219te despre instabilitatea pe care ar aduce-o ceilal\u021bi. Nu e numai ipocrizie. E proiec\u021bie, felul \u00een care o minte scap\u0103 de ceea ce n-ar putea purta dac\u0103 ar recunoa\u0219te c\u0103 \u00eei apar\u021bine.<\/span><\/p> <p><span lang=”EN-US”>\u0218i, \u00een sf\u00e2r\u0219it, <i>sinele fals<\/i>, al lui Winnicott. Copilul care nu poate fi primit a\u0219a cum e \u00ee\u0219i construie\u0219te o fa\u021bad\u0103 docil\u0103, \u0219i fa\u021bada ajunge la un moment dat s\u0103 tr\u0103iasc\u0103 \u00een locul lui. O opozi\u021bie care instaleaz\u0103 guvernul, un vot \u201ede necesitate\u201d, un cabinet de partid numit \u201etehnocrat\u201d, un dialog la care nu vine nimeni sunt forme care tr\u0103iesc \u00een locul fondului. Maiorescu a descris, f\u0103r\u0103 s\u0103 aib\u0103 cuv\u00e2ntul, sinele fals al statului rom\u00e2n. Formele f\u0103r\u0103 fond nu sunt o lips\u0103. Sunt o ap\u0103rare primitiv\u0103.<\/span><\/p> <p><span lang=”EN-US”>La cap\u0103t r\u0103m\u00e2ne ce a spus Arendt despre putere \u0219i violen\u021b\u0103. Puterea e putin\u021ba oamenilor de a ac\u021biona \u00eempreun\u0103, violen\u021ba e instrument, iar instrumentul iese la vedere acolo unde puterea a \u00eenceput s\u0103 lipseasc\u0103. O ordine politic\u0103 a c\u0103rei formul\u0103 e ap\u0103rat\u0103 mai mult \u00een instan\u021be dec\u00e2t \u00een urne a trecut de la putere la instrument, oricine ar \u021bine instrumentul \u00een m\u00e2n\u0103. O elit\u0103 care n-a pierdut aproape niciodat\u0103 nu e o elit\u0103 puternic\u0103, ci una care nu a fost pus\u0103 la \u00eencercare.<\/span><\/p> <p><span lang=”EN-US” style=”font-weight: bold;”>\u00centrebarea anului care vine<\/span><\/p> <p><span lang=”EN-US”>Pareto credea c\u0103 elitele de vulpi, pricepute la proceduri, la coali\u021bii \u0219i la tribunale, sunt p\u00e2n\u0103 la urm\u0103 \u00eenlocuite de c\u0103tre lei. Istoria rom\u00e2neasc\u0103 spune altceva. Vreme de dou\u0103 sute de ani, elita de aici a supravie\u021buit fiec\u0103rui leu nu \u00eenfr\u00e2ng\u00e2ndu-l, ci domesticindu-l \u0219i absorbindu-l. Pe \u021b\u0103rani i-a absorbit cu p\u0103m\u00e2nt \u0219i cu vot, dup\u0103 ce mai \u00eent\u00e2i i-a \u00eempu\u0219cat. Pe revolu\u021bionarii din 1989 i-a absorbit guvern\u00e2nd \u00een numele revolu\u021biei. Gramsci i-a spus transformism, absorb\u021bia molecular\u0103 a adversarului \u00een blocul conduc\u0103tor, p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd adversarul nu mai e adversar, ci un comesean nou. Nicu\u0219or Dan, ales \u00een 2025 pe promisiunea de a reforma sistemul, spunea \u00een iunie 2026 c\u0103 \u201enu po\u021bi s\u0103 te lup\u021bi cu sistemul c\u00e2nd e\u0219ti \u0219eful sistemului\u201d. Nu exist\u0103 pe lume o teorie a transformismului mai scurt\u0103 dec\u00e2t fraza aceasta.<\/span><\/p> <p><span lang=”EN-US”>Toat\u0103 \u00eentrebarea anului care vine e dac\u0103 metoda mai func\u021bioneaz\u0103. Dac\u0103 AUR poate fi absorbit, prin guvernare, prin coali\u021bie, prin \u201evot pentru \u021bar\u0103\u201d, atunci rota\u021bia mare se va preface \u00eenc\u0103 o dat\u0103 \u00eentr-o rota\u021bie mic\u0103, \u0219i totul se va schimba ca totul s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 la fel. Legea lui Michels nu face excep\u021bie pentru cei care vin. AUR e deja o organiza\u021bie cu ale\u0219i \u00een fiecare jude\u021b, cu func\u021bii de \u00eemp\u0103r\u021bit \u0219i cu oameni care tr\u0103iesc din ele, \u0219i dac\u0103 va fi absorbit va ap\u0103ra m\u00e2ine aceea\u0219i regul\u0103 pe care o contest\u0103 azi, cu aceea\u0219i sinceritate. Criteriul r\u0103m\u00e2ne, pentru to\u021bi, acela\u0219i. Nu ce promit s\u0103 schimbe, ci ce accept\u0103 s\u0103 piard\u0103. Dac\u0103 nu poate fi absorbit, atunci elita rom\u00e2neasc\u0103 se afl\u0103 \u00een fa\u021ba unui lucru pe care l-a exersat o singur\u0103 dat\u0103, acum un secol, \u0219i pe care l-a uitat. S\u0103 piard\u0103 prin vot.<\/span><\/p> <p><span lang=”EN-US”>Nu \u0219tiu ce va face elita. \u0218tiu doar ce a f\u0103cut de fiecare dat\u0103 c\u00e2nd a trebuit s\u0103 aleag\u0103 \u00eentre regul\u0103 \u0219i pozi\u021bie. A ales pozi\u021bia. \u00centrebarea e dac\u0103 mai are, de data aceasta, un garant \u00een afar\u0103 \u0219i o rotativ\u0103 \u00een\u0103untru. Garantul din afar\u0103 \u0219i-a spus p\u0103rerea despre prima \u0219mecherie \u00eenc\u0103 din februarie 2025, la M\u00fcnchen. Rotativa din\u0103untru a ajuns s\u0103 se numeasc\u0103 vot de necesitate. F\u0103r\u0103 garant \u0219i f\u0103r\u0103 rotativ\u0103, \u00eei r\u0103m\u00e2ne doar frica. Iar frica, l\u0103sat\u0103 singur\u0103, nu guverneaz\u0103, paralizeaz\u0103. <\/span><\/p> <p><i><span lang=”EN-US”>\u201eNici nu ninge, nici nu plou\u0103.<\/span><\/i><\/p> <p><i><span lang=”EN-US”>Peste noapte cade rou\u0103.<\/span><\/i><\/p> <p><i><span lang=”EN-US”>Diminea\u021b\u0103 bate v\u00e2ntu’;<\/span><\/i><\/p> <p><i><span lang=”EN-US”>A\u0219 trimite \u0219i o carte.<\/span><\/i><\/p> <p><i><span lang=”EN-US”>S\u0103-mi vin\u0103 un frate aproape.\u201d <\/span><\/i><\/p> <p><span lang=”EN-US”>Ca s\u0103 fac majoritate.<\/span><\/p> <p><i><span lang=”EN-US”>Of, of…<\/span><\/i><\/p><\/div>\n
[analyse_source url=”https:\/\/www.activenews.ro\/opinii\/Laurentiu-Niculescu-Cum-s-a-ajuns-aici-208714″]<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
[analyse_image type=”featured” src=”https:\/\/www.activenews.ro\/images\/articole\/208714.jpeg”] <p align=”center”><span lang=”EN-US” style=”font-weight: bold;”>Cum s-a ajuns aici?<\/span><\/p> <p><i><span lang=”EN-US”>Dou\u0103 secole de putere \u021binut\u0103 cu din\u021bii \u0219i cu ghearele<\/span><\/i><\/p> <p align=”right”><span lang=”EN-US”>Lauren\u021biu Niculescu<\/span><\/p> <p><span lang=”EN-US” style=”font-weight: bold;”>Ce se ap\u0103r\u0103, de fapt<\/span><\/p> <p><span lang=”EN-US”>De c\u00e2teva s\u0103pt\u0103m\u00e2ni, clasa politic\u0103 rom\u00e2neasc\u0103 nu lupt\u0103 pentru un guvern. Lupt\u0103 \u00eempotriva unei pierderi, \u0219i asta se vede de […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[89],"tags":[98,226],"class_list":["post-2221308","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-romania","tag-activenews-ro","tag-crawlmanager"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/2221308","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=2221308"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/2221308\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=2221308"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=2221308"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=2221308"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}