{"id":2212649,"date":"2026-10-22T05:00:36","date_gmt":"2026-10-22T02:00:36","guid":{"rendered":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=2212649"},"modified":"2026-10-22T05:00:36","modified_gmt":"2026-10-22T02:00:36","slug":"cum-ne-modeleaza-copilaria-felul-in-care-iubim-ca-adulti","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=2212649","title":{"rendered":"Cum ne modeleaz\u0103 copil\u0103ria felul \u00een care iubim ca adul\u021bi"},"content":{"rendered":"<p>[analyse_image type=&#8221;featured&#8221; src=&#8221;https:\/\/vol.monitorulsv.ro\/articole\/2026\/10\/21\/4fbde02e-bfe7-4bcf-83f0-1babba4b7a6a-artbw1920h1004.jpg&#8221;]<\/p>\n<div class=\"col-md-12\">\n<div class=\"styled-content\">\n<p>Unii oameni intr\u0103 \u00een panic\u0103 atunci c\u00e2nd partenerul nu r\u0103spunde la mesaj o or\u0103. Al\u021bii simt nevoia s\u0103 fug\u0103 exact c\u00e2nd rela\u021bia devine serioas\u0103 \u0219i apropierea cre\u0219te. \u0218i mai sunt cei care par s\u0103 navigheze iubirea cu o lini\u0219te pe care ceilal\u021bi o invidiaz\u0103. De multe ori punem aceste diferen\u021be pe seama temperamentului sau a ghinionului \u00een dragoste. Psihologia ne ofer\u0103 \u00eens\u0103 o explica\u021bie mai profund\u0103: modul \u00een care iubim ca adul\u021bi poart\u0103 amprenta felului \u00een care am fost iubi\u021bi c\u00e2nd eram copii.<\/p>\n<p>Ideea porne\u0219te de la psihiatrul britanic John Bowlby, care a formulat teoria ata\u0219amentului. El a observat c\u0103 bebelu\u0219ii vin pe lume cu o nevoie biologic\u0103 de a se lega de o persoan\u0103 care s\u0103 le ofere siguran\u021b\u0103. Din felul \u00een care aceast\u0103 persoan\u0103 r\u0103spunde pl\u00e2nsului, fricii \u0219i nevoii de apropiere, copilul \u00ee\u0219i construie\u0219te un fel de hart\u0103 interioar\u0103: merit s\u0103 fiu iubit? Pot avea \u00eencredere c\u0103 ceilal\u021bi vor fi acolo pentru mine? Psihologa Mary Ainsworth a demonstrat ulterior, prin observa\u021bii ale copiilor separa\u021bi scurt de mame, c\u0103 exist\u0103 tipare distincte: copii cu ata\u0219ament securizant, anxios sau evitant.<\/p>\n<p>\u00centrebarea care a r\u0103mas era dac\u0103 aceste tipare dispar odat\u0103 cu copil\u0103ria. \u00cen 1987, psihologii Cindy Hazan \u0219i Phillip Shaver de la Universitatea din Denver au publicat un studiu care a schimbat felul \u00een care \u00een\u021belegem rela\u021biile de cuplu. Au tip\u0103rit \u00eentr-un ziar local un chestionar despre iubire, iar sute de cititori au r\u0103spuns, descriindu-\u0219i rela\u021bia cea mai important\u0103 \u0219i amintirile despre p\u0103rin\u021bi. Participan\u021bii au fost ruga\u021bi s\u0103 aleag\u0103 dintre trei descrieri pe cea care li se potrivea cel mai bine. Rezultatele au ar\u0103tat c\u0103 aproximativ 56% dintre adul\u021bi aveau un stil securizant, circa 25% unul evitant \u0219i aproximativ 19% unul anxios, propor\u021bii remarcabil de apropiate de cele g\u0103site la copii. Mai mult, cei cu ata\u0219ament securizant \u00ee\u0219i descriau rela\u021biile ca fiind fericite, bazate pe \u00eencredere \u0219i stabile \u00een timp, aveau rela\u021bii mai lungi \u0219i \u00ee\u0219i aminteau mai des p\u0103rin\u021bi calzi \u0219i disponibili. Cei anxio\u0219i tr\u0103iau iubirea cu gelozie, sui\u0219uri \u0219i cobor\u00e2\u0219uri emo\u021bionale intense \u0219i obsesie, \u00een timp ce evitan\u021bii se temeau de intimitate \u0219i aveau dificult\u0103\u021bi \u00een a accepta apropierea. Studiul a deschis un \u00eentreg domeniu de cercetare, confirmat de mii de lucr\u0103ri ulterioare.<\/p>\n<p>Vestea bun\u0103 este c\u0103 stilul de ata\u0219ament nu e o sentin\u021b\u0103. Cercet\u0103torii vorbesc despre \u201esecuritate c\u00e2\u0219tigat\u0103\u201d: adul\u021bi care au avut o copil\u0103rie dificil\u0103, dar au ajuns, prin experien\u021be \u0219i reflec\u021bie, s\u0103 iubeasc\u0103 \u00eentr-un mod sigur. Iat\u0103 trei pa\u0219i care pot face diferen\u021ba.<\/p>\n<p>Primul pas este s\u0103-\u021bi cuno\u0219ti tiparul. Observ\u0103 ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 \u00een tine \u00een momentele de tensiune din rela\u021bie. Te ag\u0103\u021bi, ceri confirm\u0103ri, verifici telefonul celuilalt? Sau te retragi, devii rece, \u00ee\u021bi spui c\u0103 nu ai nevoie de nimeni? Aceste reac\u021bii nu sunt defecte de caracter, ci strategii pe care copilul din tine le-a \u00eenv\u0103\u021bat ca s\u0103 supravie\u021buiasc\u0103 emo\u021bional. Simplul fapt de a le numi creeaz\u0103 o mic\u0103 distan\u021b\u0103 \u00eentre impuls \u0219i ac\u021biune, iar \u00een acea distan\u021b\u0103 apare libertatea de a alege altfel.<\/p>\n<p>Al doilea pas este comunicarea direct\u0103 a nevoilor. Persoanele cu ata\u0219ament nesigur tind s\u0103-\u0219i exprime nevoile indirect: prin repro\u0219uri, t\u0103cere sau teste puse partenerului. \u00cencearc\u0103 \u00een schimb fraze simple \u0219i vulnerabile, de tipul \u201eC\u00e2nd nu primesc ve\u0219ti de la tine mult timp, m\u0103 simt nelini\u0219tit. M-ar ajuta un mesaj scurt.\u201d sau \u201eAm nevoie de pu\u021bin spa\u021biu acum, dar nu \u00eenseamn\u0103 c\u0103 m\u0103 \u00eendep\u0103rtez de tine.\u201d Studiile arat\u0103 c\u0103 partenerii care \u00ee\u0219i exprim\u0103 clar nevoile au rela\u021bii mai stabile \u0219i mai satisf\u0103c\u0103toare, indiferent de stilul de la care au pornit.<\/p>\n<p>Al treilea pas este s\u0103 cau\u021bi experien\u021be corective. Creierul nostru \u00eenva\u021b\u0103 din rela\u021bii, iar o rela\u021bie sigur\u0103 \u0219i constant\u0103, fie cu un partener echilibrat, fie cu un prieten apropiat, poate rescrie treptat vechile a\u0219tept\u0103ri. Psihoterapia, \u00een special abord\u0103rile centrate pe emo\u021bii \u0219i pe ata\u0219ament, ofer\u0103 un spa\u021biu protejat \u00een care po\u021bi experimenta, poate pentru prima dat\u0103, ce \u00eenseamn\u0103 s\u0103 fii ascultat \u0219i acceptat f\u0103r\u0103 condi\u021bii. Fiecare astfel de experien\u021b\u0103 adaug\u0103 o nou\u0103 linie pe harta interioar\u0103.<\/p>\n<p>Copil\u0103ria ne d\u0103 primul vocabular al iubirii, dar nu \u0219i ultimul cuv\u00e2nt. S\u0103 \u00een\u021belegi de unde vin fricile tale \u00een rela\u021bii nu \u00eenseamn\u0103 s\u0103-\u021bi acuzi p\u0103rin\u021bii, ci s\u0103-\u021bi asumi puterea de a scrie, ca adult, o poveste diferit\u0103. Iubirea sigur\u0103 nu e un dar rezervat celor noroco\u0219i, ci o abilitate care poate fi \u00eenv\u0103\u021bat\u0103.<\/p>\n<p><em>Psiholog Mihai Moisoiu<\/em><\/p>\n<p><em>Tel. 0753937223<\/em><\/p>\n<p><em>www.mihaimoisoiu.ro<\/em><\/p>\n<p><em>E-mail: mmmoisoiu@gmail.com<\/em><\/p>\n<\/div>\n<div class=\"col-12 mt-6\">\n<hr class=\"border-bold\"><\/div>\n<div class=\"col-12 mb-6\">\n<hr class=\"border-bold\"><\/div>\n<\/div>\n<div class=\"styled-content\">\n<p>Unii oameni intr\u0103 \u00een panic\u0103 atunci c\u00e2nd partenerul nu r\u0103spunde la mesaj o or\u0103. Al\u021bii simt nevoia s\u0103 fug\u0103 exact c\u00e2nd rela\u021bia devine serioas\u0103 \u0219i apropierea cre\u0219te. \u0218i mai sunt cei care par s\u0103 navigheze iubirea cu o lini\u0219te pe care ceilal\u021bi o invidiaz\u0103. De multe ori punem aceste diferen\u021be pe seama temperamentului sau a ghinionului \u00een dragoste. Psihologia ne ofer\u0103 \u00eens\u0103 o explica\u021bie mai profund\u0103: modul \u00een care iubim ca adul\u021bi poart\u0103 amprenta felului \u00een care am fost iubi\u021bi c\u00e2nd eram copii.<\/p>\n<p>Ideea porne\u0219te de la psihiatrul britanic John Bowlby, care a formulat teoria ata\u0219amentului. El a observat c\u0103 bebelu\u0219ii vin pe lume cu o nevoie biologic\u0103 de a se lega de o persoan\u0103 care s\u0103 le ofere siguran\u021b\u0103. Din felul \u00een care aceast\u0103 persoan\u0103 r\u0103spunde pl\u00e2nsului, fricii \u0219i nevoii de apropiere, copilul \u00ee\u0219i construie\u0219te un fel de hart\u0103 interioar\u0103: merit s\u0103 fiu iubit? Pot avea \u00eencredere c\u0103 ceilal\u021bi vor fi acolo pentru mine? Psihologa Mary Ainsworth a demonstrat ulterior, prin observa\u021bii ale copiilor separa\u021bi scurt de mame, c\u0103 exist\u0103 tipare distincte: copii cu ata\u0219ament securizant, anxios sau evitant.<\/p>\n<p>\u00centrebarea care a r\u0103mas era dac\u0103 aceste tipare dispar odat\u0103 cu copil\u0103ria. \u00cen 1987, psihologii Cindy Hazan \u0219i Phillip Shaver de la Universitatea din Denver au publicat un studiu care a schimbat felul \u00een care \u00een\u021belegem rela\u021biile de cuplu. Au tip\u0103rit \u00eentr-un ziar local un chestionar despre iubire, iar sute de cititori au r\u0103spuns, descriindu-\u0219i rela\u021bia cea mai important\u0103 \u0219i amintirile despre p\u0103rin\u021bi. Participan\u021bii au fost ruga\u021bi s\u0103 aleag\u0103 dintre trei descrieri pe cea care li se potrivea cel mai bine. Rezultatele au ar\u0103tat c\u0103 aproximativ 56% dintre adul\u021bi aveau un stil securizant, circa 25% unul evitant \u0219i aproximativ 19% unul anxios, propor\u021bii remarcabil de apropiate de cele g\u0103site la copii. Mai mult, cei cu ata\u0219ament securizant \u00ee\u0219i descriau rela\u021biile ca fiind fericite, bazate pe \u00eencredere \u0219i stabile \u00een timp, aveau rela\u021bii mai lungi \u0219i \u00ee\u0219i aminteau mai des p\u0103rin\u021bi calzi \u0219i disponibili. Cei anxio\u0219i tr\u0103iau iubirea cu gelozie, sui\u0219uri \u0219i cobor\u00e2\u0219uri emo\u021bionale intense \u0219i obsesie, \u00een timp ce evitan\u021bii se temeau de intimitate \u0219i aveau dificult\u0103\u021bi \u00een a accepta apropierea. Studiul a deschis un \u00eentreg domeniu de cercetare, confirmat de mii de lucr\u0103ri ulterioare.<\/p>\n<p>Vestea bun\u0103 este c\u0103 stilul de ata\u0219ament nu e o sentin\u021b\u0103. Cercet\u0103torii vorbesc despre \u201esecuritate c\u00e2\u0219tigat\u0103\u201d: adul\u021bi care au avut o copil\u0103rie dificil\u0103, dar au ajuns, prin experien\u021be \u0219i reflec\u021bie, s\u0103 iubeasc\u0103 \u00eentr-un mod sigur. Iat\u0103 trei pa\u0219i care pot face diferen\u021ba.<\/p>\n<p>Primul pas este s\u0103-\u021bi cuno\u0219ti tiparul. Observ\u0103 ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 \u00een tine \u00een momentele de tensiune din rela\u021bie. Te ag\u0103\u021bi, ceri confirm\u0103ri, verifici telefonul celuilalt? Sau te retragi, devii rece, \u00ee\u021bi spui c\u0103 nu ai nevoie de nimeni? Aceste reac\u021bii nu sunt defecte de caracter, ci strategii pe care copilul din tine le-a \u00eenv\u0103\u021bat ca s\u0103 supravie\u021buiasc\u0103 emo\u021bional. Simplul fapt de a le numi creeaz\u0103 o mic\u0103 distan\u021b\u0103 \u00eentre impuls \u0219i ac\u021biune, iar \u00een acea distan\u021b\u0103 apare libertatea de a alege altfel.<\/p>\n<p>Al doilea pas este comunicarea direct\u0103 a nevoilor. Persoanele cu ata\u0219ament nesigur tind s\u0103-\u0219i exprime nevoile indirect: prin repro\u0219uri, t\u0103cere sau teste puse partenerului. \u00cencearc\u0103 \u00een schimb fraze simple \u0219i vulnerabile, de tipul \u201eC\u00e2nd nu primesc ve\u0219ti de la tine mult timp, m\u0103 simt nelini\u0219tit. M-ar ajuta un mesaj scurt.\u201d sau \u201eAm nevoie de pu\u021bin spa\u021biu acum, dar nu \u00eenseamn\u0103 c\u0103 m\u0103 \u00eendep\u0103rtez de tine.\u201d Studiile arat\u0103 c\u0103 partenerii care \u00ee\u0219i exprim\u0103 clar nevoile au rela\u021bii mai stabile \u0219i mai satisf\u0103c\u0103toare, indiferent de stilul de la care au pornit.<\/p>\n<p>Al treilea pas este s\u0103 cau\u021bi experien\u021be corective. Creierul nostru \u00eenva\u021b\u0103 din rela\u021bii, iar o rela\u021bie sigur\u0103 \u0219i constant\u0103, fie cu un partener echilibrat, fie cu un prieten apropiat, poate rescrie treptat vechile a\u0219tept\u0103ri. Psihoterapia, \u00een special abord\u0103rile centrate pe emo\u021bii \u0219i pe ata\u0219ament, ofer\u0103 un spa\u021biu protejat \u00een care po\u021bi experimenta, poate pentru prima dat\u0103, ce \u00eenseamn\u0103 s\u0103 fii ascultat \u0219i acceptat f\u0103r\u0103 condi\u021bii. Fiecare astfel de experien\u021b\u0103 adaug\u0103 o nou\u0103 linie pe harta interioar\u0103.<\/p>\n<p>Copil\u0103ria ne d\u0103 primul vocabular al iubirii, dar nu \u0219i ultimul cuv\u00e2nt. S\u0103 \u00een\u021belegi de unde vin fricile tale \u00een rela\u021bii nu \u00eenseamn\u0103 s\u0103-\u021bi acuzi p\u0103rin\u021bii, ci s\u0103-\u021bi asumi puterea de a scrie, ca adult, o poveste diferit\u0103. Iubirea sigur\u0103 nu e un dar rezervat celor noroco\u0219i, ci o abilitate care poate fi \u00eenv\u0103\u021bat\u0103.<\/p>\n<p><em>Psiholog Mihai Moisoiu<\/em><\/p>\n<p><em>Tel. 0753937223<\/em><\/p>\n<p><em>www.mihaimoisoiu.ro<\/em><\/p>\n<p><em>E-mail: mmmoisoiu@gmail.com<\/em><\/p>\n<\/div>\n<p>[analyse_source url=&#8221;https:\/\/www.monitorulsv.ro\/cum-ne-modeleaza-copilaria-felul-in-care-iubim-ca-adulti\/&#8221;]<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>[analyse_image type=&#8221;featured&#8221; src=&#8221;https:\/\/vol.monitorulsv.ro\/articole\/2026\/10\/21\/4fbde02e-bfe7-4bcf-83f0-1babba4b7a6a-artbw1920h1004.jpg&#8221;] Unii oameni intr\u0103 \u00een panic\u0103 atunci c\u00e2nd partenerul nu r\u0103spunde la mesaj o or\u0103. Al\u021bii simt nevoia s\u0103 fug\u0103 exact c\u00e2nd rela\u021bia devine serioas\u0103 \u0219i apropierea cre\u0219te. \u0218i mai sunt cei care par s\u0103 navigheze iubirea cu o lini\u0219te pe care ceilal\u021bi o invidiaz\u0103. De multe ori punem aceste diferen\u021be pe seama [&hellip;]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[89],"tags":[226,166],"class_list":["post-2212649","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-romania","tag-crawlmanager","tag-monitorulsv-ro"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/2212649","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=2212649"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/2212649\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=2212649"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=2212649"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=2212649"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}