[analyse_image type=”featured” src=”https:\/\/vol.monitorulsv.ro\/articole\/2026\/10\/21\/3bee9156-83c6-460e-a1fd-442b9a9725f2-bfrxw1920h1412.jpg”]<\/p>\n
\u00cen perioada 15\u201316 octombrie 2026, Universitatea \u201e\u0218tefan cel Mare\u201d din Suceava a fost gazda Conferin\u021bei Liter@t. Tema evenimentului a fost \u201eVizual, Vizibil, Vizionar\u201d \u0219i a reunit o multitudine de tineri, studen\u021bi \u0219i masteranzi interesa\u021bi de rolul imaginilor, al reprezent\u0103rilor \u0219i al imaginarului. A fost un schimb de idei dinamic, iar atmosfera din universitate a fost animat\u0103 de creativitate, perspective noi \u0219i idei inovatoare.<\/p>\n
S-au discutat concepte diverse \u0219i, totodat\u0103, s-a aprofundat ideea trecerii de la cultural la comercial \u0219i de la mit la marc\u0103. Printre temele abordate s-a num\u0103rat mitul consumatorului, fiind analizat\u0103 transformarea elementelor culturale \u00een produse comerciale \u0219i felul \u00een care s-a f\u0103cut trecerea de la mit la marc\u0103. G\u00e2nditori precum Roland Barthes \u0219i Walter Benjamin au fost evoca\u021bi \u00een contextul unei societ\u0103\u021bi \u00een care simbolurile culturale sunt reinterpretate prin intermediul unor branduri precum Nike \u0219i Herm\u00e8s. Mitul poveste\u0219te o istorie sacr\u0103. El \u201erelateaz\u0103 un eveniment care a avut loc \u00een timpul primordial, timpul fabulos al \u00eenceputurilor\u201d, a\u0219a cum afirm\u0103 Mircea Eliade \u00een Aspecte ale mitului<\/em> (1963). Totodat\u0103, simbolul reprezint\u0103 un sens dincolo de sine, iar Paul Ric\u0153ur, \u00een Le symbole donne \u00e0 penser<\/em> (1959), afirm\u0103 c\u0103 simbolul \u201ed\u0103 de g\u00e2ndit\u201d.<\/p>\n Ce c\u00e2\u0219tig\u0103m \u0219i ce pierdem atunci c\u00e2nd oamenii tind s\u0103 adopte o viziune asupra lumii centrat\u0103 pe consumerism \u0219i pe satisfacerea nevoilor imediate? Ce se pierde \u00eentr-o societate \u00een care imaginea \u0219i dimensiunea vizual\u0103 ocup\u0103 un loc tot mai important? Se c\u00e2\u0219tig\u0103 supravie\u021buirea anumitor simboluri, recunoa\u0219terea global\u0103 a anumitor concepte \u0219i o poart\u0103 de intrare pentru mai mul\u021bi tineri. Dimensiunea sacr\u0103, ambivalen\u021ba \u0219i povestea dispar, r\u0103m\u00e2n\u00e2nd doar imaginea.<\/p>\n \u00cen cadrul conferin\u021bei, urm\u00e2nd firul Ariadnei, au fost eviden\u021biate modalit\u0103\u021bile de evitare a nonsensului \u0219i de asumare a responsabilit\u0103\u021bii profesionale aflate \u00een str\u00e2ns\u0103 leg\u0103tur\u0103 cu problematica vizibilit\u0103\u021bii culturale.<\/p>\n \u00cen calitate de participant\u0103 la aceast\u0103 conferin\u021b\u0103, am avut ocazia s\u0103 descop\u0103r perspective diverse asupra temei propuse. O parte dintre ideile prezentate sunt dezvoltate \u00een cele ce urmeaz\u0103.<\/p>\n Iubirea \u00eentre percep\u021bie, experien\u021b\u0103 \u0219i absolut<\/strong><\/p>\n Problematica erotic\u0103 a textului macedonskian Thalassa<\/em> poate fi citit\u0103 critic prin raportarea la trei concepte care dau titlul conferin\u021bei: ,,vizual, vizibil \u0219i vizionar\u201d. Abunden\u021ba de simboluri permite dep\u0103\u0219irea planului strict narativ \u0219i orientarea analizei c\u0103tre mecanismele prin care iubirea devine o experien\u021b\u0103 a cunoa\u0219terii de sine \u0219i a aspira\u021biei c\u0103tre absolut. \u00cen acest sens, voi urm\u0103ri trei ipostaze ale iubirii: formele vizuale ale erosului se refer\u0103 la percep\u021bia \u0219i imaginea celuilalt, st\u00e2nd la baza constituirii rela\u021biei dintre personaje. Formele vizibile urm\u0103resc modul \u00een care iubirea transform\u0103 raportarea la fiin\u021ba iubit\u0103, modific\u00e2nd percep\u021bia ini\u021bial\u0103 \u0219i conferindu-i noi valen\u021be. Dimensiunea vizionar\u0103 are \u00een vedere transfigurarea realului \u0219i dep\u0103\u0219irea limitelor ra\u021bionalului, iubirea devenind o experien\u021b\u0103 total\u0103.<\/p>\n \u00cen ce m\u0103sur\u0103 poate iubirea s\u0103 transforme percep\u021bia senzorial\u0103 \u00eentr-o experien\u021b\u0103 a absolutului \u0219i de ce nu reu\u0219e\u0219te aceast\u0103 transformare atunci c\u00e2nd idealul \u00eent\u00e2lne\u0219te realitatea?<\/p>\n \u00cen aceast\u0103 scriere a lui Macedonski, iubirea se constituie ini\u021bial ca imagine idealizat\u0103, trece \u00een planul carnavalesc (amour physique<\/em>), iar, \u00een cele din urm\u0103, se proiecteaz\u0103 \u00eentr-un orizont metafizic, \u00een care protagonistul dore\u0219te s\u0103 se apropie de absolut.<\/p>\n Cele trei dimensiuni ale iubirii:<\/p>\n Vizual:<\/strong> descrierea fetei \u0219i a lui Thalassa.<\/p>\n Vizibil:<\/strong> erotizarea m\u0103rii \u0219i descrierea secven\u021belor de dragoste, ini\u021bial platonic\u0103, apoi fizic\u0103.<\/p>\n Vizionar:<\/strong> Thalassa este poet, iar dragostea dintre Caliope \u0219i Thalassa poate face parte din imaginarul artistului.<\/p>\n Iubirea vizual\u0103<\/strong><\/p>\n Dincolo de prosopografie, se men\u021bioneaz\u0103 faptul c\u0103 protagonistul este \u201epoet al timpurilor dint\u00e2i\u201d; el, de copil, \u201ec\u00e2ntase soarele, luna \u0219i stelele\u201d.<\/p>\n Descrierea fetei: \u201ecopila cu ochii de safir ai viselor lui\u201d. Caliope este noua Ev\u0103 ivit\u0103 din coasta androginului Adam (\u201eEva cea nou\u0103 care s\u0103 fie \u0219i s\u0103 nu fie el\u2026\u201d).<\/p>\n Descrierea lui Thalassa din primul capitol, intitulat \u201eNoaptea de argint\u201d: \u201ebronzul unui p\u0103r cre\u021b, dar scurt, marmora penthelic\u0103 a unui g\u00e2t apolinian sc\u0103p\u0103ra sub soare, r\u0103sp\u00e2ndind \u00eemprejur un farmec levantin de senzualism tulbur\u0103tor\u201d.<\/p>\n Iubirea vizibil\u0103<\/strong><\/p>\n \u201eMarea este pentru to\u021bi oamenii unul dintre cele mai mari \u0219i mai constante simboluri ale maternit\u0103\u021bii\u201d, sus\u021bine Marie Bonaparte, idee \u00eent\u00e2lnit\u0103 \u00een analiza simbolisticii apei din volumul Apa \u0219i visele<\/em>, de Gaston Bachelard.<\/p>\n Erotizarea m\u0103rii: \u201eUneori ce-l fermeca erau istoricele povestirii. A lui Xenofon, mai cu seam\u0103, cu strig\u0103tul ei de \u00abThalassa! Thalassa!\u00bb \u2013 strig\u0103t ce izbucnise la vederea m\u0103rii [\u2026] El se credea acolo printre vesti\u021bii lupt\u0103tori \u0219i, uit\u00e2ndu-se la mare, ca ei striga \u00abThalassa! Thalassa!\u00bb.\u201d (Alexandru Macedonski, Thalassa<\/em>).<\/p>\n Contrastul dintre neini\u021biatul \u0219i ini\u021biatul \u00een iubire: \u201eEl r\u0103m\u00e2nea acela\u0219i frumos ne\u0219tiutor de femei. Sfieli pe care nimeni nu le b\u0103nuia \u00eel desp\u0103r\u021beau de pl\u0103cerile v\u00e2rstei, \u00eei puneau pe inim\u0103 o ghea\u021b\u0103.\u201d<\/p>\n \u201eDragostea lor fusese \u00eengereasc\u0103 \u0219i p\u0103m\u00e2nteasc\u0103.\u201d<\/p>\n Iubirea vizionar\u0103<\/strong><\/p>\n \u201e\u0218i apoi, dac\u0103 e s\u0103 cuge\u021bi bine, oare visul \u0219i am\u0103girea nu sunt \u0219i ele tot via\u021b\u0103? \u0218i, dac\u0103 sunt, cine ar putea s\u0103 spun\u0103 c\u0103 ce numim adev\u0103r nu este \u0219i el un vis din care omul se de\u0219teapt\u0103 prin moarte?\u201d (Alexandru Macedonski, Thalassa<\/em>).<\/p>\n \u00cen concluzie, conferin\u021ba Liter@t a reprezentat pentru mine o oportunitate de a interac\u021biona cu persoane noi, reu\u0219ind s\u0103 \u00eencurajeze perspective unice asupra modalit\u0103\u021bilor \u00een care observ\u0103m, facem vizibil \u0219i proiect\u0103m viitorul prin intermediul discursurilor vizuale.<\/p>\n Bianca NATI<\/strong><\/p>\n<\/div>\n \u00cen perioada 15\u201316 octombrie 2026, Universitatea \u201e\u0218tefan cel Mare\u201d din Suceava a fost gazda Conferin\u021bei Liter@t. Tema evenimentului a fost \u201eVizual, Vizibil, Vizionar\u201d \u0219i a reunit o multitudine de tineri, studen\u021bi \u0219i masteranzi interesa\u021bi de rolul imaginilor, al reprezent\u0103rilor \u0219i al imaginarului. A fost un schimb de idei dinamic, iar atmosfera din universitate a fost animat\u0103 de creativitate, perspective noi \u0219i idei inovatoare.<\/p>\n S-au discutat concepte diverse \u0219i, totodat\u0103, s-a aprofundat ideea trecerii de la cultural la comercial \u0219i de la mit la marc\u0103. Printre temele abordate s-a num\u0103rat mitul consumatorului, fiind analizat\u0103 transformarea elementelor culturale \u00een produse comerciale \u0219i felul \u00een care s-a f\u0103cut trecerea de la mit la marc\u0103. G\u00e2nditori precum Roland Barthes \u0219i Walter Benjamin au fost evoca\u021bi \u00een contextul unei societ\u0103\u021bi \u00een care simbolurile culturale sunt reinterpretate prin intermediul unor branduri precum Nike \u0219i Herm\u00e8s. Mitul poveste\u0219te o istorie sacr\u0103. El \u201erelateaz\u0103 un eveniment care a avut loc \u00een timpul primordial, timpul fabulos al \u00eenceputurilor\u201d, a\u0219a cum afirm\u0103 Mircea Eliade \u00een Aspecte ale mitului<\/em> (1963). Totodat\u0103, simbolul reprezint\u0103 un sens dincolo de sine, iar Paul Ric\u0153ur, \u00een Le symbole donne \u00e0 penser<\/em> (1959), afirm\u0103 c\u0103 simbolul \u201ed\u0103 de g\u00e2ndit\u201d.<\/p>\n Ce c\u00e2\u0219tig\u0103m \u0219i ce pierdem atunci c\u00e2nd oamenii tind s\u0103 adopte o viziune asupra lumii centrat\u0103 pe consumerism \u0219i pe satisfacerea nevoilor imediate? Ce se pierde \u00eentr-o societate \u00een care imaginea \u0219i dimensiunea vizual\u0103 ocup\u0103 un loc tot mai important? Se c\u00e2\u0219tig\u0103 supravie\u021buirea anumitor simboluri, recunoa\u0219terea global\u0103 a anumitor concepte \u0219i o poart\u0103 de intrare pentru mai mul\u021bi tineri. Dimensiunea sacr\u0103, ambivalen\u021ba \u0219i povestea dispar, r\u0103m\u00e2n\u00e2nd doar imaginea.<\/p>\n \u00cen cadrul conferin\u021bei, urm\u00e2nd firul Ariadnei, au fost eviden\u021biate modalit\u0103\u021bile de evitare a nonsensului \u0219i de asumare a responsabilit\u0103\u021bii profesionale aflate \u00een str\u00e2ns\u0103 leg\u0103tur\u0103 cu problematica vizibilit\u0103\u021bii culturale.<\/p>\n \u00cen calitate de participant\u0103 la aceast\u0103 conferin\u021b\u0103, am avut ocazia s\u0103 descop\u0103r perspective diverse asupra temei propuse. O parte dintre ideile prezentate sunt dezvoltate \u00een cele ce urmeaz\u0103.<\/p>\n Iubirea \u00eentre percep\u021bie, experien\u021b\u0103 \u0219i absolut<\/strong><\/p>\n Problematica erotic\u0103 a textului macedonskian Thalassa<\/em> poate fi citit\u0103 critic prin raportarea la trei concepte care dau titlul conferin\u021bei: ,,vizual, vizibil \u0219i vizionar\u201d. Abunden\u021ba de simboluri permite dep\u0103\u0219irea planului strict narativ \u0219i orientarea analizei c\u0103tre mecanismele prin care iubirea devine o experien\u021b\u0103 a cunoa\u0219terii de sine \u0219i a aspira\u021biei c\u0103tre absolut. \u00cen acest sens, voi urm\u0103ri trei ipostaze ale iubirii: formele vizuale ale erosului se refer\u0103 la percep\u021bia \u0219i imaginea celuilalt, st\u00e2nd la baza constituirii rela\u021biei dintre personaje. Formele vizibile urm\u0103resc modul \u00een care iubirea transform\u0103 raportarea la fiin\u021ba iubit\u0103, modific\u00e2nd percep\u021bia ini\u021bial\u0103 \u0219i conferindu-i noi valen\u021be. Dimensiunea vizionar\u0103 are \u00een vedere transfigurarea realului \u0219i dep\u0103\u0219irea limitelor ra\u021bionalului, iubirea devenind o experien\u021b\u0103 total\u0103.<\/p>\n \u00cen ce m\u0103sur\u0103 poate iubirea s\u0103 transforme percep\u021bia senzorial\u0103 \u00eentr-o experien\u021b\u0103 a absolutului \u0219i de ce nu reu\u0219e\u0219te aceast\u0103 transformare atunci c\u00e2nd idealul \u00eent\u00e2lne\u0219te realitatea?<\/p>\n \u00cen aceast\u0103 scriere a lui Macedonski, iubirea se constituie ini\u021bial ca imagine idealizat\u0103, trece \u00een planul carnavalesc (amour physique<\/em>), iar, \u00een cele din urm\u0103, se proiecteaz\u0103 \u00eentr-un orizont metafizic, \u00een care protagonistul dore\u0219te s\u0103 se apropie de absolut.<\/p>\n Cele trei dimensiuni ale iubirii:<\/p>\n Vizual:<\/strong> descrierea fetei \u0219i a lui Thalassa.<\/p>\n Vizibil:<\/strong> erotizarea m\u0103rii \u0219i descrierea secven\u021belor de dragoste, ini\u021bial platonic\u0103, apoi fizic\u0103.<\/p>\n Vizionar:<\/strong> Thalassa este poet, iar dragostea dintre Caliope \u0219i Thalassa poate face parte din imaginarul artistului.<\/p>\n Iubirea vizual\u0103<\/strong><\/p>\n Dincolo de prosopografie, se men\u021bioneaz\u0103 faptul c\u0103 protagonistul este \u201epoet al timpurilor dint\u00e2i\u201d; el, de copil, \u201ec\u00e2ntase soarele, luna \u0219i stelele\u201d.<\/p>\n Descrierea fetei: \u201ecopila cu ochii de safir ai viselor lui\u201d. Caliope este noua Ev\u0103 ivit\u0103 din coasta androginului Adam (\u201eEva cea nou\u0103 care s\u0103 fie \u0219i s\u0103 nu fie el\u2026\u201d).<\/p>\n Descrierea lui Thalassa din primul capitol, intitulat \u201eNoaptea de argint\u201d: \u201ebronzul unui p\u0103r cre\u021b, dar scurt, marmora penthelic\u0103 a unui g\u00e2t apolinian sc\u0103p\u0103ra sub soare, r\u0103sp\u00e2ndind \u00eemprejur un farmec levantin de senzualism tulbur\u0103tor\u201d.<\/p>\n Iubirea vizibil\u0103<\/strong><\/p>\n \u201eMarea este pentru to\u021bi oamenii unul dintre cele mai mari \u0219i mai constante simboluri ale maternit\u0103\u021bii\u201d, sus\u021bine Marie Bonaparte, idee \u00eent\u00e2lnit\u0103 \u00een analiza simbolisticii apei din volumul Apa \u0219i visele<\/em>, de Gaston Bachelard.<\/p>\n Erotizarea m\u0103rii: \u201eUneori ce-l fermeca erau istoricele povestirii. A lui Xenofon, mai cu seam\u0103, cu strig\u0103tul ei de \u00abThalassa! Thalassa!\u00bb \u2013 strig\u0103t ce izbucnise la vederea m\u0103rii [\u2026] El se credea acolo printre vesti\u021bii lupt\u0103tori \u0219i, uit\u00e2ndu-se la mare, ca ei striga \u00abThalassa! Thalassa!\u00bb.\u201d (Alexandru Macedonski, Thalassa<\/em>).<\/p>\n Contrastul dintre neini\u021biatul \u0219i ini\u021biatul \u00een iubire: \u201eEl r\u0103m\u00e2nea acela\u0219i frumos ne\u0219tiutor de femei. Sfieli pe care nimeni nu le b\u0103nuia \u00eel desp\u0103r\u021beau de pl\u0103cerile v\u00e2rstei, \u00eei puneau pe inim\u0103 o ghea\u021b\u0103.\u201d<\/p>\n \u201eDragostea lor fusese \u00eengereasc\u0103 \u0219i p\u0103m\u00e2nteasc\u0103.\u201d<\/p>\n Iubirea vizionar\u0103<\/strong><\/p>\n \u201e\u0218i apoi, dac\u0103 e s\u0103 cuge\u021bi bine, oare visul \u0219i am\u0103girea nu sunt \u0219i ele tot via\u021b\u0103? \u0218i, dac\u0103 sunt, cine ar putea s\u0103 spun\u0103 c\u0103 ce numim adev\u0103r nu este \u0219i el un vis din care omul se de\u0219teapt\u0103 prin moarte?\u201d (Alexandru Macedonski, Thalassa<\/em>).<\/p>\n \u00cen concluzie, conferin\u021ba Liter@t a reprezentat pentru mine o oportunitate de a interac\u021biona cu persoane noi, reu\u0219ind s\u0103 \u00eencurajeze perspective unice asupra modalit\u0103\u021bilor \u00een care observ\u0103m, facem vizibil \u0219i proiect\u0103m viitorul prin intermediul discursurilor vizuale.<\/p>\n Bianca NATI<\/strong><\/p>\n<\/div>\n [analyse_source url=”https:\/\/www.monitorulsv.ro\/vizual-vizibil-vizionar\/”]<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":" [analyse_image type=”featured” src=”https:\/\/vol.monitorulsv.ro\/articole\/2026\/10\/21\/3bee9156-83c6-460e-a1fd-442b9a9725f2-bfrxw1920h1412.jpg”] \u00cen perioada 15\u201316 octombrie 2026, Universitatea \u201e\u0218tefan cel Mare\u201d din Suceava a fost gazda Conferin\u021bei Liter@t. Tema evenimentului a fost \u201eVizual, Vizibil, Vizionar\u201d \u0219i a reunit o multitudine de tineri, studen\u021bi \u0219i masteranzi interesa\u021bi de rolul imaginilor, al reprezent\u0103rilor \u0219i al imaginarului. A fost un schimb de idei dinamic, iar atmosfera din […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[89],"tags":[226,166],"class_list":["post-2211775","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-romania","tag-crawlmanager","tag-monitorulsv-ro"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/2211775","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=2211775"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/2211775\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=2211775"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=2211775"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=2211775"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}
<\/div>\n
<\/div>\n<\/div>\n