Exist\u0103 o scriere foarte veche, analizat\u0103 deseori \u00een spa\u0163iul public, care are leg\u0103tur\u0103 direct\u0103 cu povestea evolu\u0163iei umanit\u0103\u0163ii – Cartea lui Enoh. \u00cen aceast\u0103 lucrare cu profunde dimensiuni religioase, apare o relatare foarte interesant\u0103 – povestea lui Azazel<\/strong>, un \u00eenger veghetor care \u00eencalc\u0103 ordinea stabilit\u0103 \u00eentre lumea divin\u0103 \u015fi cea uman\u0103. Astfel, el este cel care transmite oamenilor cuno\u015ftin\u0163e considerate secrete. \u00cei \u00eenva\u0163\u0103 s\u0103 fabrice s\u0103bii, cu\u0163ite, scuturi \u015fi, \u00een fapt, introduce prin aceast\u0103 nou\u0103 putere oferit\u0103 oamenilor \u015fi o problem\u0103 etic\u0103: cum va fi folosit\u0103 aceast\u0103 putere?<\/p>\n \u00centr-un registru mai larg, esen\u0163a pove\u015ftii induce o problem\u0103 moral\u0103: cum putem folosi o nou\u0103 tehnologie pentru a crea o lume mai bun\u0103?<\/strong>Faptul c\u0103 reu\u015fim s\u0103 dezvolt\u0103m instrumente care ne ofer\u0103 mai mult\u0103 putere nu \u00eenseamn\u0103 c\u0103 avem \u00een mod automat \u015fi \u00een\u0163elepciunea necesar\u0103 \u00een utilizarea lor.<\/strong> Cartea lui Enoh apar\u0163ine unei lumi ancestrale, dar miturile supravie\u0163uiesc\u00a0\u015fi arat\u0103 tensiuni umane care reapar \u00een contexte istorice diferite. Contextul introducerii inteligen\u0163ei artificiale (AI) pe scar\u0103 larg\u0103 \u00een viitorul apropiat, precum \u015fi al modific\u0103rilor inerente evoc\u0103 similitudini cu problema ini\u0163ial\u0103 din acest mit istoric, respectiv c\u00e2t de preg\u0103tit\u0103 este societatea pentru salturi majore \u00een cunoa\u015ftere \u015fi cum va reac\u0163iona.<\/p>\n \u00cen acest context \u015fi \u00een str\u00e2ns\u0103 leg\u0103tur\u0103 cu povestirea anterioar\u0103, voi formaliza un nou concept, decalajul (gap-ul) Azazel<\/strong>, definit ca diferen\u0163a dintre viteza cu care o societate dob\u00e2nde\u015fte capacit\u0103\u0163i tehnologice noi \u015fi viteza cu care dezvolt\u0103 deprinderi, norme, institu\u0163ii \u015fi responsabilitatea necesar\u0103 utiliz\u0103rii acestor tehnologii. Temporal vorbind, decalajul Azazel poate fi exprimat astfel:<\/p>\n Unde t <\/em>denot\u0103 momentul de timp (care poate avea mai multe frecven\u0163e, \u00een sensul \u00een care unitatea pe care o reprezint\u0103 s\u0103 fie zi, lun\u0103, trimestru sau an), T<\/em> denot\u0103 capacitatea tehnologic\u0103, iar G <\/em>reprezint\u0103 capacitatea de guvernan\u0163\u0103.<\/p>\n Aceast\u0103 perspectiv\u0103 poate fi pus\u0103 \u00een leg\u0103tur\u0103 cu o idee fundamental\u0103 din teoria modern\u0103 a cre\u015fterii economice, potrivit c\u0103reia acumularea cunoa\u015fterii \u015fi capacitatea de a o valorifica reprezint\u0103 procese distincte, care necesit\u0103 timp \u015fi resurse. \u00centr-o lucrare publicat\u0103 \u00een Journal of Political Economy<\/em>, Robert Lucas \u015fi Benjamin Moll (2014) eviden\u0163iaz\u0103 rolul interac\u0163iunilor dintre indivizi \u00een transmiterea cunoa\u015fterii \u015fi \u00een sus\u0163inerea cre\u015fterii economice pe termen lung. \u00cen modelul lor, dob\u00e2ndirea de noi cuno\u015ftin\u0163e presupune alocarea unei p\u0103r\u0163i din timpul disponibil c\u0103tre \u00eenv\u0103\u0163are, \u00een detrimentul produc\u0163iei curente, dar cu beneficii asupra productivit\u0103\u0163ii viitoare. Extinz\u00e2nd aceast\u0103 logic\u0103 dincolo de acumularea individual\u0103 a cunoa\u015fterii, putem considera c\u0103 \u015fi adaptarea institu\u0163ional\u0103 \u015fi organiza\u0163ional\u0103 la progresul tehnologic presupune un proces de \u00eenv\u0103\u0163are, care nu se produce instantaneu. \u00cen acest sens, decalajul Azazel poate fi interpretat ca expresia unei asimetrii \u00eentre viteza cu care societatea dob\u00e2nde\u015fte noi capacit\u0103\u0163i tehnologice \u015fi viteza cu care reu\u015fe\u015fte s\u0103 acumuleze cunoa\u015fterea, experien\u0163a \u015fi mecanismele de guvernan\u0163\u0103 necesare utiliz\u0103rii lor responsabile.<\/strong> Cu alte cuvinte, tehnologia poate avansa mai repede dec\u00e2t capacitatea societ\u0103\u0163ii de a \u00eenv\u0103\u0163a s\u0103 o controleze.<\/strong><\/p>\n \u00cen scenariul \u00een care productivitatea indus\u0103 de tehnologie cre\u015fte mult mai repede dec\u00e2t capacitatea societ\u0103\u0163ii de a identifica riscurile \u015fi de a reglementa, exist\u0103 poten\u0163ialul de a ap\u0103rea riscuri sistemice.<\/strong> Dac\u0103 avem un decalaj mare \u015fi pozitiv, aceasta \u00eenseamn\u0103 c\u0103 se reduce din capacitatea societ\u0103\u0163ii de a se dezvolta f\u0103r\u0103 riscuri\u00a0sistemice, iar aceste riscuri pot avea un puternic caracter disruptiv. Tocmai de aceea, trebuie analizat\u0103 cu mult\u0103 aten\u0163ie \u015fi viteza prin care progresul tehnic influen\u0163eaz\u0103 modul \u00een care societatea \u00ee\u015fi adapteaz\u0103 guvernan\u0163a \u015fi regulile la noua realitate.<\/strong><\/p>\n Astfel, \u00een contextul \u00een care inteligen\u0163a artificial\u0103 va determina o accelerare semnificativ\u0103 a ritmului de dezvoltare economic\u0103, concomitent cu apari\u0163ia unor riscuri specifice asociate implement\u0103rii acestor noi tehnologii, este important s\u0103 investig\u0103m, \u00eentr-o manier\u0103 prospectiv\u0103 \u015fi inevitabil ipotetic\u0103 \u00een acest stadiu, m\u0103sura \u00een care societatea va reu\u015fi s\u0103 \u00ee\u015fi adapteze regulile de guvernan\u0163\u0103 \u015fi principiile etice. Din aceast\u0103 perspectiv\u0103, adoptarea, \u00een anul 2024, a Regulamentului european privind inteligen\u0163a artificial\u0103 (AI Act) marcheaz\u0103 o etap\u0103 important\u0103 \u00een evolu\u0163ia arhitecturii de reglementare a tehnologiilor digitale emergente, Uniunea European\u0103 devenind prima jurisdic\u0163ie care a instituit un cadru legislativ amplu \u015fi unitar \u00een domeniul inteligen\u0163ei artificiale. Av\u00e2nd la baz\u0103 principiul propor\u0163ionalit\u0103\u0163ii cerin\u0163elor de reglementare \u00een raport cu riscurile asociate utiliz\u0103rii acestor tehnologii, noul cadru normativ \u00ee\u015fi propune s\u0103 concilieze necesitatea sus\u0163inerii progresului tehnologic cu imperativul protej\u0103rii drepturilor fundamentale, al asigur\u0103rii transparen\u0163ei \u015fi al siguran\u0163ei utilizatorilor. \u00cen acest context, regulamentul stabile\u015fte un ansamblu de obliga\u0163ii diferen\u0163iate \u00een func\u0163ie de gradul de risc al sistemelor de inteligen\u0163\u0103 artificial\u0103, impun\u00e2nd standarde deosebit de riguroase pentru aplica\u0163iile \u00eencadrate \u00een categoria celor cu risc ridicat, inclusiv pentru cele destinate evalu\u0103rii bonit\u0103\u0163ii persoanelor fizice sau determin\u0103rii accesului la anumite servicii esen\u0163iale. Totodat\u0103, prevederile AI Act acord\u0103 o aten\u0163ie sporit\u0103 responsabilit\u0103\u0163ii \u00een utilizarea acestor tehnologii, men\u0163inerii unui nivel adecvat de supraveghere uman\u0103 \u015fi limit\u0103rii riscurilor de discriminare, elemente esen\u0163iale pentru consolidarea \u00eencrederii publicului \u00een solu\u0163iile bazate pe inteligen\u0163\u0103 artificial\u0103. Implementarea gradual\u0103 a prevederilor regulamentului, demarat\u0103 \u00een anul 2025, eviden\u0163iaz\u0103, de asemenea, preocuparea institu\u0163iilor europene pentru asigurarea unei tranzi\u0163ii ordonate, care s\u0103 permit\u0103 at\u00e2t autorit\u0103\u0163ilor, c\u00e2t \u015fi operatorilor economici s\u0103 \u00ee\u015fi adapteze activitatea la exigen\u0163ele noului cadru legislativ.<\/p>\n Totodat\u0103, este extrem de important s\u0103 \u00een\u0163elegem c\u0103, dincolo de componenta filozofic\u0103 \u015fi de alegere, exist\u0103 \u015fi o componenta financiar\u0103. Dezvoltarea AI va trebui s\u0103 fie sus\u0163inut\u0103 de fonduri semnificative, care mai departe trebuie procurate de pe pie\u0163ele de capital sau de pe pia\u0163a bancar\u0103. De asemenea, cre\u015fterea economic\u0103 ca \u015fi obiectiv de politic\u0103 public\u0103 este, \u00een primul r\u00e2nd, un instrument prin care oamenii pot ajunge s\u0103 tr\u0103iasc\u0103 mai bine, fiindc\u0103 productivitatea, \u00een esen\u0163\u0103, trebuie s\u0103 conduc\u0103 la cre\u015fterea veniturilor \u015fi la satisfacerea nevoilor materiale, dar \u00een acela\u015fi timp trebuie s\u0103 conduc\u0103 la reducerea timpului necesar muncii \u015fi implicit la cre\u015fterea timpului dedicat pentru \u00eembun\u0103t\u0103\u0163irea calit\u0103\u0163ii vie\u0163ii.<\/p>\n De fapt, externalit\u0103\u0163ile men\u0163ionate anterior alc\u0103tuiesc o cauzalitate interesant\u0103 \u00eentre ceea ce \u00eenseamn\u0103 cre\u015fterea PIB \u015fi modul \u00een care inteligen\u0163a artificial\u0103 influen\u0163eaz\u0103 productivitatea. Dac\u0103, \u00eentr-un scenariu de baz\u0103, ne g\u00e2ndim c\u0103 inteligen\u0163a artificial\u0103 va produce un salt major de productivitate, atunci trebuie s\u0103 avem \u00een vedere c\u0103 acest salt nu va veni imediat \u015fi c\u0103, totodat\u0103, va induce unele costuri. Mai exact, este necesar s\u0103 identific\u0103m \u00een ce m\u0103sur\u0103 acest progres va transforma cre\u015fterea productivit\u0103\u0163ii \u00een mai mult\u0103 bun\u0103stare general\u0103, respectiv \u00een mai mult timp liber pentru oameni.<\/p>\n O alt\u0103 perspectiv\u0103 care merit\u0103 avut\u0103 \u00een vedere \u015fi investigat\u0103, din punctul meu de vedere, se refer\u0103 la modul \u00een care \u00een care introducerea pe scal\u0103 larg\u0103 a tehnologiilor pe baz\u0103 de AI va afecta sustenabilitatea datoriei publice<\/strong>.<\/p>\n Chiar dac\u0103, \u00een opinia mea, aceast\u0103 nou\u0103 tehnologie AI va contribui ini\u0163ial la o cre\u015ftere a datoriei publice, aceasta din urm\u0103 va putea finan\u0163a capitalul productiv necesar pentru a face datoria sustenabil\u0103 ulterior. Sigur, este foarte important s\u0103 facem o distinc\u0163ie necesar\u0103 \u00eentre datoria ca o povar\u0103 care trebuie finan\u0163at\u0103 \u015fi datoria ca o finan\u0163are a capacit\u0103\u0163ii productive. Altfel spus, o eventual\u0103 cre\u015ftere a datoriei publice ca urmare a investi\u0163iilor publice, directe \u015fi indirecte, \u00een tehnologii bazate pe AI ar putea fi asociat\u0103 un nivel ridicat al multiplicatorului fiscal. Mai simplu exprimat, un dolar, un euro sau un leu din bani publici investit, direct sau indirect, \u00een tehnologii de tip AI ar putea s\u0103 contribuie la cre\u015fterea economiei mai mult dec\u00e2t alte investi\u0163ii publice<\/strong> (de exemplu, o investi\u0163ie standard \u00een infrastructur\u0103).<\/p>\n \u00centr-o economie mondial\u0103 deja foarte \u00eendatorat\u0103, ajustarea exclusiv prin austeritate este foarte dificil\u0103 din punct de vedere economic \u015fi social. Alternativa ar trebui s\u0103 fie dezvoltarea poten\u0163ialului de cre\u015ftere prin cre\u015fterea capacit\u0103\u0163ii productive. Dac\u0103 productivitatea cre\u015fte, ca urmare a acestor evolu\u0163ii, veniturile fiscale vor cre\u015fte \u015fi, de asemenea, datoria public\u0103 (exprimat\u0103 ca \u00een PIB) ar trebui s\u0103 se stabilizeze sau chiar s\u0103 scad\u0103. \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00cen schimb, exist\u0103 o condi\u0163ie care ar trebui analizat\u0103 \u00een mod riguros, \u015fi anume ca o dezvoltare economic\u0103 adi\u0163ional\u0103 ca urmare a tehnologiilor de tip AI s\u0103 \u00eembun\u0103t\u0103\u0163easc\u0103 suficient diferen\u0163ialul dintre costurile cu dob\u00e2nzile \u015fi cre\u015fterea nominal\u0103 a economiei (\u2019r-g\u2019), precum \u015fi soldul bugetar primar.<\/p>\n Altfel spus, \u00eentr-o lume prea \u00eendatorat\u0103, a\u015fa cum men\u0163ionam anterior, o eventual\u0103 dezvoltare suplimentar\u0103 a economiei ca urmare a utiliz\u0103rii la scal\u0103 larg\u0103 a tehnologiilor bazate pe AI, \u00eens\u0103 cu efecte ini\u0163iale de cre\u015ftere a datoriei publice, poate s\u0103 reprezinte mai departe unul dintre mecanismele prin care datoria adi\u0163ional\u0103 este transformat\u0103 dintr-o crean\u0163\u0103 asupra veniturilor viitoare, \u00eentr-un instrument care contribuie efectiv la realizarea acestor venituri viitoare.<\/p>\n Totodat\u0103, este important de con\u015ftientizat faptul c\u0103 putem ob\u0163ine chiar efectul contrar, deoarece aceast\u0103 tranzi\u0163ie poate conduce \u015fi la apari\u0163ia unor vulnerabilit\u0103\u0163i financiare majore ca urmare a finan\u0163\u0103rii unor proiecte care nu sunt suficient de viabile. A\u015f dori s\u0103 subliniez faptul c\u0103 problema fundamental\u0103 r\u0103m\u00e2ne nu c\u00e2t\u0103 datorie este determinat\u0103 de finan\u0163area tehnologiilor AI, ci c\u00e2t\u0103 cre\u015ftere de productivitate viitoare cump\u0103r\u0103 fiecare unitate implementar\u0103 de datorie. Mai exact, este important de evaluat \u00een acest sens dimensiunea multiplicatorului fiscal.<\/strong><\/p>\n Este esen\u0163ial s\u0103 realiz\u0103m, de asemenea, faptul c\u0103 \u00eentotdeauna, \u00een economie, exist\u0103 un drum complex de la apari\u0163ia ideii, la finan\u0163area acestei, p\u00e2n\u0103 la dezvoltarea ei ca o oportunitate productiv\u0103 pe termen mediu \u015fi lung.<\/p>\n Revenind la partea etic\u0103 a problemei, \u00een acest moment exist\u0103 o cultur\u0103 \u00een cadrul acestor firme care dezvolt\u0103 tehnologia AI, care \u00eens\u0103 trebuie \u00eembun\u0103t\u0103\u0163it\u0103. De ce spun acest lucru? Deoarece, a\u015fa cum s-a putut observa, au existat deja agen\u0163i individuali AI care au atacat componente de infrastructur\u0103 \u00een mod voluntar, identific\u00e2nd bre\u015fe de securitate. \u015ei aceast\u0103 nou\u0103 realitate este obligatoriu s\u0103 fie tratat\u0103 cu maximum de aten\u0163ie. \u00cen acest sens, nu este suficient doar s\u0103 \u00eencerc\u0103m s\u0103 dimension\u0103m riscurile, ci trebuie s\u0103 dezvolt\u0103m o cultur\u0103 a organiza\u0163iei care s\u0103 permit\u0103 gestionarea eficient\u0103 a acestora.<\/p>\n Aceast\u0103 cultur\u0103 este foarte important\u0103, fiindc\u0103 ea va permite dezvoltarea de produse care s\u0103 poat\u0103 fi exploatate f\u0103r\u0103 a afecta infrastructurile critice utilizate pe scar\u0103 larg\u0103 de c\u0103tre societate. Tocmai din acest motiv, va trebui s\u0103 ini\u0163iem instrumente pe care societatea le-a mai utilizat \u015fi alt\u0103dat\u0103, de exemplu, c\u00e2nd s-a dezvoltat industria aeronautic\u0103 sau c\u00e2nd s-a dezvoltat for\u0163a nuclear\u0103 generatoare de energie. \u015ei sigur, toate acestea au ar\u0103tat c\u0103 putem dezvolta \u00eentr-un mod controlat o tehnologie care s\u0103 fie revolu\u0163ionar\u0103. De aceea, \u00een acest moment sunt foarte importante at\u00e2t viteza de dezvoltare \u00een utilizarea de tehnologii noi incluzive, c\u00e2t \u015fi viteza cu care dezvolt\u0103m normele de guvernan\u0163\u0103 \u015fi cultura organiza\u0163ional\u0103.<\/p>\n O a doua perspectiv\u0103 relevant\u0103 pentru \u00een\u0163elegerea decalajului Azazel este oferit\u0103 de cercet\u0103rile privind rolul capitalului intangibil \u00een cre\u015fterea economic\u0103<\/strong>. Capacit\u0103\u0163ile organiza\u0163ionale \u015fi mecanismele de guvernan\u0163\u0103 corporativ\u0103 pot fi privite, \u00eentr-un sens larg, ca elemente ale capitalului organiza\u0163ional, \u00een timp ce calitatea guvernan\u0163ei institu\u0163ionale influen\u0163eaz\u0103 eficien\u0163a cu care sunt utilizate \u015fi valorificate resursele productive. Ellen McGrattan (2020), \u00een lucrarea Intangible Capital and Measured Productivity<\/em>, arat\u0103 c\u0103 investi\u0163iile \u00een active intangibile au un rol important \u00een explicarea dinamicii economice \u015fi c\u0103 omiterea lor din m\u0103surarea produc\u0163iei poate conduce la interpret\u0103ri distorsionate ale productivit\u0103\u0163ii. Aceast\u0103 abordare sugereaz\u0103 c\u0103 valorificarea progresului tehnologic nu depinde exclusiv de investi\u0163iile \u00een echipamente, infrastructur\u0103 digital\u0103 sau algoritmi, ci \u015fi de acumularea unor capacit\u0103\u0163i complementare, precum competen\u0163ele specializate, procesele organiza\u0163ionale \u015fi mecanismele de coordonare. \u00cen cazul inteligen\u0163ei artificiale, dezvoltarea acestor capacit\u0103\u0163i poate necesita un orizont de timp diferit de cel al progresului tehnologic propriu-zis. Prin extinderea acestei perspective, decalajul Azazel poate fi \u00een\u0163eles \u015fi ca expresia unui dezechilibru \u00eentre acumularea rapid\u0103 a capacit\u0103\u0163ilor tehnologice \u015fi dezvoltarea mai lent\u0103 a capitalului organiza\u0163ional \u015fi institu\u0163ional necesar utiliz\u0103rii lor eficiente \u015fi sigure.<\/strong> Astfel, investi\u0163iile \u00een guvernan\u0163\u0103, cultur\u0103 organiza\u0163ional\u0103 \u015fi capacitatea de gestionare a riscurilor nu ar trebui privite doar ca obliga\u0163ii de conformitate, ci \u015fi ca investi\u0163ii complementare progresului tehnologic, care contribuie la transformarea acestuia \u00een beneficii economice \u015fi sociale durabile.<\/p>\n Analiza implica\u0163iilor economice ale decalajului Azazel poate fi aprofundat\u0103 prin intermediul unui exerci\u0163iu de simulare a unor scenarii alternative, care permite examinarea modului \u00een care ritmurile diferite de dezvoltare tehnologic\u0103 \u015fi adaptare organiza\u0163ional\u0103 influen\u0163eaz\u0103 evolu\u0163ia economiei. \u00cen acest scop, am utilizat un cadru cantitativ inspirat din modelul neoclasic de cre\u015ftere Solow, \u00een care procesul de produc\u0163ie este descris printr-o func\u0163ie Cobb\u2013Douglas extins\u0103 pentru a surprinde contribu\u0163ia distinct\u0103 a capitalului fizic, a capitalului tehnologic \u015fi a celui organiza\u0163ional. Structura modelului atribuie acestor trei factori elasticit\u0103\u0163i ale produc\u0163iei de 0,30, 0,15 \u015fi, respectiv, 0,10, diferen\u0163a p\u00e2n\u0103 la unitate, de 0,45, revenind factorului munc\u0103. Prin aceast\u0103 parametrizare, tehnologia de produc\u0163ie prezint\u0103 randamente constante la scar\u0103. Totodat\u0103, se presupune c\u0103 volumul muncii nu se modific\u0103 pe parcursul perioadei analizate, iar uzura anual\u0103 a stocurilor de capital difer\u0103 \u00een func\u0163ie de natura acestora, fiind de 5% \u00een cazul capitalului fizic, 12% pentru componenta tehnologic\u0103 \u015fi 6% pentru cea organiza\u0163ional\u0103.<\/p>\n Pentru a surprinde eventualele vulnerabilit\u0103\u0163i generate de dezvoltarea neuniform\u0103 a celor dou\u0103 componente intangibile, modelul include un indicator specific, denumit decalajul Azazel, construit ca diferen\u0163\u0103 \u00eentre logaritmul raportului capitalului tehnologic fa\u0163\u0103 de cel organiza\u0163ional \u015fi valoarea ini\u0163ial\u0103 a acestuia. Indicatorul este utilizat pentru a descrie, printr-o rela\u0163ie neliniar\u0103, modul \u00een care dezechilibrele dintre capacit\u0103\u0163ile tehnologice \u015fi cele organiza\u0163ionale se pot reflecta \u00een probabilitatea producerii unor incidente tehnologice. Intensitatea acestei rela\u0163ii este controlat\u0103 de un coeficient de sensibilitate stabilit la 2,5, \u00een timp ce impactul economic al unui incident este echivalat cu o reducere de 15% a produc\u0163iei poten\u0163iale. Astfel, riscurile tehnologice sunt integrate \u00een mecanismul de acumulare a capitalului, deoarece resursele disponibile pentru investi\u0163ii sunt determinate \u00een func\u0163ie de produc\u0163ia a\u015fteptat\u0103, dup\u0103 ajustarea acesteia pentru pierderile asociate eventualelor incidente.<\/p>\n Pornind de la aceast\u0103 configura\u0163ie, au fost construite trei traiectorii alternative de evolu\u0163ie economic\u0103, menite s\u0103 eviden\u0163ieze consecin\u0163ele unor ritmuri diferite de acumulare a capitalului tehnologic \u015fi organiza\u0163ional. Prima traiectorie, corespunz\u0103toare scenariului de baz\u0103<\/strong>, descrie o economie \u00een care productivitatea total\u0103 a factorilor avanseaz\u0103 exogen cu 1% anual, iar structura investi\u0163iilor r\u0103m\u00e2ne nemodificat\u0103. Din produc\u0163ia realizat\u0103, 20% sunt direc\u0163ionate c\u0103tre capitalul fizic, 6% c\u0103tre dezvoltarea capitalului tehnologic asociat inteligen\u0163ei artificiale \u015fi 4% c\u0103tre capitalul organiza\u0163ional, f\u0103r\u0103 a fi introduse modific\u0103ri suplimentare ale eficien\u0163ei investi\u0163iilor. Cea de-a doua traiectorie, denumit\u0103 scenariul acceler\u0103rii AI<\/strong>, introduce, \u00eencep\u00e2nd cu perioada a \u015fasea, un impuls pozitiv de 80% asupra eficien\u0163ei investi\u0163iilor tehnologice, f\u0103r\u0103 o cre\u015ftere simultan\u0103 a resurselor alocate guvernan\u0163ei. \u00cen fine, scenariul dezvolt\u0103rii complementare<\/strong> presupune c\u0103 acela\u015fi impuls tehnologic este \u00eenso\u0163it de intensificarea efortului investi\u0163ional \u00een capital organiza\u0163ional, a c\u0103rui pondere \u00een produc\u0163ie avanseaz\u0103 de la 4% la 10%.<\/p>\n
![](\"http:\/\/storage0.dms.mpinteractiv.ro\/media\/1\/1481\/21333\/23263764\/2\/screenshot-2026-10-20-095111.png\")
<\/a><\/p>\n