aici<\/a> \u2013 e nevoie sa accepti cookie-urile social media<\/p>\nOamenii de \u0219tiin\u021b\u0103 locuiesc de 22 de ani \u00een Chile \u0219i reu\u0219iser\u0103 deja, \u00een 2008, s\u0103 cloneze vaca Victoria, primul animal n\u0103scut \u00een aceast\u0103 \u021bar\u0103 prin aceast\u0103 tehnic\u0103. Rumeg\u0103toarea a murit \u00eens\u0103 la v\u00e2rsta de trei luni din cauza unor complica\u021bii pulmonare \u0219i digestive, dar acest e\u0219ec nu i-a descurajat. Scopul lor era s\u0103 perfec\u021bioneze o metod\u0103 care s\u0103 poat\u0103 fi folosit\u0103 pentru salvarea speciilor pe cale de dispari\u021bie, a\u0219a c\u0103 au continuat s\u0103 cloneze bovine \u0219i caprine. Ei spun c\u0103 trecerea la alte specii a reprezentat o provocare, deoarece fiecare are propria fiziologie. Cuplul \u00ee\u0219i d\u0103duse seama de acest lucru cu mult timp \u00een urm\u0103, \u00een Cuba, unde \u0219i-au \u00eenceput carierele \u0219i unde au \u00eencercat, f\u0103r\u0103 succes, s\u0103 cloneze iepuri. Aceast\u0103 \u00eencercare a avut loc la scurt timp dup\u0103 ce lumea a fost uimit\u0103 de na\u0219terea oii Dolly \u00een 1997 \u0219i dup\u0103 ce regimul cubanez a fost fascinat de progresele din domeniul biotehnologiei.<\/p>\n
Castro, care de\u021bine un doctorat \u00een \u0219tiin\u021be veterinare, a tr\u0103it acel entuziasm pe propria piele. \u00cen tinere\u021be, a lucrat la Centrul de Inginerie Genetic\u0103 \u0219i Biotehnologie din Cuba, unde spune c\u0103 a fost chemat odat\u0103 de cel\u0103lalt Fidel Castro – dictatorul care a condus insula timp de 47 de ani – care i-a spus, potrivit unui articol din La Tercera publicat \u00een 2012: \u201eDeci e\u0219ti tizul meu; de acum \u00eenainte voi fi na\u0219ul t\u0103u.\u201d Ast\u0103zi, omul de \u0219tiin\u021b\u0103 cere s\u0103 i se spun\u0103 pe numele complet, Fidel Ovidio, pentru a evita confuziile.<\/p>\n
Na\u0219terea lui \u201eCapacidad 1\u201d reprezint\u0103 o etap\u0103 important\u0103 \u00een Chile, deoarece clonarea nu este o chestiune minor\u0103. Rodr\u00edguez avertizeaz\u0103 c\u0103 o gre\u0219eal\u0103 frecvent\u0103 este aceea de a presupune c\u0103, odat\u0103 ce un protocol este st\u0103p\u00e2nit la o specie, acesta poate fi pur \u0219i simplu aplicat la alta: \u201eFiziologia reproductiv\u0103 difer\u0103 foarte mult de la o specie la alta.\u201d<\/p>\n
\u00cen procesul de clonare sunt implicate mai multe componente, iar toate acestea variaz\u0103 de la o specie la alta. Prima este ovulul care va primi celulele \u0219i va ini\u021bia dezvoltarea embrionar\u0103; unele ovule sunt mai rezistente la manipulare dec\u00e2t altele. Apoi, urmeaz\u0103 celula donatoare \u0219i dezvoltarea propriu-zis\u0103 a embrionului, care trebuie transferat ulterior \u00eentr-o mam\u0103 surogat. Sincronizarea dintre acel embrion \u0219i uterul care \u00eel va g\u0103zdui necesit\u0103 o evaluare meticuloas\u0103 \u0219i este diferit\u0103 la fiecare specie, la fel ca \u0219i gesta\u021bia \u0219i na\u0219terea. Fiecare etap\u0103 trebuie standardizat\u0103 pentru animalul cu care se lucreaz\u0103. \u201eOocitele ecvine nu seam\u0103n\u0103 deloc cu cele ale rumeg\u0103toarelor. Am crezut c\u0103 va fi mai u\u0219or, dar standardizarea ne-a pus \u00een dificultate, de la recoltarea oocitelor \u0219i maturarea in vitro p\u00e2n\u0103 la manipularea propriu-zis\u0103\u201d, spune Rodr\u00edguez, care de\u021bine un doctorat \u00een \u0219tiin\u021be agricole de la Universitatea din Concepci\u00f3n.<\/p>\n
Pentru a-l produce pe Capacidad 1, au fost implanta\u021bi cinci embrioni \u00eentr-o iap\u0103, de\u0219i doar unul a ajuns la termen. Oamenii de \u0219tiin\u021b\u0103 subliniaz\u0103 c\u0103 clonarea unui animal de talie mare care produce un singur pui nu este neap\u0103rat mai dificil\u0103 dec\u00e2t clonarea unui animal mic, extrem de prolific. \u201e\u00cen imagina\u021bia popular\u0103, oamenii cred c\u0103, cu c\u00e2t un animal este mai mic \u0219i mai prolific, cu at\u00e2t este mai u\u0219or de clonat. \u0218i nu este neap\u0103rat a\u0219a\u201d, spune Castro.<\/p>\n
\u00cen ceea ce prive\u0219te posibilitatea clon\u0103rii oamenilor, Rodr\u00edguez avertizeaz\u0103 c\u0103 r\u0103spunsul ar putea fi surprinz\u0103tor, deoarece Homo sapiens este probabil una dintre cele mai u\u0219or de lucrat specii in vitro.<\/p>\n
\n\u201eOocitele umane sunt foarte u\u0219or de lucrat\u201d, explic\u0103 ea. Ea adaug\u0103: \u201eEste foarte u\u0219or s\u0103 cultivi embrioni umani. Din punct de vedere biologic \u0219i tehnic, a\u0219 spune c\u0103 clonarea oamenilor nu ar fi complicat\u0103. Singura limitare este de natur\u0103 etic\u0103.\u201d<\/p>\n<\/blockquote>\n
Castro aminte\u0219te c\u0103 saltul c\u0103tre primate a fost deja f\u0103cut. Prima primat\u0103 clonat\u0103 a fost Tetra, o femel\u0103 de macac rhesus n\u0103scut\u0103 \u00een 1999 la Centrul Na\u021bional de Cercetare a Primatelor din Oregon, SUA, a\u0219a c\u0103, \u00een opinia sa, \u201edin punct de vedere tehnic, este foarte fezabil s\u0103 se fac\u0103 acest lucru [la oameni]\u201d.<\/p>\n
Oamenii de \u0219tiin\u021b\u0103, de\u0219i nu sus\u021bin adoptarea acestei inova\u021bii la oameni, afirm\u0103 c\u0103 clonarea r\u0103m\u00e2ne \u00eenconjurat\u0103 de stigmat, deoarece nu este o form\u0103 conven\u021bional\u0103 de reproducere. Rodr\u00edguez afirm\u0103 c\u0103 \u201eeste o chestiune extrem de complex\u0103\u201d, de\u0219i o prive\u0219te prin prisma progresului biotehnologic. \u201eEste similar cu ceea ce am v\u0103zut odat\u0103 cu dezvoltarea insulinei sau a ICSI [injectarea intracitoplasmic\u0103 a spermatozoizilor] pentru reproducerea uman\u0103, care este permis\u0103 \u00een Chile. Chile este o \u021bar\u0103 foarte catolic\u0103. Cu toate acestea, reproducerea asistat\u0103 se practic\u0103 la oameni\u201d, iar experta adaug\u0103 c\u0103, poate, \u00een sens larg, exist\u0103 \u201eacea idee promovat\u0103 de filme [despre clonare]: se creeaz\u0103 copii ale unor indivizi pentru a ucide sau a extermina. Sper\u0103m c\u0103 clonele – \u0219i cei dintre noi care lucr\u0103m \u00een biotehnologie – nu sunt privite \u00een acest fel. Oamenii spun c\u0103 clonarea creeaz\u0103 mon\u0219tri deoarece, uneori, s-au n\u0103scut animale cu defecte. Dar, \u00een calitate de embriolog, trebuie s\u0103 spun c\u0103 \u0219i \u00een reproducerea natural\u0103 exist\u0103 cazuri de animale n\u0103scute cu malforma\u021bii sau probleme.\u201d<\/p>\n
Etapa important\u0103 a clon\u0103rii lui \u201eCapacidad\u201d<\/h2>\n
Pentru cercet\u0103tori, clonarea ecvin\u0103 deschide o oportunitate pentru o industrie care tr\u0103ie\u0219te din multiplicarea animalelor de mare valoare. Capacidad este un exemplu: este o iap\u0103 adus\u0103 din Argentina care a concurat \u00een Triple Crown din aceast\u0103 \u021bar\u0103, unul dintre principalele circuite de polo, iar \u00een 2018 a f\u0103cut parte din La Dolfina Polo Ranch. \u201eClonarea este singura tehnologie care ne permite s\u0103 reproducem 100% din genomul unui animal identificat ca av\u00e2nd o valoare ridicat\u0103\u201d, a spus Rodr\u00edguez.<\/p>\n
\u00cen Argentina, aceasta este o industrie care s-a maturizat deja. Juc\u0103torul de polo Adolfo Cambiaso, care a concurat cu zeci de replici ale iepei sale La Cuartetera, este dovada acestui fapt. Aceast\u0103 \u021bar\u0103 are unele dintre cele mai mici costuri de clonare a cailor (\u00eentre 35.000 \u0219i 40.000 de dolari), \u00een func\u021bie de valoarea sportiv\u0103 a exemplarului. \u00cen Europa sau \u00een Statele Unite, pre\u021bul poate fi mai ridicat, \u00een jur de 85.000 de dolari. Prin urmare, Castro vede o oportunitate comercial\u0103 pentru Chile \u00een na\u0219terea cu succes a lui Capacidad 1.<\/p>\n
\n\u201eCalul chilian Fina Sangre [sau pur-s\u00e2nge] este o specie autohton\u0103; este o ras\u0103 proprie. Aceasta este o oportunitate de a multiplica aceast\u0103 ras\u0103, de a ad\u0103uga mai mult\u0103 valoare \u0219i de a exporta arm\u0103sari, material seminal, linii celulare sau cai clona\u021bi din material genetic chilian\u201d, a explicat el.<\/p>\n<\/blockquote>\n
Cu toate acestea, Castro observ\u0103 c\u0103 clonele sunt ca gemenii identici, dar faptul c\u0103 \u00eemp\u0103rt\u0103\u0219esc acela\u0219i genom nu garanteaz\u0103 acela\u0219i destin:<\/p>\n
\n\u201eGemenii pot fi complet diferi\u021bi din cauza modului \u00een care sunt crescu\u021bi \u0219i a mediului \u00eenconjur\u0103tor. Prin urmare, ar fi riscant s\u0103 afirm\u0103m c\u0103 clona va fi identic\u0103 din punct de vedere competitiv. Este foarte probabil s\u0103 fie a\u0219a, cu condi\u021bia s\u0103 fie antrenat\u0103 \u00een acela\u0219i mod ca \u0219i mama.\u201d<\/p>\n<\/blockquote>\n<\/div>\n
Editor : B.E. <\/a><\/p>\n<\/div>\n[analyse_source url=”https:\/\/www.digi24.ro\/stiri\/externe\/mapamond\/cubanezii-care-au-clonat-un-cal-in-chile-nu-ar-fi-complicat-sa-clonam-oameni-singura-limitare-este-de-natura-etica-3994611″]<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
[analyse_image type=”featured” src=”https:\/\/s.iw.ro\/gateway\/g\/ZmlsZVNvdXJjZT1odHRwJTNBJTJGJTJG\/c3RvcmFnZTA4dHJhbnNjb2Rlci5yY3Mt\/cmRzLnJvJTJGc3RvcmFnZSUyRjIwMjYl\/MkYxMCUyRjE1JTJGMzAxNjE1NV8zMDE2\/MTU1X1NjcmVlbnNob3QtMjAyNi0xMC0x\/NS0yMzA5MjIucG5nJnc9MTIwMCZoPTYz\/MCZ6Yz0xJmhhc2g9MThmY2RhNWNmZDQzNGJiNTU2OWM5ZGMyZDBjMzg3ODY=.thumb.jpg”] Chile a realizat cu succes prima clonare a unui cal. M\u00e2nzul, o copie identic\u0103 a poneiului de polo Capacidad, s-a n\u0103scut pe 26 septembrie \u00een regiunea O\u2019Higgins, dup\u0103 o gesta\u021bie de aproape un an. Fidel Ovidio Castro, \u00een v\u00e2rst\u0103 de 65 de ani, \u0219i Lleretny Rodr\u00edguez, \u00een v\u00e2rst\u0103 de 50 de ani, […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[89],"tags":[226,11],"class_list":["post-2207910","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-romania","tag-crawlmanager","tag-digi24"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/2207910","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=2207910"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/2207910\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=2207910"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=2207910"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=2207910"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}