[analyse_image type=”featured” src=”https:\/\/s.iw.ro\/gateway\/g\/ZmlsZVNvdXJjZT1odHRwJTNBJTJGJTJG\/c3RvcmFnZTA4dHJhbnNjb2Rlci5yY3Mt\/cmRzLnJvJTJGc3RvcmFnZSUyRjIwMjYl\/MkYwNyUyRjA2JTJGMjgzNjE3NF8yODM2\/MTc0X3ZlaGljdWwtZWxiaXQtc3lzdGVt\/LmpwZyZ3PTEyMDAmaD02MzAmemM9MSZo\/YXNoPWY5MWEzMDgxODg3NDQyZjIxZDhlZGE2MTI0Mzg1Nzg3.thumb.jpg”]<\/p>\n
Ministerul Economiei propune reorganizarea companiei ROMARM \u00eentr-un holding industrial integrat, cu activit\u0103\u021bi grupate pe domenii specializate \u0219i conducere \u00een sistem dualist, pentru depolitizarea managementului. Reforma ar urma s\u0103 \u00eenceap\u0103 \u00een 2027 \u0219i s\u0103 se desf\u0103\u0219oare pe parcursul a patru ani, potrivit unui document strategic lansat \u00een dezbatere de ministrul interimar al Economiei, Irineu Dar\u0103u.<\/strong><\/p>\n Propunerea face parte dintr-un pachet de patru documente de politic\u0103 public\u0103 (white papers), publicate pe site-ul Ministerului Economiei, Digitaliz\u0103rii, Antreprenoriatului \u0219i Turismului (MEDAT). Acestea vizeaz\u0103 reorganizarea ROMARM, monitorizarea Programului SAFE, valorificarea resurselor minerale \u0219i promovarea turistic\u0103 a Rom\u00e2niei, stabilind op\u021biunile de reform\u0103 \u0219i pa\u0219ii necesari implement\u0103rii.<\/p>\n \u201eA\u0219a cum am promis, public\u0103m pe site-ul Ministerului Economiei patru documente de pozi\u021bionare strategic\u0103 prin care punem \u00een dezbatere solu\u021bii necesare \u0219i urgente – pentru o c\u00e2t mai bun\u0103 implementare. Public\u0103m aceste white papers pentru c\u0103 trebuie s\u0103 \u021binem cont, pe de o parte, de instabilitatea politic\u0103 din Rom\u00e2nia, iar, pe de alt\u0103 parte, de faptul c\u0103 unele decizii sunt interinstitu\u021bionale. Statul rom\u00e2n, nu un politician sau altul, este cel care trebuie s\u0103 se angajeze la un proces de trei-patru ani de zile care s\u0103 \u00eensemne fuziuni, eficientiz\u0103ri, adunarea \u00een clustere \u0219i a\u0219a mai departe\u201d, a declarat Irineu Dar\u0103u<\/a>, potrivit comunicatului ministerului.<\/p>\n Documentul strategic<\/a> dedicat ROMARM, care stabile\u0219te direc\u021biile de reorganizare pentru perioada 2027-2030, arat\u0103 c\u0103 societatea func\u021bioneaz\u0103 \u00een prezent predominant ca un intermediar comercial, f\u0103r\u0103 o coordonare industrial\u0103 integrat\u0103 a celor 15 filiale. Una dintre problemele identificate este structura participa\u021biilor companiei, care au cobor\u00e2t sub 20% \u00een majoritatea filialelor, excep\u021bie f\u0103c\u00e2nd Arsenal Re\u0219i\u021ba, unde participa\u021bia este de 37,16%. Potrivit analizei, aceast\u0103 situa\u021bie genereaz\u0103 neconcordan\u021be \u00eentre atribu\u021biile de control \u0219i mecanismele juridice de aprobare, cu riscuri de litigii \u0219i blocaje.<\/p>\n Ministerul a semnalat \u0219i \u00eent\u00e2rzieri \u00een luarea deciziilor, circuitul de aprobare ad\u0103ug\u00e2nd \u00eentre 30 \u0219i 60 de zile sau chiar mai mult, ceea ce afecteaz\u0103 contractele \u0219i investi\u021biile.<\/p>\n O alt\u0103 problem\u0103 important\u0103 este utilizarea fondurilor destinate moderniz\u0103rii. Din cele 1,9 miliarde de lei alocate pentru capitaliz\u0103ri \u0219i investi\u021bii \u00een perioada 2018-2025, aproximativ 1,5 miliarde de lei erau necheltuite la sf\u00e2r\u0219itul anului trecut.<\/p>\n Potrivit documentului, \u00eent\u00e2rzierile \u00een realizarea investi\u021biilor contribuie la men\u021binerea unor instala\u021bii \u00eenvechite \u0219i a unor cl\u0103diri degradate, \u00een timp ce \u00eemb\u0103tr\u00e2nirea personalului \u0219i formarea profesional\u0103 insuficient\u0103 afecteaz\u0103 capacitatea de produc\u021bie.<\/p>\n \u00cen acela\u0219i timp, este semnalat\u0103 lipsa finan\u021b\u0103rii pentru conservarea \u0219i paza capacit\u0103\u021bilor industriale care nu sunt utilizate \u00een timp de pace, dar care trebuie men\u021binute disponibile pentru situa\u021bii de mobilizare.<\/p>\n Analiza indic\u0103 \u0219i probleme generate de modelul comercial actual, \u00een condi\u021biile \u00een care opera\u021biunile derulate prin ROMARM presupun comisioane cuprinse \u00eentre aproximativ 1,5-2% \u0219i 5%. Acestea pot genera costuri suplimentare pentru societ\u0103\u021bile din grup, \u00een timp ce suprapunerile administrative \u0219i lipsa unei prioritiz\u0103ri unitare a investi\u021biilor \u00eengreuneaz\u0103 coordonarea activit\u0103\u021bii.<\/p>\n Pentru remedierea acestor probleme, Ministerul Economiei propune transformarea ROMARM \u00eentr-un holding industrial care s\u0103 coordoneze strategia, investi\u021biile, contractele majore, finan\u021barea, cercetarea \u0219i dezvoltarea capacit\u0103\u021bilor de ap\u0103rare.<\/p>\n Documentul precizeaz\u0103 c\u0103 obiectivul principal nu este doar reducerea num\u0103rului de societ\u0103\u021bi, ci crearea unei structuri capabile s\u0103 coordoneze \u00eentregul portofoliu industrial, \u00een timp ce unit\u0103\u021bile productive \u00ee\u0219i p\u0103streaz\u0103 responsabilit\u0103\u021bile privind produc\u021bia, proiectarea, mentenan\u021ba \u0219i livr\u0103rile.<\/p>\n Noua organizare ar urma s\u0103 includ\u0103 mai multe companii opera\u021bionale specializate, \u00een func\u021bie de activitatea fabricilor. Pentru armament \u0219i muni\u021bie u\u0219oar\u0103 sunt avute \u00een vedere Uzina Mecanic\u0103 Cugir, Fabrica de Arme Cugir, Uzina Mecanic\u0103 Sadu \u0219i Metrom Bra\u0219ov. \u00cen sectorul armamentului \u0219i muni\u021biei grele ar urma s\u0103 fie grupate Uzina Mecanic\u0103 Mija, Uzina Mecanic\u0103 Plopeni, Carfil, Tohan Z\u0103rne\u0219ti \u0219i Arsenal Re\u0219i\u021ba.<\/p>\n Un alt grup ar reuni Electromecanica Ploie\u0219ti \u0219i UPS Dragomire\u0219ti, \u00een domeniul rachetelor \u0219i proiectilelor speciale, \u00een timp ce Fabrica de Pulberi F\u0103g\u0103ra\u0219 \u0219i Pirochim Victoria ar urma s\u0103 fie incluse \u00een sectorul pulberilor \u0219i explozivilor.<\/p>\n Pentru vehicule militare sunt avute \u00een vedere Uzina Mecanic\u0103 Bucure\u0219ti \u0219i Automecanica Moreni. Documentul propune \u0219i o structur\u0103 separat\u0103 pentru administrarea activelor neproductive sau care nu fac parte din activit\u0103\u021bile industriale principale.<\/p>\n Aceste grup\u0103ri reprezint\u0103 propuneri incluse \u00eentr-o prim\u0103 evaluare, configura\u021bia final\u0103 urm\u00e2nd s\u0103 fie stabilit\u0103 dup\u0103 analiza juridic\u0103, financiar\u0103 \u0219i industrial\u0103 a fiec\u0103rei societ\u0103\u021bi.<\/p>\n O alt\u0103 schimbare important\u0103 prive\u0219te conducerea companiei. Ministerul propune trecerea la un sistem dualist, \u00een care atribu\u021biile de supraveghere s\u0103 fie separate de cele executive.<\/p>\n Potrivit documentului, ROMARM Holding S.A. ar urma s\u0103 aib\u0103 un Consiliu de Supraveghere format din \u0219apte membri \u0219i un Directorat alc\u0103tuit din cinci membri. Directoratul ar coordona conducerea general\u0103, strategia \u0219i controlul grupului, activit\u0103\u021bile comerciale \u0219i achizi\u021biile, opera\u021biunile \u0219i managementul contractelor, precum \u0219i serviciile comune \u0219i patrimoniul.<\/p>\n La nivel central ar urma s\u0103 fie stabilite strategia \u0219i bugetul multianual, priorit\u0103\u021bile de investi\u021bii, politica de risc, coordonarea exporturilor \u0219i cercet\u0103rii, \u00een timp ce fabricile \u0219i celelalte societ\u0103\u021bi opera\u021bionale ar r\u0103m\u00e2ne responsabile pentru executarea contractelor \u0219i continuitatea produc\u021biei.<\/p>\n Totodat\u0103, sunt propuse servicii administrative comune \u00een domenii precum financiar, juridic, resurse umane, IT, securitate \u0219i achizi\u021bii, pentru reducerea suprapunerilor \u0219i a costurilor.<\/p>\n Investi\u021biile ar urma s\u0103 fie selectate \u00een func\u021bie de importan\u021ba strategic\u0103, fezabilitate, cererea de pe pia\u021b\u0103, maturitatea tehnologic\u0103 \u0219i capacitatea efectiv\u0103 de implementare.<\/p>\n Calendarul propus prevede trecerea la sistemul dualist de conducere \u00een ianuarie 2027 \u0219i demararea reorganiz\u0103rii \u00een februarie. \u00cen primele trei luni ar urma s\u0103 fie inventariate organigramele, activele, contractele, procesele administrative \u0219i riscurile, pentru identificarea activit\u0103\u021bilor care se suprapun.<\/p>\n \u00cen urm\u0103toarele trei luni este prev\u0103zut\u0103 testarea unor servicii comune de achizi\u021bii, financiar \u0219i juridic, iar p\u00e2n\u0103 la finalul primului an ar urma s\u0103 fie extinse serviciile comune de resurse umane \u0219i IT \u0219i introdus\u0103 raportarea unificat\u0103.<\/p>\n \u00cen primii doi ani sunt prev\u0103zute eventuale fuziuni, absorb\u021bii, diviz\u0103ri sau transform\u0103ri \u00een sucursale, \u00een func\u021bie de situa\u021bia fiec\u0103rei societ\u0103\u021bi, precum \u0219i separarea activelor neproductive \u0219i lansarea investi\u021biilor prioritare.<\/p>\n Integrarea complet\u0103, dezvoltarea parteneriatelor industriale \u0219i evaluarea rezultatelor ar urma s\u0103 se desf\u0103\u0219oare pe un interval de p\u00e2n\u0103 la patru ani.<\/p>\n Ministerul identific\u0103 \u00eens\u0103 \u0219i mai multe riscuri, printre care politizarea sau contestarea reformei, \u00eentreruperea livr\u0103rilor, lipsa finan\u021b\u0103rii, birocratizarea noii structuri \u0219i pierderea personalului specializat. Pentru limitarea acestora sunt propuse numiri profesioniste \u0219i transparente, consultarea partenerilor sociali, planuri de continuitate a produc\u021biei, finan\u021bare multianual\u0103 \u0219i verific\u0103ri juridice \u0219i fiscale \u00eenaintea oric\u0103ror fuziuni sau transferuri de active.<\/p>\n Progresul reformei ar urma s\u0103 fie verificat prin indicatori precum durata aprob\u0103rilor, realizarea investi\u021biilor, respectarea termenelor de livrare, utilizarea capacit\u0103\u021bilor productive, men\u021binerea speciali\u0219tilor \u0219i evolu\u021bia contractelor \u0219i exporturilor.<\/p>\n Toate aceste etape r\u0103m\u00e2n, deocamdat\u0103, propuneri dintr-un document de lucru, care necesit\u0103 valid\u0103ri \u0219i decizii ulterioare.<\/p>\n Un al doilea document strategic<\/a> vizeaz\u0103 monitorizarea acordurilor de cooperare industrial\u0103 \u00eencheiate \u00een cadrul mecanismului european SAFE, destinat consolid\u0103rii capacit\u0103\u021bilor de ap\u0103rare.<\/p>\n \u00cen timp ce Ministerul Ap\u0103r\u0103rii Na\u021bionale \u0219i celelalte institu\u021bii din domeniul securit\u0103\u021bii gestioneaz\u0103 achizi\u021biile \u0219i contractele, Ministerul Economiei are responsabilitatea verific\u0103rii contribu\u021biei acestor proiecte la economia na\u021bional\u0103, inclusiv a procentelor de produc\u021bie local\u0103 asumate de contractori.<\/p>\n Documentul ofer\u0103 \u0219i un exemplu concret: dac\u0103 un contract de achizi\u021bie are o valoare de 100 de milioane de euro, iar produc\u021bia care trebuie localizat\u0103 \u00een Rom\u00e2nia reprezint\u0103 40%, ministerul trebuie s\u0103 verifice activit\u0103\u021bi industriale \u00een valoare de 40 de milioane de euro.<\/p>\n Aceste verific\u0103ri presupun at\u00e2t analiza documentelor, c\u00e2t \u0219i inspec\u021bii la fabricile, centrele de mentenan\u021b\u0103 \u0219i celelalte unit\u0103\u021bi \u00een care ar trebui realizate activit\u0103\u021bile respective. Analiza arat\u0103 \u00eens\u0103 c\u0103 Direc\u021bia Industria Na\u021bional\u0103 de Ap\u0103rare din cadrul ministerului nu dispune \u00een prezent de suficiente resurse umane \u0219i de toate competen\u021bele necesare pentru monitorizarea unui asemenea volum de proiecte.<\/p>\n \u00cen acela\u0219i timp, Agen\u021bia Rom\u00e2n\u0103 de Cooperare Tehnologic\u0103 \u0219i Industrial\u0103 (ARCTIS) are experien\u021b\u0103 \u00een acordurile de cooperare industrial\u0103, dar este subdimensionat\u0103 pentru extinderea atribu\u021biilor f\u0103r\u0103 modific\u0103ri legislative \u0219i personal suplimentar.<\/p>\n Pentru remedierea acestor probleme, este propus\u0103 \u00eenfiin\u021barea unei Unit\u0103\u021bi de Implementare a Proiectelor SAFE sau a unui grup opera\u021bional specializat, care s\u0103 reuneasc\u0103 angaja\u021bi cu experien\u021b\u0103 \u00een gestionarea fondurilor europene, exper\u021bi financiari, juri\u0219ti \u0219i speciali\u0219ti \u00een industria de ap\u0103rare.<\/p>\n Noua structur\u0103 ar putea utiliza personal din direc\u021biile existente ale ministerului, inclusiv din cele care au gestionat proiectele PNRR, dar \u0219i exper\u021bi externi \u00een domenii precum ingineria militar\u0103, balistica \u0219i achizi\u021biile de ap\u0103rare. Documentul ia \u00een calcul \u0219i deta\u0219area unor speciali\u0219ti de la Ministerul Ap\u0103r\u0103rii Na\u021bionale pentru verific\u0103rile tehnice efectuate pe teren.<\/p>\n Mecanismul de control ar urma s\u0103 \u00eenceap\u0103 cu \u00eenregistrarea fiec\u0103rui acord industrial \u0219i evaluarea planului de localizare, urmate de inspec\u021bii la fa\u021ba locului \u0219i verificarea documentelor justificative. Numai dup\u0103 parcurgerea acestor etape ministerul ar urma s\u0103 emit\u0103 un certificat care s\u0103 ateste \u00eendeplinirea obliga\u021biilor de cooperare industrial\u0103.<\/p>\n Pentru \u00eenfiin\u021barea noii structuri sunt propuse m\u0103suri \u00een primele 30 de zile, urmate de aprobarea metodologiei de verificare \u0219i dezvoltarea unei platforme informatice \u00een urm\u0103toarele 30-90 de zile. Opera\u021bionalizarea complet\u0103 \u0219i evaluarea primelor activit\u0103\u021bi de monitorizare sunt prev\u0103zute \u00eentr-un interval de p\u00e2n\u0103 la 180 de zile.<\/p>\n \u201eMecanismul propus asigur\u0103 monitorizarea strict\u0103 a fiec\u0103rui euro alocat produc\u021biei locale\u201d, se arat\u0103 \u00een comunicatul Ministerului Economiei.<\/p>\n Un alt document<\/a> urm\u0103re\u0219te relansarea sectorului resurselor minerale neenergetice \u0219i valorificarea materiilor prime critice existente \u00een Rom\u00e2nia.<\/p>\n Ministerul Economiei a ar\u0103tat c\u0103 restric\u021biile impuse de China asupra exporturilor unor materii prime, inclusiv grafit, galiu, germaniu \u0219i p\u0103m\u00e2nturi rare, au accentuat vulnerabilitatea industriei europene. Aceste materiale sunt utilizate \u00een domenii precum produc\u021bia bateriilor, tehnologiile digitale, industria de ap\u0103rare \u0219i sectorul aerospa\u021bial.<\/p>\n Potrivit analizei, Rom\u00e2nia dispune de resurse precum grafitul, magneziul, bismutul, galiul, germaniul, titanul, wolframul \u0219i p\u0103m\u00e2nturile rare, \u00eens\u0103 valorificarea acestora necesit\u0103 investi\u021bii, cercetare geologic\u0103 \u0219i capacit\u0103\u021bi moderne de procesare. Strategia este corelat\u0103 cu Regulamentul european privind materiile prime critice (CRMA), care urm\u0103re\u0219te diversificarea surselor de aprovizionare, dezvoltarea proiectelor strategice \u0219i cre\u0219terea capacit\u0103\u021bilor europene de extrac\u021bie, procesare \u0219i reciclare.<\/p>\n Ministerul propune, totodat\u0103, continuarea demersurilor pentru redeschiderea unor obiective miniere \u00eenchise, acolo unde exist\u0103 rezerve care pot fi exploatate \u00een condi\u021bii fezabile economic, precum \u0219i valorificarea metalelor utile din depozitele istorice de de\u0219euri miniere.<\/p>\n Unul dintre proiectele centrale prezentate \u00een document este investi\u021bia SALROM \u00een extrac\u021bia \u0219i procesarea grafitului din zona Baia de Fier-Polovragi, jude\u021bul Gorj.<\/p>\n Proiectul a fost inclus pe lista proiectelor strategice europene privind materiile prime critice \u0219i urm\u0103re\u0219te dezvoltarea unei surse interne de grafit destinat bateriilor, \u00een special celor utilizate \u00een vehicule electrice \u0219i sisteme de stocare a energiei.<\/p>\n Valoarea total\u0103 estimat\u0103 a investi\u021biei dep\u0103\u0219e\u0219te 198 de milioane de euro, fondurile fiind destinate echipamentelor de extrac\u021bie, procesare \u0219i purificare, infrastructurii industriale, cercet\u0103rii, preg\u0103tirii personalului \u0219i m\u0103surilor de mediu.<\/p>\n Potrivit documentului, proiectul are o durat\u0103 de via\u021b\u0103 estimat\u0103 la aproximativ 20 de ani \u0219i urm\u0103re\u0219te o capacitate anual\u0103 de minimum 15.000 de tone de grafit de calitate pentru baterii, cu o puritate de peste 90%.<\/p>\n Calendarul propus prevede finalizarea studiilor de fezabilitate \u0219i oportunitate \u00een primul trimestru din 2027, realizarea documenta\u021biilor de mediu \u00een trimestrul al doilea \u0219i preg\u0103tirea carierei \u00een a doua jum\u0103tate a anului.<\/p>\n Exploatarea minereului ar urma s\u0103 \u00eenceap\u0103 \u00een primul trimestru din 2028, iar construc\u021bia uzinei de procesare este prev\u0103zut\u0103 din trimestrul al doilea.<\/p>\n Pe l\u00e2ng\u0103 proiectul SALROM, ministerul a inclus \u00een analiz\u0103 \u0219i alte investi\u021bii strategice, inclusiv private. Proiectul Verde Magnesium vizeaz\u0103 dezvoltarea unui lan\u021b de aprovizionare care s\u0103 permit\u0103 producerea a p\u00e2n\u0103 la 30.000 de tone de magneziu metalic anual p\u00e2n\u0103 \u00een 2030. \u00cen cazul proiectului Rovina, este estimat\u0103 produc\u021bia anual\u0103 a 20.000 de tone de concentrat de cupru, \u00eencep\u00e2nd din 2027, cu o durat\u0103 de exploatare de aproximativ 35 de ani.<\/p>\n Un alt proiect urm\u0103re\u0219te recuperarea unor materii prime strategice din bateriile litiu-ion uzate, inclusiv litiu, cobalt, mangan, grafit \u0219i nichel. Documentul men\u021bioneaz\u0103 estim\u0103ri privind \u00eenceperea produc\u021biei \u00een 2028 \u0219i dezvoltarea capacit\u0103\u021bii p\u00e2n\u0103 la sf\u00e2r\u0219itul anului 2030.<\/p>\n Strategia nu vizeaz\u0103 doar deschiderea unor noi exploat\u0103ri, ci \u0219i o mai bun\u0103 cunoa\u0219tere a resurselor existente \u0219i remedierea efectelor asupra mediului produse de mineritul istoric.<\/p>\n Ministerul propune relansarea cercet\u0103rii prin Programul Geologic Na\u021bional, pentru actualizarea informa\u021biilor privind resursele minerale, identificarea unor noi perimetre de interes \u0219i fundamentarea viitoarelor investi\u021bii.<\/p>\n Documentul prevede finan\u021barea unei prime etape de cercetare \u00een primul trimestru din 2027 \u0219i recep\u021bia rapoartelor corespunz\u0103toare p\u00e2n\u0103 la sf\u00e2r\u0219itul aceluia\u0219i an.<\/p>\n \u00cen paralel, sunt vizate lucr\u0103rile de \u00eenchidere, punere \u00een siguran\u021b\u0103 \u0219i ecologizare a fostelor exploat\u0103ri miniere \u0219i a iazurilor de decantare, inclusiv prin finan\u021bare de la Administra\u021bia Fondului pentru Mediu.<\/p>\n Pentru unele obiective sunt prev\u0103zute termene \u00een perioada 2027-2028. \u00cen cazul minei Baia Sprie, documentul indic\u0103 finalizarea lucr\u0103rilor de \u00eenchidere p\u00e2n\u0103 la sf\u00e2r\u0219itul anului 2027, iar pentru minele Certej \u0219i Teliuc, p\u00e2n\u0103 la finalul anului 2028.<\/p>\nDe ce este propus\u0103 reorganizarea ROMARM<\/h2>\n
Cum ar urma s\u0103 fie grupate fabricile ROMARM \u0219i cine va conduce noul holding<\/h2>\n
Reorganizarea ROMARM, programat\u0103 pentru 2027-2030<\/h2>\n
Programul SAFE: Cum vor fi verificate investi\u021biile \u0219i produc\u021bia realizat\u0103 \u00een Rom\u00e2nia<\/h2>\n
Resurse minerale: Rom\u00e2nia vrea s\u0103 reduc\u0103 dependen\u021ba de importurile din China<\/h2>\n
Investi\u021bie de peste 198 de milioane de euro \u00een grafitul de la Baia de Fier<\/h2>\n
Cercetare geologic\u0103 \u0219i ecologizarea fostelor exploat\u0103ri miniere<\/h2>\n
Turism: Rom\u00e2nia are 46 de organiza\u021bii de management al destina\u021biei, dar niciuna la nivel na\u021bional<\/h2>\n