{"id":2202186,"date":"2026-10-16T03:00:25","date_gmt":"2026-10-16T00:00:25","guid":{"rendered":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=2202186"},"modified":"2026-10-16T03:00:25","modified_gmt":"2026-10-16T00:00:25","slug":"cum-a-ajuns-bucurestiul-de-la-un-sat-amarat-din-mlastina-capitala-tarii-adevarul-despre-intemeierea","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=2202186","title":{"rendered":"Cum a ajuns Bucure\u0219tiul, de la un sat am\u0103r\u00e2t din mla\u0219tin\u0103, capitala \u021b\u0103rii. Adev\u0103rul despre \u00eentemeierea&#8230;"},"content":{"rendered":"<p>[analyse_image type=&#8221;featured&#8221; src=&#8221;https:\/\/cdn.adh.reperio.news\/image-4\/49302fc8-e32c-47d7-ae6a-f942c1b4b616\/index.jpeg?p=f%3Djpeg%26w%3D1200%26h%3D630%26r%3Dcover&#8221;]<\/p>\n<article class=\"svelte-x63bga\">\n<nav>\n<ul class=\"breadcrump svelte-1pk9a69\">\n<li class=\"svelte-1pk9a69\"><a href=\"https:\/\/adevarul.ro\/\" title=\"Adev\u0103rul\" class=\"svelte-1pk9a69\">Home<\/a><\/li>\n<li class=\"svelte-1pk9a69\"><a href=\"https:\/\/adevarul.ro\/stil-de-viata\" class=\"svelte-1pk9a69\">Stil de via\u021b\u0103<\/a><\/li>\n<li class=\"svelte-1pk9a69\"><a href=\"https:\/\/adevarul.ro\/stil-de-viata\/magazin\" class=\"svelte-1pk9a69\">Magazin<\/a><\/li>\n<li class=\"svelte-1pk9a69\"><a href=\"https:\/\/adevarul.ro\/stil-de-viata\/magazin\/cum-a-ajuns-bucurestiul-de-la-un-sat-amarat-din-2563425.html\" class=\"svelte-1pk9a69\"> Cum a ajuns Bucure\u0219tiul, de la un sat am\u0103r\u00e2t din mla\u0219tin\u0103, capitala \u021b\u0103rii. Adev\u0103rul despre \u00eentemeierea \u201eMicului Paris\u201d<\/a><\/li>\n<\/ul>\n<\/nav>\n<p><main class=\"svelte-x63bga\"><\/p>\n<p>Bucure\u0219tiul a evoluat \u00een mod fenomenal de la o adun\u0103tur\u0103 de colibe din mla\u0219tinile D\u00e2mbovi\u021biei la capital\u0103 a Valahiei \u0219i mai apoi a Regatului Rom\u00e2niei. Secretul st\u0103, spun speciali\u0219tii \u00een schimb\u0103rile de politic\u0103 extern\u0103 \u0219i economic\u0103 a domnitorilor \u021a\u0103rii Rom\u00e2ne\u0219ti, \u00eenchina\u021bi turcilor.\u00a0<\/p>\n<div class=\"container-image  svelte-1xbw4f3\"><source type=\"image\/webp\" srcset=\"https:\/\/cdn.adh.reperio.news\/image-4\/49302fc8-e32c-47d7-ae6a-f942c1b4b616\/index.jpeg?p=a%3D1%26co%3D1.05%26w%3D1400%26h%3D750%26r%3Dcontain%26f%3Dwebp 1400w\" media=\"(min-width: 1400px)\" \/><\/p>\n<div class=\"caption svelte-1xbw4f3\"><span class=\"captionText svelte-1xbw4f3\">Bucure\u0219tiul de la 1789 <span class=\"source svelte-1xbw4f3\">Foto: wikipedia<\/span><\/span><\/div>\n<\/div>\n<p>Bucure\u0219tiul este \u00een prezent capitala Rom\u00e2niei, dar \u0219i cel mai mare municipiu din \u021bar\u0103, ca num\u0103r de locuitori (2,4 milioane \u00een zona metropolitan\u0103). \u00cen plus, la nivel european se afl\u0103 \u00een mai multe topuri, la nivelul capitalelor continentale, at\u00e2t ca PIB pe cap de locuitor, dar \u0219i ca siguran\u021b\u0103 \u00een mediul urban (fa\u021b\u0103 de capitale precum Paris, Londra sau New York). <\/p>\n<p>Pentru mul\u021bi rom\u00e2ni, Bucure\u0219tiul pare s\u0103 fi fost dintotdeauna inima urban\u0103 a Rom\u00e2niei, locul unde se d\u0103 ora exact\u0103 \u00een multe domeni \u0219i unde destui cet\u0103\u021beni din provincie vin pentru un trai mai bun sau mai multe oportunit\u0103\u021bi. Ei bine, Bucure\u0219tiul a dob\u00e2ndit aceast\u0103 faim\u0103 doar de un secol \u0219i jum\u0103tate, dup\u0103 unificarea Principatelor Rom\u00e2ne \u0219i eforturile reformatoare ulterioare ale lui Cuza \u0219i Carol, care au reu\u0219it s\u0103 transforme t\u00e2rgul de pe D\u00e2mbovi\u021ba \u00eentr-o capital\u0103 european\u0103, cu un renume aparte.<\/p>\n<p> La finele secolului al XIX-lea \u0219i \u00eenceputul celui urm\u0103tor a fost numit \u201eMicul Paris\u201d, datorit\u0103 vie\u021bii sale flamboaiante, culturale, boeme, cu influen\u021be arhitectonice \u0219i comportamentale care aduceau aminte de capitala Fran\u021bei. \u00cenceputurile Bucure\u0219tiului au fost, \u00eens\u0103, c\u00e2t se poate de modeste, cu adun\u0103turi de colibe prin mla\u0219tinile D\u00e2mbovi\u021bei \u0219i saivanuri pentru st\u00e2ni, \u00een buza p\u0103durilor dese care dominau acum c\u00e2teva secole \u00een locul cartierelor de ast\u0103zi ale Bucure\u0219tiului. Se poate spune c\u0103 mai degrab\u0103 dorin\u021ba turcilor de a controla principatele politic \u0219i economic a transformat Bucure\u0219tiul \u00eentr-un t\u00e2rg important \u0219i capital\u0103 de principat. Bucure\u0219tiul a fost locul \u00een care valahii au deschis larg b\u0103ierele comer\u021bului rom\u00e2nesc c\u0103tre lumea otoman\u0103 \u0219i locul unde moravurile, obiceiurile \u0219i importurile balcanice \u0219i-au dat \u00eent\u00e2lnire.<\/p>\n<h2>O adun\u0103tur\u0103 de s\u0103la\u0219uri de prin mla\u0219tinile D\u00e2mbovi\u021bei \u0219i un cioban \u00eendr\u0103gostit<\/h2>\n<p>Dac\u0103 un bucure\u0219tean get-beget s-ar \u00eentoarce \u00een timp cu \u0219apte secole, probabil ar fi absolut \u0219ocat de ceea ce ar vedea. \u00cen locul cartierelor, mall-urilor, parc\u0103rilor, magazinelor, stadioanelor \u0219i oceanului de autoturisme care invadeaz\u0103 str\u0103zile, ar vedea doar o c\u00e2mpie \u00eentins\u0103 br\u0103zdat\u0103 de D\u00e2mbovi\u021ba, zone ml\u0103\u0219tinoase, p\u0103duri dese \u0219i c\u00e2teva ochiuri de ap\u0103. Cercet\u0103rile arheologice arat\u0103 c\u0103 pe teritoriul de ast\u0103zi al Bucure\u0219tiului au locuit tot felul de comunit\u0103\u021bi umane, \u00eenc\u0103 din paleolitic. <\/p>\n<p>Sub cartierele sau suburbiile de ast\u0103zi ale Bucure\u0219tiului, precum Glina, Pantelimon, Dealul Spirii, Dude\u0219ti sau Tei s-au g\u0103sit numeroase vestigii din neolitic, prezen\u021ba unor a\u0219ez\u0103ri \u00eentinse pentru acea vreme. De altfel, au fost \u0219i definite c\u00e2teva culturi arheologice specifice pentru acea perioad\u0103, precum Dude\u0219ti (neolitic) \u0219i Tei (epoca bronzului). Pe teritoriul de ast\u0103zi al Bucure\u0219tiului au tr\u0103it \u0219i comunit\u0103\u021bi de fermieri neolitici apar\u021bin\u00e2nd faimoaselor culturi Boian \u0219i Gumelni\u021ba. Ulterior, au fost descoperite vestigii ale unor comunit\u0103\u021bi din epoca bronzului \u0219i chiar din epoca fierului, specifice triburilor getice. R\u00e2nd pe r\u00e2nd, pe acest teritoriu au tr\u0103it popula\u021bii de sintez\u0103, goto-geto-sarmatice \u0219i ulterior comunit\u0103\u021bi romanizate. \u00cen Evul Mediu, odat\u0103 cu formarea poporului rom\u00e2n, au ap\u0103rut sate \u00een zone care ast\u0103zi se numesc Pipera, Bucure\u0219tii Noi, Cr\u00e2nga\u0219i, Giule\u0219ti, Lacul Tei sau Pantelimon. <\/p>\n<p>Chiar pe locul unde se afl\u0103 ast\u0103zi Pantelimonul se afla o p\u0103dure deas\u0103 \u0219i \u00eentins\u0103, din care ast\u0103zi a mai r\u0103mas doar o parte. Practic, erau a\u0219ez\u0103ri de mic\u0103 dimensiune, s\u0103r\u0103c\u0103cioase, formate din grupuri de bordeie cu cuptoare de g\u0103tit. Cel pu\u021bin asta arat\u0103 descoperirile arheologice. Unele pove\u0219ti \u0219i legende spun c\u0103 prin zon\u0103 \u0219i-ar fi f\u0103cut s\u0103la\u0219 \u0219i c\u00e2teva comunit\u0103\u021bi de ciobani. A\u0219a s-a n\u0103scut \u0219i cea mai faimoas\u0103 legend\u0103 privind \u00eentemeierea Bucure\u0219tiului, care \u00eel are ca protagonist pe Bucur, un cioban care a avut mari b\u0103t\u0103i de cap cu t\u0103tarii. <\/p>\n<p>Cel pu\u021bin asta arat\u0103 una dintre cele mai roman\u021bate \u0219i fic\u021bionale variante ale legendei, scris\u0103 de Dumitru Alma\u0219. Mai precis, t\u0103tarii obi\u0219nuiau s\u0103 prade a\u0219ez\u0103rile din zona D\u00e2mbovi\u021bei \u0219i luau ciobanilor oi, berbeci, arga\u021bi, ce prindeau. \u00centr-o iarn\u0103, t\u0103tarii ar fi r\u0103pit-o chiar pe fiica ciobanului Bucur. Acesta pleac\u0103 \u00een c\u0103utarea fetei \u00eempreun\u0103 cu ajutoarele \u0219i c\u00e2\u021biva c\u00e2ini. I-au ajuns tocmai la Nistru, iar t\u0103tarii s-au \u00eenecat. Fata a reu\u0219it s\u0103 scape. \u00cen povestea lui Alma\u0219, Bucur s-a \u00eentors cu fata acas\u0103. Pentru a feri st\u00e2na \u0219i satul care a \u00eenceput s\u0103 se formeze \u00een jurul ei, Bucur a ridicat o palisad\u0103. Ulterior, popula\u021bia a crescut, iar satul a devenit cur\u00e2nd t\u00e2rg. \u0218i s-a numit Bucure\u0219ti, dup\u0103 numele lui Bucur.<\/p>\n<h2>Un sat l\u00e2ng\u0103 o veche fort\u0103rea\u021b\u0103 valah\u0103<\/h2>\n<p>Evident, ciobanul Bucur este doar un personaj de legend\u0103. La fel \u0219i aventurile sale. Povestea a fost pentru prima dat\u0103 consemnat\u0103 de scriitorul sas Johann Filstich, care \u00een anul 1728 a men\u021bionat c\u0103 numele ora\u0219ului Bucure\u0219ti \u201eprovine de la un schit, a\u0219ezat pe un muncel, \u00een calea Dun\u0103rii, ridicat de un cioban care h\u0103l\u0103duia acolo \u0219i avea numele de Bucur, nume dat\u00a0 mai apoi \u00eentregului t\u00e2rg, care se umplu de locuitori, adic\u0103 Bucure\u0219ti\u201d.<\/p>\n<p>\u00cen alte variante, Bucur era haiduc. \u00cen toate variantele este personaj folcloric, legendar. Din punct de vedere arheologic \u0219i documentar, Bucure\u0219tiul a fost pentru prima dat\u0103 men\u021bionat \u00eentr-un document din anul 1459, din timpul lui Vlad \u021aepe\u0219. Apare chiar cu numele de Bucure\u0219ti. Unii sunt de p\u0103rere c\u0103 Bucure\u0219tiul s-a format ca t\u00e2rg \u00een jurul unei fortifica\u021bii ridicate \u00eenc\u0103 din timpul lui Mircea cel B\u0103tr\u00e2n, cunoscut\u0103 drept Cetatea D\u00e2mbovi\u021bei. De exemplu, \u00een 1410, Mircea cel B\u0103tr\u00e2n o nume\u0219te \u201ecetatea noastr\u0103\u201d. Propriu-zis, Bucure\u0219tiul a fost un sat amplasat pe malul D\u00e2mbovi\u021bei, \u00een apropierea unei cur\u021bi fortificate, numit\u0103, cum am v\u0103zut, de Mircea cel B\u0103tr\u00e2n \u201ecetatea noastr\u0103\u201d \u0219i ulterior \u201eCetatea D\u00e2mbovi\u021bei\u201d.<\/p>\n<div class=\"container-image  svelte-1xbw4f3\"><source type=\"image\/webp\" srcset=\"https:\/\/cdn.adh.reperio.news\/image-a\/a91b50ce-ebed-4030-8c97-b1f683e3dd92\/index.jpeg?p=a%3D1%26co%3D1.05%26w%3D1400%26h%3D750%26r%3Dcontain%26f%3Dwebp 1400w\" media=\"(min-width: 1400px)\" \/><\/p>\n<div class=\"caption svelte-1xbw4f3\"><span class=\"captionText svelte-1xbw4f3\">Vlad al III lea \u021aepe\u0219 <span class=\"source svelte-1xbw4f3\">Foto: wikipedia<\/span><\/span><\/div>\n<\/div>\n<p>Satul se afla la est de cetatea fortificat\u0103, construit\u0103 probabil \u00een a doua jum\u0103tate a secolului al XIV-lea. \u00cen timp, satul a crescut ca popula\u021bie \u0219i importan\u021b\u0103 \u0219i a devenit t\u00e2rg. Cetatea D\u00e2mbovi\u021bei a fost ridicat\u0103 din motive strategice, pe malul r\u00e2ului cu acela\u0219i nume. Era un punct de supraveghere a drumului comercial care lega T\u00e2rg\u0219orul de Giurgiu, dar \u0219i o baz\u0103 fortificat\u0103 pentru atacurile la sudul Dun\u0103rii. Practic, Cetatea D\u00e2mbovi\u021bei a fost transformat\u0103 \u00een re\u0219edin\u021b\u0103 de iarn\u0103 pentru Vlad \u021aepe\u0219, cel care a consolidat-o semnificativ \u00eentre anii 1458 \u0219i 1459, pe locul unui mai vechi nucleu fortificat atribuit, a\u0219a cum am precizat, lui Mircea cel B\u0103tr\u00e2n. Vlad \u021aepe\u0219 ajunge s\u0103 prefere Bucure\u0219tiul T\u00e2rgovi\u0219tei. <\/p>\n<p>Era mult mai aproape de Dun\u0103re, iar voievozi \u00eentreprinz\u0103tori ca Mircea cel B\u0103tr\u00e2n sau <a href=\"https:\/\/adevarul.ro\/stil-de-viata\/magazin\/vlad-tepes-cosmarul-turcilor-voievodul-care-a-2233355.html\">Vlad \u021aepe\u0219<\/a> o g\u0103seau potrivit\u0103 pentru incursiunile peste Dun\u0103re \u00een teritoriile otomane. \u201e<i>Cetatea Bucure\u015fti a fost \u00een general v\u0103zut\u0103 ca obstacol demn de luat \u00een seam\u0103 prin relieful inundat, cu multe ostroave \u015fi insuli\u0163e, \u00een fa\u0163a invaziei turce\u015fti, sau c\u0103 Mircea I urm\u0103rea prin asta ap\u0103rarea hotarului dinspre Dun\u0103re\u201d,<\/i> preciza dr. Lelia Zamani \u00een \u201eApari\u021bia \u0219i numele Bucure\u0219tiului \u00eentre adev\u0103r \u0219i legend\u0103\u201d.   <\/p>\n<h2>Cum a devenit Bucure\u0219tiul capitala Valahiei<\/h2>\n<p>Ini\u021bial, prima capital\u0103 a Valahiei a fost Curtea de Arge\u0219, acolo unde \u00ee\u0219i aveau re\u0219edin\u021ba Basarabii \u0219i, probabil, \u00eenainta\u0219ul lor Seneslau. Ulterior, \u00een 1418, capitala a fost mutat\u0103 la T\u00e2rgovi\u0219te, un t\u00e2rg foarte important. T\u00e2rgovi\u0219te se afla \u00eentr-o zon\u0103 mai ferit\u0103 a \u021b\u0103rii, oferind un refugiu mai bun \u0219i o baz\u0103 militar\u0103 stabil\u0103 \u00een fa\u021ba pericolului otoman \u00een cre\u0219tere. <\/p>\n<p><a class=\"related-inline svelte-78g0vl\" data-gtrack=\"{&quot;event&quot;:&quot;utm_click&quot;,&quot;data&quot;:{&quot;event_category&quot;:&quot;article_related&quot;}}\" href=\"https:\/\/adevarul.ro\/blogurile-adevarul\/despre-misterele-padurii-cotrocenilor-si-ierburile-1986718.html\" title=\"Alt articol de interes pentru tine\"><span class=\"inline-title svelte-78g0vl\">Despre misterele p\u0103durii Cotrocenilor \u015fi ierburile sale magice cu scriitoarea Doina Ru\u015fti<\/span><\/a><\/p>\n<p>Cel care a mutat capitala la T\u00e2rgovi\u0219te, domnitorul Mircea cel B\u0103tr\u00e2n, a \u00een\u021beles importan\u021ba unui centru fortificat \u0219i a \u00eenceput construc\u021bia \u0219i extinderea primei Cur\u021bi Domne\u0219ti, transform\u00e2nd ora\u0219ul \u00eentr-un bastion de ap\u0103rare. Totodat\u0103, T\u00e2rgovi\u0219te era un important nod de comunica\u021bie \u0219i un t\u00e2rg aflat la intersec\u021bia unor rute comerciale majore care legau Transilvania de Dun\u0103re \u0219i de centrul Munteniei. \u00cen 1403, Mircea cel B\u0103tr\u00e2n a acordat privilegii comerciale importante negustorilor din Polonia \u0219i Lituania, stabilind ca vama s\u0103 se pl\u0103teasc\u0103 \u00eentr-un singur loc \u2013 la T\u00e2rgovi\u0219te, ceea ce a stimulat enorm economia local\u0103. Practic, a\u0219a cum remarca \u0219i renumitul istoric rom\u00e2n P.P. Panaitescu, stabilirea capitalei reflecta realit\u0103\u021bile politice \u0219i economice ale vremii. Mircea cel B\u0103tr\u00e2n, fiind \u00een conflict cu otomanii, dar nesupus lor \u0219i legat economic \u0219i politic de Ungaria \u0219i Polonia, a stabilit capitala la T\u00e2rgovi\u0219te. <\/p>\n<p>Motivele sunt evidente. Pe de o parte, era un bastion de ap\u0103rare antiotoman\u0103. Ca s\u0103 ajung\u0103 la ea, turcii trebuiau s\u0103 str\u0103bat\u0103 un teritoriu ostil, unde puteau fi h\u0103r\u021bui\u021bi, \u00eenfometa\u021bi, \u00eenseta\u021bi, otr\u0103vi\u021bi \u0219i a\u0219a mai departe. De cealalt\u0103 parte, T\u00e2rgovi\u0219tea servea ca centru comercial \u00een rela\u021bia cu bra\u0219ovenii, sibienii \u0219i negustorii lioveni. Se afla mai aproape de grani\u021ba cu Transilvania pentru a servi acestor interese economice. <\/p>\n<p><i>\u201eO capital\u0103 nu se mut\u0103, nu trebuie mutat\u0103, printr-o hot\u0103r\u00e2re administrativ\u0103, \u00eenainte s\u0103 se \u0163in\u0103 seama de complexul de influen\u0163e economice \u015fi demografice care fac s\u0103 se adune \u00eentr-un anume loc popula\u0163ia mai numeroas\u0103, atr\u0103g\u00e2nd dup\u0103 d\u00e2nsa \u015fi autoritatea central\u0103. Capitalele sunt alese din motive economice, \u00een primul r\u00e2nd, sau strategice, acolo unde se \u00eencruci\u015feaz\u0103 drumurile de nego\u0163, unde e centrul regiunilor de produc\u0163ie \u015fi se adun\u0103 \u00een chip natural popula\u0163ia, sau \u00een centre supravegheate, unde se poate supraveghea \u0163ara\u201d<\/i>, era de p\u0103rere istoricul Petre P. Panaitescu.<\/p>\n<div class=\"container-image  svelte-1xbw4f3\"><source type=\"image\/webp\" srcset=\"https:\/\/cdn.adh.reperio.news\/image-f\/f314bd8c-2bb9-444d-b8c9-5531391755dd\/index.webp?p=a%3D1%26co%3D1.05%26w%3D1400%26h%3D750%26r%3Dcontain%26f%3Dwebp 1400w\" media=\"(min-width: 1400px)\" \/><\/p>\n<div class=\"caption svelte-1xbw4f3\"><span class=\"captionText svelte-1xbw4f3\">Mircea cel B\u0103tr\u00e2n <span class=\"source svelte-1xbw4f3\">Foto: wikipedia<\/span><\/span><\/div>\n<\/div>\n<p>Ulterior, \u00een timpul lui Vlad \u021aepe\u0219, Bucure\u0219tiul, un sat devenit t\u00e2rg \u00een jurul Cet\u0103\u021bii D\u00e2mbovi\u021bei, a \u00eenceput s\u0103 fie preferat. Era mai aproape de Dun\u0103re \u0219i se afla \u00een apropierea unor codri de\u0219i. \u00cen plus, era protejat de mla\u0219tinile D\u00e2mbovi\u021bei. Bucure\u0219tiul apare deja ca o a doua re\u0219edin\u021b\u0103 domneasc\u0103 \u00een vremea lui Vlad \u021aepe\u0219.<\/p>\n<p><i>\u201eIstoricii socotesc c\u0103 domnul care a mutat capitala \u0163\u0103rii pe malurile fericite ale D\u00e2mbovi\u0163ei a fost Radu cel Frumos, supus al turcilor \u015fi lupt\u0103tor \u00eempotriva Moldovei lui \u015etefan cel Mare. Cercet\u00e2nd vechile hrisoave slavone ale domnilor munteni din aceste vremi, am aflat, \u00eens\u0103, c\u0103 pe nedrept i se atribuie frumosului Radu titlul de p\u0103rinte al capitalei noastre, ci adev\u0103ratul p\u0103rinte nu este altul dec\u00e2t cruntul f\u0103c\u0103tor de dreptate, Vlad \u0162epe\u015f. Cel dint\u00e2i act domnesc cunoscut \u00een istorie datat din scaunul \u0163\u0103rii Bucure\u015fti este de la Vlad \u0162epe\u015f, din 20 septembrie 1459, dup\u0103 care urmeaz\u0103 altul, din 10 februarie 1461, dat din acela\u015fi ora\u015f\u201c<\/i>, ad\u0103uga acela\u0219i P.P. Panaitescu.<\/p>\n<div class=\"container-image  svelte-1xbw4f3\"><source type=\"image\/webp\" srcset=\"https:\/\/cdn.adh.reperio.news\/image-7\/7d9fb145-fae3-4ca7-b91c-8b7bd9bbff55\/index.jpeg?p=a%3D1%26co%3D1.05%26w%3D1400%26h%3D750%26r%3Dcontain%26f%3Dwebp 1400w\" media=\"(min-width: 1400px)\" \/><\/p>\n<div class=\"caption svelte-1xbw4f3\"><span class=\"captionText svelte-1xbw4f3\">Bucure\u0219ti \u00een secolul al XVIII lea <span class=\"source svelte-1xbw4f3\">Foto: wikipedia<\/span><\/span><\/div>\n<\/div>\n<p>A\u0219ezarea unei cur\u021bi domne\u0219ti a favorizat comer\u021bul, apari\u021bia de ateliere me\u0219te\u0219ug\u0103re\u0219ti \u0219i, cel mai important, a unei m\u0103n\u0103stiri, precum Snagovul, \u0219i a unei biserici. Conform speciali\u0219tilor, Bucure\u0219tiul se afla la confluen\u021ba dintre p\u0103dure \u0219i c\u00e2mpie, devenind un important vad comercial. <\/p>\n<p><i>\u201eAvea o organizare municipal\u0103 autonom\u0103, dup\u0103 chipul comunelor din Apus, cu un consiliu ales de t\u00e2rgove\u0163i, \u00een frunte cu un jude\u0163 \u015fi cu 12 p\u00e2rgari (B\u00fcrger), dar \u015fi cu p\u00e2rc\u0103labul, reprezentantul domniei. T\u00e2rgul avea \u015fi drept de a lua vam\u0103, care era a domnului: o vam\u0103 mic\u0103, pentru trecerea c\u0103ru\u0163elor cu marf\u0103 \u015fi o vam\u0103 mare, pentru desfacerea produselor \u00een t\u00e2rg (&#8230;) A\u015fadar, pentru ca un ora\u015f s\u0103 fie \u00eenfloritor, trebuia s\u0103 fie la mijlocul unui drum comercial, punct de trecere \u015fi, \u00een acela\u015fi timp, de desfacere a m\u0103rfurilor \u00een iarmaroc. Un astfel de centru, dac\u0103 era proprietatea domniei, avea privilegiul de b\u00e2lci \u015fi de organizare autonom\u0103. Situa\u0163ia \u00eenfloritoare era condi\u0163ionat\u0103 de a\u015fezarea la mijloc, \u00eentre centre de produc\u0163ie diferit\u0103 sau de drumuri de comer\u0163, ca s\u0103 poat\u0103 veni negustorii din \u0163inuturi deosebite, s\u0103 cumpere \u015fi s\u0103 v\u00e2nd\u0103\u201c<\/i>, preciza istoricul Petre Panaitescu.<\/p>\n<p><a class=\"related-inline svelte-78g0vl\" data-gtrack=\"{&quot;event&quot;:&quot;utm_click&quot;,&quot;data&quot;:{&quot;event_category&quot;:&quot;article_related&quot;}}\" href=\"https:\/\/adevarul.ro\/stil-de-viata\/magazin\/micul-paris-intre-luxul-din-centru-si-mizeria-2261559.html\" title=\"Alt articol de interes pentru tine\"><span class=\"inline-title svelte-78g0vl\">Micul Paris, \u00eentre luxul din centru \u0219i mizeria mahalalelor, \u00een expozi\u021bia \u201eIlustrate din Bucure\u0219tiul interbelic\u201c<\/span><\/a><\/p>\n<p> Din acel moment, Bucure\u0219tiul a \u00eenceput s\u0103 se dezvolte tot mai mult. Radu cel Frumos, cel care a urmat la domnie dup\u0103 Vlad \u021aepe\u0219, a abandonat T\u00e2rgovi\u0219tea definitiv pentru Bucure\u0219ti. Dou\u0103 secole mai t\u00e2rziu, \u00een 1659, Bucure\u015ftiul devine, oficial, capitala \u0162\u0103rii Rom\u00e2ne\u015fti, sub domnia lui Gheorghe Ghica.<\/p>\n<h2>Capitala impus\u0103 valahilor de turci<\/h2>\n<p>Exist\u0103 \u0219i b\u0103nuiala c\u0103 otomanii au fost cei care au \u00eencurajat sau mai degrab\u0103 au impus mutarea capitalei de la T\u00e2rgovi\u0219te la Bucure\u0219ti. Dup\u0103 moartea lui Mircea cel B\u0103tr\u00e2n \u0219i \u00eenceputul anarhiei provocate de luptele pentru tronul \u021a\u0103rii Rom\u00e2ne\u0219ti, controlul otoman s-a instalat tot mai mult \u00een \u021bar\u0103. \u00cenc\u0103 din timpul lui Mircea, Valahia devenise vasal\u0103 a otomanilor. Dar tot mai mul\u021bi pretenden\u021bi cereau ajutorul turcilor \u0219i se \u00eenchinau sultanului, numai s\u0103 primeasc\u0103 tronul. A\u0219a c\u0103 otomanii au \u00eenceput s\u0103 emit\u0103 tot mai multe preten\u021bii \u0219i s\u0103-\u0219i impun\u0103 voin\u021ba \u00een fa\u021ba pretenden\u021bilor slugarnici \u0219i slabi. <\/p>\n<p>Bucure\u0219tiul era mai accesibil otomanilor dec\u00e2t T\u00e2rgovi\u0219tea. Era mai aproape \u0219i, \u00een plus, servea intereselor comerciale otomane. Despre <a href=\"https:\/\/adevarul.ro\/stiri-locale\/targoviste\/domnitorul-radu-cel-frumos-obsesia-homosexuala-a-1612407.html\">Radu cel Frumos <\/a>se poate spune c\u0103 este domnitorul care a mutat capitala Valahiei la Bucure\u0219ti pentru a fi mai aproape de protectorii s\u0103i otomani, fiind un voievod total \u00eenchinat lor.<\/p>\n<div class=\"container-image  svelte-1xbw4f3\"><source type=\"image\/webp\" srcset=\"https:\/\/cdn.adh.reperio.news\/image-5\/5cb95c5f-c1c4-4e1a-a591-6483035ca331\/index.jpeg?p=a%3D1%26co%3D1.05%26w%3D1400%26h%3D750%26r%3Dcontain%26f%3Dwebp 1400w\" media=\"(min-width: 1400px)\" \/><\/p>\n<div class=\"caption svelte-1xbw4f3\"><span class=\"captionText svelte-1xbw4f3\">\u00cent\u00e2mpinarea prin\u021bului de Saxa Coburg, la Bucure\u0219ti  <span class=\"source svelte-1xbw4f3\">Foto: wikipedia<\/span><\/span><\/div>\n<\/div>\n<p>Pe scurt, reflecta noua orientare politic\u0103 \u0219i economic\u0103 a Valahiei. Bucure\u0219tiul r\u0103spundea noilor realit\u0103\u021bi comerciale cu porturile dun\u0103rene \u0219i otomanii. Ulterior, domnitorul Mircea Ciobanu, \u00een timpul domniei sale, ridic\u0103 un palat domnesc numit mai t\u00e2rziu Curtea Veche. <\/p>\n<p>Se construiesc noi biserici, ateliere me\u0219te\u0219ug\u0103re\u0219ti \u0219i zone de t\u00e2rg. Ulterior, Bucure\u0219tiul se va dezvolta tot mai mult. Originea numelui s\u0103u a generat numeroase discu\u021bii la nivel academic. \u00cen 1781, c\u0103l\u0103torul Franz Josef Sulzer considera c\u0103 numele provine de la \u201ebucurie, bucuros, a bucura\u201d. \u00cen secolul al XVII-lea, Bucure\u0219tiul se \u00eentindea deja pe ambele maluri ale D\u00e2mbovi\u021bei, \u00een partea de vest ajung\u00e2nd p\u00e2n\u0103 \u00een zona de ast\u0103zi a Ci\u0219migiului, iar \u00een est p\u00e2n\u0103 la intersec\u021bia C\u0103ii Mo\u0219ilor cu Hristo Botev.<\/p>\n<p><\/main><\/p>\n<footer class=\"svelte-x63bga\">\n<div class=\"related-wrap related-footer svelte-78g0vl\"><span class=\"related-label svelte-78g0vl\">Cite\u0219te \u0219i<\/span><a class=\"related svelte-78g0vl\" data-gtrack=\"{&quot;event&quot;:&quot;utm_click&quot;,&quot;data&quot;:{&quot;event_category&quot;:&quot;article_related&quot;}}\" href=\"https:\/\/adevarul.ro\/stil-de-viata\/magazin\/pastele-in-bucurestiul-de-altadata-de-la-noaptea-2521803.html\" title=\"Alt articol de interes pentru tine\"><img decoding=\"async\" class=\"thumb svelte-78g0vl\" src=\"https:\/\/cdn.adh.reperio.news\/image-6\/6913cea3-ea7f-4ceb-8886-54ef34fb18e5\/index.jpeg?p=f%3Dwebp%26w%3D120%26h%3D80%26r%3Dcover%26a%3D0\" alt loading=\"lazy\" width=\"80\" height=\"54\"><span class=\"title svelte-78g0vl\">Pa\u0219tele \u00een Bucure\u0219tiul de alt\u0103dat\u0103: de la noaptea \u00cenvierii cu sunete de tun la picnicuri \u00een Ci\u0219migiu<\/span><\/a><\/div>\n<div class=\"meta svelte-x63bga\">\n<div class=\"authors svelte-x63bga\"><span class=\"names svelte-x63bga\"><a href=\"https:\/\/adevarul.ro\/author\/1248\" rel=\"author\" class=\"svelte-x63bga\">Cosmin P\u0103tra\u015fcu Zamfirache<\/a><\/span><\/p>\n<div class=\"_hydratable\" data-props=\"%7B%22showLive%22%3Atrue%7D\" data-context=\"%7B%22parentBlockColumnCount%22%3A%7B%22value%22%3A0%2C%22type%22%3A%22store%2Freadable%22%7D%2C%22parentBlockBackgroundColor%22%3A%7B%22type%22%3A%22store%2Freadable%22%7D%7D\" data-component=\"ShareButton\">\n<div class=\"shareButtons svelte-itwbrr\">\n<div class=\"liveSessions metaFont svelte-1maxmbf\"><span class=\"value svelte-1maxmbf\">1<\/span> live <\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<div class=\"tags svelte-1l3vwp1\"><span class=\"tags-label metaFont svelte-1l3vwp1\">Cite\u0219te mai multe despre<\/span><\/p>\n<div class=\"tags-list svelte-1l3vwp1\"><a href=\"https:\/\/adevarul.ro\/tag\/bucuresti\" title=\"Ultimele \u0219tiri despre bucuresti\" class=\"tag-pill svelte-1l3vwp1\">bucuresti<\/a><a href=\"https:\/\/adevarul.ro\/tag\/vlad%20tepes\" title=\"Ultimele \u0219tiri despre vlad tepes\" class=\"tag-pill svelte-1l3vwp1\">vlad tepes<\/a><a href=\"https:\/\/adevarul.ro\/tag\/micul%20paris\" title=\"Ultimele \u0219tiri despre micul paris\" class=\"tag-pill svelte-1l3vwp1\">micul paris<\/a><a href=\"https:\/\/adevarul.ro\/tag\/radu%20cel%20frumos\" title=\"Ultimele \u0219tiri despre radu cel frumos\" class=\"tag-pill svelte-1l3vwp1\">radu cel frumos<\/a><a href=\"https:\/\/adevarul.ro\/tag\/istoria%20bucurestiului\" title=\"Ultimele \u0219tiri despre istoria bucurestiului\" class=\"tag-pill svelte-1l3vwp1\">istoria bucurestiului<\/a><\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<p><a class=\"moreFromCategory svelte-x63bga\" href=\"https:\/\/adevarul.ro\/stil-de-viata\/magazin\" title=\"Magazin\">Mai multe din <strong class=\"svelte-x63bga\">Magazin<\/strong> \u203a<\/a><\/footer>\n<\/article>\n<p>[analyse_source url=&#8221;https:\/\/adevarul.ro\/stil-de-viata\/magazin\/cum-a-ajuns-bucurestiul-de-la-un-sat-amarat-din-2563425.html&#8221;]<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>[analyse_image type=&#8221;featured&#8221; src=&#8221;https:\/\/cdn.adh.reperio.news\/image-4\/49302fc8-e32c-47d7-ae6a-f942c1b4b616\/index.jpeg?p=f%3Djpeg%26w%3D1200%26h%3D630%26r%3Dcover&#8221;] Home Stil de via\u021b\u0103 Magazin Cum a ajuns Bucure\u0219tiul, de la un sat am\u0103r\u00e2t din mla\u0219tin\u0103, capitala \u021b\u0103rii. Adev\u0103rul despre \u00eentemeierea \u201eMicului Paris\u201d Bucure\u0219tiul a evoluat \u00een mod fenomenal de la o adun\u0103tur\u0103 de colibe din mla\u0219tinile D\u00e2mbovi\u021biei la capital\u0103 a Valahiei \u0219i mai apoi a Regatului Rom\u00e2niei. Secretul st\u0103, spun speciali\u0219tii [&hellip;]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[89],"tags":[19,226],"class_list":["post-2202186","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-romania","tag-adevarul","tag-crawlmanager"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/2202186","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=2202186"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/2202186\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=2202186"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=2202186"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=2202186"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}