fiscale\u00a0<\/a>de la mediul privat.<\/p>\n\u201eExist\u0103 \u00een economia rom\u00e2neasc\u0103 un paradox greu de explicat unui contribuabil obi\u0219nuit: statul este dator la stat. Companiile publice au datorii fiscale la ANAF de peste 9,4 miliarde de lei, adic\u0103 aproximativ 1,8 miliarde de euro\u201d, a transmis Adrian Negrescu.<\/p>\n
Printre societ\u0103\u021bile cu restan\u021be importante se num\u0103r\u0103 CFR SA, care administreaz\u0103 infrastructura feroviar\u0103 \u0219i figureaz\u0103 cu datorii de aproape 675 de milioane de lei. CFR Marf\u0103 are restan\u021be de aproximativ 433 de milioane de lei, \u00een timp ce Complexul Energetic Hunedoara \u00eenregistreaz\u0103 datorii de 312 milioane de lei. Agen\u021bia Na\u021bional\u0103 de \u00cembun\u0103t\u0103\u021biri Funciare are, la r\u00e2ndul s\u0103u, obliga\u021bii fiscale restante de peste 136 de milioane de lei.<\/p>\n
\u201eSunt bani pe care statul nu \u00eei \u00eencaseaz\u0103 de la propriile firme, dar pe care \u00eei cere, f\u0103r\u0103 \u00eent\u00e2rziere, de la orice antreprenor privat\u201d, a subliniat consultantul economic.<\/p>\n
Sute de companii, \u00een cea\u021b\u0103 financiar\u0103<\/h2>\n
Problemele nu se opresc la datoriile fiscale. Potrivit datelor centralizate de DeFapt.ro, pe baza informa\u021biilor disponibile pe companiidestat.ro \u0219i la Agen\u021bia pentru Monitorizarea \u0219i Evaluarea Performan\u021belor \u00centreprinderilor Publice (AMEPIP), Rom\u00e2nia are 1.904 companii de\u021binute de stat.<\/p>\n
Dintre acestea, 146 se afl\u0103 la nivel central, iar peste 1.700 sunt \u00een subordinea autorit\u0103\u021bilor locale. Guvernul are fi\u0219e de monitorizare pentru 1.356 de societ\u0103\u021bi, \u00een timp ce 548 nu sunt cuprinse \u00een aceea\u0219i eviden\u021b\u0103.<\/p>\n
Mai mult, pentru 595 de companii nu exist\u0103 date financiare aferente anului 2025.<\/p>\n
\u201ePractic, pentru o treime din firmele sale, statul nu poate spune ast\u0103zi dac\u0103 au c\u00e2\u0219tigat sau au pierdut bani anul trecut\u201d, afirm\u0103 Negrescu.<\/p>\n
Dintre societ\u0103\u021bile care au raportat rezultate, 890 au \u00eenregistrat profit, iar 419 au \u00eencheiat anul pe pierdere. Situa\u021bia este cu at\u00e2t mai dificil\u0103 \u00een cazul a 80 de companii neprofitabile, ale c\u0103ror pierderi dep\u0103\u0219esc jum\u0103tate din veniturile \u00eencasate.<\/p>\n
Potrivit cifrelor prezentate de economist, pierderile totale ale companiilor publice au ajuns la 4,4 miliarde de lei \u00een 2025, aproape dublu fa\u021b\u0103 de anul precedent.<\/p>\n
\u201eDatele confirm\u0103 c\u0103 statul rom\u00e2n nu \u0219tie exact c\u00e2te companii are, nu \u0219tie cum performeaz\u0103 o treime dintre ele \u0219i accept\u0103 ca propriile firme s\u0103 nu \u00ee\u0219i pl\u0103teasc\u0103 taxele. Este o situa\u021bie pe care niciun ac\u021bionar privat nu ar tolera-o nici m\u0103car un trimestru. Cu aceste cifre, problema nu mai e una de management, ci una de guvernan\u021b\u0103\u201d, a transmis consultantul economic.Aproape 19 miliarde de lei, \u00eentre subven\u021bii \u0219i pierderi<\/p>\n
Nota de plat\u0103 este \u0219i mai mare atunci c\u00e2nd sunt ad\u0103ugate subven\u021biile acordate companiilor de stat.<\/p>\n
\u00cen 2025, acestea au primit subven\u021bii de 14,3 miliarde de lei, fa\u021b\u0103 de 15,4 miliarde de lei \u00een anul anterior. Aproximativ 8,7 miliarde de lei au fost direc\u021bionate c\u0103tre transport \u0219i termoficare, iar alte 4,4 miliarde de lei au revenit CFR SA \u0219i unei alte companii na\u021bionale de infrastructur\u0103, potrivit datelor citate de Negrescu.<\/p>\n
Adunate, subven\u021biile \u0219i pierderile au ajuns la aproximativ 18,7 miliarde de lei, o sum\u0103 echivalent\u0103 cu aproape 1% din PIB.<\/p>\n
Aceste cifre readuc \u00een prim-plan o \u00eentrebare incomod\u0103: c\u00e2t mai poate suporta bugetul de stat costurile unor societ\u0103\u021bi care acumuleaz\u0103 pierderi, \u00een timp ce Rom\u00e2nia trebuie s\u0103 \u00ee\u0219i reduc\u0103 deficitul?<\/p>\n
Problema este amplificat\u0103 de concentrarea profiturilor \u00een jurul unui num\u0103r restr\u00e2ns de companii. Hidroelectrica \u0219i Romgaz genereaz\u0103, potrivit datelor prezentate de economist, 39% din profitul total al societ\u0103\u021bilor de stat.<\/p>\n
Dac\u0103 sunt incluse Nuclearelectrica, CEC Bank \u0219i Compania Na\u021bional\u0103 Aeroporturi Bucure\u0219ti, primele cinci companii ajung s\u0103 produc\u0103 aproximativ dou\u0103 treimi din profitul total al sectorului public.<\/p>\n
\u201eCu alte cuvinte, c\u00e2\u021biva campioni subven\u021bioneaz\u0103, indirect, sute de companii ineficiente, iar f\u0103r\u0103 dividendele lor bugetul ar avea o gaur\u0103 \u0219i mai mare\u201d, explic\u0103 Negrescu.<\/p>\n
\u00cen acela\u0219i timp, peste 235.000 de persoane lucreaz\u0103 \u00een companiile publice, ceea ce face ca orice restructurare s\u0103 aib\u0103 implica\u021bii economice \u0219i sociale importante.<\/p>\n
Adrian Negrescu consider\u0103 c\u0103 restructurarea societ\u0103\u021bilor publice trebuie s\u0103 devin\u0103 o prioritate a viitorului Executiv, indiferent de formula politic\u0103 \u00een care va fi constituit.<\/p>\n
Presiunea este cu at\u00e2t mai mare cu c\u00e2t bugetul pentru 2027 trebuie s\u0103 continue procesul de reducere a deficitului, \u00een timp ce spa\u021biul pentru noi major\u0103ri de taxe este limitat de evolu\u021bia economiei.<\/p>\n
\u201eMotivul este simplu: bugetul anului viitor trebuie s\u0103 reduc\u0103 \u00een continuare deficitul, iar spa\u021biul pentru noi taxe s-a epuizat. Economia abia a crescut cu 0,8% \u00een 2025, consumul s-a contractat \u00een acest an, iar mediul de afaceri cere predictibilitate, nu noi poveri fiscale\u201d, a explicat economistul.<\/p>\n
\u00cen opinia sa, cele aproape 19 miliarde de lei reprezent\u00e2nd subven\u021bii \u0219i pierderi arat\u0103 c\u0103 exist\u0103 un poten\u021bial important de eficientizare a cheltuielilor publice.<\/p>\n
Reforma ar trebui s\u0103 \u00eenceap\u0103 cu un inventar complet \u0219i actualizat al tuturor companiilor de\u021binute de stat, \u00eenso\u021bit de obliga\u021bia public\u0103rii situa\u021biilor financiare. Ulterior, ar trebui aplicate reguli stricte de guvernan\u021b\u0103 corporativ\u0103, cu manageri selecta\u021bi pe criterii profesionale \u0219i evalua\u021bi \u00een func\u021bie de rezultate.<\/p>\n
Pentru societ\u0103\u021bile care \u00eenregistreaz\u0103 pierderi \u00een mod repetat, economistul propune restructur\u0103ri, comas\u0103ri sau \u00eenchideri, \u00een func\u021bie de situa\u021bia fiec\u0103rei companii. \u00cen cazul societ\u0103\u021bilor profitabile, listarea la burs\u0103 a unor pachete minoritare de ac\u021biuni ar putea atrage capital \u0219i ar putea impune o disciplin\u0103 financiar\u0103 mai riguroas\u0103.<\/p>\n
\u201eReforma nu \u00eenseamn\u0103 privatiz\u0103ri \u00een mas\u0103 sau \u00eenchideri peste noapte. Primul pas este inventarul: un registru complet, public \u0219i actualizat al tuturor celor 1.904 companii, cu situa\u021bii financiare obligatorii pentru fiecare\u201d, a precizat Negrescu.<\/p>\n
\u201e\u00cenainte de a cump\u0103ra fabrici, statul trebuie s\u0103 demonstreze c\u0103 \u0219tie s\u0103 fie un ac\u021bionar responsabil\u201d<\/h2>\n
Economistul atrage aten\u021bia \u0219i asupra planurilor statului de a prelua noi active strategice, \u00een condi\u021biile \u00een care administrarea actualelor companii publice ridic\u0103 deja numeroase probleme.<\/p>\n
\u201e\u00cenainte de a cump\u0103ra fabrici, statul trebuie s\u0103 demonstreze c\u0103 \u0219tie s\u0103 fie un ac\u021bionar responsabil\u201d, a subliniat acesta.<\/p>\n
Miza reformei dep\u0103\u0219e\u0219te, astfel, simpla reducere a cheltuielilor. Modul \u00een care sunt administrate companiile publice influen\u021beaz\u0103 veniturile bugetare, investi\u021biile, serviciile oferite popula\u021biei \u0219i \u00eencrederea mediului de afaceri.<\/p>\n
\u00centr-o perioad\u0103 \u00een care autorit\u0103\u021bile trebuie s\u0103 \u021bin\u0103 deficitul sub control, iar contribuabilii resimt presiunea fiscal\u0103, pierderile acumulate de societ\u0103\u021bile de stat devin o problem\u0103 care nu mai poate fi ignorat\u0103.<\/p>\n
\u201eO reform\u0103 a companiilor publice ar fi cel mai puternic semnal pe care noul guvern l-ar putea transmite agen\u021biilor de rating, investitorilor \u0219i contribuabililor: c\u0103 austeritatea \u00eencepe cu statul, nu cu cet\u0103\u021beanul\u201d, a concluzionat Adrian Negrescu.<\/p>\n