[analyse_image type=”featured” src=”https:\/\/s.iw.ro\/gateway\/g\/ZmlsZVNvdXJjZT1odHRwJTNBJTJGJTJG\/c3RvcmFnZTA4dHJhbnNjb2Rlci5yY3Mt\/cmRzLnJvJTJGc3RvcmFnZSUyRjIwMjYl\/MkYxMCUyRjEzJTJGMzAxMTM4M18zMDEx\/MzgzX3Byb2ZpbWVkaWEtMTA3Njg4NTYw\/OS5qcGcmdz0xMjAwJmg9NjMwJnpjPTEm\/aGFzaD03NzBmZWY4YTVmNDA1MGY4NzcyYjM4NzdjMWE5ZDJkZg==.thumb.jpg”]<\/p>\n
De\u015fi niciun om nu a p\u0103\u015fit vreodat\u0103 pe Marte, omenirea a reu\u015fit s\u0103 efectueze explor\u0103ri extinse pe suprafa\u0163a vecinului planetar al P\u0103m\u00e2ntului cu ajutorul unor rovere robotizate. Unul dintre acestea, roverul Perseverance al NASA, echipat cu \u015fase ro\u0163i, a stabilit de cur\u00e2nd un nou record pentru cea mai mare distan\u0163\u0103 parcurs\u0103 vreodat\u0103 de un vehicul pe o alt\u0103 planet\u0103 dec\u00e2t Terra, transmite Reuters.<\/strong><\/p>\n Agen\u0163ia spa\u0163ial\u0103 american\u0103 a anun\u0163at c\u0103 Perseverance, un vehicul de m\u0103rimea unui mic automobil, a parcurs 45,2 kilometri de la sosirea sa pe Marte, realizat\u0103 \u00een urm\u0103 cu aproximativ cinci ani \u015fi jum\u0103tate, dep\u0103\u015find astfel precedentul record de distan\u0163\u0103 parcurs\u0103 pe Marte, stabilit anterior de un alt rover al NASA, Opportunity, \u00een perioada 2004-2018. At\u00e2t Perseverance, c\u00e2t \u015fi Opportunity au dep\u0103\u015fit totodat\u0103 distan\u0163ele parcurse de orice rover care a func\u0163ionat vreodat\u0103 pe Lun\u0103.<\/p>\n Perseverance, echipat cu o serie de instrumente \u015ftiin\u0163ifice, a c\u0103utat dovezi ale existen\u0163ei unor str\u0103vechi forme de via\u0163\u0103 microbian\u0103 pe Marte, o planet\u0103 care, \u00een trecutul s\u0103u \u00eendep\u0103rtat, era mai umed\u0103 \u015fi mai cald\u0103 dec\u00e2t lumea rece \u015fi arid\u0103 care este ast\u0103zi, \u015fi a colectat mostre de roci \u015fi de sol \u00een vederea unei poten\u0163iale aduceri a acestora pe P\u0103m\u00e2nt, \u00een cadrul unor misiuni viitoare.<\/p>\n Dup\u0103 asolizarea sa din 18 februarie 2021, roverul Perseverance s-a deplasat \u00een interiorul \u015fi \u00een \u00eemprejurimile Craterului Jezero, o zon\u0103 din emisfera nordic\u0103 a planetei Marte despre care se crede c\u0103 ar fi fost inundat\u0103 de ap\u0103 \u015fi ar fi g\u0103zduit un bazin lacustru \u00een urm\u0103 cu c\u00e2teva miliarde de ani.<\/p>\n NASA a anun\u0163at c\u0103 roverul Perseverance a stabilit acel record important duminic\u0103, \u00een timp ce se deplasa spre o zon\u0103 denumit\u0103 Idubi, travers\u00e2nd regiunea de l\u00e2ng\u0103 marginea vestic\u0103 a craterului – supranumit\u0103 \u201eLac de Charmes\u201d -, unde analizeaz\u0103 unele dintre cele mai vechi forma\u0163iuni de teren \u00eent\u00e2lnite vreodat\u0103 \u00een Sistemul Solar.<\/p>\n Perseverance este unul dintre cele dou\u0103 rovere ale NASA care exploreaz\u0103 \u00een prezent suprafa\u0163a planetei Marte, cel\u0103lalt fiind roverul Curiosity, care opereaz\u0103 \u00een Craterul Gale, situat \u00een apropierea ecuatorului mar\u0163ian. Curiosity a parcurs o distan\u0163\u0103 de 38,15 kilometri dup\u0103 asolizarea sa pe Marte, \u00een anul 2012.<\/p>\n Steven Lee, managerul de proiect pentru cele dou\u0103 rovere \u00een cadrul Jet Propulsion Laboratory al NASA din California, a declarat c\u0103 Perseverance nu d\u0103 semne de \u00eencetinire a activit\u0103\u0163ilor sale.<\/p>\n \u201eComponentele hardware \u015fi instrumentele roverului Perseverance sunt \u00eentr-o stare excelent\u0103, toate sistemele redundante fiind \u00een continuare func\u0163ionale. O evaluare recent\u0103 a tuturor sistemelor a ajuns la concluzia c\u0103 acestea pot opera p\u00e2n\u0103 mult dup\u0103 orizontul anilor 2030 \u015fi, probabil, chiar \u015fi dup\u0103 acea perioad\u0103\u201d, a declarat Steven Lee.<\/p>\n \u015ei roverul chinez Zhurong a colectat date \u015ftiin\u0163ifice importante de pe Marte, oper\u00e2nd \u00een zone cu altitudini joase din emisfera nordic\u0103 mar\u0163ian\u0103 \u00een anii 2021 \u015fi 2022.<\/p>\n Perseverance s-a bazat adeseori pe capacitatea sa de deplasare autonom\u0103, un sistem de naviga\u0163ie denumit AutoNav. Steven Lee a precizat c\u0103 90% dintre deplas\u0103rile roverului american sunt realizate \u00een mod autonom, f\u0103r\u0103 interven\u0163ie uman\u0103.<\/p>\n \u201ePerseverance capteaz\u0103 imagini stereo ale terenului din fa\u0163a lui, genereaz\u0103 o hart\u0103 digital\u0103 3D \u015fi alege cea mai sigur\u0103 rut\u0103 c\u0103tre obiectivul deplas\u0103rii sale\u201d, a explicat Steven Lee.<\/p>\n Roverul american utilizeaz\u0103, de asemenea, Vision Compute Element, un coprocesor care \u00eei permite s\u0103 proceseze imagini \u015fi s\u0103 ruleze software-ul s\u0103u de navigare autonom\u0103 cu mare rapiditate \u00een timpul deplas\u0103rilor sale, a explicat Steven Lee, spre deosebire de roverele anterioare, care trebuiau s\u0103 se opreasc\u0103 pentru “a g\u00e2ndi” \u00eenainte de fiecare etap\u0103 a deplas\u0103rii.<\/p>\n \u201ePerseverance valorific\u0103 mo\u015ftenirea creat\u0103 \u00een 29 de ani de roverele noastre mar\u0163iene anterioare – Sojourner, Spirit, Opportunity \u015fi Curiosity -, fiecare dintre acestea \u00eencorpor\u00e2nd lec\u0163iile \u00eenv\u0103\u0163ate anterior \u015fi \u00eembun\u0103t\u0103\u0163indu-ne capacitatea de a ne deplasa pe o alt\u0103 planet\u0103\u201d, a ad\u0103ugat inginerul american.<\/p>\n Mecanismele sistemului de mobilitate al roverului Perseverance sunt supuse unor teste menite s\u0103 demonstreze capacitatea acestuia de a parcurge o distan\u0163\u0103 de 100 de kilometri sau chiar mai mare. \u00cen cadrul acestui proces, componentele hardwire sunt testate la solicit\u0103ri echivalente cu parcurgerea unei distan\u0163e cuprinse \u00eentre 150 km \u015fi 300 km, a dezv\u0103luit Steven Lee.<\/p>\n Steven Lee a mai spus c\u0103 cea mai important\u0103 realizare de p\u00e2n\u0103 acum a roverului Perseverance a fost, aproape cu certitudine, descoperirea – anun\u0163at\u0103 anul trecut – a unei poten\u0163iale biosemn\u0103turi, adic\u0103 un posibil indiciu al existen\u0163ei unor str\u0103vechi forme de via\u0163\u0103 microbian\u0103. Acea biosemn\u0103tur\u0103 poten\u0163ial\u0103 a fost identificat\u0103 \u00eentr-o roc\u0103 ro\u015fiatic\u0103, despre care se crede c\u0103 s-a format \u00een urm\u0103 cu 3,2 miliarde – 3,8 miliarde de ani, \u00een albia unui r\u00e2u ce alimenta lacul care a umplut odinioar\u0103 cu ap\u0103 Craterul Jezero.<\/p>\n Zona \u201eLac de Charmes\u201d, a ad\u0103ugat Steven Lee, ar putea oferi indicii despre procesele geologice timpurii ale acestei planete, precum \u015fi despre efectele impacturilor cu meteori\u0163i de mari dimensiuni. Craterul Jezero s-a format \u00een urma unui astfel de impact, \u00eentr-o etap\u0103 timpurie din istoria planetei Marte.<\/p>\n \u201eTerenul pe care \u00eel explor\u0103m \u00een prezent ar putea con\u0163ine roci mai vechi dec\u00e2t oricare dintre cele descoperite pe P\u0103m\u00e2nt\u201d, a spus Steven Lee.<\/p>\n Misiunea ini\u0163ial\u0103 a roverului Perseverance prevedea parcurgerea unei distan\u0163e de doar 20 de kilometri. NASA a aprobat recent o prelungire a misiunii acestui rover, pentru ca el s\u0103 exploreze marginea Craterului Jezero p\u00e2n\u0103 spre sf\u00e2r\u015fitul anului 2028.<\/p>\n \u201eExist\u0103 dovezi bazate pe m\u0103sur\u0103tori realizate de pe orbit\u0103, care indic\u0103 faptul c\u0103 unele zone de la marginea craterului au fost, \u00een trecut, sisteme hidrotermale cu ap\u0103 subteran\u0103 cald\u0103 sau fierbinte. Este posibil ca acele zone s\u0103 fi oferit, la un moment dat, un mediu subteran cald \u015fi bogat \u00een ap\u0103, propice vie\u0163ii. De altfel, unii paleontologi au emis ipoteza c\u0103 \u015fi via\u0163a pe P\u0103m\u00e2nt a ap\u0103rut tot \u00een astfel de medii\u201d, a explicat Steven Lee.<\/p>\n Sistemul de alimentare al roverului, bazat pe plutoniu, func\u0163ioneaz\u0103 conform a\u015ftept\u0103rilor, a precizat inginerul american, ad\u0103ug\u00e2nd c\u0103 acesta dispune de \u201eenergie util\u0103 pentru mul\u0163i ani de acum \u00eenainte\u201d.<\/p>\nCraterul Jezero<\/h2>\n
Capacitate de deplasare autonom\u0103<\/h2>\n
Poten\u021bial\u0103 biosemn\u0103tur\u0103<\/h2>\n