MOZAIC \u0218TIRI INTERNA\u021aIONALE: Dezinformarea rus\u0103 – O explozie de \u015ftiri false \u00een mass-media european\u0103<\/h1>\n\n\n Distribuie: \u00a0
\n |<\/em><\/div>\n![](\"https:\/\/zdvi.cname.ro\/50_50\/articleAuthor\/rodica-condurache\/articleAuthor\/uy6Kz5r.jpg\")
<\/a><\/p>\nRodica Condurache<\/a><\/h5>\n30 sep 2026<\/span>459 vizualiz\u0103ri<\/span><\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n![](\"https:\/\/zdvi.cname.ro\/850_530\/mozaic-Stiri-internaTionale-dezinformarea-rusa---o-explozie-de-stiri-false-in-mass-media-europeana\/article\/mediaPool\/uytKQki.jpg\")
<\/a><\/div>\nCanalul Euronews este cel mai vizat<\/p>\n
Inducerea \u00een eroare a cititorilor prin intermediul unor reportaje false care imit\u0103 stilul mass-mediei tradi\u0163ionale: aceast\u0103 form\u0103 de dezinformare a cunoscut o cre\u015ftere exploziv\u0103 de la \u00eenceputul anului \u015fi \u00een perioada premerg\u0103toare alegerilor din Fran\u0163a, potrivit organiza\u0163iei NewsGuard, care atribuie aceste opera\u0163iuni Rusiei, scrie AFP.<\/p>\n
Numai \u00een Fran\u0163a, au fost difuzate 85 de \u015ftiri false legate de alegerile preziden\u0163iale \u00eenc\u0103 din aceast\u0103 var\u0103, afirm\u0103 pentru AFP Chine Labb\u00e9, redactor-\u015fef al NewsGuard.<\/p>\n
\u00cen general, \u201ese observ\u0103 o intensificare a campaniilor ruse\u015fti \u00eenaintea alegerilor\u201d. \u00cen cazul Fran\u0163ei, \u201eacestea au \u00eenceput cu nou\u0103 luni \u00eenainte de scrutin. Este foarte devreme\u201d, subliniaz\u0103 experta. Acest fenomen de uzurpare se observ\u0103 \u00eenc\u0103 de la ofensiva militar\u0103 rus\u0103 din Ucraina din februarie 2022 \u015fi a luat amploare \u00een prima jum\u0103tate a anului 2026, cu aproape de zece ori mai multe reportaje false dec\u00e2t \u00een urm\u0103 cu un an (421 fa\u0163\u0103 de 44), potrivit unui raport al NewsGuard publicat luni.<\/p>\n
906 reportaje false<\/strong><\/p>\nOrganiza\u0163ia, care analizeaz\u0103 fiabilitatea site-urilor \u015fi a con\u0163inuturilor online, a identificat, \u00eencep\u00e2nd din 2022, aproximativ 906 de reportaje care pretindeau c\u0103 au fost publicate de 163 de surse media din 21 de \u0163\u0103ri, provenind din trei opera\u0163iuni ruse de influen\u0163are prin uzurparea identit\u0103\u0163ii unor institu\u0163ii media. Aceste opera\u0163iuni vizeaz\u0103 \u00een principal mass-media european\u0103, \u201eprobabil din cauza sprijinului\u201d acordat de aceste \u0163\u0103ri Ucrainei, \u015fi vizeaz\u0103 \u00een mod masiv Fran\u0163a, cu 8 institu\u0163ii media afectate dintre cele 15 a c\u0103ror identitate a fost cel mai des uzurpat\u0103.<\/p>\n
Datorit\u0103 orient\u0103rii sale europene, canalul Euronews este cel mai vizat, cu 82 de reportaje false \u00eenregistrate \u00eentre martie 2023 \u015fi septembrie 2026, cu mult \u00eenaintea ziarului Lib\u00e9ration (39), a revistei Charlie Hebdo (35) sau a agen\u0163iei Agence France-Presse (20), subliniaz\u0103 raportul. Printre celelalte mijloace de informare \u00een mas\u0103 vizate frecvent se num\u0103r\u0103 BBC, Deutsche Welle \u015fi Politico. \u201e\u00cen fiecare caz, campaniile ruse\u015fti deturneaz\u0103 logo-urile \u015fi identitatea vizual\u0103 a m\u0103rcilor, ajung\u00e2nd uneori chiar s\u0103 creeze un nou site cu o adres\u0103 URL similar\u0103 cu cea original\u0103\u201d, descrie NewsGuard.<\/p>\n
De\u015fi modul de ac\u0163iune este adesea acela\u015fi, nara\u0163iunile sunt mai variate (acuza\u0163ii false de pornografie infantil\u0103, declara\u0163ii amenin\u0163\u0103toare sau jignitoare inventate din nimic etc.) \u015fi au ca scop subminarea \u00eencrederii \u00een mass-media. Aceste opera\u0163iuni sunt atribuite strategiilor pro-ruse \u201eMatriochka\u201d – cea mai cunoscut\u0103 \u015fi mai r\u0103sp\u00e2ndit\u0103 – \u015fi \u201eStorm-1516\u201d, mai sofisticat\u0103, cu nara\u0163iuni mai complexe. Num\u0103rul lor a crescut semnificativ, \u00een special datorit\u0103 progreselor \u00eenregistrate de inteligen\u0163a artificial\u0103 generativ\u0103, care permite crearea cu u\u015furin\u0163\u0103 a unor videoclipuri false sau a unor articole false extrem de credibile.<\/p>\n
Mai multe organiza\u0163ii criminale, printre care Hells Angels, vizate de o ampl\u0103 opera\u0163iune interna\u0163ional\u0103 a poli\u0163iei<\/strong><\/p>\nRaiduri ale poli\u0163iei care au vizat mai multe organiza\u0163ii criminale, printre care \u015fi grupul de motocicli\u015fti Hells Angels, au fost desf\u0103\u015furate miercuri \u00een Germania, dar \u015fi \u00een Belgia, Bulgaria \u015fi \u0162\u0103rile de Jos, relateaz\u0103 AFP. \u00cen aceste patru \u0163\u0103ri, “sunt perchezi\u0163ionate peste 100 de loca\u0163ii, sunt executate 14 mandate de arestare \u015fi se efectueaz\u0103 confisc\u0103ri de bunuri \u00een valoare total\u0103 de aproximativ 48,6 milioane de euro”, au anun\u0163at parchetul \u015fi poli\u0163ia din Duisburg (vestul Germaniei), precum \u015fi Oficiul regional de combatere a criminalit\u0103\u0163ii financiare, \u00eentr-un comunicat.<\/p>\n
\u00cen Belgia, Bulgaria \u015fi \u00een \u0162\u0103rile de Jos au avut loc \u015fapte perchezi\u0163ii, potrivit agen\u0163iei de pres\u0103 belgiene Belga. Opera\u0163iunea, care mobilizeaz\u0103 peste 1.000 de agen\u0163i, a \u00eenceput miercuri \u00een jurul orei 06:00 (07:00 ora Rom\u00e2niei) \u015fi a vizat “\u00een total 71 de persoane suspectate, printre care se num\u0103r\u0103 liderii unei re\u0163ele de sp\u0103lare de bani active la nivel na\u0163ional \u015fi european, precum \u015fi membri de rang \u00eenalt ai unui grup de motocicli\u015fti”, potrivit anchetatorilor germani. Ziarul “Bild” afirm\u0103 c\u0103 este vorba despre Hells Angels.<\/p>\n
Ancheta ar fi \u00een curs de desf\u0103\u015furare de mai bine de patru ani. Potrivit Bild, ancheta a \u00eenceput \u00een urma unui schimb de focuri care a avut loc \u00een centrul ora\u015fului Duisburg \u00een mai 2022. “La acea vreme, motocicli\u015fti \u015fi membri ai unui clan criminal turco-libanez s-au angajat \u00eentr-un schimb de focuri, r\u0103nind grav patru persoane”. \u00centrebat\u0103 de AFP, o purt\u0103toare de cuv\u00e2nt a poli\u0163iei a declarat c\u0103, deocamdat\u0103, nu poate “nici confirma, nici infirma” aceast\u0103 informa\u0163ie.<\/p>\n
Suspec\u0163ii sunt acuza\u0163i, printre altele, de asociere \u00een scopul comiterii de infrac\u0163iuni, extorcare cu violen\u0163\u0103 \u015fi \u00een cadrul unei bande organizate, escrocherie \u015fi sp\u0103lare de bani, potrivit autorit\u0103\u0163ilor germane. De asemenea, ace\u015ftia fac obiectul unei anchete pentru \u00eenc\u0103lc\u0103ri ale legisla\u0163iei privind armele, acte de violen\u0163\u0103 \u015fi evaziune fiscal\u0103, au ad\u0103ugat acestea. Conform comunicatului, cazul ilustreaz\u0103 “interconectarea grup\u0103rilor din cadrul criminalit\u0103\u0163ii organizate \u015fi al criminalit\u0103\u0163ii economice interna\u0163ionale”.<\/p>\n
Concret, “prin manevre profesioniste de sp\u0103lare de bani, sume importante sunt injectate \u00eentr-un circuit economic artificial, iar bunurile ob\u0163inute din infrac\u0163iuni sunt investite, printre altele, \u00een \u00eentreprinderi \u015fi propriet\u0103\u0163i imobiliare”, se precizeaz\u0103 \u00een document.<\/p>\n
\u015eeful diploma\u0163iei italiene, ridiculizat pe internet pentru declara\u0163ii considerate sexiste<\/strong><\/p>\nDe c\u00e2teva zile, pe re\u0163elele sociale apar tot mai multe post\u0103ri generate cu inteligen\u0163a artificial\u0103 \u00een care Antonio Tajani, ministrul de externe al Italiei, apare machiat ca o femeie \u015fi \u00eembr\u0103cat \u00een rochie sau fust\u0103. Fotografiile au scopul de a-l ridiculiza pe vicepre\u015fedintele Consiliului de Mini\u015ftri, care a st\u00e2rnit indignarea multora dup\u0103 ce \u015fi-a exprimat p\u0103rerea c\u0103 femeile serioase, cu care merit\u0103 s\u0103 te c\u0103s\u0103tore\u015fti, sunt cele \u201ecu fuste mai lungi\u201d, declara\u0163ii considerate sexiste, relateaz\u0103 Le Figaro. Antonio Tajani a declarat c\u0103 este de preferat s\u0103 te c\u0103s\u0103tore\u015fti cu o femeie serioas\u0103, care poart\u0103 “fuste mai lungi”, care poate atrage mai pu\u0163in aten\u0163ia, dar care este mai de \u00eencredere \u015fi mai serioas\u0103, care va fi “o bun\u0103 mam\u0103 de familie” \u015fi va r\u0103m\u00e2ne fidel\u0103 iubirii pe care o consfin\u0163e\u015fte prin c\u0103s\u0103torie. Trebuie aleas\u0103 \u00eentotdeauna “cea dr\u0103gu\u0163\u0103, serioas\u0103, de \u00eencredere, care \u0163ine familia unit\u0103, care este al\u0103turi de tine, despre care \u015ftii c\u0103 \u00ee\u0163i r\u0103spunde \u00eentotdeauna \u015fi c\u0103 este acolo c\u00e2nd o suni”, a ad\u0103ugat vicepremierul italian.<\/p>\n
Declara\u0163iile au fost f\u0103cute \u00een cadrul unui eveniment politic, organizat \u00een perioada 18-20 septembrie la Formello, l\u00e2ng\u0103 Roma, iar compara\u0163ia lui s-a vrut a fi o metafor\u0103 politic\u0103 – dup\u0103 descrierea femeii “stabile”, Tajani a comparat-o cu coali\u0163ia de centru-dreapta de la guvernare, pe care a vrut s-o prezinte drept alegerea care aduce stabilitate \u015fi \u00eencredere.<\/p>\n
Dac\u0103 unii \u00eei sus\u0163in pozi\u0163ia, al\u0163ii nu au ezitat s\u0103 reac\u0163ioneze. Mai multe senatoare italiene din opozi\u0163ie – din Partidul Democrat, Italia Viva, Verzi \u015fi Alian\u0163a de St\u00e2nga, din grupul Autonomii \u015fi din Mi\u015fcarea Cinci Stele – au venit \u00eembr\u0103cate \u00een fuste scurte, pentru a condamna aceste declara\u0163ii.<\/p>\n
Fostul premier Matteo Renzi, de la Italia Viva, a reac\u0163ionat la acest val de indignare afirm\u00e2nd pe re\u0163eaua social\u0103 X c\u0103 “Tajani este acum mai mult o mem\u0103 dec\u00e2t un ministru”. Fostul pre\u015fedinte al Consiliului de Mini\u015ftri a folosit, la r\u00e2ndul s\u0103u, un montaj realizat cu IA, \u00een care Antonio Tajani apare \u00eembr\u0103cat cu o fust\u0103 din denim \u00eentr-o fotografie \u015fi cu o fust\u0103 cu flori \u00een alta. “Le mul\u0163umesc femeilor din Italia Viva care au descoperit, apoi au preluat \u015fi au distribuit pe re\u0163elele sociale videoclipul lui Tajani despre fustele femeilor. Sunt m\u00e2ndru de voi: f\u0103r\u0103 tenacitatea voastr\u0103, fraza lui Tajani ar fi c\u0103zut \u00een uitare”, a declarat Matteo Renzi. Confruntat cu amploarea polemicii, Antonio Tajani s-a scuzat \u00een repetate r\u00e2nduri. “\u00cemi pare sincer r\u0103u c\u0103 unele dintre remarcile mele, extrase dintr-un discurs mult mai general, au fost interpretate gre\u015fit. \u00cemi cer scuze dac\u0103 unele persoane s-au sim\u0163it jignite de cuvintele mele, dar nu am avut niciodat\u0103 inten\u0163ia de a jigni femeile, nu am f\u0103cut-o niciodat\u0103 \u00een via\u0163a mea, nici \u00een via\u0163a privat\u0103, nici \u00een public”, a declarat el \u00een marja Adun\u0103rii Generale a Na\u0163iunilor Unite.<\/p>\n
Cuvintele sale nu au fost suficiente pentru a potoli polemica \u015fi nici \u00eencerc\u0103rile de a salva situa\u0163ia ale \u015fefei guvernului, Giorgia Meloni, care a \u00eencercat s\u0103 minimizeze declara\u0163iile ministrului s\u0103u, \u00eendemn\u00e2nd s\u0103 nu fie “amplificate” \u015fi vorbind despre o “fraz\u0103 care a ie\u015fit gre\u015fit”.<\/p>\n
Execu\u0163ia Christei Pike \u00een statul Tennessee a e\u015fuat<\/strong><\/p>\nExecu\u0163ia Christei Pike, 50 de ani, \u00een statul american Tennessee pare s\u0103 fi e\u015fuat, potrivit martorilor \u015fi avoca\u0163ilor condamnatei, care au declarat presei c\u0103 aceasta \u00eenc\u0103 respira \u015fi sfor\u0103ia \u00een mod audibil dup\u0103 ce i s-a administrat injec\u0163ia letal\u0103. Condamnata a fost transportat\u0103 la un spital din apropiere pentru a primi \u00eengrijiri medicale, au anun\u0163at avoca\u0163ii acesteia, scrie AFP. \u201eSe pare c\u0103 lucrurile nu au decurs conform planului\u201d, a declarat jurnalistul de investiga\u0163ie John North de la WBIR, care a asistat la scen\u0103. \u201eC\u00e2nd am p\u0103r\u0103sit cl\u0103direa, din c\u00e2te \u015ftim, probabil c\u0103 ea era \u00eenc\u0103 \u00een via\u0163\u0103\u201d.<\/p>\n
Administra\u0163ia penitenciar\u0103 din Tennessee nu a furnizat nicio informa\u0163ie cu privire la execu\u0163ia prev\u0103zut\u0103 a Christei Pike, care urma s\u0103 fie prima femeie executat\u0103 \u00een Tennessee de peste dou\u0103 secole, \u015fi nici nu a r\u0103spuns la solicit\u0103rile agen\u0163iei AFP. \u00centr-un comunicat, avoca\u0163ii lui Pike au semnalat \u201edificult\u0103\u0163i \u00een accesarea venelor, vene rupte, pentobarbital alterat, lipsa \u00eengrijirilor medicale de urgen\u0163\u0103\u201d.<\/p>\n
Christa Pike a fost condamnat\u0103 la pedeapsa capital\u0103 pentru uciderea, \u00een 1995, a lui Colleen Slemmer, \u00een v\u00e2rst\u0103 de 19 ani, una dintre colegele sale din cadrul programului de formare profesional\u0103 Job Corps din Knoxville, pe c\u00e2nd ea \u00eens\u0103\u015fi avea 18 ani, \u00eentr-un caz de rivalitate amoroas\u0103. Cei doi complici ai s\u0103i, tot adolescen\u0163i, iubitul ei de atunci, \u00een v\u00e2rst\u0103 de 17 ani, \u015fi o alt\u0103 fat\u0103 de 18 ani, au sc\u0103pat de pedeapsa cu moartea. Primul a fost condamnat la \u00eenchisoare pe via\u0163\u0103, iar cea de-a doua a primit o pedeaps\u0103 cu suspendare \u00een schimbul m\u0103rturiei sale \u00eempotriva celorlal\u0163i doi.<\/p>\n
Avoca\u0163ii Christei Pike sus\u0163in c\u0103 ap\u0103rarea sa \u00een cadrul procesului din 1996 nu a invocat circumstan\u0163ele atenuante de care ar fi trebuit s\u0103 beneficieze, \u00een special traumele \u015fi violen\u0163ele, \u00een special cele de natur\u0103 sexual\u0103, la care a fost supus\u0103 \u00eenc\u0103 din copil\u0103rie. I s-a pus diagnosticul, cu \u00eent\u00e2rziere, de tulburare bipolar\u0103 \u015fi stres posttraumatic provocat de violen\u0163ele suferite \u00een copil\u0103rie. La \u00eenceputul lunii septembrie, exper\u0163ii desemna\u0163i de ONU au solicitat suspendarea execu\u0163iei \u015fi comutarea pedepsei.<\/p>\n
SUA nu inten\u0163ioneaz\u0103 s\u0103 retrag\u0103 \u00eentre 25.000 \u015fi 40.000 de solda\u0163i de pe continentul european<\/strong><\/p>\nStatele Unite nu se preg\u0103tesc s\u0103 retrag\u0103 \u00eentre 25.000 \u015fi 40.000 de solda\u0163i de pe continentul european, a afirmat ambasadorul american la NATO, Matthew Whitaker, dezmin\u0163ind anumite informa\u0163ii ap\u0103rute \u00een pres\u0103, relateaz\u0103 AFP.<\/p>\n
“Aceste informa\u0163ii sunt false”, a asigurat el \u00een cadrul unei conferin\u0163e pe tema ap\u0103r\u0103rii organizate miercuri la Bruxelles de canalul Euronews. Postul american NBC, cit\u00e2nd oficiali americani sub acoperirea anonimatului, a declarat la jum\u0103tatea lunii septembrie c\u0103 Washingtonul inten\u0163ioneaz\u0103 s\u0103 retrag\u0103 p\u00e2n\u0103 la 40.000 de solda\u0163i din Europa.<\/p>\n
“Acest lucru nu a fost \u00eenc\u0103 prezentat, planul nici m\u0103car nu a fost finalizat” de c\u0103tre secretariatul ap\u0103r\u0103rii, a afirmat ambasadorul american. Statele Unite au lansat la sf\u00e2r\u015fitul lunii iulie procesul care ar trebui s\u0103 conduc\u0103, p\u00e2n\u0103 la sf\u00e2r\u015fitul anului, la o reevaluare a prezen\u0163ei lor militare \u00een Europa.<\/p>\n
“Va fi o adev\u0103rat\u0103 evaluare, menit\u0103 s\u0103 garanteze c\u0103 NATO avanseaz\u0103 rapid \u015fi ireversibil c\u0103tre o Europ\u0103 care \u00ee\u015fi asum\u0103 responsabilitatea principal\u0103 pentru ap\u0103rarea sa conven\u0163ional\u0103”, a afirmat atunci num\u0103rul doi al Pentagonului, Elbridge Colby.<\/p>\n
Cu toate acestea, mai multe \u0163\u0103ri europene sunt \u00eengrijorate de o reducere drastic\u0103, care ar putea avea consecin\u0163e asupra capacit\u0103\u0163ii de descurajare a NATO \u00een fa\u0163a amenin\u0163\u0103rii ruse. “Am repetat \u00een mod constant c\u0103 vom r\u0103m\u00e2ne angaja\u0163i \u00een Europa”, a asigurat ambasadorul Matthew Whitaker. Totu\u015fi, a precizat el, aceast\u0103 reevaluare include \u015fi utilizarea bazelor de c\u0103tre for\u0163ele americane.<\/p>\n
Statele Unite au criticat aspru \u0163\u0103rile europene care au refuzat for\u0163elor americane utilizarea bazelor NATO de pe teritoriul lor \u00een timpul r\u0103zboiului \u00eempotriva Iranului. “Ceea ce spunem noi este: care este valoarea re\u0163elei noastre de baze? Este \u00eentr-adev\u0103r ceea ce credeam noi c\u0103 este?”, s-a \u00eentrebat el. Prin urmare, “efectu\u0103m o analiz\u0103 foarte matematic\u0103, foarte mecanic\u0103 a modului \u00een care suntem prezen\u0163i la scar\u0103 mondial\u0103, deoarece trebuie s\u0103 facem fa\u0163\u0103 unor provoc\u0103ri globale”, a mai explicat ambasadorul american. Statele Unite au \u00eenceput deja s\u0103-\u015fi ajusteze prezen\u0163a \u00een Europa, anun\u0163\u00e2nd reduceri de trupe \u00een Germania. La \u00eenceputul lunii iunie, Washingtonul \u015fi-a exprimat, de asemenea, inten\u0163ia de a-\u015fi reduce contribu\u0163ia la “modelul de for\u0163e” al Alian\u0163ei, care permite NATO s\u0103 \u015ftie pe ce mijloace militare poate conta din partea celor 32 de \u0163\u0103ri membre \u00een caz de nevoie.<\/p>\n
Studiu: Elve\u0163ia a pierdut 20% din ghe\u0163ari \u00een doar cinci ani<\/strong><\/p>\nElve\u0163ia a pierdut aproape o cincime din ghea\u0163a sa \u00een doar cinci ani, conform unui studiu, \u00eentr-o transformare dramatic\u0103 a acestei \u0163\u0103ri alpine, ai c\u0103rei mari ghe\u0163ari albi s-au redus la de\u015ferturi st\u00e2ncoase asem\u0103n\u0103toare cu cele lunare, afirm\u0103 oamenii de \u015ftiin\u0163\u0103, cita\u0163i de The Guardian.<\/p>\n
Ghe\u0163arii elve\u0163ieni s-au redus cu 5,5% \u00een primele opt luni ale anului 2026, potrivit unui raport anual de monitorizare, dup\u0103 o var\u0103 marcat\u0103 de valuri de c\u0103ldur\u0103 torid\u0103 care a urmat unei ierni cu z\u0103pad\u0103 pu\u0163in\u0103. Sc\u0103derea volumului de ghea\u0163\u0103 se situeaz\u0103 la un pas de recordul stabilit \u00een 2022 \u015fi ridic\u0103 pierderea total\u0103 de ghea\u0163\u0103 din ghe\u0163ari \u00eencep\u00e2nd cu 2021 la 19,4%.<\/p>\n
Matthias Huss, glaciolog la ETH Z\u00fcrich \u015fi autor principal al raportului, a afirmat c\u0103 mul\u0163i oameni nu \u00ee\u015fi dau seama c\u00e2t de repede se retrag ghe\u0163arii sau c\u0103, cu doar o genera\u0163ie \u00een urm\u0103, unele zone acum pustii se aflau sub sute de metri de ghea\u0163\u0103. Oamenii de \u015ftiin\u0163\u0103 nu au \u00eentocmit \u00eenc\u0103 un bilan\u0163 oficial al ghe\u0163arilor pierdu\u0163i \u00een acest an, dar au declarat c\u0103 au asistat la dispari\u0163ia unui num\u0103r de ghe\u0163ari mici.<\/p>\n
\u201eAm vizitat unul s\u0103pt\u0103m\u00e2na trecut\u0103 \u015fi este cu adev\u0103rat impresionant s\u0103 te afli \u00een acest peisaj selenar, unde, cu doar c\u00e2\u0163iva ani \u00een urm\u0103, exista un strat gros de ghea\u0163\u0103 – un ghe\u0163ar \u00eentins\u201d, a spus Huss. \u201eIar acum este un de\u015fert st\u00e2ncos, unde mai sunt \u00eempr\u0103\u015ftiate c\u00e2teva blocuri de ghea\u0163\u0103 veche care \u00eenc\u0103 sunt pe st\u00e2ncile \u00eenc\u0103lzite de soare \u015fi se topesc\u201d.<\/p>\n
Raportul, realizat \u00een colaborare \u00eentre Re\u0163eaua Elve\u0163ian\u0103 de Monitorizare a Ghe\u0163arilor \u015fi Comisia Elve\u0163ian\u0103 pentru Observarea Criosferei, a constatat c\u0103 grosimea medie a ghe\u0163arilor individuali a sc\u0103zut cu o valoare cuprins\u0103 \u00eentre 2,5 metri \u015fi 4 metri \u00een 2026. Huss a afirmat c\u0103 oamenii de \u015ftiin\u0163\u0103 observ\u0103 din ce \u00een ce mai des pr\u0103bu\u015firea ghe\u0163arilor din interior – ca urmare a curen\u0163ilor interni de sub ghea\u0163\u0103 care sap\u0103 caverne – mai degrab\u0103 dec\u00e2t o simpl\u0103 retragere cauzat\u0103 de c\u0103ldura de la suprafa\u0163\u0103.<\/p>\n
\u201e\u00cen mijlocul ghe\u0163ii exist\u0103 g\u0103uri uria\u015fe, ca \u00een br\u00e2nz\u0103, cu acoperi\u015furi care se pr\u0103bu\u015fesc\u201d, a spus Huss. \u201eAcestea sunt procese care sf\u00e2\u015fie ghe\u0163arii \u015fi \u00eei fac s\u0103 se retrag\u0103 \u015fi mai repede\u201d.<\/p>\n
Europa se \u00eenc\u0103lze\u015fte de dou\u0103 ori mai repede dec\u00e2t media global\u0103, ca urmare a efectelor de re\u0163inere a c\u0103ldurii generate de poluarea provocat\u0103 de combustibilii fosili \u015fi de distrugerea naturii, regiunile alpine \u00eenregistr\u00e2nd unele dintre cele mai dramatice schimb\u0103ri.<\/p>\n
O analiz\u0103 publicat\u0103 mar\u0163i de MeteoSwiss a ar\u0103tat c\u0103 semestrul de var\u0103, cuprins \u00eentre aprilie \u015fi septembrie, a fost cel mai cald \u015fi cel mai secetos de la \u00eenceputul \u00eenregistr\u0103rilor, \u00een 1864. \u00cen aceast\u0103 perioad\u0103, omenirea a emis \u00een atmosfer\u0103 1,8 trilioane de tone de dioxid de carbon \u015fi a \u00eenc\u0103lzit planeta cu aproximativ 1,4 \u00b0C.<\/p>\n
C\u0103ldura din aceast\u0103 var\u0103 a fost mai intens\u0103 dec\u00e2t \u00een 2022, \u00eens\u0103 pierderea de ghea\u0163\u0103 din Elve\u0163ia nu a atins nivelurile record \u00eenregistrate \u00een acel an. Oamenii de \u015ftiin\u0163\u0103 au atribuit acest fenomen depunerilor reduse de praf saharian, care contamineaz\u0103 z\u0103pada \u015fi o \u00eempiedic\u0103 s\u0103 reflecte lumina soarelui, precum \u015fi stratului de z\u0103pad\u0103 pu\u0163in mai gros de la sf\u00e2r\u015fitul iernii \u015fi cantit\u0103\u0163ii mai mari de lumin\u0103 solar\u0103 din timpul verii.<\/p>\n
\u00a0<\/p>\n
\n\n\u00cen lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, pute\u0163i prelua maxim 500 de caractere din acest articol dac\u0103 preciza\u0163i sursa \u015fi insera\u0163i vizibil link-ul articolului:\u00a0#insertcurrentlinkhere<\/span><\/p>\n<\/div>\n\nAnun\u021buri ZdV<\/span> Premium<\/h6>\n\nV\u00e2nz\u0103ri case<\/strong>V\u00e2nd cas\u0103 cu dependin\u021be, toate…<\/span>09.10.2026 <\/span><\/a><\/div>\nMatrimoniale<\/strong>Domn serios caut doamn\u0103 pentru c\u0103s\u0103torie. Rog…<\/span>02.10.2026 <\/span><\/a><\/div>\nVANZARI DIVERSE<\/strong>Pret : 570 lei \/ kg ; sare : 5 % ; caserole : 100…<\/span>01.10.2026 , Gala\u021bi , Gala\u021bi<\/span><\/a><\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n\n\n\n\n\u00cen categoria Interna\u021bional<\/a><\/h6>\n\n![](\"https:\/\/zdvi.cname.ro\/180_135\/actualitatea\/international\/mozaic-stiri-internationale-ciuma-portocalie-o-statuie-aurita-a-lui-trump-nud-a-fost-instalata-in-parlamentul-european\/mediaPool\/uRdlCyc.jpg\")
<\/a><\/div>\nMOZAIC \u0218TIRI INTERNA\u021aIONALE: \u201eCiuma portocalie\u201d: O statuie aurit\u0103 a lui Trump, nud, a fost instalat\u0103 \u00een Parlamentul European<\/a><\/h2>\nRodica Condurache<\/a>, 7 oct 2026 <\/div>\n<\/div>\n\n![](\"https:\/\/zdvi.cname.ro\/180_135\/actualitatea\/international\/mozaic-stiri-internationalechrista-pike-condamnata-la-moarte-in-sua-este-constienta-si-vorbeste-dupa-executia-esuata\/mediaPool\/ulmFDoc.jpg\")
<\/a><\/div>\nMOZAIC \u0218TIRI INTERNA\u021aIONALE: Christa Pike, condamnat\u0103 la moarte \u00een SUA, este con\u015ftient\u0103 \u015fi vorbe\u015fte dup\u0103 execu\u0163ia e\u015fuat\u0103<\/a><\/h2>\nRodica Condurache<\/a>, 6 oct 2026 <\/div>\n<\/div>\n\n![](\"https:\/\/zdvi.cname.ro\/180_135\/actualitatea\/international\/mozaic-Stiri-internaTionale-un-studiu-international-arata-ca-incidenta-cancerului-creste-mai-rapid-in-randul-tinerilor\/mediaPool\/umXzfXv.jpg\")
<\/a><\/div>\nMOZAIC \u0218TIRI INTERNA\u021aIONALE: Un studiu interna\u0163ional arat\u0103 c\u0103 inciden\u0163a cancerului cre\u015fte mai rapid \u00een r\u00e2ndul tinerilor<\/a><\/h2>\nRodica Condurache<\/a>, 5 oct 2026 <\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n\n\nDe acela\u0219i autor<\/a><\/h6>\n\n![](\"https:\/\/zdvi.cname.ro\/180_135\/timp-liber\/30-octombrie-astazi-despre-dem-i.-dobrescu-datorita-lui-bucurestiul-a-primit-numele-care-il-defineste-si-astazi-micul-paris\/mediaPool\/uCyQEYE.jpg\")
<\/a><\/div>\nAst\u0103zi despre: Unul dintre cei mai faimo\u0219i primari ai Capitalei: Dem I. Dobrescu, supranumit primarul \u201eT\u00e2rn\u0103cop\u201d. A modernizat str\u0103zi \u0219i pie\u021be ale Bucure\u0219tiului. Datorit\u0103 lui, Bucure\u0219tiul a primit numele care \u00eel define\u0219te \u0219i ast\u0103zi: Micul Paris<\/a><\/h2>\nRodica Condurache<\/a>, 10 oct 2026 <\/div>\n<\/div>\n\n![](\"https:\/\/zdvi.cname.ro\/180_135\/timp-liber\/calendarul-zilei-de-10-octombrie-sfarsitul-domniei-primului-rege-al-romaniei-carol-i-inceputurile-palatului-universitatii-si-reperele-istoriei-romaniei\/mediaPool\/uA4mVWS.png\")
<\/a><\/div>\nCalendarul zilei de 10 octombrie: sf\u00e2r\u0219itul domniei primului rege al Rom\u00e2niei, Carol I, \u00eenceputurile Palatului Universit\u0103\u021bii \u0219i reperele istoriei Rom\u00e2niei<\/a><\/h2>\nRodica Condurache<\/a>, 10 oct 2026 <\/div>\n<\/div>\n\n![](\"https:\/\/zdvi.cname.ro\/180_135\/actualitatea\/stiri-locale\/prima-pagina-a-editiei-tiparite-a-ziarului-de-vrancea-de-vineri-9-octombrie-2026-aduce-in-atentia-cititorilor-subiecte-din-justitie-siguranta-constructiilor-educatie-si-patrimoniul-local-alaturi-de-reperele-istorice-ale-zilei\/mediaPool\/uVYUEay.png\")
<\/a><\/div>\nPrima pagin\u0103 a edi\u021biei tip\u0103rite a Ziarului de Vrancea de vineri, 9 octombrie 2026 aduce \u00een aten\u021bia cititorilor subiecte din justi\u021bie, siguran\u021ba construc\u021biilor, educa\u021bie \u0219i patrimoniul local, al\u0103turi de reperele istorice ale zilei<\/a><\/h2>\nRodica Condurache<\/a>, 9 oct 2026 <\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n\nAnun\u021buri ZdV<\/span> Premium<\/h6>\n\nV\u00e2nz\u0103ri case<\/strong>V\u00e2nd cas\u0103 nou\u0103 \u00een C\u00e2mpineanca,…<\/span>02.10.2026 <\/span><\/a><\/div>\nAnivers\u0103ri<\/strong>Promo\u021bia 1976 a Liceului \u201eEmil Botta\u201d…<\/span>27.09.2026 <\/span><\/a><\/div>\nV\u00e2nz\u0103ri ap 2 camere<\/strong>V\u00e2nd apartament\u00a0 2 camere open space…<\/span>02.09.2026 <\/span><\/a><\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n\n Ziarul de Vrancea \u00a0nu este responsabil juridic pentru con\u0163inutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra v\u0103 revine \u00een exclusivitate.\n<\/div>\n\nComentarii: 0<\/span><\/h3>\n
\n |<\/em><\/div>\n
<\/a><\/p>\nRodica Condurache<\/a><\/h5>\n30 sep 2026<\/span>459 vizualiz\u0103ri<\/span><\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/a><\/div>\nCanalul Euronews este cel mai vizat<\/p>\n
Inducerea \u00een eroare a cititorilor prin intermediul unor reportaje false care imit\u0103 stilul mass-mediei tradi\u0163ionale: aceast\u0103 form\u0103 de dezinformare a cunoscut o cre\u015ftere exploziv\u0103 de la \u00eenceputul anului \u015fi \u00een perioada premerg\u0103toare alegerilor din Fran\u0163a, potrivit organiza\u0163iei NewsGuard, care atribuie aceste opera\u0163iuni Rusiei, scrie AFP.<\/p>\n
Numai \u00een Fran\u0163a, au fost difuzate 85 de \u015ftiri false legate de alegerile preziden\u0163iale \u00eenc\u0103 din aceast\u0103 var\u0103, afirm\u0103 pentru AFP Chine Labb\u00e9, redactor-\u015fef al NewsGuard.<\/p>\n
\u00cen general, \u201ese observ\u0103 o intensificare a campaniilor ruse\u015fti \u00eenaintea alegerilor\u201d. \u00cen cazul Fran\u0163ei, \u201eacestea au \u00eenceput cu nou\u0103 luni \u00eenainte de scrutin. Este foarte devreme\u201d, subliniaz\u0103 experta. Acest fenomen de uzurpare se observ\u0103 \u00eenc\u0103 de la ofensiva militar\u0103 rus\u0103 din Ucraina din februarie 2022 \u015fi a luat amploare \u00een prima jum\u0103tate a anului 2026, cu aproape de zece ori mai multe reportaje false dec\u00e2t \u00een urm\u0103 cu un an (421 fa\u0163\u0103 de 44), potrivit unui raport al NewsGuard publicat luni.<\/p>\n
906 reportaje false<\/strong><\/p>\nOrganiza\u0163ia, care analizeaz\u0103 fiabilitatea site-urilor \u015fi a con\u0163inuturilor online, a identificat, \u00eencep\u00e2nd din 2022, aproximativ 906 de reportaje care pretindeau c\u0103 au fost publicate de 163 de surse media din 21 de \u0163\u0103ri, provenind din trei opera\u0163iuni ruse de influen\u0163are prin uzurparea identit\u0103\u0163ii unor institu\u0163ii media. Aceste opera\u0163iuni vizeaz\u0103 \u00een principal mass-media european\u0103, \u201eprobabil din cauza sprijinului\u201d acordat de aceste \u0163\u0103ri Ucrainei, \u015fi vizeaz\u0103 \u00een mod masiv Fran\u0163a, cu 8 institu\u0163ii media afectate dintre cele 15 a c\u0103ror identitate a fost cel mai des uzurpat\u0103.<\/p>\n
Datorit\u0103 orient\u0103rii sale europene, canalul Euronews este cel mai vizat, cu 82 de reportaje false \u00eenregistrate \u00eentre martie 2023 \u015fi septembrie 2026, cu mult \u00eenaintea ziarului Lib\u00e9ration (39), a revistei Charlie Hebdo (35) sau a agen\u0163iei Agence France-Presse (20), subliniaz\u0103 raportul. Printre celelalte mijloace de informare \u00een mas\u0103 vizate frecvent se num\u0103r\u0103 BBC, Deutsche Welle \u015fi Politico. \u201e\u00cen fiecare caz, campaniile ruse\u015fti deturneaz\u0103 logo-urile \u015fi identitatea vizual\u0103 a m\u0103rcilor, ajung\u00e2nd uneori chiar s\u0103 creeze un nou site cu o adres\u0103 URL similar\u0103 cu cea original\u0103\u201d, descrie NewsGuard.<\/p>\n
De\u015fi modul de ac\u0163iune este adesea acela\u015fi, nara\u0163iunile sunt mai variate (acuza\u0163ii false de pornografie infantil\u0103, declara\u0163ii amenin\u0163\u0103toare sau jignitoare inventate din nimic etc.) \u015fi au ca scop subminarea \u00eencrederii \u00een mass-media. Aceste opera\u0163iuni sunt atribuite strategiilor pro-ruse \u201eMatriochka\u201d – cea mai cunoscut\u0103 \u015fi mai r\u0103sp\u00e2ndit\u0103 – \u015fi \u201eStorm-1516\u201d, mai sofisticat\u0103, cu nara\u0163iuni mai complexe. Num\u0103rul lor a crescut semnificativ, \u00een special datorit\u0103 progreselor \u00eenregistrate de inteligen\u0163a artificial\u0103 generativ\u0103, care permite crearea cu u\u015furin\u0163\u0103 a unor videoclipuri false sau a unor articole false extrem de credibile.<\/p>\n
Mai multe organiza\u0163ii criminale, printre care Hells Angels, vizate de o ampl\u0103 opera\u0163iune interna\u0163ional\u0103 a poli\u0163iei<\/strong><\/p>\nRaiduri ale poli\u0163iei care au vizat mai multe organiza\u0163ii criminale, printre care \u015fi grupul de motocicli\u015fti Hells Angels, au fost desf\u0103\u015furate miercuri \u00een Germania, dar \u015fi \u00een Belgia, Bulgaria \u015fi \u0162\u0103rile de Jos, relateaz\u0103 AFP. \u00cen aceste patru \u0163\u0103ri, “sunt perchezi\u0163ionate peste 100 de loca\u0163ii, sunt executate 14 mandate de arestare \u015fi se efectueaz\u0103 confisc\u0103ri de bunuri \u00een valoare total\u0103 de aproximativ 48,6 milioane de euro”, au anun\u0163at parchetul \u015fi poli\u0163ia din Duisburg (vestul Germaniei), precum \u015fi Oficiul regional de combatere a criminalit\u0103\u0163ii financiare, \u00eentr-un comunicat.<\/p>\n
\u00cen Belgia, Bulgaria \u015fi \u00een \u0162\u0103rile de Jos au avut loc \u015fapte perchezi\u0163ii, potrivit agen\u0163iei de pres\u0103 belgiene Belga. Opera\u0163iunea, care mobilizeaz\u0103 peste 1.000 de agen\u0163i, a \u00eenceput miercuri \u00een jurul orei 06:00 (07:00 ora Rom\u00e2niei) \u015fi a vizat “\u00een total 71 de persoane suspectate, printre care se num\u0103r\u0103 liderii unei re\u0163ele de sp\u0103lare de bani active la nivel na\u0163ional \u015fi european, precum \u015fi membri de rang \u00eenalt ai unui grup de motocicli\u015fti”, potrivit anchetatorilor germani. Ziarul “Bild” afirm\u0103 c\u0103 este vorba despre Hells Angels.<\/p>\n
Ancheta ar fi \u00een curs de desf\u0103\u015furare de mai bine de patru ani. Potrivit Bild, ancheta a \u00eenceput \u00een urma unui schimb de focuri care a avut loc \u00een centrul ora\u015fului Duisburg \u00een mai 2022. “La acea vreme, motocicli\u015fti \u015fi membri ai unui clan criminal turco-libanez s-au angajat \u00eentr-un schimb de focuri, r\u0103nind grav patru persoane”. \u00centrebat\u0103 de AFP, o purt\u0103toare de cuv\u00e2nt a poli\u0163iei a declarat c\u0103, deocamdat\u0103, nu poate “nici confirma, nici infirma” aceast\u0103 informa\u0163ie.<\/p>\n
Suspec\u0163ii sunt acuza\u0163i, printre altele, de asociere \u00een scopul comiterii de infrac\u0163iuni, extorcare cu violen\u0163\u0103 \u015fi \u00een cadrul unei bande organizate, escrocherie \u015fi sp\u0103lare de bani, potrivit autorit\u0103\u0163ilor germane. De asemenea, ace\u015ftia fac obiectul unei anchete pentru \u00eenc\u0103lc\u0103ri ale legisla\u0163iei privind armele, acte de violen\u0163\u0103 \u015fi evaziune fiscal\u0103, au ad\u0103ugat acestea. Conform comunicatului, cazul ilustreaz\u0103 “interconectarea grup\u0103rilor din cadrul criminalit\u0103\u0163ii organizate \u015fi al criminalit\u0103\u0163ii economice interna\u0163ionale”.<\/p>\n
Concret, “prin manevre profesioniste de sp\u0103lare de bani, sume importante sunt injectate \u00eentr-un circuit economic artificial, iar bunurile ob\u0163inute din infrac\u0163iuni sunt investite, printre altele, \u00een \u00eentreprinderi \u015fi propriet\u0103\u0163i imobiliare”, se precizeaz\u0103 \u00een document.<\/p>\n
\u015eeful diploma\u0163iei italiene, ridiculizat pe internet pentru declara\u0163ii considerate sexiste<\/strong><\/p>\nDe c\u00e2teva zile, pe re\u0163elele sociale apar tot mai multe post\u0103ri generate cu inteligen\u0163a artificial\u0103 \u00een care Antonio Tajani, ministrul de externe al Italiei, apare machiat ca o femeie \u015fi \u00eembr\u0103cat \u00een rochie sau fust\u0103. Fotografiile au scopul de a-l ridiculiza pe vicepre\u015fedintele Consiliului de Mini\u015ftri, care a st\u00e2rnit indignarea multora dup\u0103 ce \u015fi-a exprimat p\u0103rerea c\u0103 femeile serioase, cu care merit\u0103 s\u0103 te c\u0103s\u0103tore\u015fti, sunt cele \u201ecu fuste mai lungi\u201d, declara\u0163ii considerate sexiste, relateaz\u0103 Le Figaro. Antonio Tajani a declarat c\u0103 este de preferat s\u0103 te c\u0103s\u0103tore\u015fti cu o femeie serioas\u0103, care poart\u0103 “fuste mai lungi”, care poate atrage mai pu\u0163in aten\u0163ia, dar care este mai de \u00eencredere \u015fi mai serioas\u0103, care va fi “o bun\u0103 mam\u0103 de familie” \u015fi va r\u0103m\u00e2ne fidel\u0103 iubirii pe care o consfin\u0163e\u015fte prin c\u0103s\u0103torie. Trebuie aleas\u0103 \u00eentotdeauna “cea dr\u0103gu\u0163\u0103, serioas\u0103, de \u00eencredere, care \u0163ine familia unit\u0103, care este al\u0103turi de tine, despre care \u015ftii c\u0103 \u00ee\u0163i r\u0103spunde \u00eentotdeauna \u015fi c\u0103 este acolo c\u00e2nd o suni”, a ad\u0103ugat vicepremierul italian.<\/p>\n
Declara\u0163iile au fost f\u0103cute \u00een cadrul unui eveniment politic, organizat \u00een perioada 18-20 septembrie la Formello, l\u00e2ng\u0103 Roma, iar compara\u0163ia lui s-a vrut a fi o metafor\u0103 politic\u0103 – dup\u0103 descrierea femeii “stabile”, Tajani a comparat-o cu coali\u0163ia de centru-dreapta de la guvernare, pe care a vrut s-o prezinte drept alegerea care aduce stabilitate \u015fi \u00eencredere.<\/p>\n
Dac\u0103 unii \u00eei sus\u0163in pozi\u0163ia, al\u0163ii nu au ezitat s\u0103 reac\u0163ioneze. Mai multe senatoare italiene din opozi\u0163ie – din Partidul Democrat, Italia Viva, Verzi \u015fi Alian\u0163a de St\u00e2nga, din grupul Autonomii \u015fi din Mi\u015fcarea Cinci Stele – au venit \u00eembr\u0103cate \u00een fuste scurte, pentru a condamna aceste declara\u0163ii.<\/p>\n
Fostul premier Matteo Renzi, de la Italia Viva, a reac\u0163ionat la acest val de indignare afirm\u00e2nd pe re\u0163eaua social\u0103 X c\u0103 “Tajani este acum mai mult o mem\u0103 dec\u00e2t un ministru”. Fostul pre\u015fedinte al Consiliului de Mini\u015ftri a folosit, la r\u00e2ndul s\u0103u, un montaj realizat cu IA, \u00een care Antonio Tajani apare \u00eembr\u0103cat cu o fust\u0103 din denim \u00eentr-o fotografie \u015fi cu o fust\u0103 cu flori \u00een alta. “Le mul\u0163umesc femeilor din Italia Viva care au descoperit, apoi au preluat \u015fi au distribuit pe re\u0163elele sociale videoclipul lui Tajani despre fustele femeilor. Sunt m\u00e2ndru de voi: f\u0103r\u0103 tenacitatea voastr\u0103, fraza lui Tajani ar fi c\u0103zut \u00een uitare”, a declarat Matteo Renzi. Confruntat cu amploarea polemicii, Antonio Tajani s-a scuzat \u00een repetate r\u00e2nduri. “\u00cemi pare sincer r\u0103u c\u0103 unele dintre remarcile mele, extrase dintr-un discurs mult mai general, au fost interpretate gre\u015fit. \u00cemi cer scuze dac\u0103 unele persoane s-au sim\u0163it jignite de cuvintele mele, dar nu am avut niciodat\u0103 inten\u0163ia de a jigni femeile, nu am f\u0103cut-o niciodat\u0103 \u00een via\u0163a mea, nici \u00een via\u0163a privat\u0103, nici \u00een public”, a declarat el \u00een marja Adun\u0103rii Generale a Na\u0163iunilor Unite.<\/p>\n
Cuvintele sale nu au fost suficiente pentru a potoli polemica \u015fi nici \u00eencerc\u0103rile de a salva situa\u0163ia ale \u015fefei guvernului, Giorgia Meloni, care a \u00eencercat s\u0103 minimizeze declara\u0163iile ministrului s\u0103u, \u00eendemn\u00e2nd s\u0103 nu fie “amplificate” \u015fi vorbind despre o “fraz\u0103 care a ie\u015fit gre\u015fit”.<\/p>\n
Execu\u0163ia Christei Pike \u00een statul Tennessee a e\u015fuat<\/strong><\/p>\nExecu\u0163ia Christei Pike, 50 de ani, \u00een statul american Tennessee pare s\u0103 fi e\u015fuat, potrivit martorilor \u015fi avoca\u0163ilor condamnatei, care au declarat presei c\u0103 aceasta \u00eenc\u0103 respira \u015fi sfor\u0103ia \u00een mod audibil dup\u0103 ce i s-a administrat injec\u0163ia letal\u0103. Condamnata a fost transportat\u0103 la un spital din apropiere pentru a primi \u00eengrijiri medicale, au anun\u0163at avoca\u0163ii acesteia, scrie AFP. \u201eSe pare c\u0103 lucrurile nu au decurs conform planului\u201d, a declarat jurnalistul de investiga\u0163ie John North de la WBIR, care a asistat la scen\u0103. \u201eC\u00e2nd am p\u0103r\u0103sit cl\u0103direa, din c\u00e2te \u015ftim, probabil c\u0103 ea era \u00eenc\u0103 \u00een via\u0163\u0103\u201d.<\/p>\n
Administra\u0163ia penitenciar\u0103 din Tennessee nu a furnizat nicio informa\u0163ie cu privire la execu\u0163ia prev\u0103zut\u0103 a Christei Pike, care urma s\u0103 fie prima femeie executat\u0103 \u00een Tennessee de peste dou\u0103 secole, \u015fi nici nu a r\u0103spuns la solicit\u0103rile agen\u0163iei AFP. \u00centr-un comunicat, avoca\u0163ii lui Pike au semnalat \u201edificult\u0103\u0163i \u00een accesarea venelor, vene rupte, pentobarbital alterat, lipsa \u00eengrijirilor medicale de urgen\u0163\u0103\u201d.<\/p>\n
Christa Pike a fost condamnat\u0103 la pedeapsa capital\u0103 pentru uciderea, \u00een 1995, a lui Colleen Slemmer, \u00een v\u00e2rst\u0103 de 19 ani, una dintre colegele sale din cadrul programului de formare profesional\u0103 Job Corps din Knoxville, pe c\u00e2nd ea \u00eens\u0103\u015fi avea 18 ani, \u00eentr-un caz de rivalitate amoroas\u0103. Cei doi complici ai s\u0103i, tot adolescen\u0163i, iubitul ei de atunci, \u00een v\u00e2rst\u0103 de 17 ani, \u015fi o alt\u0103 fat\u0103 de 18 ani, au sc\u0103pat de pedeapsa cu moartea. Primul a fost condamnat la \u00eenchisoare pe via\u0163\u0103, iar cea de-a doua a primit o pedeaps\u0103 cu suspendare \u00een schimbul m\u0103rturiei sale \u00eempotriva celorlal\u0163i doi.<\/p>\n
Avoca\u0163ii Christei Pike sus\u0163in c\u0103 ap\u0103rarea sa \u00een cadrul procesului din 1996 nu a invocat circumstan\u0163ele atenuante de care ar fi trebuit s\u0103 beneficieze, \u00een special traumele \u015fi violen\u0163ele, \u00een special cele de natur\u0103 sexual\u0103, la care a fost supus\u0103 \u00eenc\u0103 din copil\u0103rie. I s-a pus diagnosticul, cu \u00eent\u00e2rziere, de tulburare bipolar\u0103 \u015fi stres posttraumatic provocat de violen\u0163ele suferite \u00een copil\u0103rie. La \u00eenceputul lunii septembrie, exper\u0163ii desemna\u0163i de ONU au solicitat suspendarea execu\u0163iei \u015fi comutarea pedepsei.<\/p>\n
SUA nu inten\u0163ioneaz\u0103 s\u0103 retrag\u0103 \u00eentre 25.000 \u015fi 40.000 de solda\u0163i de pe continentul european<\/strong><\/p>\nStatele Unite nu se preg\u0103tesc s\u0103 retrag\u0103 \u00eentre 25.000 \u015fi 40.000 de solda\u0163i de pe continentul european, a afirmat ambasadorul american la NATO, Matthew Whitaker, dezmin\u0163ind anumite informa\u0163ii ap\u0103rute \u00een pres\u0103, relateaz\u0103 AFP.<\/p>\n
“Aceste informa\u0163ii sunt false”, a asigurat el \u00een cadrul unei conferin\u0163e pe tema ap\u0103r\u0103rii organizate miercuri la Bruxelles de canalul Euronews. Postul american NBC, cit\u00e2nd oficiali americani sub acoperirea anonimatului, a declarat la jum\u0103tatea lunii septembrie c\u0103 Washingtonul inten\u0163ioneaz\u0103 s\u0103 retrag\u0103 p\u00e2n\u0103 la 40.000 de solda\u0163i din Europa.<\/p>\n
“Acest lucru nu a fost \u00eenc\u0103 prezentat, planul nici m\u0103car nu a fost finalizat” de c\u0103tre secretariatul ap\u0103r\u0103rii, a afirmat ambasadorul american. Statele Unite au lansat la sf\u00e2r\u015fitul lunii iulie procesul care ar trebui s\u0103 conduc\u0103, p\u00e2n\u0103 la sf\u00e2r\u015fitul anului, la o reevaluare a prezen\u0163ei lor militare \u00een Europa.<\/p>\n
“Va fi o adev\u0103rat\u0103 evaluare, menit\u0103 s\u0103 garanteze c\u0103 NATO avanseaz\u0103 rapid \u015fi ireversibil c\u0103tre o Europ\u0103 care \u00ee\u015fi asum\u0103 responsabilitatea principal\u0103 pentru ap\u0103rarea sa conven\u0163ional\u0103”, a afirmat atunci num\u0103rul doi al Pentagonului, Elbridge Colby.<\/p>\n
Cu toate acestea, mai multe \u0163\u0103ri europene sunt \u00eengrijorate de o reducere drastic\u0103, care ar putea avea consecin\u0163e asupra capacit\u0103\u0163ii de descurajare a NATO \u00een fa\u0163a amenin\u0163\u0103rii ruse. “Am repetat \u00een mod constant c\u0103 vom r\u0103m\u00e2ne angaja\u0163i \u00een Europa”, a asigurat ambasadorul Matthew Whitaker. Totu\u015fi, a precizat el, aceast\u0103 reevaluare include \u015fi utilizarea bazelor de c\u0103tre for\u0163ele americane.<\/p>\n
Statele Unite au criticat aspru \u0163\u0103rile europene care au refuzat for\u0163elor americane utilizarea bazelor NATO de pe teritoriul lor \u00een timpul r\u0103zboiului \u00eempotriva Iranului. “Ceea ce spunem noi este: care este valoarea re\u0163elei noastre de baze? Este \u00eentr-adev\u0103r ceea ce credeam noi c\u0103 este?”, s-a \u00eentrebat el. Prin urmare, “efectu\u0103m o analiz\u0103 foarte matematic\u0103, foarte mecanic\u0103 a modului \u00een care suntem prezen\u0163i la scar\u0103 mondial\u0103, deoarece trebuie s\u0103 facem fa\u0163\u0103 unor provoc\u0103ri globale”, a mai explicat ambasadorul american. Statele Unite au \u00eenceput deja s\u0103-\u015fi ajusteze prezen\u0163a \u00een Europa, anun\u0163\u00e2nd reduceri de trupe \u00een Germania. La \u00eenceputul lunii iunie, Washingtonul \u015fi-a exprimat, de asemenea, inten\u0163ia de a-\u015fi reduce contribu\u0163ia la “modelul de for\u0163e” al Alian\u0163ei, care permite NATO s\u0103 \u015ftie pe ce mijloace militare poate conta din partea celor 32 de \u0163\u0103ri membre \u00een caz de nevoie.<\/p>\n
Studiu: Elve\u0163ia a pierdut 20% din ghe\u0163ari \u00een doar cinci ani<\/strong><\/p>\nElve\u0163ia a pierdut aproape o cincime din ghea\u0163a sa \u00een doar cinci ani, conform unui studiu, \u00eentr-o transformare dramatic\u0103 a acestei \u0163\u0103ri alpine, ai c\u0103rei mari ghe\u0163ari albi s-au redus la de\u015ferturi st\u00e2ncoase asem\u0103n\u0103toare cu cele lunare, afirm\u0103 oamenii de \u015ftiin\u0163\u0103, cita\u0163i de The Guardian.<\/p>\n
Ghe\u0163arii elve\u0163ieni s-au redus cu 5,5% \u00een primele opt luni ale anului 2026, potrivit unui raport anual de monitorizare, dup\u0103 o var\u0103 marcat\u0103 de valuri de c\u0103ldur\u0103 torid\u0103 care a urmat unei ierni cu z\u0103pad\u0103 pu\u0163in\u0103. Sc\u0103derea volumului de ghea\u0163\u0103 se situeaz\u0103 la un pas de recordul stabilit \u00een 2022 \u015fi ridic\u0103 pierderea total\u0103 de ghea\u0163\u0103 din ghe\u0163ari \u00eencep\u00e2nd cu 2021 la 19,4%.<\/p>\n
Matthias Huss, glaciolog la ETH Z\u00fcrich \u015fi autor principal al raportului, a afirmat c\u0103 mul\u0163i oameni nu \u00ee\u015fi dau seama c\u00e2t de repede se retrag ghe\u0163arii sau c\u0103, cu doar o genera\u0163ie \u00een urm\u0103, unele zone acum pustii se aflau sub sute de metri de ghea\u0163\u0103. Oamenii de \u015ftiin\u0163\u0103 nu au \u00eentocmit \u00eenc\u0103 un bilan\u0163 oficial al ghe\u0163arilor pierdu\u0163i \u00een acest an, dar au declarat c\u0103 au asistat la dispari\u0163ia unui num\u0103r de ghe\u0163ari mici.<\/p>\n
\u201eAm vizitat unul s\u0103pt\u0103m\u00e2na trecut\u0103 \u015fi este cu adev\u0103rat impresionant s\u0103 te afli \u00een acest peisaj selenar, unde, cu doar c\u00e2\u0163iva ani \u00een urm\u0103, exista un strat gros de ghea\u0163\u0103 – un ghe\u0163ar \u00eentins\u201d, a spus Huss. \u201eIar acum este un de\u015fert st\u00e2ncos, unde mai sunt \u00eempr\u0103\u015ftiate c\u00e2teva blocuri de ghea\u0163\u0103 veche care \u00eenc\u0103 sunt pe st\u00e2ncile \u00eenc\u0103lzite de soare \u015fi se topesc\u201d.<\/p>\n
Raportul, realizat \u00een colaborare \u00eentre Re\u0163eaua Elve\u0163ian\u0103 de Monitorizare a Ghe\u0163arilor \u015fi Comisia Elve\u0163ian\u0103 pentru Observarea Criosferei, a constatat c\u0103 grosimea medie a ghe\u0163arilor individuali a sc\u0103zut cu o valoare cuprins\u0103 \u00eentre 2,5 metri \u015fi 4 metri \u00een 2026. Huss a afirmat c\u0103 oamenii de \u015ftiin\u0163\u0103 observ\u0103 din ce \u00een ce mai des pr\u0103bu\u015firea ghe\u0163arilor din interior – ca urmare a curen\u0163ilor interni de sub ghea\u0163\u0103 care sap\u0103 caverne – mai degrab\u0103 dec\u00e2t o simpl\u0103 retragere cauzat\u0103 de c\u0103ldura de la suprafa\u0163\u0103.<\/p>\n
\u201e\u00cen mijlocul ghe\u0163ii exist\u0103 g\u0103uri uria\u015fe, ca \u00een br\u00e2nz\u0103, cu acoperi\u015furi care se pr\u0103bu\u015fesc\u201d, a spus Huss. \u201eAcestea sunt procese care sf\u00e2\u015fie ghe\u0163arii \u015fi \u00eei fac s\u0103 se retrag\u0103 \u015fi mai repede\u201d.<\/p>\n
Europa se \u00eenc\u0103lze\u015fte de dou\u0103 ori mai repede dec\u00e2t media global\u0103, ca urmare a efectelor de re\u0163inere a c\u0103ldurii generate de poluarea provocat\u0103 de combustibilii fosili \u015fi de distrugerea naturii, regiunile alpine \u00eenregistr\u00e2nd unele dintre cele mai dramatice schimb\u0103ri.<\/p>\n
O analiz\u0103 publicat\u0103 mar\u0163i de MeteoSwiss a ar\u0103tat c\u0103 semestrul de var\u0103, cuprins \u00eentre aprilie \u015fi septembrie, a fost cel mai cald \u015fi cel mai secetos de la \u00eenceputul \u00eenregistr\u0103rilor, \u00een 1864. \u00cen aceast\u0103 perioad\u0103, omenirea a emis \u00een atmosfer\u0103 1,8 trilioane de tone de dioxid de carbon \u015fi a \u00eenc\u0103lzit planeta cu aproximativ 1,4 \u00b0C.<\/p>\n
C\u0103ldura din aceast\u0103 var\u0103 a fost mai intens\u0103 dec\u00e2t \u00een 2022, \u00eens\u0103 pierderea de ghea\u0163\u0103 din Elve\u0163ia nu a atins nivelurile record \u00eenregistrate \u00een acel an. Oamenii de \u015ftiin\u0163\u0103 au atribuit acest fenomen depunerilor reduse de praf saharian, care contamineaz\u0103 z\u0103pada \u015fi o \u00eempiedic\u0103 s\u0103 reflecte lumina soarelui, precum \u015fi stratului de z\u0103pad\u0103 pu\u0163in mai gros de la sf\u00e2r\u015fitul iernii \u015fi cantit\u0103\u0163ii mai mari de lumin\u0103 solar\u0103 din timpul verii.<\/p>\n
\u00a0<\/p>\n
\n\n\u00cen lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, pute\u0163i prelua maxim 500 de caractere din acest articol dac\u0103 preciza\u0163i sursa \u015fi insera\u0163i vizibil link-ul articolului:\u00a0#insertcurrentlinkhere<\/span><\/p>\n<\/div>\n\nAnun\u021buri ZdV<\/span> Premium<\/h6>\n\nV\u00e2nz\u0103ri case<\/strong>V\u00e2nd cas\u0103 cu dependin\u021be, toate…<\/span>09.10.2026 <\/span><\/a><\/div>\nMatrimoniale<\/strong>Domn serios caut doamn\u0103 pentru c\u0103s\u0103torie. Rog…<\/span>02.10.2026 <\/span><\/a><\/div>\nVANZARI DIVERSE<\/strong>Pret : 570 lei \/ kg ; sare : 5 % ; caserole : 100…<\/span>01.10.2026 , Gala\u021bi , Gala\u021bi<\/span><\/a><\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n\n\n\n\n\u00cen categoria Interna\u021bional<\/a><\/h6>\n\n<\/a><\/div>\nMOZAIC \u0218TIRI INTERNA\u021aIONALE: \u201eCiuma portocalie\u201d: O statuie aurit\u0103 a lui Trump, nud, a fost instalat\u0103 \u00een Parlamentul European<\/a><\/h2>\nRodica Condurache<\/a>, 7 oct 2026 <\/div>\n<\/div>\n\n<\/a><\/div>\nMOZAIC \u0218TIRI INTERNA\u021aIONALE: Christa Pike, condamnat\u0103 la moarte \u00een SUA, este con\u015ftient\u0103 \u015fi vorbe\u015fte dup\u0103 execu\u0163ia e\u015fuat\u0103<\/a><\/h2>\nRodica Condurache<\/a>, 6 oct 2026 <\/div>\n<\/div>\n\n<\/a><\/div>\nMOZAIC \u0218TIRI INTERNA\u021aIONALE: Un studiu interna\u0163ional arat\u0103 c\u0103 inciden\u0163a cancerului cre\u015fte mai rapid \u00een r\u00e2ndul tinerilor<\/a><\/h2>\nRodica Condurache<\/a>, 5 oct 2026 <\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n\n\nDe acela\u0219i autor<\/a><\/h6>\n\n<\/a><\/div>\nAst\u0103zi despre: Unul dintre cei mai faimo\u0219i primari ai Capitalei: Dem I. Dobrescu, supranumit primarul \u201eT\u00e2rn\u0103cop\u201d. A modernizat str\u0103zi \u0219i pie\u021be ale Bucure\u0219tiului. Datorit\u0103 lui, Bucure\u0219tiul a primit numele care \u00eel define\u0219te \u0219i ast\u0103zi: Micul Paris<\/a><\/h2>\nRodica Condurache<\/a>, 10 oct 2026 <\/div>\n<\/div>\n\n<\/a><\/div>\nCalendarul zilei de 10 octombrie: sf\u00e2r\u0219itul domniei primului rege al Rom\u00e2niei, Carol I, \u00eenceputurile Palatului Universit\u0103\u021bii \u0219i reperele istoriei Rom\u00e2niei<\/a><\/h2>\nRodica Condurache<\/a>, 10 oct 2026 <\/div>\n<\/div>\n\n<\/a><\/div>\nPrima pagin\u0103 a edi\u021biei tip\u0103rite a Ziarului de Vrancea de vineri, 9 octombrie 2026 aduce \u00een aten\u021bia cititorilor subiecte din justi\u021bie, siguran\u021ba construc\u021biilor, educa\u021bie \u0219i patrimoniul local, al\u0103turi de reperele istorice ale zilei<\/a><\/h2>\nRodica Condurache<\/a>, 9 oct 2026 <\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n\nAnun\u021buri ZdV<\/span> Premium<\/h6>\n\nV\u00e2nz\u0103ri case<\/strong>V\u00e2nd cas\u0103 nou\u0103 \u00een C\u00e2mpineanca,…<\/span>02.10.2026 <\/span><\/a><\/div>\nAnivers\u0103ri<\/strong>Promo\u021bia 1976 a Liceului \u201eEmil Botta\u201d…<\/span>27.09.2026 <\/span><\/a><\/div>\nV\u00e2nz\u0103ri ap 2 camere<\/strong>V\u00e2nd apartament\u00a0 2 camere open space…<\/span>02.09.2026 <\/span><\/a><\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n\n Ziarul de Vrancea \u00a0nu este responsabil juridic pentru con\u0163inutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra v\u0103 revine \u00een exclusivitate.\n<\/div>\n\nComentarii: 0<\/span><\/h3>\n
<\/a><\/div>\nCanalul Euronews este cel mai vizat<\/p>\n
Inducerea \u00een eroare a cititorilor prin intermediul unor reportaje false care imit\u0103 stilul mass-mediei tradi\u0163ionale: aceast\u0103 form\u0103 de dezinformare a cunoscut o cre\u015ftere exploziv\u0103 de la \u00eenceputul anului \u015fi \u00een perioada premerg\u0103toare alegerilor din Fran\u0163a, potrivit organiza\u0163iei NewsGuard, care atribuie aceste opera\u0163iuni Rusiei, scrie AFP.<\/p>\n
Numai \u00een Fran\u0163a, au fost difuzate 85 de \u015ftiri false legate de alegerile preziden\u0163iale \u00eenc\u0103 din aceast\u0103 var\u0103, afirm\u0103 pentru AFP Chine Labb\u00e9, redactor-\u015fef al NewsGuard.<\/p>\n
\u00cen general, \u201ese observ\u0103 o intensificare a campaniilor ruse\u015fti \u00eenaintea alegerilor\u201d. \u00cen cazul Fran\u0163ei, \u201eacestea au \u00eenceput cu nou\u0103 luni \u00eenainte de scrutin. Este foarte devreme\u201d, subliniaz\u0103 experta. Acest fenomen de uzurpare se observ\u0103 \u00eenc\u0103 de la ofensiva militar\u0103 rus\u0103 din Ucraina din februarie 2022 \u015fi a luat amploare \u00een prima jum\u0103tate a anului 2026, cu aproape de zece ori mai multe reportaje false dec\u00e2t \u00een urm\u0103 cu un an (421 fa\u0163\u0103 de 44), potrivit unui raport al NewsGuard publicat luni.<\/p>\n
906 reportaje false<\/strong><\/p>\n Organiza\u0163ia, care analizeaz\u0103 fiabilitatea site-urilor \u015fi a con\u0163inuturilor online, a identificat, \u00eencep\u00e2nd din 2022, aproximativ 906 de reportaje care pretindeau c\u0103 au fost publicate de 163 de surse media din 21 de \u0163\u0103ri, provenind din trei opera\u0163iuni ruse de influen\u0163are prin uzurparea identit\u0103\u0163ii unor institu\u0163ii media. Aceste opera\u0163iuni vizeaz\u0103 \u00een principal mass-media european\u0103, \u201eprobabil din cauza sprijinului\u201d acordat de aceste \u0163\u0103ri Ucrainei, \u015fi vizeaz\u0103 \u00een mod masiv Fran\u0163a, cu 8 institu\u0163ii media afectate dintre cele 15 a c\u0103ror identitate a fost cel mai des uzurpat\u0103.<\/p>\n Datorit\u0103 orient\u0103rii sale europene, canalul Euronews este cel mai vizat, cu 82 de reportaje false \u00eenregistrate \u00eentre martie 2023 \u015fi septembrie 2026, cu mult \u00eenaintea ziarului Lib\u00e9ration (39), a revistei Charlie Hebdo (35) sau a agen\u0163iei Agence France-Presse (20), subliniaz\u0103 raportul. Printre celelalte mijloace de informare \u00een mas\u0103 vizate frecvent se num\u0103r\u0103 BBC, Deutsche Welle \u015fi Politico. \u201e\u00cen fiecare caz, campaniile ruse\u015fti deturneaz\u0103 logo-urile \u015fi identitatea vizual\u0103 a m\u0103rcilor, ajung\u00e2nd uneori chiar s\u0103 creeze un nou site cu o adres\u0103 URL similar\u0103 cu cea original\u0103\u201d, descrie NewsGuard.<\/p>\n De\u015fi modul de ac\u0163iune este adesea acela\u015fi, nara\u0163iunile sunt mai variate (acuza\u0163ii false de pornografie infantil\u0103, declara\u0163ii amenin\u0163\u0103toare sau jignitoare inventate din nimic etc.) \u015fi au ca scop subminarea \u00eencrederii \u00een mass-media. Aceste opera\u0163iuni sunt atribuite strategiilor pro-ruse \u201eMatriochka\u201d – cea mai cunoscut\u0103 \u015fi mai r\u0103sp\u00e2ndit\u0103 – \u015fi \u201eStorm-1516\u201d, mai sofisticat\u0103, cu nara\u0163iuni mai complexe. Num\u0103rul lor a crescut semnificativ, \u00een special datorit\u0103 progreselor \u00eenregistrate de inteligen\u0163a artificial\u0103 generativ\u0103, care permite crearea cu u\u015furin\u0163\u0103 a unor videoclipuri false sau a unor articole false extrem de credibile.<\/p>\n Mai multe organiza\u0163ii criminale, printre care Hells Angels, vizate de o ampl\u0103 opera\u0163iune interna\u0163ional\u0103 a poli\u0163iei<\/strong><\/p>\n Raiduri ale poli\u0163iei care au vizat mai multe organiza\u0163ii criminale, printre care \u015fi grupul de motocicli\u015fti Hells Angels, au fost desf\u0103\u015furate miercuri \u00een Germania, dar \u015fi \u00een Belgia, Bulgaria \u015fi \u0162\u0103rile de Jos, relateaz\u0103 AFP. \u00cen aceste patru \u0163\u0103ri, “sunt perchezi\u0163ionate peste 100 de loca\u0163ii, sunt executate 14 mandate de arestare \u015fi se efectueaz\u0103 confisc\u0103ri de bunuri \u00een valoare total\u0103 de aproximativ 48,6 milioane de euro”, au anun\u0163at parchetul \u015fi poli\u0163ia din Duisburg (vestul Germaniei), precum \u015fi Oficiul regional de combatere a criminalit\u0103\u0163ii financiare, \u00eentr-un comunicat.<\/p>\n \u00cen Belgia, Bulgaria \u015fi \u00een \u0162\u0103rile de Jos au avut loc \u015fapte perchezi\u0163ii, potrivit agen\u0163iei de pres\u0103 belgiene Belga. Opera\u0163iunea, care mobilizeaz\u0103 peste 1.000 de agen\u0163i, a \u00eenceput miercuri \u00een jurul orei 06:00 (07:00 ora Rom\u00e2niei) \u015fi a vizat “\u00een total 71 de persoane suspectate, printre care se num\u0103r\u0103 liderii unei re\u0163ele de sp\u0103lare de bani active la nivel na\u0163ional \u015fi european, precum \u015fi membri de rang \u00eenalt ai unui grup de motocicli\u015fti”, potrivit anchetatorilor germani. Ziarul “Bild” afirm\u0103 c\u0103 este vorba despre Hells Angels.<\/p>\n Ancheta ar fi \u00een curs de desf\u0103\u015furare de mai bine de patru ani. Potrivit Bild, ancheta a \u00eenceput \u00een urma unui schimb de focuri care a avut loc \u00een centrul ora\u015fului Duisburg \u00een mai 2022. “La acea vreme, motocicli\u015fti \u015fi membri ai unui clan criminal turco-libanez s-au angajat \u00eentr-un schimb de focuri, r\u0103nind grav patru persoane”. \u00centrebat\u0103 de AFP, o purt\u0103toare de cuv\u00e2nt a poli\u0163iei a declarat c\u0103, deocamdat\u0103, nu poate “nici confirma, nici infirma” aceast\u0103 informa\u0163ie.<\/p>\n Suspec\u0163ii sunt acuza\u0163i, printre altele, de asociere \u00een scopul comiterii de infrac\u0163iuni, extorcare cu violen\u0163\u0103 \u015fi \u00een cadrul unei bande organizate, escrocherie \u015fi sp\u0103lare de bani, potrivit autorit\u0103\u0163ilor germane. De asemenea, ace\u015ftia fac obiectul unei anchete pentru \u00eenc\u0103lc\u0103ri ale legisla\u0163iei privind armele, acte de violen\u0163\u0103 \u015fi evaziune fiscal\u0103, au ad\u0103ugat acestea. Conform comunicatului, cazul ilustreaz\u0103 “interconectarea grup\u0103rilor din cadrul criminalit\u0103\u0163ii organizate \u015fi al criminalit\u0103\u0163ii economice interna\u0163ionale”.<\/p>\n Concret, “prin manevre profesioniste de sp\u0103lare de bani, sume importante sunt injectate \u00eentr-un circuit economic artificial, iar bunurile ob\u0163inute din infrac\u0163iuni sunt investite, printre altele, \u00een \u00eentreprinderi \u015fi propriet\u0103\u0163i imobiliare”, se precizeaz\u0103 \u00een document.<\/p>\n \u015eeful diploma\u0163iei italiene, ridiculizat pe internet pentru declara\u0163ii considerate sexiste<\/strong><\/p>\n De c\u00e2teva zile, pe re\u0163elele sociale apar tot mai multe post\u0103ri generate cu inteligen\u0163a artificial\u0103 \u00een care Antonio Tajani, ministrul de externe al Italiei, apare machiat ca o femeie \u015fi \u00eembr\u0103cat \u00een rochie sau fust\u0103. Fotografiile au scopul de a-l ridiculiza pe vicepre\u015fedintele Consiliului de Mini\u015ftri, care a st\u00e2rnit indignarea multora dup\u0103 ce \u015fi-a exprimat p\u0103rerea c\u0103 femeile serioase, cu care merit\u0103 s\u0103 te c\u0103s\u0103tore\u015fti, sunt cele \u201ecu fuste mai lungi\u201d, declara\u0163ii considerate sexiste, relateaz\u0103 Le Figaro. Antonio Tajani a declarat c\u0103 este de preferat s\u0103 te c\u0103s\u0103tore\u015fti cu o femeie serioas\u0103, care poart\u0103 “fuste mai lungi”, care poate atrage mai pu\u0163in aten\u0163ia, dar care este mai de \u00eencredere \u015fi mai serioas\u0103, care va fi “o bun\u0103 mam\u0103 de familie” \u015fi va r\u0103m\u00e2ne fidel\u0103 iubirii pe care o consfin\u0163e\u015fte prin c\u0103s\u0103torie. Trebuie aleas\u0103 \u00eentotdeauna “cea dr\u0103gu\u0163\u0103, serioas\u0103, de \u00eencredere, care \u0163ine familia unit\u0103, care este al\u0103turi de tine, despre care \u015ftii c\u0103 \u00ee\u0163i r\u0103spunde \u00eentotdeauna \u015fi c\u0103 este acolo c\u00e2nd o suni”, a ad\u0103ugat vicepremierul italian.<\/p>\n Declara\u0163iile au fost f\u0103cute \u00een cadrul unui eveniment politic, organizat \u00een perioada 18-20 septembrie la Formello, l\u00e2ng\u0103 Roma, iar compara\u0163ia lui s-a vrut a fi o metafor\u0103 politic\u0103 – dup\u0103 descrierea femeii “stabile”, Tajani a comparat-o cu coali\u0163ia de centru-dreapta de la guvernare, pe care a vrut s-o prezinte drept alegerea care aduce stabilitate \u015fi \u00eencredere.<\/p>\n Dac\u0103 unii \u00eei sus\u0163in pozi\u0163ia, al\u0163ii nu au ezitat s\u0103 reac\u0163ioneze. Mai multe senatoare italiene din opozi\u0163ie – din Partidul Democrat, Italia Viva, Verzi \u015fi Alian\u0163a de St\u00e2nga, din grupul Autonomii \u015fi din Mi\u015fcarea Cinci Stele – au venit \u00eembr\u0103cate \u00een fuste scurte, pentru a condamna aceste declara\u0163ii.<\/p>\n Fostul premier Matteo Renzi, de la Italia Viva, a reac\u0163ionat la acest val de indignare afirm\u00e2nd pe re\u0163eaua social\u0103 X c\u0103 “Tajani este acum mai mult o mem\u0103 dec\u00e2t un ministru”. Fostul pre\u015fedinte al Consiliului de Mini\u015ftri a folosit, la r\u00e2ndul s\u0103u, un montaj realizat cu IA, \u00een care Antonio Tajani apare \u00eembr\u0103cat cu o fust\u0103 din denim \u00eentr-o fotografie \u015fi cu o fust\u0103 cu flori \u00een alta. “Le mul\u0163umesc femeilor din Italia Viva care au descoperit, apoi au preluat \u015fi au distribuit pe re\u0163elele sociale videoclipul lui Tajani despre fustele femeilor. Sunt m\u00e2ndru de voi: f\u0103r\u0103 tenacitatea voastr\u0103, fraza lui Tajani ar fi c\u0103zut \u00een uitare”, a declarat Matteo Renzi. Confruntat cu amploarea polemicii, Antonio Tajani s-a scuzat \u00een repetate r\u00e2nduri. “\u00cemi pare sincer r\u0103u c\u0103 unele dintre remarcile mele, extrase dintr-un discurs mult mai general, au fost interpretate gre\u015fit. \u00cemi cer scuze dac\u0103 unele persoane s-au sim\u0163it jignite de cuvintele mele, dar nu am avut niciodat\u0103 inten\u0163ia de a jigni femeile, nu am f\u0103cut-o niciodat\u0103 \u00een via\u0163a mea, nici \u00een via\u0163a privat\u0103, nici \u00een public”, a declarat el \u00een marja Adun\u0103rii Generale a Na\u0163iunilor Unite.<\/p>\n Cuvintele sale nu au fost suficiente pentru a potoli polemica \u015fi nici \u00eencerc\u0103rile de a salva situa\u0163ia ale \u015fefei guvernului, Giorgia Meloni, care a \u00eencercat s\u0103 minimizeze declara\u0163iile ministrului s\u0103u, \u00eendemn\u00e2nd s\u0103 nu fie “amplificate” \u015fi vorbind despre o “fraz\u0103 care a ie\u015fit gre\u015fit”.<\/p>\n Execu\u0163ia Christei Pike \u00een statul Tennessee a e\u015fuat<\/strong><\/p>\n Execu\u0163ia Christei Pike, 50 de ani, \u00een statul american Tennessee pare s\u0103 fi e\u015fuat, potrivit martorilor \u015fi avoca\u0163ilor condamnatei, care au declarat presei c\u0103 aceasta \u00eenc\u0103 respira \u015fi sfor\u0103ia \u00een mod audibil dup\u0103 ce i s-a administrat injec\u0163ia letal\u0103. Condamnata a fost transportat\u0103 la un spital din apropiere pentru a primi \u00eengrijiri medicale, au anun\u0163at avoca\u0163ii acesteia, scrie AFP. \u201eSe pare c\u0103 lucrurile nu au decurs conform planului\u201d, a declarat jurnalistul de investiga\u0163ie John North de la WBIR, care a asistat la scen\u0103. \u201eC\u00e2nd am p\u0103r\u0103sit cl\u0103direa, din c\u00e2te \u015ftim, probabil c\u0103 ea era \u00eenc\u0103 \u00een via\u0163\u0103\u201d.<\/p>\n Administra\u0163ia penitenciar\u0103 din Tennessee nu a furnizat nicio informa\u0163ie cu privire la execu\u0163ia prev\u0103zut\u0103 a Christei Pike, care urma s\u0103 fie prima femeie executat\u0103 \u00een Tennessee de peste dou\u0103 secole, \u015fi nici nu a r\u0103spuns la solicit\u0103rile agen\u0163iei AFP. \u00centr-un comunicat, avoca\u0163ii lui Pike au semnalat \u201edificult\u0103\u0163i \u00een accesarea venelor, vene rupte, pentobarbital alterat, lipsa \u00eengrijirilor medicale de urgen\u0163\u0103\u201d.<\/p>\n Christa Pike a fost condamnat\u0103 la pedeapsa capital\u0103 pentru uciderea, \u00een 1995, a lui Colleen Slemmer, \u00een v\u00e2rst\u0103 de 19 ani, una dintre colegele sale din cadrul programului de formare profesional\u0103 Job Corps din Knoxville, pe c\u00e2nd ea \u00eens\u0103\u015fi avea 18 ani, \u00eentr-un caz de rivalitate amoroas\u0103. Cei doi complici ai s\u0103i, tot adolescen\u0163i, iubitul ei de atunci, \u00een v\u00e2rst\u0103 de 17 ani, \u015fi o alt\u0103 fat\u0103 de 18 ani, au sc\u0103pat de pedeapsa cu moartea. Primul a fost condamnat la \u00eenchisoare pe via\u0163\u0103, iar cea de-a doua a primit o pedeaps\u0103 cu suspendare \u00een schimbul m\u0103rturiei sale \u00eempotriva celorlal\u0163i doi.<\/p>\n Avoca\u0163ii Christei Pike sus\u0163in c\u0103 ap\u0103rarea sa \u00een cadrul procesului din 1996 nu a invocat circumstan\u0163ele atenuante de care ar fi trebuit s\u0103 beneficieze, \u00een special traumele \u015fi violen\u0163ele, \u00een special cele de natur\u0103 sexual\u0103, la care a fost supus\u0103 \u00eenc\u0103 din copil\u0103rie. I s-a pus diagnosticul, cu \u00eent\u00e2rziere, de tulburare bipolar\u0103 \u015fi stres posttraumatic provocat de violen\u0163ele suferite \u00een copil\u0103rie. La \u00eenceputul lunii septembrie, exper\u0163ii desemna\u0163i de ONU au solicitat suspendarea execu\u0163iei \u015fi comutarea pedepsei.<\/p>\n SUA nu inten\u0163ioneaz\u0103 s\u0103 retrag\u0103 \u00eentre 25.000 \u015fi 40.000 de solda\u0163i de pe continentul european<\/strong><\/p>\n Statele Unite nu se preg\u0103tesc s\u0103 retrag\u0103 \u00eentre 25.000 \u015fi 40.000 de solda\u0163i de pe continentul european, a afirmat ambasadorul american la NATO, Matthew Whitaker, dezmin\u0163ind anumite informa\u0163ii ap\u0103rute \u00een pres\u0103, relateaz\u0103 AFP.<\/p>\n “Aceste informa\u0163ii sunt false”, a asigurat el \u00een cadrul unei conferin\u0163e pe tema ap\u0103r\u0103rii organizate miercuri la Bruxelles de canalul Euronews. Postul american NBC, cit\u00e2nd oficiali americani sub acoperirea anonimatului, a declarat la jum\u0103tatea lunii septembrie c\u0103 Washingtonul inten\u0163ioneaz\u0103 s\u0103 retrag\u0103 p\u00e2n\u0103 la 40.000 de solda\u0163i din Europa.<\/p>\n “Acest lucru nu a fost \u00eenc\u0103 prezentat, planul nici m\u0103car nu a fost finalizat” de c\u0103tre secretariatul ap\u0103r\u0103rii, a afirmat ambasadorul american. Statele Unite au lansat la sf\u00e2r\u015fitul lunii iulie procesul care ar trebui s\u0103 conduc\u0103, p\u00e2n\u0103 la sf\u00e2r\u015fitul anului, la o reevaluare a prezen\u0163ei lor militare \u00een Europa.<\/p>\n “Va fi o adev\u0103rat\u0103 evaluare, menit\u0103 s\u0103 garanteze c\u0103 NATO avanseaz\u0103 rapid \u015fi ireversibil c\u0103tre o Europ\u0103 care \u00ee\u015fi asum\u0103 responsabilitatea principal\u0103 pentru ap\u0103rarea sa conven\u0163ional\u0103”, a afirmat atunci num\u0103rul doi al Pentagonului, Elbridge Colby.<\/p>\n Cu toate acestea, mai multe \u0163\u0103ri europene sunt \u00eengrijorate de o reducere drastic\u0103, care ar putea avea consecin\u0163e asupra capacit\u0103\u0163ii de descurajare a NATO \u00een fa\u0163a amenin\u0163\u0103rii ruse. “Am repetat \u00een mod constant c\u0103 vom r\u0103m\u00e2ne angaja\u0163i \u00een Europa”, a asigurat ambasadorul Matthew Whitaker. Totu\u015fi, a precizat el, aceast\u0103 reevaluare include \u015fi utilizarea bazelor de c\u0103tre for\u0163ele americane.<\/p>\n Statele Unite au criticat aspru \u0163\u0103rile europene care au refuzat for\u0163elor americane utilizarea bazelor NATO de pe teritoriul lor \u00een timpul r\u0103zboiului \u00eempotriva Iranului. “Ceea ce spunem noi este: care este valoarea re\u0163elei noastre de baze? Este \u00eentr-adev\u0103r ceea ce credeam noi c\u0103 este?”, s-a \u00eentrebat el. Prin urmare, “efectu\u0103m o analiz\u0103 foarte matematic\u0103, foarte mecanic\u0103 a modului \u00een care suntem prezen\u0163i la scar\u0103 mondial\u0103, deoarece trebuie s\u0103 facem fa\u0163\u0103 unor provoc\u0103ri globale”, a mai explicat ambasadorul american. Statele Unite au \u00eenceput deja s\u0103-\u015fi ajusteze prezen\u0163a \u00een Europa, anun\u0163\u00e2nd reduceri de trupe \u00een Germania. La \u00eenceputul lunii iunie, Washingtonul \u015fi-a exprimat, de asemenea, inten\u0163ia de a-\u015fi reduce contribu\u0163ia la “modelul de for\u0163e” al Alian\u0163ei, care permite NATO s\u0103 \u015ftie pe ce mijloace militare poate conta din partea celor 32 de \u0163\u0103ri membre \u00een caz de nevoie.<\/p>\n Studiu: Elve\u0163ia a pierdut 20% din ghe\u0163ari \u00een doar cinci ani<\/strong><\/p>\n Elve\u0163ia a pierdut aproape o cincime din ghea\u0163a sa \u00een doar cinci ani, conform unui studiu, \u00eentr-o transformare dramatic\u0103 a acestei \u0163\u0103ri alpine, ai c\u0103rei mari ghe\u0163ari albi s-au redus la de\u015ferturi st\u00e2ncoase asem\u0103n\u0103toare cu cele lunare, afirm\u0103 oamenii de \u015ftiin\u0163\u0103, cita\u0163i de The Guardian.<\/p>\n Ghe\u0163arii elve\u0163ieni s-au redus cu 5,5% \u00een primele opt luni ale anului 2026, potrivit unui raport anual de monitorizare, dup\u0103 o var\u0103 marcat\u0103 de valuri de c\u0103ldur\u0103 torid\u0103 care a urmat unei ierni cu z\u0103pad\u0103 pu\u0163in\u0103. Sc\u0103derea volumului de ghea\u0163\u0103 se situeaz\u0103 la un pas de recordul stabilit \u00een 2022 \u015fi ridic\u0103 pierderea total\u0103 de ghea\u0163\u0103 din ghe\u0163ari \u00eencep\u00e2nd cu 2021 la 19,4%.<\/p>\n Matthias Huss, glaciolog la ETH Z\u00fcrich \u015fi autor principal al raportului, a afirmat c\u0103 mul\u0163i oameni nu \u00ee\u015fi dau seama c\u00e2t de repede se retrag ghe\u0163arii sau c\u0103, cu doar o genera\u0163ie \u00een urm\u0103, unele zone acum pustii se aflau sub sute de metri de ghea\u0163\u0103. Oamenii de \u015ftiin\u0163\u0103 nu au \u00eentocmit \u00eenc\u0103 un bilan\u0163 oficial al ghe\u0163arilor pierdu\u0163i \u00een acest an, dar au declarat c\u0103 au asistat la dispari\u0163ia unui num\u0103r de ghe\u0163ari mici.<\/p>\n \u201eAm vizitat unul s\u0103pt\u0103m\u00e2na trecut\u0103 \u015fi este cu adev\u0103rat impresionant s\u0103 te afli \u00een acest peisaj selenar, unde, cu doar c\u00e2\u0163iva ani \u00een urm\u0103, exista un strat gros de ghea\u0163\u0103 – un ghe\u0163ar \u00eentins\u201d, a spus Huss. \u201eIar acum este un de\u015fert st\u00e2ncos, unde mai sunt \u00eempr\u0103\u015ftiate c\u00e2teva blocuri de ghea\u0163\u0103 veche care \u00eenc\u0103 sunt pe st\u00e2ncile \u00eenc\u0103lzite de soare \u015fi se topesc\u201d.<\/p>\n Raportul, realizat \u00een colaborare \u00eentre Re\u0163eaua Elve\u0163ian\u0103 de Monitorizare a Ghe\u0163arilor \u015fi Comisia Elve\u0163ian\u0103 pentru Observarea Criosferei, a constatat c\u0103 grosimea medie a ghe\u0163arilor individuali a sc\u0103zut cu o valoare cuprins\u0103 \u00eentre 2,5 metri \u015fi 4 metri \u00een 2026. Huss a afirmat c\u0103 oamenii de \u015ftiin\u0163\u0103 observ\u0103 din ce \u00een ce mai des pr\u0103bu\u015firea ghe\u0163arilor din interior – ca urmare a curen\u0163ilor interni de sub ghea\u0163\u0103 care sap\u0103 caverne – mai degrab\u0103 dec\u00e2t o simpl\u0103 retragere cauzat\u0103 de c\u0103ldura de la suprafa\u0163\u0103.<\/p>\n \u201e\u00cen mijlocul ghe\u0163ii exist\u0103 g\u0103uri uria\u015fe, ca \u00een br\u00e2nz\u0103, cu acoperi\u015furi care se pr\u0103bu\u015fesc\u201d, a spus Huss. \u201eAcestea sunt procese care sf\u00e2\u015fie ghe\u0163arii \u015fi \u00eei fac s\u0103 se retrag\u0103 \u015fi mai repede\u201d.<\/p>\n Europa se \u00eenc\u0103lze\u015fte de dou\u0103 ori mai repede dec\u00e2t media global\u0103, ca urmare a efectelor de re\u0163inere a c\u0103ldurii generate de poluarea provocat\u0103 de combustibilii fosili \u015fi de distrugerea naturii, regiunile alpine \u00eenregistr\u00e2nd unele dintre cele mai dramatice schimb\u0103ri.<\/p>\n O analiz\u0103 publicat\u0103 mar\u0163i de MeteoSwiss a ar\u0103tat c\u0103 semestrul de var\u0103, cuprins \u00eentre aprilie \u015fi septembrie, a fost cel mai cald \u015fi cel mai secetos de la \u00eenceputul \u00eenregistr\u0103rilor, \u00een 1864. \u00cen aceast\u0103 perioad\u0103, omenirea a emis \u00een atmosfer\u0103 1,8 trilioane de tone de dioxid de carbon \u015fi a \u00eenc\u0103lzit planeta cu aproximativ 1,4 \u00b0C.<\/p>\n C\u0103ldura din aceast\u0103 var\u0103 a fost mai intens\u0103 dec\u00e2t \u00een 2022, \u00eens\u0103 pierderea de ghea\u0163\u0103 din Elve\u0163ia nu a atins nivelurile record \u00eenregistrate \u00een acel an. Oamenii de \u015ftiin\u0163\u0103 au atribuit acest fenomen depunerilor reduse de praf saharian, care contamineaz\u0103 z\u0103pada \u015fi o \u00eempiedic\u0103 s\u0103 reflecte lumina soarelui, precum \u015fi stratului de z\u0103pad\u0103 pu\u0163in mai gros de la sf\u00e2r\u015fitul iernii \u015fi cantit\u0103\u0163ii mai mari de lumin\u0103 solar\u0103 din timpul verii.<\/p>\n \u00a0<\/p>\n \u00cen lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, pute\u0163i prelua maxim 500 de caractere din acest articol dac\u0103 preciza\u0163i sursa \u015fi insera\u0163i vizibil link-ul articolului:\u00a0#insertcurrentlinkhere<\/span><\/p>\n<\/div>\n
\nAnun\u021buri ZdV<\/span> Premium<\/h6>\n
\u00cen categoria Interna\u021bional<\/a><\/h6>\n
<\/a><\/div>\nMOZAIC \u0218TIRI INTERNA\u021aIONALE: \u201eCiuma portocalie\u201d: O statuie aurit\u0103 a lui Trump, nud, a fost instalat\u0103 \u00een Parlamentul European<\/a><\/h2>\n
<\/a><\/div>\nMOZAIC \u0218TIRI INTERNA\u021aIONALE: Christa Pike, condamnat\u0103 la moarte \u00een SUA, este con\u015ftient\u0103 \u015fi vorbe\u015fte dup\u0103 execu\u0163ia e\u015fuat\u0103<\/a><\/h2>\n
<\/a><\/div>\nMOZAIC \u0218TIRI INTERNA\u021aIONALE: Un studiu interna\u0163ional arat\u0103 c\u0103 inciden\u0163a cancerului cre\u015fte mai rapid \u00een r\u00e2ndul tinerilor<\/a><\/h2>\n
De acela\u0219i autor<\/a><\/h6>\n
<\/a><\/div>\nAst\u0103zi despre: Unul dintre cei mai faimo\u0219i primari ai Capitalei: Dem I. Dobrescu, supranumit primarul \u201eT\u00e2rn\u0103cop\u201d. A modernizat str\u0103zi \u0219i pie\u021be ale Bucure\u0219tiului. Datorit\u0103 lui, Bucure\u0219tiul a primit numele care \u00eel define\u0219te \u0219i ast\u0103zi: Micul Paris<\/a><\/h2>\n
<\/a><\/div>\nCalendarul zilei de 10 octombrie: sf\u00e2r\u0219itul domniei primului rege al Rom\u00e2niei, Carol I, \u00eenceputurile Palatului Universit\u0103\u021bii \u0219i reperele istoriei Rom\u00e2niei<\/a><\/h2>\n
<\/a><\/div>\nPrima pagin\u0103 a edi\u021biei tip\u0103rite a Ziarului de Vrancea de vineri, 9 octombrie 2026 aduce \u00een aten\u021bia cititorilor subiecte din justi\u021bie, siguran\u021ba construc\u021biilor, educa\u021bie \u0219i patrimoniul local, al\u0103turi de reperele istorice ale zilei<\/a><\/h2>\n
Anun\u021buri ZdV<\/span> Premium<\/h6>\n
Comentarii: 0<\/span><\/h3>\n
![](\"https:\/\/zdvs.cname.ro\/images\/loader_40.gif\")
<\/div>\n