\n
Dup\u0103 \u00eenl\u0103turarea, de c\u0103tre monstruoasa coali\u021bie, a primului domnitor p\u0103m\u00e2ntean al Principatelor Unite, Alexandru Ioan Cuza, legislativul rom\u00e2n \u00eel alege domnitor pe Filip I de Flandra. La aflarea refuzului acestuia de a primi \u00eenalta demnitate, I.C. Br\u0103tianu \u00eel va propune, cu acceptul guvernului rom\u00e2n, pentru coroana Rom\u00e2niei pe principele Carol Ludovic de Hohenzollern, fiul principelui Carol Anton de Hohenzollern, guvernatorul Rhenaniei. Principele desemnat accept\u0103 propunerea.<\/p>\n
Cancelarul Prusiei, Bismarck, \u0219i regele Wilhelm I sunt de acord cu desemnarea lui Carol de Hohenzollern drept domnitor al Rom\u00e2niei, iar la 10\/22 mai 1866, el depune jur\u0103m\u00e2ntul de credin\u021b\u0103 (citit de Nicolae Haralambie, membru \u00een Locotenen\u021ba Domneasc\u0103) \u00een fa\u021ba Adun\u0103rii Elective, devenit\u0103 Adunare Constituant\u0103, a Locotenen\u021bei Domne\u0219ti \u0219i a guvernului. Constitu\u021bia, promulgat\u0103 la 1\/13 iulie, consacr\u0103 drept form\u0103 de stat monarhia constitu\u021bional\u0103 ereditar\u0103.<\/p>\n
Dup\u0103 trei ani, la 3\/15 noiembrie 1869, principele Carol I se c\u0103s\u0103tore\u0219te cu principesa german\u0103 Elisabeta de Wied. Din c\u0103s\u0103torie se va na\u0219te, \u00een august 1870, unicul copil, principesa Maria, decedat\u0103 la numai trei ani \u0219i \u0219apte luni.<\/p>\n
Primii ani de domnie ai lui Carol I se vor caracteriza, \u00een plan politic, printr-o accentuat\u0103 instabilitate guvernamental\u0103.<\/p>\n
\u00cen intervalul 1866\u20131871, la c\u00e2rma statului rom\u00e2n se vor perinda 13 guverne, vor avea loc circa 30 de remanieri guvernamentale, iar corpurile legiuitoare (Adunarea Deputa\u021bilor \u0219i Senatul) nu-\u0219i vor duce niciodat\u0103 mandatul de patru ani p\u00e2n\u0103 la cap\u0103t. <\/strong><\/p>\nAdept al unui regim politic bazat pe dou\u0103 partide politice puternice, domnitorul Carol I va introduce \u00een practica guvernamental\u0103 a\u0219a-zisa \u201erotativ\u0103\u201d \u00eentre Partidul Liberal \u0219i cel Conservator. \u00cen r\u00e2ndurile unei p\u0103r\u021bi a clasei politice rom\u00e2ne\u0219ti persistau \u00eenc\u0103 sentimente antidinastice, sentimente ce vor cunoa\u0219te o revigorare odat\u0103 cu noua orientare a politicii externe a Rom\u00e2niei, de apropiere de Austro-Ungaria, impus\u0103 de domnitor.<\/p>\n
Afacerea Strousberg (numele bancherului austriac care trebuia s\u0103 construiasc\u0103 o re\u021bea de c\u0103i ferate, afacere care a provocat bugetului \u021b\u0103rii o pierdere considerabil\u0103) va alimenta \u00een mod semnificativ aceast\u0103 stare de spirit.<\/p>\n
Momentul ei culminant \u00eel va reprezenta mi\u0219carea conspirativ\u0103 de la Ploie\u0219ti, condus\u0103 de fostul ofi\u021ber Alexandru Candiano-Popescu, prefect de Prahova din vara anului 1870. Obiectivele mi\u0219c\u0103rii erau \u00eenl\u0103turarea domnitorului \u0219i proclamarea republicii. Nesincronizarea ac\u021biunii \u0219i insuficienta ei preg\u0103tire au dus la un e\u0219ec. Capii proclamatei \u201erepublici de la Ploie\u0219ti\u201d, \u00een\u0103bu\u0219it\u0103 \u00een fa\u0219\u0103 de interven\u021bia hot\u0103r\u00e2t\u0103 a Batalionului de V\u00e2n\u0103tori de munte din Bucure\u0219ti, de sub comanda maiorului August Gorjan, sunt judeca\u021bi de Curtea cu jura\u021bi de la T\u00e2rgovi\u0219te \u0219i achita\u021bi.<\/p>\n
\u00cen martie 1871, cu ocazia s\u0103rb\u0103toririi, de c\u0103tre colonia german\u0103 din Bucure\u0219ti, a zilei de na\u0219tere a \u00eemp\u0103ratului Wilhelm I \u0219i a victoriei Prusiei \u00een R\u0103zboiul franco-german, are loc un grav incident politic. Un grup de oameni anima\u021bi de sentimente filofranceze arunc\u0103 pietre \u00een geamurile s\u0103lii Sl\u0103tineanu (azi, Cap\u0219a) de pe Podul Mogo\u0219oaiei, unde avea loc evenimentul, dup\u0103 care se \u00eendreapt\u0103 spre palat. Armata intervine cu promptitudine, \u00eempr\u0103\u0219tiind elementele exaltate, \u0219i restabile\u0219te ordinea.<\/p>\n
A doua zi, domnitorul Carol I \u00eei convoac\u0103 la palat pe membrii Locotenen\u021bei Domne\u0219ti, pentru a le \u00eencredin\u021ba puterea \u00een vederea p\u0103r\u0103sirii tronului \u021b\u0103rii. \u00cen fa\u021ba fermit\u0103\u021bii pledoariilor oamenilor politici rom\u00e2ni, care \u00eei \u00eenf\u0103\u021bi\u0219au lui Carol I dimensiunea pericolului ce amenin\u021ba \u021bara \u00een caz de abdicare, domnitorul renun\u021b\u0103.<\/p>\n
Sub sceptrul lui Carol I, Rom\u00e2nia \u00ee\u0219i cucere\u0219te, \u00een urma r\u0103zboiului din 1877\u20131878, independen\u021ba de stat. La scurt timp dup\u0103 R\u0103zboiul de Independen\u021b\u0103, guvernul condus de Ion C. Br\u0103tianu \u00eei atribuie domnitorului Carol, ca semn al consolid\u0103rii \u0219i cre\u0219terii prestigiului s\u0103u extern, dar \u0219i pentru afirmarea independen\u021bei \u021b\u0103rii, titlul de \u201eAlte\u021b\u0103 Regal\u0103\u201d. Este pasul preg\u0103titor pentru proclamarea Rom\u00e2niei ca regat, iar a familiei domnitoare, ca rege \u0219i regin\u0103 a Rom\u00e2niei.<\/p>\n
La 14 martie 1881, Parlamentul, prin votul unanim al deputa\u021bilor \u0219i senatorilor, \u00eel proclam\u0103 pe Carol I rege, iar pe principesa Elisabeta, regin\u0103 a Rom\u00e2niei. La 10 mai, la \u00eemplinirea a 15 ani de domnie, ei sunt \u00eencorona\u021bi suverani.<\/p>\n
Urm\u0103toarele decenii reprezint\u0103 pentru Rom\u00e2nia o perioad\u0103 de lini\u0219te, \u00een care dezvoltarea economic\u0103, progresul culturii, al artei \u0219i al \u0219tiin\u021bei, \u00eentr-un cuv\u00e2nt, modernizarea statului rom\u00e2n fac din aceasta un element de stabilitate al vie\u021bii politice interna\u021bionale din sud-estul \u0219i centrul Europei. Amplificarea contradic\u021biilor \u00een rela\u021biile dintre principalele puteri europene, constituirea unor grup\u0103ri de state care urm\u0103reau interese economice \u0219i de alt\u0103 natur\u0103 divergente, cultivarea la nivelul psihologiei colective a unor rivalit\u0103\u021bi din trecut, ce \u00eenc\u0103 nu-\u0219i g\u0103siser\u0103 rezolvarea, preg\u0103tesc terenul izbucnirii, \u00een cel de-al doilea deceniu al secolului XX, a Primului R\u0103zboi Mondial.<\/p>\n
Prin pozi\u021bia sa strategic\u0103, Rom\u00e2nia va fi supus\u0103 unor presiuni politice extrem de puternice din partea celor dou\u0103 tabere beligerante. Odat\u0103 conflagra\u021bia dezl\u0103n\u021buit\u0103 (iunie 1914), \u00eei va reveni Consiliului de Coroan\u0103, convocat de regele Carol I la 21 iulie 1914, la Castelul Pele\u0219, s\u0103 decid\u0103 pozi\u021bia pe care o va adopta Rom\u00e2nia. Opinia public\u0103, clasa politic\u0103 rom\u00e2neasc\u0103, \u00een cvasiunanimitate, cereau intrarea Rom\u00e2niei \u00een r\u0103zboi al\u0103turi de Antant\u0103 (Fran\u021ba, Marea Britanie, Rusia), care sprijinea \u00eemplinirea dezideratului rom\u00e2nilor dintotdeauna, unirea tuturor teritoriilor aflate vremelnic \u00een componen\u021ba imperiilor vecine, \u00eentr-un stat na\u021bional unitar, independent \u0219i suveran.<\/p>\n
Consiliul de Coroan\u0103 respinge solicitarea regelui de al\u0103turare la alian\u021ba Puterilor Centrale, hot\u0103r\u00e2nd, \u00een final, adoptarea unei politici de neutralitate. Suveranul se supune voin\u021bei Consiliului de Coroan\u0103.<\/p>\n
B\u0103tr\u00e2n, bolnav, extenuat fizic \u0219i moral, cel care a condus timp de 48 de ani, 4 luni \u0219i 17 zile destinul Rom\u00e2niei \u00eenceteaz\u0103 din via\u021b\u0103 la 27 septembrie\/10 octombrie 1914.<\/p>\n
Este \u00eenmorm\u00e2ntat la Curtea de Arge\u0219, ctitoria lui Neagoe Basarab.<\/p>\n
Tot la 10 octombrie: <\/strong><\/p>\n1469<\/strong>: Pictorul italian Fra Filippo Lippi moare la Spoleto, probabil otr\u0103vit de p\u0103rin\u021bii fetei pe care o sedusese.<\/p>\n1684<\/strong>: Se na\u0219te la Valenciennes pictorul Jean-Antoine Watteau.<\/p>\n1813<\/strong>: Se na\u0219te la Le Roncole compozitorul Giuseppe Verdi.<\/p>\n1911<\/strong>: Dinastia imperial\u0103 a Chinei abdic\u0103, \u0219i Sun Yat-Sen proclam\u0103 republica.<\/p>\n\u00a0<\/p>\n
Geo Alupoae, critic de teatru. <\/em><\/p>\nMoare Carol I, primul rege al Rom\u00e2niei (1914)<\/span><\/span>, 10.0<\/span> out of 10<\/span> based on 1<\/span> rating <\/span><\/span><\/div>\n\n
VN:F [1.9.22_1171]<\/div>\n
\n
\n
\n
\n
se actualizeaz\u0103…<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n
\n
Rating: 10.0\/
10<\/strong> (1 vote cast)<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n\n
Dup\u0103 \u00eenl\u0103turarea, de c\u0103tre monstruoasa coali\u021bie, a primului domnitor p\u0103m\u00e2ntean al Principatelor Unite, Alexandru Ioan Cuza, legislativul rom\u00e2n \u00eel alege domnitor pe Filip I de Flandra. La aflarea refuzului acestuia de a primi \u00eenalta demnitate, I.C. Br\u0103tianu \u00eel va propune, cu acceptul guvernului rom\u00e2n, pentru coroana Rom\u00e2niei pe principele Carol Ludovic de Hohenzollern, fiul principelui Carol Anton de Hohenzollern, guvernatorul Rhenaniei. Principele desemnat accept\u0103 propunerea.<\/p>\n
Cancelarul Prusiei, Bismarck, \u0219i regele Wilhelm I sunt de acord cu desemnarea lui Carol de Hohenzollern drept domnitor al Rom\u00e2niei, iar la 10\/22 mai 1866, el depune jur\u0103m\u00e2ntul de credin\u021b\u0103 (citit de Nicolae Haralambie, membru \u00een Locotenen\u021ba Domneasc\u0103) \u00een fa\u021ba Adun\u0103rii Elective, devenit\u0103 Adunare Constituant\u0103, a Locotenen\u021bei Domne\u0219ti \u0219i a guvernului. Constitu\u021bia, promulgat\u0103 la 1\/13 iulie, consacr\u0103 drept form\u0103 de stat monarhia constitu\u021bional\u0103 ereditar\u0103.<\/p>\n
Dup\u0103 trei ani, la 3\/15 noiembrie 1869, principele Carol I se c\u0103s\u0103tore\u0219te cu principesa german\u0103 Elisabeta de Wied. Din c\u0103s\u0103torie se va na\u0219te, \u00een august 1870, unicul copil, principesa Maria, decedat\u0103 la numai trei ani \u0219i \u0219apte luni.<\/p>\n
Primii ani de domnie ai lui Carol I se vor caracteriza, \u00een plan politic, printr-o accentuat\u0103 instabilitate guvernamental\u0103.<\/p>\n
\u00cen intervalul 1866\u20131871, la c\u00e2rma statului rom\u00e2n se vor perinda 13 guverne, vor avea loc circa 30 de remanieri guvernamentale, iar corpurile legiuitoare (Adunarea Deputa\u021bilor \u0219i Senatul) nu-\u0219i vor duce niciodat\u0103 mandatul de patru ani p\u00e2n\u0103 la cap\u0103t. <\/strong><\/p>\nAdept al unui regim politic bazat pe dou\u0103 partide politice puternice, domnitorul Carol I va introduce \u00een practica guvernamental\u0103 a\u0219a-zisa \u201erotativ\u0103\u201d \u00eentre Partidul Liberal \u0219i cel Conservator. \u00cen r\u00e2ndurile unei p\u0103r\u021bi a clasei politice rom\u00e2ne\u0219ti persistau \u00eenc\u0103 sentimente antidinastice, sentimente ce vor cunoa\u0219te o revigorare odat\u0103 cu noua orientare a politicii externe a Rom\u00e2niei, de apropiere de Austro-Ungaria, impus\u0103 de domnitor.<\/p>\n
Afacerea Strousberg (numele bancherului austriac care trebuia s\u0103 construiasc\u0103 o re\u021bea de c\u0103i ferate, afacere care a provocat bugetului \u021b\u0103rii o pierdere considerabil\u0103) va alimenta \u00een mod semnificativ aceast\u0103 stare de spirit.<\/p>\n
Momentul ei culminant \u00eel va reprezenta mi\u0219carea conspirativ\u0103 de la Ploie\u0219ti, condus\u0103 de fostul ofi\u021ber Alexandru Candiano-Popescu, prefect de Prahova din vara anului 1870. Obiectivele mi\u0219c\u0103rii erau \u00eenl\u0103turarea domnitorului \u0219i proclamarea republicii. Nesincronizarea ac\u021biunii \u0219i insuficienta ei preg\u0103tire au dus la un e\u0219ec. Capii proclamatei \u201erepublici de la Ploie\u0219ti\u201d, \u00een\u0103bu\u0219it\u0103 \u00een fa\u0219\u0103 de interven\u021bia hot\u0103r\u00e2t\u0103 a Batalionului de V\u00e2n\u0103tori de munte din Bucure\u0219ti, de sub comanda maiorului August Gorjan, sunt judeca\u021bi de Curtea cu jura\u021bi de la T\u00e2rgovi\u0219te \u0219i achita\u021bi.<\/p>\n
\u00cen martie 1871, cu ocazia s\u0103rb\u0103toririi, de c\u0103tre colonia german\u0103 din Bucure\u0219ti, a zilei de na\u0219tere a \u00eemp\u0103ratului Wilhelm I \u0219i a victoriei Prusiei \u00een R\u0103zboiul franco-german, are loc un grav incident politic. Un grup de oameni anima\u021bi de sentimente filofranceze arunc\u0103 pietre \u00een geamurile s\u0103lii Sl\u0103tineanu (azi, Cap\u0219a) de pe Podul Mogo\u0219oaiei, unde avea loc evenimentul, dup\u0103 care se \u00eendreapt\u0103 spre palat. Armata intervine cu promptitudine, \u00eempr\u0103\u0219tiind elementele exaltate, \u0219i restabile\u0219te ordinea.<\/p>\n
A doua zi, domnitorul Carol I \u00eei convoac\u0103 la palat pe membrii Locotenen\u021bei Domne\u0219ti, pentru a le \u00eencredin\u021ba puterea \u00een vederea p\u0103r\u0103sirii tronului \u021b\u0103rii. \u00cen fa\u021ba fermit\u0103\u021bii pledoariilor oamenilor politici rom\u00e2ni, care \u00eei \u00eenf\u0103\u021bi\u0219au lui Carol I dimensiunea pericolului ce amenin\u021ba \u021bara \u00een caz de abdicare, domnitorul renun\u021b\u0103.<\/p>\n
Sub sceptrul lui Carol I, Rom\u00e2nia \u00ee\u0219i cucere\u0219te, \u00een urma r\u0103zboiului din 1877\u20131878, independen\u021ba de stat. La scurt timp dup\u0103 R\u0103zboiul de Independen\u021b\u0103, guvernul condus de Ion C. Br\u0103tianu \u00eei atribuie domnitorului Carol, ca semn al consolid\u0103rii \u0219i cre\u0219terii prestigiului s\u0103u extern, dar \u0219i pentru afirmarea independen\u021bei \u021b\u0103rii, titlul de \u201eAlte\u021b\u0103 Regal\u0103\u201d. Este pasul preg\u0103titor pentru proclamarea Rom\u00e2niei ca regat, iar a familiei domnitoare, ca rege \u0219i regin\u0103 a Rom\u00e2niei.<\/p>\n
La 14 martie 1881, Parlamentul, prin votul unanim al deputa\u021bilor \u0219i senatorilor, \u00eel proclam\u0103 pe Carol I rege, iar pe principesa Elisabeta, regin\u0103 a Rom\u00e2niei. La 10 mai, la \u00eemplinirea a 15 ani de domnie, ei sunt \u00eencorona\u021bi suverani.<\/p>\n
Urm\u0103toarele decenii reprezint\u0103 pentru Rom\u00e2nia o perioad\u0103 de lini\u0219te, \u00een care dezvoltarea economic\u0103, progresul culturii, al artei \u0219i al \u0219tiin\u021bei, \u00eentr-un cuv\u00e2nt, modernizarea statului rom\u00e2n fac din aceasta un element de stabilitate al vie\u021bii politice interna\u021bionale din sud-estul \u0219i centrul Europei. Amplificarea contradic\u021biilor \u00een rela\u021biile dintre principalele puteri europene, constituirea unor grup\u0103ri de state care urm\u0103reau interese economice \u0219i de alt\u0103 natur\u0103 divergente, cultivarea la nivelul psihologiei colective a unor rivalit\u0103\u021bi din trecut, ce \u00eenc\u0103 nu-\u0219i g\u0103siser\u0103 rezolvarea, preg\u0103tesc terenul izbucnirii, \u00een cel de-al doilea deceniu al secolului XX, a Primului R\u0103zboi Mondial.<\/p>\n
Prin pozi\u021bia sa strategic\u0103, Rom\u00e2nia va fi supus\u0103 unor presiuni politice extrem de puternice din partea celor dou\u0103 tabere beligerante. Odat\u0103 conflagra\u021bia dezl\u0103n\u021buit\u0103 (iunie 1914), \u00eei va reveni Consiliului de Coroan\u0103, convocat de regele Carol I la 21 iulie 1914, la Castelul Pele\u0219, s\u0103 decid\u0103 pozi\u021bia pe care o va adopta Rom\u00e2nia. Opinia public\u0103, clasa politic\u0103 rom\u00e2neasc\u0103, \u00een cvasiunanimitate, cereau intrarea Rom\u00e2niei \u00een r\u0103zboi al\u0103turi de Antant\u0103 (Fran\u021ba, Marea Britanie, Rusia), care sprijinea \u00eemplinirea dezideratului rom\u00e2nilor dintotdeauna, unirea tuturor teritoriilor aflate vremelnic \u00een componen\u021ba imperiilor vecine, \u00eentr-un stat na\u021bional unitar, independent \u0219i suveran.<\/p>\n
Consiliul de Coroan\u0103 respinge solicitarea regelui de al\u0103turare la alian\u021ba Puterilor Centrale, hot\u0103r\u00e2nd, \u00een final, adoptarea unei politici de neutralitate. Suveranul se supune voin\u021bei Consiliului de Coroan\u0103.<\/p>\n
B\u0103tr\u00e2n, bolnav, extenuat fizic \u0219i moral, cel care a condus timp de 48 de ani, 4 luni \u0219i 17 zile destinul Rom\u00e2niei \u00eenceteaz\u0103 din via\u021b\u0103 la 27 septembrie\/10 octombrie 1914.<\/p>\n
Este \u00eenmorm\u00e2ntat la Curtea de Arge\u0219, ctitoria lui Neagoe Basarab.<\/p>\n
Tot la 10 octombrie: <\/strong><\/p>\n1469<\/strong>: Pictorul italian Fra Filippo Lippi moare la Spoleto, probabil otr\u0103vit de p\u0103rin\u021bii fetei pe care o sedusese.<\/p>\n1684<\/strong>: Se na\u0219te la Valenciennes pictorul Jean-Antoine Watteau.<\/p>\n1813<\/strong>: Se na\u0219te la Le Roncole compozitorul Giuseppe Verdi.<\/p>\n1911<\/strong>: Dinastia imperial\u0103 a Chinei abdic\u0103, \u0219i Sun Yat-Sen proclam\u0103 republica.<\/p>\n\u00a0<\/p>\n
Geo Alupoae, critic de teatru. <\/em><\/p>\nMoare Carol I, primul rege al Rom\u00e2niei (1914)<\/span><\/span>, 10.0<\/span> out of 10<\/span> based on 1<\/span> rating <\/span><\/span><\/div>\n[analyse_source url=”https:\/\/www.svnews.ro\/moare-carol-i-primul-rege-al-romaniei-1914-3\/358809\/”]<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
[analyse_image type=”featured” src=”https:\/\/img.svnews.ro\/foto\/2023\/10\/09\/358809\/11bc996dd9b36f696872f420c.jpg”] Dup\u0103 \u00eenl\u0103turarea, de c\u0103tre monstruoasa coali\u021bie, a primului domnitor p\u0103m\u00e2ntean al Principatelor Unite, Alexandru Ioan Cuza, legislativul rom\u00e2n \u00eel alege domnitor pe Filip I de Flandra. La aflarea refuzului acestuia de a primi \u00eenalta demnitate, I.C. Br\u0103tianu \u00eel va propune, cu acceptul guvernului rom\u00e2n, pentru coroana Rom\u00e2niei pe principele Carol Ludovic de […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[89],"tags":[226,175],"class_list":["post-2188752","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-romania","tag-crawlmanager","tag-svnews-ro"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/2188752","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=2188752"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/2188752\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=2188752"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=2188752"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=2188752"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}
![](\"https:\/\/img.svnews.ro\/foto\/2023\/10\/09\/358809\/11bc996dd9b36f696872f420c06500325.jpg\")
<\/p>\n